vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: alimente

41 articole
Eveniment

„Dieta” Ozempic: ce spun cercetările despre alimentația care imită efectele medicamentelor GLP-1

Dietele inspirate de medicamentele pentru slăbit sunt o noua tendință globală. Dacă medicamente precum Ozempic și Wegovy au revoluționat domeniul pierderii în greutate, ajutând milioane de oameni să slăbească prin reducerea apetitului, în paralel, pe rețelele de socializare au apărut numeroase „diete Ozempic”, care promit efecte similare fără rețetă medicală. Printre acestea, un amestec popular – „oatzempic”, realizat din ovăz, apă și zeamă de lămâie – este prezentat ca un suplicient natural al apetitului. Cum funcționează hormonul GLP-1 Când mâncăm, organismul secretă hormonul GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Acesta are rolul de a crește nivelul de insulină, reduce producția de zahăr din ficat, încetinește digestia și diminuează pofta de mâncare. „GLP-1 este un regulator principal al metabolismului uman”, explică pentru BBC, Chris Damman, gastroenterolog și profesor asociat la Universitatea din Washington. Medicamentele moderne nu fac decât să imite acest mecanism natural, prelungind efectele de sațietate. Alimente care pot stimula natural GLP-1 Cercetările arată că două componente din alimentație pot influența direct producția de GLP-1: fibrele și polifenolii. Fibrele, din leguminoase, nuci, fructe și legume, hrănesc bacteriile benefice din intestin, care transformă aceste substanțe în acizi grași cu lanț scurt, ce stimulează secreția de GLP-1. Polifenolii, compuși antioxidanți din fructe, legume și nuci, contribuie la același proces, iar gustul lor amar activează receptorii gustativi, declanșând eliberarea hormonilor digestivi. De asemenea, grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline, avocado și migdale au fost asociate cu niveluri mai ridicate de GLP-1. Când și cum mâncăm contează la fel de mult Modul în care combinăm alimentele influențează, de asemenea, secreția de GLP-1. Un studiu publicat în 2020 arată că mâncarea bogată în proteine și legume consumată înaintea carbohidraților crește nivelul acestui hormon. Ora mesei este și ea importantă: cercetările sugerează că micul dejun devreme stimulează o producție mai mare de GLP-1 decât mesele luate seara, fiind în armonie cu ritmul circadian natural. De ce dietele moderne blochează mecanismele naturale Potrivit lui Damman, diete moderne ultraprocesate au „scurtcircuitat” mecanismele naturale de sațietate. Lipsa fibrelor și abundența zaharurilor rapide reduc producția de GLP-1, ceea ce duce la creșterea apetitului și supraalimentare cronică. „Aceste medicamente reactivează un mecanism de bază al organismului pe care alimentația industrializată l-a perturbat”, spune specialistul. Medicamentele GLP-1 versus dietele naturale Pentru unele persoane, o alimentație echilibrată și un stil de viață activ pot fi suficiente pentru a menține greutatea, însă pentru cei cu obezitate severă sau probleme metabolice complexe, tratamentele cu GLP-1 pot fi esențiale. „Schimbarea comportamentului alimentar este extrem de dificilă, iar aceste medicamente pot fi un sprijin crucial”, afirmă Damman. Totuși, o dietă bogată în fibre, polifenoli și grăsimi sănătoase poate ajuta la reglarea naturală a apetitului. „Regulile se aplică tuturor – fiziologic, toți avem același semnal care ne spune când să ne oprim din mâncat”, spune Mary Sco, medic nutriționist din Virginia. Secretul: întoarcerea la alimente integrale În esență, un regim alimentar care stimulează natural producția de GLP-1 presupune consumul de alimente integrale, cum ar fi: fructe și legume proaspete, leguminoase, nuci și semințe, grăsimi sănătoase „Am ajuns, ironic, la concluzia că drumul către sănătate trece tot prin alimentele naturale. Toate drumurile duc înapoi la mâncarea adevărată”, spune Damman. Ce urmează în cercetarea GLP-1 Deși medicamentele GLP-1 sunt considerate sigure, oamenii de știință încă explorează efectele lor pe termen lung. Profesorul Gary Schwartz de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York afirmă că aceste medicamente pot deschide calea către noi tratamente comportamentale și nutriționale pentru obezitate. El explică faptul că alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și grăsimi, activează centrele de recompensă din creier, generând dependență alimentară și reducând treptat sensibilitatea la plăcerea gustului. Noile date sugerează însă că medicamentele GLP-1 diminuează dorința de a consuma astfel de alimente, nu doar prin efectul lor asupra apetitului, ci și asupra sistemului de recompensă cerebral. Alimentația conștientă, cheia pe termen lung Cercetările viitoare ar putea identifica „puncte fierbinți” din creier asociate cu controlul apetitului, care pot fi influențate prin dietă, exercițiu și comportament alimentar conștient. „Într-un deceniu, vom ști exact cum să replicăm aceste efecte fără medicamente”, afirmă Schwartz. Până atunci, echilibrul alimentar bazat pe alimente naturale rămâne cea mai sigură cale de a stimula mecanismele naturale ale corpului – poate nu la fel de rapid ca Ozempic, dar cu beneficii pe termen lung pentru sănătate.

Dietele Ozempic, noua tendință globală (sursa: Pexels/Jane T D)
Grădinițele nu fac licitații pentru alimente (sursa: Pexels/Alexander Dummer)
Economie

Milioane de lei pentru mâncarea preșcolarilor se cheltuie fără nici o licitație

Grădinițele nu fac licitații pentru alimente, arată un raport al Curții de Conturi. Grădinițele nu fac licitații pentru alimente Grădinițele cu program prelungit din Iași au fost verificate de Camera de Conturi în legătură cu achizițiile de produse alimentare pentru asigurarea mesei calde copiilor. Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala Potrivit raportului oficial, în cazul a patru grădinițe – unitățile cu program prelungit nr. 3, 16, 22 și 26 – au fost descoperite nereguli: în loc să organizeze licitații, conform legii, aceste instituții au ales varianta achizițiilor directe. Deși legislația prevede amenzi între 5.000 și 30.000 lei pentru astfel de abateri, Camera de Conturi Iași a decis să aplice doar avertismente, fără sancțiuni financiare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor

PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă premierul Ilie Bolojan menține plafonarea prețurilor la alimente, afirmă surse poltice, după discuțiile din această dimineață, de la Cotroceni. Citește și: BREAKING Prim-vicepreședinte PNL: „Deficitul real al României este astăzi de cca. 10% din PIB” O a treia dispută din coaliție, privind alegerile la București, se amână: USR ar putea accepta ca scrutinul pentru alegerea primarului general să se amâne până în primîvara anului viitor. PSD ar putea accepta concedieri în administrația locală, dacă Bolojan menține plafonarea prețurilor Discuțile de la Cotroceni, moderate din Nicușor Dan, par să fi ducă spre un compromis în trei puncte: Guvernul prelungește cu trei luni plafonarea prețurilor la alimente. PSD ar fi dorit o prelungire pe șase luni. PSD ar putea accepta concedierea a 13.000 de bugetari din administrația locală. Însă deocamdată nici acest compromis nu este clar.  PSD insistă ca PNL și USR să nu aibă candidat comun la București. USR ar fi dispus să accepte amânarea alegerilor, până în primăvară.  PSD ar fi amenințat că ar putea vota moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, dacă nu dă drumul la avizele pentru dezvoltarea hidrocentralelor.  Nu este clar ce se va întâmpla cu guvernul Bolojan dacă miercuri CCR respinge modificările la legea pensiilor magistraților. După discuțiile de azi de la Cotroceni va urma o întâlnirea Bolojan-Grindeanu și o ședință a coaliției majoritare. 

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor (sursa: Facebook/Petrisor Peiu)
Eveniment

AUR și PSD, consens pe plafonarea prețului la alimentele de bază

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că formațiunea sa susține menținerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, dar doar dacă măsura este aplicată la nivelul supermarketurilor și pentru o perioadă limitată de timp. AUR și PSD vor plafonarea alimentelor „Ne opunem plafonării la producători și la distribuitorii și transportatorii români. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Dacă vorbim de plafonarea adaosului, ea trebuie făcută la nivelul supermarketurilor, dar pentru o perioadă stabilită dinainte, în care să se rezolve problemele de fond”, a afirmat Peiu într-o conferință de presă susținută la Parlament. Critici la adresa Guvernului și PSD Senatorul AUR a reproșat coaliției de guvernare „lipsa de viziune și claritate”, acuzând Executivul că menține măsuri fără a propune soluții reale. „PSD vine după doi ani și jumătate în care a condus Ministerul Agriculturii și Guvernul și spune: am avut plafonare și nu am rezolvat nimic. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost și la energia electrică în UE, sunt temporare. Dacă nu avem un calendar de rezolvare a problemelor, vom ajunge din nou la aceeași situație”, a precizat Peiu. Recesiunea, vizibilă abia în 2026 În ceea ce privește situația economică, liderul senatorilor AUR a explicat că abia în februarie 2026 va fi clar dacă România a intrat sau nu în recesiune. „Intrarea în recesiune nu o vom ști în timp real. Pentru trimestrul trei, vom avea semnale la sfârșitul lui octombrie sau mijlocul lui noiembrie, iar pentru trimestrul patru vom afla în februarie. Doar atunci vom ști cu certitudine dacă este recesiune sau nu”, a declarat acesta. Deficit bugetar și cheltuieli publice Peiu a criticat modul în care actuala coaliție gestionează finanțele țării, susținând că cheltuielile rămân ridicate indiferent de creșterea taxelor. „Dacă ar fi fost înghețate cheltuielile cu personalul bugetar, fără concedieri, deficitul ar fi fost cu 44 de miliarde de lei mai mic la finalul anului, adică 2,4% din PIB. Ne-am fi încadrat în ținta de deficit dacă Guvernul ar fi înghețat cheltuiala cu salariile bugetarilor după ce datoria publică a depășit 50% din PIB”, a afirmat senatorul. El a menționat că, dacă salariile profesorilor nu ar fi crescut la nivelul aprobat în 2024, nu ar fi fost nevoie de alte ajustări ulterioare.

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Ministrul Manole minte grosolan când spune că plafonarea prețului alimentelor nu afectează bugetul

Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat luni că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este o măsură esențială pentru protejarea populației și nu implică niciun cost suplimentar pentru bugetul de stat. Totuși, această afirmație este falsă. PSD susține continuarea plafonării Oficialul a subliniat că Partidul Social Democrat sprijină menținerea plafonării, măsură introdusă pentru prima dată în România la inițiativa sa. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Potrivit acestuia, beneficiarii direcți sunt toți cetățenii, dar mai ales persoanele cu venituri reduse. Florin Manole a precizat că plafonarea adaosului comercial nu generează cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat, fiind un instrument de protecție economică fără presiune financiară asupra Guvernului. Răspuns la criticile din spațiul public În contextul opiniilor contrare exprimate public, ministrul Muncii a transmis că opoziția față de această măsură echivalează cu respingerea unuia dintre principalele instrumente anti-inflaționiste aflate la dispoziția Guvernului României. Manole a subliniat că plafonarea adaosului comercial este folosită și de alte state europene, ca metodă de temperare a creșterii prețurilor. „Pentru PSD, creșterea inflației este o îngrijorare reală”, a afirmat ministrul, adăugând că nu există niciun motiv pentru eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Ministrul Manole, falsuri despre plafonarea prețurilor Prin plafonarea prețului la alimentele de bază se reduc sumele pe care statul le impozitează și, astfel, bugetul câștigă mai puțini bani. Practic, în acest fel, bugetul este afectat: nu sunt făcute cheltuieli din bani publici, dar sumele din impozite care ajung la bugetul public sunt mai mici.

PSD vrea prețuri plafonate la alimente (sursa: Facebook/Marius Constantin Budăi)
Politică

PSD insistă că vrea prețuri plafonate la alimente de bază și-l amenință iar pe Bolojan

PSD vrea prețuri plafonate la alimente. Deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a anunțat că partidul nu va accepta ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. PSD vrea prețuri plafonate la alimente Acesta avertizează că o astfel de măsură ar afecta grav cetățenii cu venituri mici și ar avantaja corporațiile din retail. Citește și: Fosta judecătoare Camelia Bogdan îl acuză pe procurorul general de complicitate la "spălarea" lui Dan Voiculescu Budăi a transmis pe Facebook că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea plafonării, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va decide prelungirea acesteia. Critici la adresa premierului Bolojan „Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail”, a scris Budăi. El a acuzat marile lanțuri comerciale că doresc speculă și creșteri speculative ale prețurilor, nu o piață concurențială. Acordul politic și riscul de tensiuni în Coaliție Fostul ministru a subliniat că nu au existat discuții în Coaliție privind încetarea plafonării. Totodată, a reamintit premierului Bolojan că sprijinul pentru guvern se bazează pe un Acord Politic ce prevede luarea deciziilor majore doar prin consens. „Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul”, a transmis Budăi. Poziția Guvernului: plafonarea produce distorsiuni economice Executivul a anunțat sâmbătă că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare. Potrivit Guvernului, ultima prelungire, făcută în urmă cu trei luni, a fost stabilită ca fiind finală, întrucât măsura ar fi provocat distorsiuni economice atât pentru producători, cât și pentru comercianți. Premierul Ilie Bolojan urmează să aibă, săptămâna viitoare, discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că ridicarea plafonării nu va genera creșteri majore de prețuri. Sorin Grindeanu: „Nu PSD renunță la plafonare” Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a reafirmat că partidul nu este de acord cu încetarea plafonării și că această decizie nu a fost discutată în coaliție. „România are nevoie de stimularea investițiilor și de politici publice care să crească economia, nu de austeritate pe seama celor mulți”, a transmis Grindeanu pe Facebook. El a amintit că PSD a lansat recent un Plan economic de relansare, bazat pe investiții, crearea de locuri de muncă și sprijin pentru tineri.

Interacțiuni ascunse între mâncare și medicamente (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Cum ne poate sabota mâncarea tratamentele: interacțiuni bizare între alimente și medicamente

Interacțiuni ascunse între mâncare și medicamente. Alimentele pe care le consumăm pot influența eficiența și siguranța medicamentelor. În timp ce unele combinații duc la efecte neașteptate sau chiar periculoase, cercetătorii studiază cum pot fi folosite aceste interacțiuni pentru a spori eficacitatea tratamentelor. Interacțiuni ascunse între mâncare și medicamente Un bărbat de 46 de ani din Tamilnadu, India, a ajuns la urgențe după ce a luat Viagra și a băut suc de rodie, relatează BBC. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Deși respectase doza prescrisă, interacțiunea cu sucul a intensificat efectele medicamentului, provocând o erecție dureroasă și prelungită. Medicii au descoperit că rodia a amplificat acțiunea substanței active, crescând potența tratamentului. Astfel de episoade nu sunt unice. Literatura medicală abundă în rapoarte despre combinații bizare între alimente și medicamente, cu efecte neașteptate, uneori chiar toxice. De ce alimentele influențează medicamentele Interacțiunile apar în două moduri principale: prin substanțele active ale alimentelor, care modifică efectul medicamentului; prin reacțiile organismului, care își schimbă modul de a procesa tratamentul. Grapefruitul este unul dintre cele mai cunoscute exemple: el inhibă enzima citocrom P450 3A4, responsabilă de descompunerea a numeroase medicamente. Astfel, doze obișnuite de statine, antivirale sau Viagra pot deveni toxice. Fructe, plante și ierburi cu efecte neașteptate Afinele roșii (cranberries): au fost suspectate că amplifică efectul anticoagulantului warfarină. Deși unele studii nu confirmă legătura, rapoartele de caz au menținut suspiciunea. Lemnul-dulce (licorice): influențează enzimele care descompun medicamentele, afectând tratamente pentru inimă sau depresie. Anghinarea: o infuzie din această plantă a cauzat acumularea toxică a unui medicament pentru artrită. Turmericul și suplimentele pe bază de alge: pot intensifica efectele medicamentelor pentru cancer sau anticoagulantelor. Sunătoarea (St. John’s Wort): interferează cu antidepresive, anxiolitice și chiar contraceptive. Alimente care reduc eficiența medicamentelor Nu toate interacțiunile sunt periculoase prin amplificarea efectului – unele scad eficiența tratamentului: Vitamina K din legumele verzi reduce efectul warfarinei. Pacienții nu trebuie să elimine aceste alimente, dar doza de medicament se ajustează în funcție de dietă. Lactatele și antibioticele (ciprofloxacin, norfloxacin) – proteinele din lapte „blochează” absorbția medicamentului în intestin. Soluția: evitarea lactatelor cu 2-4 ore înainte și după administrare. Cerealele integrale bogate în fibre pot avea un efect similar, limitând absorbția medicamentelor. Alimentele fermentate și brânzeturile maturate sunt interzise pacienților care iau antidepresive MAOI, din cauza tiraminei care poate provoca creșteri periculoase ale tensiunii arteriale. Cum privesc cercetătorii aceste interacțiuni Deși pot părea alarmante, interacțiunile aliment-medicament nu sunt doar pericole. Unele pot fi folosite pentru a crește eficiența tratamentelor. Studii recente explorează cum o dietă ketogenică (săracă în carbohidrați, bogată în carne și legume) poate amplifica efectele anumitor medicamente împotriva cancerului. Cercetările conduse de Lewis Cantley, Harvard Medical School, au arătat rezultate promițătoare în experimente pe șoareci și pacienți. În paralel, echipe internaționale dezvoltă baze de date care centralizează milioane de interacțiuni aliment-medicament, pentru a le oferi medicilor o imagine mai clară. Ce trebuie să știe pacienții Interacțiunile dintre medicamente și alimente variază de la minore la severe, dar nu pot fi ignorate. Este esențial ca pacienții să discute cu medicul sau farmacistul despre dieta lor atunci când urmează un tratament. Viitorul medicinei ar putea însemna terapii personalizate în care dieta completează tratamentul medicamentos. Până atunci, însă, specialiștii recomandă prudență – și, mai ales, evitarea combinațiilor riscante, precum Viagra și sucul de rodie.

Alimentele ultraprocesate cauzează mii de morți (sursa: Pexels/Caleb Oquendo)
Eveniment

Aproape 50 de oameni mor zilnic numai în Marea Britanie din cauza alimentelor ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate cauzează mii de morți. Un nou studiu sugerează că mii de decese înregistrate anual în Regatul Unit ar putea fi legate de consumul de alimente ultraprocesate (AUP). Specialiștii au identificat o relație clară între consumul acestor produse și riscul crescut de deces prematur. Ce sunt alimentele ultraprocesate AUP, precum înghețata, carnea procesată, pâinea industrială și băuturile carbogazoase, conțin adesea niveluri ridicate de grăsimi saturate, zahăr, sare și aditivi. Citește și: Legea Ciolacu privind pensionarea specială a magistraților, retrasă subit de pe ordinea de zi a Senatului. Țoiu (USR) susține că era neconstituțională Acești compuși reduc locul disponibil pentru alimente nutritive în dietă și au fost asociați cu obezitate, boli cardiovasculare, cancer și mortalitate prematură. Alimentele ultraprocesate cauzează mii de morți Cercetătorii au descoperit că AUP reprezintă până la 53% din aportul caloric zilnic al britanicilor, cu un impact semnificativ asupra sănătății. În perioada 2018-2019, aproximativ 17.781 de decese premature ar fi putut fi atribuite consumului de alimente ultraprocesate. Specialiștii cer măsuri urgente Experții solicită guvernelor să introducă recomandări dietetice pentru reducerea consumului de AUP. Deși studiul indică o asociere între consumul de AUP și sănătatea precară, unii cercetători subliniază că relația cauzală nu este încă pe deplin demonstrată și că alți factori, precum condiția fizică, ar putea influența rezultatele.

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 Foto: gov.ro
Economie

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, cresc importurile de alimente

Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, și cresc importurile de alimente, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Pe d ealtă parte, exporturile de alimente au scăzut, din nou, în primele două luni din acest an. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2025 „Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2025 a fost de 5616,9 milioane euro, mai mare cu 1460,1 milioane euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-29.II 2024”, arată INS. Faţă de luna februarie 2024, exporturile din luna februarie 2025 au scăzut cu 0,7%, iar importurile au crescut cu 6,3%.  Defalcate pe grupe de produse, datele INS arată că, în primele două luni din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, au scăzut exporturile de alimente (minus 9,6%), iar la „Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală” căderea exporturilor a fost de 53,4%.  Importurile de băuturi și tutun au crescut cu 28,5%, iar cele de alimente cu 4,5%. 

Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare (sursa: Pexels/Omair Tabikh)
Eveniment

Alimente anti-durere: ce spune știința despre dieta pentru afecțiunile reumatice

Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare. Afecțiunile reumatice, precum artrita și artroza, afectează milioane de persoane în întreaga lume, iar dieta joacă un rol important în gestionarea simptomelor acestora. De-a lungul timpului, pacienții au încercat diverse abordări alimentare, de la dieta fără gluten sau lactate la postul intermitent sau consumul exclusiv de alimente crude. Însă ce spune știința despre impactul real al alimentației asupra durerilor articulare? Dietă recomandată pentru atenuarea durerilor articulare Potrivit lui Jérémie Sellam, doctor reumatolog și coautor al cărții „Arthrose, arthrite, je me soigne en mangeant” (Artrită, artroză – mă tratez prin alimentație), alimentația joacă un rol semnificativ în gestionarea durerilor articulare. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal „Deși alimentația nu este un panaceu și nu poate înlocui medicamentele, are un rol în controlul durerilor articulare”, a afirmat acesta într-un interviu pentru Le Point. Sellam explică faptul că anumite țesuturi articulare, precum membrana sinovială, sunt bine vascularizate și primesc nutrienți din sânge, ceea ce înseamnă că dieta poate influența inflamația care stă la baza bolilor reumatice cronice. Conform lui Sébastien Czernichow, doctor nutriționist și coautor al aceleiași cărți, unele alimente pot amplifica inflamația, în timp ce altele o pot reduce. „Anumiți nutrienți, precum sarea sau acizii grași saturați, au un efect pro-inflamator. Alții, cum ar fi omega-3 și vitamina D, au efect antiinflamator.” Cu toate acestea, Czernichow subliniază că alimentele sunt combinații complexe de nutrienți, iar impactul acestora asupra organismului poate varia de la o persoană la alta. Dieta mediteraneană: cea mai bună opțiune Atât doctorii Sellam și Czernichow, cât și Suleman Bhana, doctor reumatolog și fost președinte al Comitetului de Comunicare al American College of Rheumatology, sunt de acord că dieta mediteraneană este cea mai benefică pentru pacienții cu afecțiuni reumatice. „În artrită reumatoidă, spondilită anchilozantă și artroză, studiile arată că pacienții care urmează cu strictețe dieta mediteraneană își controlează mai bine boala și progresia acesteia.” susține Dr. Jérémie Sellam Dr. Suleman Bhana afirmă, la rândul său, că deși nu există o dietă recomandată tuturor, mulți pacienți reumatici pot beneficia cu succes de „Dieta mediteraneană”. „Există mai multe versiuni diferite ale acestei diete, dar conceptul există în meniurile întâlnite în zonele de-a lungul Mării Mediterane, cum ar fi Italia, Grecia, Spania, Maroc, Algeria”. Alimente recomandate în dieta mediteraneană Dieta mediteraneană limitează alimentele procesate, zahărul rafinat și „junk food-ul”, care pot agrava inflamația și simptomele reumatice. Printre cele mai întâlnite alimente consumate în dieta mediteraneană se numără fructele și legume proaspete, cereale integrale. E recomandat, de asemenea, consumul regulat de pește, carne de pasăre, ouă și leguminoase. Produsele lactate, precum iaurtul sau brânza feta sunt acceptate, dar în porții moderate. Consumul de carne roșie este limitat.

În 2024, exporturile au căzut Foto: Facebook
Economie

În 2024, exporturile au căzut

Dezastrul guvernării Ciolacu: în 2024, exporturile au căzut, iar importurile au crescut, mai ales cele de alimente. Pentru comparație, în 2023, exporturile au crescut, inclusiv cele de alimente. Totuși, și în 2023, deficitul balanței comerciale s-a adâncit fiindcă importurile au crescut mai mult decât exporturile. Citește și: Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor: „Aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală” „Ştim cu toţii că anul trecut, şi datorită provocărilor care au fost în urma, mai ales, a războiului din Ucraina, Ministerul Agriculturii a avut cel mai mare buget de la Revoluţie încoace, aproximativ 2% din PIB. Şi anul acesta Ministerul Agriculturii a rămas cu un buget mult mai mare faţă de cum era obişnuit”, se lăuda Marcel Ciolacu, la 17 ianuarie. În 2024, exporturile au căzut „În anul 2024, exporturile au scăzut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu anul 2023”, arată Institutul Național de Statistică. La alimente și animale vii, exporturile s-au prăbușit cu 14,2%, iar importurile s-au majorat cu 5,1%. Exporturile de uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală au căzut cu 25%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în anul 2024 a fost de 33392,7 milioane euro, mai mare cu 4424,0 milioane euro (+15,3%) decât cel înregistrat în anul 2023. „În anul 2024, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,0% la export şi 36,4% la import) şi alte produse manufacturate1) (28,5% la export şi 28,6% la import)”, mai arată INS.

Alimente în termen, aruncate după sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Alimente în termen, aruncate după sărbători

Alimente în termen, aruncate după sărbători. Între 20 decembrie 2024 și 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate semnificativă de deșeuri alimentare. Alimente în termen, aruncate după sărbători În sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, față de aproximativ 360 de tone în același interval din 2024-2025 (8%-9% din totalul deșeurilor colectate). Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora. Aici, o parte dintre acestea sunt transformate în compost, iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Au explodat importurile de brânză și caș Foto: Facebook
Eveniment

Au explodat importurile de brânză și caș

Dezastrul din agricultura patronată de clanul PSD Stănescu: au explodat importurile de brânză și caș, iar carnea de porc este adusă masiv din afara țării. Doi dintre miniștri PSD ai Agriculturii, fostul polițist Adrian Chesnoiu și actualul deținător al portofoliului, Florin „Busi” Barbu, sunt clienții politici ai lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Între mandatele celor doi, ministru al Agriculturii a fost Petre Daea. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție Au explodat importurile de brânză și caș Potrivit unei analize a site-ului Economica, în 2023, s-au importat brânzeturi și caș în valoare de 468 de milioane de euro, deficitul comercial la acest produs fiind de 375 de milioane de euro. Cele mai mari importuri de alimente constau în carne de porc - proaspătă, refrigerată sau congelată. În primele zece luni din 2024 s-au importat aproximativ 299.000 de tone de carne de porc în valoare de 875 de milioane de euro. Volumul importurilor de carne de porc a crescut cu 4% față de perioada similară din 2023. „În creștere cu 4 și respectiv 7% în volum și valoare au fost și importurile de produsele de brutarie, de patiserie și biscuiți, categoria care generează a doua cea mai mare cheltuială a României în zona agroalimentară. În primele zece luni ale anului trecut, distribuitorii au adus în țara 177.000 de tone în valoare de 573,3 milioane de euro, ceea ce înseamnă 4,9% din cât s-a importata valoric, în total”, mai arată site-ul Economica. „Este timpul să nu mai depindem de importuri, atunci când vine vorba de carnea de porc. De aceea, am demarat cel mai ambițios program de creștere a efectivelor de porcine de după Revoluție. 25 de noi ferme vor aduce un plus de 1,2 milioane de porci în fiecare an. Iar Ministerul Agriculturii are în pregătire un nou program complementar cu acesta, de investiții în fermele de îngrășare, astfel încât România să își asigure 100% necesarul intern de consum la carnea de porc în următorii ani”, declara premierul Marcel Ciolacu acum circa șase luni. View this post on Instagram A post shared by Marcel Ciolacu (@marcelciolacu)

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

importurile de alimente explodează, exporturile s-au prăbușit Foto: Facebook
Economie

Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit

Efectele dezastrului din agricultură și al pomenilor electorale: importurile de alimente explodează, iar exporturile s-au prăbușit. Institutul Național de Statistică a arătat, azi, că, după primele nouă luni din 2024, exporturile de alimente și animale vii au căzut cu 12,3%, iar importurile au crescut cu 3,5%. Citește și: Cum va câștiga nepotul lui Ciolacu milioane de euro parazitând statul condus de unchiul său și cu sprijin de la finul unchiului Importurile explodează, exporturile s-au prăbușit Datele INS arată că, în continuare, exporturile scad, iar importurile cresc. În perioada 1.I-30.IX 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2023, arată buletinul publicat în această dimineață. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IX 2024 a fost de 23485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IX 2023. Citește și: EXCLUSIV Sediul AUR Caraș Severin, într-o clădire a unor condamnați urmăriți internațional, Adina și Valentin Armașu „Vom susține produsele românești, micile rețele locale de magazine și distribuitorii care iau marfă de la producătorii noștri locali! Am discutat azi cu reprezentanții acestor magazine, unii dintre ei fiind și producători, alături de principalii distribuitori din țară, despre soluțiile concrete prin care dezvoltăm capitalul românesc din această zonă a economiei. Prioritatea mea este să ajut firmele să producă în România, iar marfa lor să ajungă în magazine deținute de români la un preț corect, care să reflecte munca depusă”, afirma premierul Ciolacu în martie 2024, după discuții cu producătorii români.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră