miercuri 08 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

489 articole
Politică

Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura ca să-l blocheze pe Simion, care îl susține

Călin Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura ca să-l blocheze pe George Simion, care îl susține declarativ, arată surse politice. De altfel, liderul AUR este cel care a anunțat în repetate rânduri, mai exact de patru ori, ziua în care Georgescu va depune documentele solicitate de Biroul Electoral Central, însă aceasta nu s-a petrecut.  Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai Ultimul termen anunțat de Simion, pe TikTok, este 7 martie.  Încă din februarie, președintele AUR susținea că semnăturile necesare pentru candidatura lui Georgescu au fost strânse. Însă surse din AUR afirmau că și Simion a strâns semnături pentru propria candidatură.  Potrivit surselor DeFapt.ro, Călin Georgescu știe că președintele AUR îl susține doar declarativ - de teamă că ar pierde partidul de sub control. Simion îl împinge pe Georgescu să depună candidatura cât mai repede, pentru ca BEC sau CCR să i-o respingă și el să-i ia locul.  Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura Așa-zisul „președinte ales” înțelege jocul lui Simion, așa că amână data depunerii candidaturii cât mai aproape de termenul final, 15 martie, pentru ca Simion să nu aibă timp să-l înlocuiască. Oficial, calendarul noilor alegeri prezidențiale, potrivit HG 17/2025, este: candidaturile se pot depune între 26 februarie și 15 martie, ora 24.00. Nimeni nu și-a depus candidatura până acum! BEC stabilește prin vot dacă o candidatură este admisă sau respinsă. BEC are termen 17 martie înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz 15 și 19 Martie pot fi contestate, la CCR, candidaturile rămase definitive prin decizia BEC. CCR judecă fiecare contestație în 24 de ore Tot până la 19 martie, candidații pot renunța la candidatură.  În aceste condiții, probabil că Georgescu își va depune candidatura în jurul datei de 15 martie. Dacă aceasta va fi respinsă, la fel ca a Dianei Șoșoacă - având în vedere precedentul din 2024 - iar Simion nu va mai avea timp să acționeze, probabil că Victor Ponta va încerca să ia voturile suveraniștilor, cu susținerea tacită a PSD. 

Georgescu nu se grăbește să-și depună candidatura, ca nu cumva Simion să-i ia locul, dacă este respins Foto: Inquam/George Calin
PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu, iar PNL contribuie cu sume derizorii

PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Crin Antonescu, iar PNL contribuie cu sume derizorii, scrie pe blogul său un jurnalist care a susținut campania acestuia, Radu Tudor. Acesta este angajat la Antena 3, televiziunea controlată de Dan Voiculescu.  Citește și: Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale - CEPA Cele mai mari 23 de filiale județene din PNL vor contribui cu câte 10.000 de euro la campania electorală a lui Crin Antonescu, în timp ce celelalte filiale vor dona câte 7.000 de euro, a decis, luni, conducerea PNL. Suma de 400.000 de euro pare derizorie prin comparație cu cea cheltuită pentru Nicolae Ciucă, a cărui campanie ar fi costat 3,6 milioane de euro, potrivit Pro TV.  PSD nu dă nici un ban pentru campania lui Antonescu Potrivit lui Tudor, PSD, PNL și UDMR au peste 1 milion de euro buget de la stat pentru comunicare politică, dar nu se vede că acești bani ar fi folosiți în campania lui Antonescu. „Aflăm pe surse de la PNL că strâmbă din nas organizațiile județene care trebuie să contribuie la campania lui Crin Antonescu. Sumele sunt derizorii, mult sub ce cheltuie baronii liberali în 10 zile de concediu. La PSD, mukles socialist. Nu dau bani, nu comunica nimic, nu se implica în campania prezidențiabilului. Merg pe principiu : noi cu banu, el cu munca. Ca în socialism. UDMR n-a găsit un curs bun forint-leu, că ar fi dat ei primii. Casele de schimb valutar sunt majoritar liberale prin Transilvania și nu dau bon. Ungurii, corecți, vor cu țidulă”, scrie Radu Tudor.  Antonescu, susținut de gruparea Thuma-Hellvig Candidatura lui Antonescu a fost propusă, în interiorul PNL, de liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov. În 2014, acesta a fost condamnat la șase luni de închisoare, cu suspendare, pentru „săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau a autorității de către o persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite” - potrivit unui comunicat al DNA. Surse din PNL îl consideră pe Thuma ca făcând parte dintr-o grupare organizată în jurul fostului director al SRI Eduard Hellvig. Radu Tudor este unul dintre jurnaliștii care au scris constant laudativ despre Hellvig. 

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacia Spring 2025 Foto: Ministerul Apărării
Politică

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale

Franța a amânat exercițiul NATO în România, Dacian Spring 2025, până după alegerile prezidențiale, scrie Radu Tudor pe site-ul think tank-ului Center for European Policy Analysis (CEPA).  Citește și: Jurnaliștii acreditați la Parlament au refuzat să mai consemneze, în semn de protest, declarațiile lui Șoșoacă Exercițiul DACIAN SPRING 25 era planificat în perioada 05 - 26 mai și, potrivit ministerului Apărării, reprezenta „o premieră” pentru că presupunea dislocarea pe teritoriul României a aproximativ 4.000 de militari francezi cu mijloace de luptă. Franța a amânat exercițiul NATO în România „Curtea Constituțională de la București a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie după ce i-au fost prezentate dovezi ale manipulării pe scară largă a alegătorilor prin bani negri, rețele obscure, TikTok și Telegram, Rusia fiind principalul suspect. Votul viciat, care a fost câștigat de candidatul pro-rus Călin Georgescu, a fost reprogramat pentru 4 și 18 mai. Ca urmare, Franța, care conduce un batalion multinațional de 1 500 de militari în România, a amânat Dacian Spring 2025, un exercițiu NATO crucial de luptă împotriva războiului, până după alegeri.  Exercițiul este menit să demonstreze capacitatea crucială din punct de vedere strategic a aliaților de a aduce Grupul de luptă NATO din România la nivel de brigadă, cu 5 000 de soldați, alături de tancuri, vehicule blindate și alte armamente provenind din întreaga alianță. Întârzierea acestuia demonstrează cât de eficient a reușit Rusia să destabilizeze și să perturbe spațiul aliat cu războiul său hibrid extins”, se arată în articolul de pe site-ul CEPA.  Radu Tudor nu precizează pentru ce dată a fost amânat exercițiul.  El menționează faptul că în România se află 4.500 de militari americani, iar aeroportul Kogălniceanu se pregătește să fie cea mai mare bază NATO din Europa, investițiile fiind de 2,5 miliarde de dolari. 

Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Conservatorii câștigă alegerile în Germania, urmați de extremiștii de la AfD și de social-democrați

Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania. Conform sondajelor de la ieșirea din urne realizate de televiziunea publică ARD, conservatorii conduși de Friedrich Merz au câștigat alegerile legislative din Germania. Grupul politic CDU/CSU a obținut între 28,5% și 29% din voturi, poziționându-se în fruntea scrutinului. Conservatorii câștigă alegerile legislative în Germania Deși conservatorii au câștigat alegerile, partidul de extremă-dreapta AfD a înregistrat un rezultat istoric, obținând între 19,5% și 20% din voturi. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Această performanță fără precedent marchează un moment important pentru AfD în perioada postbelică, evidențiind evoluția sa semnificativă pe scena politică germană. Perspective politice și alianțe guvernamentale Friedrich Merz, candidatul cu potențialul de a-l înlocui pe actualul cancelar Olaf Scholz, a subliniat că nu va negocia niciun tip de alianță guvernamentală cu AfD. Decizia sa reflectă și poziția formațiunii conservatoare în contextul actual al politicii germane.

Nicușor Dan, accederea în turul doi (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan spune că trebuie să-l bată pe Crin Antonescu pentru a intra în turul al doilea

Nicușor Dan, accederea în turul doi. Nicuşor Dan, candidatul independent la alegerile prezidențiale, a oferit o analiză detaliată a factorilor care pot influența derularea alegerilor din mai 2025. Declarațiile sale, făcute într-o conferință de presă organizată la Ploiești, se concentrează pe validarea candidaturii lui Călin Georgescu și pe nemulțumirea tot mai mare a electoratului față de politica tradițională. Nicușor Dan, accederea în turul doi Potrivit lui Nicuşor Dan, evoluția alegerilor prezidențiale depinde în mare măsură de validarea candidaturii lui Călin Georgescu. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Ca şi analist politic, vă pot spune că depinde foarte mult dacă domnului Călin Georgescu i se va valida candidatura sau nu. În ipoteza în care domniei sale i se va valida candidatura, atunci, conform tuturor sondajelor care există în acest moment, el va intra în turul doi. Şi, conform tuturor sondajelor care există în acest moment, contracandidatul său din turul doi va fi un politician prooccidental, care în momentul acesta, în ziua de azi, nu poate fi decât Crin Antonescu sau persoana mea", a declarat Nicuşor Dan. Analiza sondajelor și nemulțumirea electoratului Nicuşor Dan subliniază că, dincolo de candidatul în sine, factorul determinant este nemulțumirea generală a oamenilor față de modul în care s-a făcut politică până în prezent. "Nu este vorba de persoana domnului Georgescu, este vorba despre o uriaşă nemulţumire a oamenilor faţă de modul în care s-a făcut politică până acum" În plus, el își exprimă optimismul în privința rezultatelor din turul al doilea, bazându-se pe tendințele actuale ale sondajelor și pe protestul electoral: "Eu sunt optimist, în primul rând pentru că analiza mea este că aici nu este vorba de persoana domnului Georgescu, este vorba despre o uriaşă nemulţumire a oamenilor faţă de modul în care s-a făcut politică până acum şi de un candidat care a reuşit cu un organism foarte sofisticat să se promoveze la foarte mulţi oameni. Pentru mulţi dintre românii care l-au votat sau care spun în momentul acesta că vor să voteze Călin Georgescu, votul lor este un vot de protest faţă de modul în care s-a făcut politică şi administraţie până acum. Este sarcina noastră ca, în aceste două luni şi jumătate care au mai rămas, să le spunem oamenilor: da, aveţi dreptate, este nevoie de o schimbare reală, da, aveţi dreptate, clasa politică a dezamăgit, nu, nu aveţi dreptate, soluţia nu este să punem în discuţie apartenenţa la NATO şi multe alte lucruri cum ar fi revendicări teritoriale şi lucruri care sunt copy paste după discursul Moscovei", a spus Nicuşor Dan. "Schimbare și Occident" Un element central al strategiei electorale a lui Nicuşor Dan este mesajul clar și simplu ce se va regăsi pe întreg parcursul campaniei sale: "Schimbare şi Occident" El explică și importanța acestui mesaj în contextul evoluției politice recente, evidențiind ideea de protest și de adaptare la noile așteptări ale românilor: "Trebuie să înţelegem ce au transmis românii în 24 noiembrie şi 1 decembrie, a fost un mesaj care, în puţine cuvinte, înseamnă <<nu se mai poate cum a fost până acum>>.  Cred că fiecare dintre candidaţi încearcă să se adapteze acestui mesaj. Din perspectiva mea, o să încerc să transmit acest mesaj foarte simplu: schimbare şi Occident, nu o să atac pe ceilalţi, cred că deja există foarte multă tensiune în societate şi că oamenii nu vor încă un scandal faţă de cele pe care le-au văzut deja. Mă aştept ca în turul doi să fie o confruntare între o viziune prooccidentală şi o viziune antioccidentală", a mai afirmat Nicuşor Dan. Campanie în Ploiești Pe lângă declarațiile sale, Nicuşor Dan a consolidat legătura cu electoratul prin participarea la evenimente de campanie la Ploiești. Acesta a întâlnit susținătorii implicați în campania de strângere de semnături și a lansat oficial campania electorală sub sloganul "România onestă". La eveniment au fost prezenți lideri importanți din PMP și Forţa Dreptei, precum eurodeputatul Eugen Tomac, Ludovic Orban, Cătălina Bozianu – președintele PMP Prahova, și George Ionescu – președintele Forţa Dreptei Prahova.

Călin Georgescu fuge de confruntări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Călin Georgescu fuge de confruntări

Călin Georgescu fuge de confruntări: „Nu voi participa la nicio dezbatere. Nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român”, a declarat el la Realitatea TV. Citește și: VIDEO Amenințări cumplite de la fanaticii lui Călin Georgescu: „Băi, Bolojane, vă iau familia și o dau, uite așa, cu capul de bordură!” Călin Georgescu fuge de confruntări „Nu vreau să particip și nu voi participa la nicio dezbatere, că eu nu am la ce dezbatere să particip, mai ales cu falși contracandidați. În plus de atâta, nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român, în care voi explica ce vom face, vom discuta cum vom procesa lucrurile, cum ne vom lua țara înapoi. Voi explica programul de țară – apă, aer, energie – și toate lucrurile, în așa fel încât antreprenorul român și producătorul român să fie înălțat la rangul pe care îl merită”, a spus așa-zisul președinte ales al României. Pe de altă parte, el pare să se fi împăcat cu faptul că alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, așa că a anunțat, la Realitatea TV, că va începe o campanie de strângere de semnături pentru a participa la scrutinul organizat în mai 2025. „Anca Alexandrescu: Vreți să strângeți semnăturile într-o singură zi? Călin Georgescu: Posibil să le strângem într-o singură zi. Gândiți-vă ce a spus J.D. Vance, că baza democrației este vocea poporului. Asta se întâmplă”, a spus Georgescu, în dialog cu una din susținătoarele sale, la Realitatea TV.

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale

Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale. Ministrul Afacerilor Interne și președintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că statul român trebuie să ofere mai multe explicații privind anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Predoiu cere clarificarea anulării alegerilor prezidențiale Acesta a subliniat că afectarea integrității procesului electoral și a șanselor egale ale candidaților impune o clarificare urgentă din partea instituțiilor statului. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Predoiu a evidențiat că România trebuie să rămână ancorată în parteneriatele euroatlantice, în special în contextul unei noi administrații la Washington, care generează schimbări rapide în politica internațională. Liderul PNL a reafirmat angajamentul României față de NATO și UE, insistând asupra stabilității interne ca element esențial pentru consolidarea poziției țării în regiune. Criticile lui JD Vance Declarațiile lui Predoiu vin în contextul unui discurs controversat al vicepreședintelui american JD Vance, care a criticat Europa pentru limitarea libertății de exprimare și a denunțat anularea alegerilor din România. Vance a sugerat că această decizie a fost luată pe baza unor suspiciuni nefondate și sub presiuni externe, ridicând întrebări asupra standardelor democratice europene. Angajamentul pentru alegeri libere și corecte În replică, Cătălin Predoiu a subliniat importanța unei democrații solide, pledând pentru alegeri transparente, corecte și integre. De asemenea, liderul liberal a reafirmat sprijinul PNL pentru întărirea capacității de apărare a României și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, prin dezvoltarea proiectelor economice comune.

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale

Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale: perioada electorală va începe săptămâna viitoare, odată cu constituirea Biroului Electoral Central (BEC), programată între 20 și 22 februarie. Cine sunt candidații pentru alegerile prezidențiale Până pe 27 februarie, prin tragere la sorți, vor fi formate și Birourile Electorale Județene. Pe 26 februarie expiră termenul pentru soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau respingere a protocolului de constituire a unei alianțe electorale. Citește și: Șocant: deși clienții Nordis au fost avertizați de avocați să nu dea bani pe promisiuni de vânzare-cumpărare fără înscriere în cartea funciară, cei mai mulți au ignorat sfatul Ultima zi pentru înscrierea candidaturilor la alegerile prezidențiale este 15 martie. În următoarele două zile, se va decide înregistrarea sau respingerea candidaturilor și a însemnelor electorale. Contestațiile pot fi depuse până pe 18 martie la Curtea Constituțională, care le va soluționa cel târziu pe 19 martie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile

„Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO” este titlul unui articol din EUObserver adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurei, explică cum a fost manevrat electoratul român. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”, a explicat oficialul NATO. El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești - n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin. „Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a apreciat Appathurei, într-un interviu pentru EUObserver. James Appathurai Foto: Facebook Însă el l-a apărat pe Elon Musk și mesajele sale politice de pe X/Twitter. „Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere (...) Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România - n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a apreciat oficialul NATO.

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Au existat atacuri cibernetice în alegeri?

Au existat atacuri cibernetice în alegeri? Serviciul Român de Informații, condus de generalul Răzvan Ionescu, a declarat public că au fost demarate "investigații specifice" împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la atacurile cibernetice ale unui "atacator statal" asupra infrastructurii IT aferentă alegerilor prezidențiale din România. Citește și: Manipularea alegerilor pe TikTok, ca în România, nu este un caz unic în UE, avertizează Kaja Kallas La solicitarea DeFapt.ro, AEP și STS au transmis că nu au fost implicate în nici o "investigație specifică" alături de SRI. Acesta din urmă consideră că informațiile legate de "investigațiile specifice" derulate împreună cu AEP și STS sunt clasificate. Totodată, AEP a ținut să transmită că din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Altfel spus, atacurile cibernetice nu au influențat/modificat rezultatul alegerilor prezidențiale. SRI a invocat "peste 85.000" de atacuri cibernetice Generalul Răzvan Ionescu, directorul interimar al Serviciului Român de Informații, susținea într-o "Notă" declasificată la cererea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în urma anulării alegerilor prezidențiale din România, că infrastructurile IT pentru derularea procesului electoral găzduite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au fost ținta unui atac cibernetic. "În context, a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000), care au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral, în vederea obținerii accesului la date din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii", se menționa în documentul SRI. "Investigații specifice împreună cu AEP și STS" În aceeași notă se mai preciza că, pentru lansarea atacurilor cibernetice, au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări, folosindu-se metode de anonimizare avansate pentru a îngreuna procesul de atribuire. Totodată, SRI atrăgea atenția asupra faptului că "au fost demarate investigații specifice împreună cu AEP și STS". "Întrucât evaluarea cu privire la atacul cibernetic este în derulare, în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori la afectarea procesului electoral", potrivit documentelor declasificate și publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fragment din nota SRI declasificată (sursa: presidency.ro) SRI: "informațiile solicitate au caracter clasificat" DeFapt.ro a solicitat SRI, AEP și STS să comunice dacă investigațiile comune au fost finalizate, respectiv care au fost concluziile acestora, dar și dacă rezultatul final al alegerilor prezidențiale a fost viciat în urma atacurilor cibernetice. Serviciul Român de Informații a transmis că "informațiile solicitate au caracter clasificat, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetățenilor, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare". AEP: "nu au fost exfiltrate date" Autoritatea Electorală Permanentă nu a derulat nici o "investigație specifică" în comun cu SRI și STS, ci doar a pus la dispoziția instituțiilor cu competențe toate informațiile solicitate pentru a investiga atacurile cibernetice. "Menționăm că AEP nu deține informații privind stadiul actual al investigațiilor desfășurate de alte instituții, iar concluziile referitoare la aceste investigații pot fi oferite exclusiv de către instituțiile de specialitate competente", a transmis AEP la solicitarea DeFapt.ro. În plus, AEP a comunicat că nu există vulnerabilități exploatabile cunoscute în sistemele informatice ale instituției, dar și că sistemele de protecție beneficiază de o supervizare continuă. Mai mult, din sistemele informatice care deservesc procesele electorale "nu au fost exfiltrate date și nu a fost alterată integritatea datelor sau informațiilor deținute". Răspunsul AEP pentru DeFapt.ro (sursa: AEP) Au existat atacuri cibernetice în alegeri? STS neagă Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a transmis la solicitarea Defapt.ro că "nu există suspiciuni sau indicii referitoare la atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, după cum rezultă și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT din 28.11.2024". STS mai susține că a implementat măsuri de prevenire și contracarare a riscurilor de securitate cibernetică, iar sistemele și terminalele informatice, resursele de comunicații de acces și aplicațiile specifice puse la dispoziția AEP, au fost "monitorizate permanent din prisma securității cibernetice și nu au fost identificate anomalii premergător, pe timpul desfășurării sau după finalizarea procesului electoral". Atacuri blocate asupra site-ului de prezență După încheierea alegerilor, potrivit STS, sistemele au fost reanalizate de specialiștii instituției. Nici de această dată nu s-au constatat vulnerabilități "care ar putea fi exploatate de către o terță parte, așa cum reiese și din raportul prezentat de STS în ședința CSAT". Singurele atacuri cibernetice asupra cărora STS a oferit date sunt cele detectate asupra site-ului https://prezenta.roaep.ro. Acestea, însă, conform STS, au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Mai mult, acest site nu reprezintă un punct de intrare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV) și Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV), aspect care exclude posibilitatea compromiterii datelor în format electronic. STS a menționat, la finalul răspunsului către DeFapt.ro, și că "nu există pagube materiale".

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării

UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării. Uniunea Europeană trebuie să accelereze măsurile împotriva dezinformării pentru a proteja democrația, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, într-un interviu acordat European Newsroom, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România din cauza dezinformării este un semnal de alarmă pentru întregul continent. UE cere acțiuni rapide împotriva dezinformării Kaja Kallas a afirmat că România nu este un caz izolat și că Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a dezinformării în spațiul digital. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” „Alegerile prezidențiale din România au fost anulate din cauza dezinformării și este o problemă tot mai mare modul în care platformele sunt utilizate pentru a manipula alegerile”, a declarat aceasta. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a combate campaniile de manipulare online care influențează procesul democratic. UE monitorizează și expune campaniile de dezinformare Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate a explicat că Serviciul European de Acțiune Externă este deja implicat activ în monitorizarea și expunerea campaniilor de dezinformare. De asemenea, UE promovează alfabetizarea digitală, oferind cetățenilor instrumente pentru a recunoaște știrile false. „Un aspect interesant este că problema nu este cu tinerii, ci mai degrabă cu persoanele în vârstă, care încă au tendința de a crede orice informație văzută la televizor sau pe internet”, a explicat Kallas. Reglementarea platformelor online prin Digital Services Act Pentru a contracara răspândirea dezinformării, UE a adoptat Actul pentru servicii digitale (Digital Services Act - DSA), care obligă platformele online să ia măsuri împotriva conținutului ilegal și al manipulării informațiilor. „Actul pentru servicii digitale există și trebuie utilizat eficient. Procedurile împotriva platformelor online sunt deja în desfășurare, dar trebuie să ne mișcăm mai repede pentru a proteja democrația, care este tot mai atacată”, a declarat Kallas.

Becali dezvăluie planul lui Simion Foto: ProSport
Politică

Becali dezvăluie planul lui Simion

Gigi Becali dezvăluie planul lui George Simion, președintele AUR: așteaptă respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, după care va candida el personal. „Acum spune la vrăjeală că nu candidează”, a afirmat Becali, la Antena 3, despre George Simion, șeful partidului care l-a făcut deputat. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Becali dezvăluie planul lui Simion Întrebat de ce Simion a declarat de mai multe ori că nu va candida, iar AUR îl va susține pe Călin Georgescu, fostul patron al FCSB a explicat: „La vrăjeală. Așa trebuie să spună, pentru că e politician și băiat decent. Călin Georgescu nu va fi lăsat să candideze și tot electoratul și simpatia se vor muta spre George Simion (...) Nu joacă la două capete. Doar la un capăt. La capătul președinției”. Intervenția sa a venit la scurt timp după ce Becali a fost fotografiat, pe stadion, alături de Marcel Ciolacu și Viorel Hrebenciuc. Întrebat de ce crede că Georgescu nu va fi lăsat să candideze, latifundiarul din Pipera a spus: „Fiindcă știu, mai știu și eu”. Gigi Becali a fost ales deputat AUR în această legislatură.

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Rusia a intervenit în alegerile din România, spune premierul Belgiei, Alexander de Croo Foto: Facebook
Politică

Rusia a intervenit în alegerile din România

Premierul Belgiei, Alexander de Croo, spune, la Harvard, că Rusia a intervenit în alegerile din România: „Rusia a intervenit în România, denunțăm asta!”. Citește și: EXCLUSIV Creierul operațiunilor psihosociale derulate de Călin Georgescu este un absolvent al Academiei SRI și fost consilier în CSAT Rusia a intervenit în alegerile din România El a făcut aceste afirmații la Harvard Kennedy School of Government, la Harvard European Conference. CCR a anulat, la 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „Când spunem că respectăm democrația, înseamnă că nu intervenim în alegerile care au loc în alte țări. (Înseamnă) că respectăm acest principiu; (înseamnă) că respectăm rezultatul alegerilor. Cred că țările UE au respectat întocmai rezultatele alegerilor. Dar vă rog nu interveniți în alegeri! Și Rusia a intervenit în (alegerile din) România, denunțăm asta! Cred că nu putem permite ca țările partenere să intervină una în alegerile celeilalte”, a spus de Croo, la 31 ianuarie. Comisia Europeană va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept, a afirmat marţi comisarul european pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG), la 28 ianuarie. Comisia Europeană dezvoltă „Scutul Democrației” „Am avut o discuţie legată de o serie de chestiuni privitoare la România ca una dintre cele patru ţări despre care s-a discutat astăzi la Consiliu. Discuţia s-a concentrat pe raportul din 2024 privind statul de drept şi la recomandări. România a folosit ocazia pentru a-şi prezenta perspectiva asupra activităţii pe care o face pentru a da curs acelor recomandări şi, desigur, Comisia va lua acest lucru în calcul atunci când va elabora raportul din 2025. Cred că este cu adevărat o ocazie ideală pentru noi de a examina toate evoluţiile de la începutul raportului din 2024. Aşadar, aşteptăm cu nerăbdare să facem acest lucru şi în paralel să dezvoltăm Scutul Democraţiei, care vizează ameliorarea şi adâncirea cooperării între statele membre prin Reţeaua de Cooperare Europeană privind Alegerile, recunoscând în acelaşi timp autonomia şi competenţa statelor membre de a gestiona desfăşurarea alegerilor în propriile ţări. Aşadar, cu siguranţă vom examina această chestiune în contextul raportului din 2025”, a declarat comisarul european Michael McGrath.

Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR Foto: DCNews
Politică

Judecătoare apără poziția „suveraniștilor”

O judecătoare de la Tribunalul București, Mădălina Afrăsinie, apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia tuturor judecătorilor de la CCR. Afrăsinie are un saalriu anual, net, de peste 220.000 de lei, are un apartament de 106 mp în București, dar a beneficiat de „contravaloare transport” de 1.500 de lei, în anul fiscal 2023. Citește și: Bilanț catastrofal al guvernării Ciolacu I: deficit bugetar de 152,7 miliarde lei, salariile bugetarilor au consumat 9,3% din PIB, dobânzile – 2,1% din PIB Acum, ea intervine dur în discuția privind anularea alegerilor și susține că anularea alegerilor a fost o lovitură de stat. Totuși, la finalul postării de pe Facebook ea afirmă că a scris „un pamflet amar din Sclavistan”. Judecătoare apără poziția „suveraniștilor” „Revenirea la normalitate 1. Dupa raportul Comisiei de la Venetia, curtea constitutionala ar trebui sa dea 'o erata' prin care sa repare ce a stricat...ne-a dovedit, nu de putine ori, ca ea, curtea, poate orice; 2. Post erata, TOTTI judecatorii curtii constituionale trebuie sa-si inainteze demisia; 3. Tovarasul profesor sa-si inainteze demisia; 4. Guvernul care 'a organizat' alegerile, sa-si dea demisia; 5. Sa fie initiata 'de indata' modificarea legii nr.47/1992 astfel incat sa nu se mai repete astfel de lovituri de stat; 6. Cititi aceasta postare ca pe un pamflet amar din Sclavistan; 7. Multumesc”, a scris Afrăsinie. Ulterior, ea a dat o declarație la Realitatea TV - postul care-l promovează cel mai puternic pe Călin Georgescu - în care și-a argumentat poziția.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră