luni 01 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: alegeri

504 articole
Politică

VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL

Siegfried Mureșan a mărturisit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, când i-a fost cel mai greu, în PNL: când a fost obligat să candideze alături de pesediști. „Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD”, spune el. Citește și: ANALIZĂ Rusia a atacat deliberat România și a obținut ce visa: debandadă și politicieni lași Însă nucleul principal al discuției a fost despre ceea ce trebuie să facă PNL: în opoziție sau la putere.  Mureșan crede că PNL trebuie să rămână în opoziție cu PSD și AUR Transcrierea începe de la minutul 0.30: „Q: Ați avut momente în care v-ați simțit cu adevărat inconfortabil în acest partid și v-ați gândit poate aș pleca în altă parte? Siegfried Mureșan: Păi, credeți că mi-a plăcut să candidez pe listă comună la europarlamentare? A fost...  Q: Am vrut să vă întreb asta și mie era și...  Siegfried Mureșan: N-o să numesc acum anumiți colegi de la PSD, dar cu siguranță a fost (...) cel mai dificil moment. Q: Da, eu nu voiam să vă bag cuțitul în rană.   Siegfried Mureșan: Dar căutați-mă în fotografii și nu mă veți găsi nicio fotografie alături de europarlamentari PSD, nici înainte de alegeri, nici după, nici în campaniile electorale. Q: Dar cum s-au gândit ei să vă pună sub niște oameni care erau în topul Politico cei mai mari chiulangii în Parlamentul European? Siegfried Mureșan: Păi, nu asta-i problema. Cred că problema a fost de ce Partidul Național Liberal în acea etapă a fost în principal preocupat de binele PSD-ului, fiindcă adevărul e următorul: PSD ul întotdeauna s-a temut de vot și întotdeauna PSD-ul a încercat să aranjeze scena politică înainte de vot în așa fel încât să mai decredibilizeze puțin din alte partide, să le mai viruseze un pic. Iar datoria noastră ca Partid Național Liberal nu e să facem pe plac PSD-ului. Datoria nu e să facem bine PSD-ului. Datoria noastră e să facem bine, să facem ceea ce e bine pentru PNL. Deci da, cred că în acea etapă Partidul Național Liberal a greșit în prin modul în care a acționat politic, în principal în beneficiul PSD-ului. Rezultatul a fost că au pierdut credibilitatea atât PNL-ul, cât și PSD-ul. Nu mă interesează pierderea de credibilitate a PSD-ului, dar mă interesează pierderea de credibilitate a partidului meu și vreau s-o recuperăm. Q: Dar decizia atunci a fost a lui Klaus Iohannis? Siegfried Mureșan: Nu știu acest lucru. Nu, eu am văzut deciziile luate într adevăr implementate în cadrul partidului, dar nu știu să vă spun asta. Chiar nu știu. Q: Cât ați fost europarlamentar v-ați văzut vreodată cu președintele Iohannis? E o mare discuție legată și de el. De asta vă întreb: cât de toxică a fost influența sa, cât de mare a fost influența sa. Siegrfried Mureșan: Da. Bun. Acum, eu n-am avut niciodată o funcție de conducere în Partidul Național Liberal. N-am căutat, am reușit să-mi fac treaba bine în Parlamentul European necăutând să am funcții în partid. Ca atare, dialogul meu întotdeauna a fost cu oameni, cu factori de decizie din România pe teme europene și acolo sincer nu am văzut nici la președintele Iohannis ceva ce să nu fie în regulă. Deci repet, relevanța mea era pe teme europene și e în continuare și acum și dialogul meu atunci mai degrabă era pe teme europene. Deci nu pot spune că am fost în acea etapă un mare jucător politic pe teme de politică internă. Q: Dar vreți să fiți acum un jucător politic pe teme de politică internă dacă Ilie Bolojan trece partidul în opoziție și-l reconstruiește?  Siegrfired Mureșan: Obligația mea e să-mi fac în primul rând treaba bine, să reprezint România bine în Parlamentul European, să încerc să explic oamenilor aici care sunt deciziile pe care le luăm la nivel european și de ce sunt bune. Dar mă interesează viitorul Partidului Național Liberal și cred că suntem pentru prima dată de mulți ani într-un moment în care Partidul Național Liberal poate recâștiga încrederea oamenilor. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Încrederea se pierde ușor, se recâștigă greu. Suntem într-un moment favorabil. Oamenii înțeleg că premierul Bolojan e un om politic care acționează în primul rând pe baza unor valori. Deci adesea vedem la Ilie Bolojan comunicare tehnică, despre cifre, despre deficit, dar ceea ce-l mână pe el cu adevărat e corectarea nedreptăților din societate. Și tocmai aceste nedreptăți au dus la creșterea populismului în România, la creșterea partidelor antisistem. Deci da, cred că ne aflăm într un moment interesant. Cred că Partidul Național Liberal are șansa de a recâștiga încrederea, dar trebuie să facem ce trebuie în perioada următoare și cu siguranță trebuie să stăm departe și de PSD și de AUR.  Q: Deci ați prefera să stați în opoziție. Siegrfied Mureșan: Categoric. Categoric. În primul rând vedem după moțiunea de cenzură o majoritate antireformistă în Parlamentul României și obligația noastră e să stăm departe de această majoritate. Dacă Partidul Național Liberal s-ar întoarce la braț cu PSD-ul aurizat la guvernare, sunt convins că AUR ar dospi și crește în opoziție și s-ar naște un bloc reformator. Fiindcă în România sunt mulți oameni care doresc o Românie europeană, modernă, reformatoare și dacă noi am merge la braț cu PSD, atunci: AUR-ul ar crește și ar crește un bloc reformator. PSD, PNL împreună s-ar bate pe electoratul în cel mai bun caz pe care l-au avut Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu la prezidențiale, 28%, în cel mai rău caz pe electoratul pe care l-a avut Cina Antonescu la alegerile prezidențiale 20-21%. Ca atare, n-am avea nimic de câștigat. Plus, repet, n-am face ce e bine pentru România și ne-am asocia cu un partid care, în mod evident, dorește să blocheze reformele. Pe când mergând în opoziție, lăsăm PSD și AUR să se înghesuie pe electoratul care vrea să țină România captivă și să ducă România înapoi. Electoratul cu care au pierdut alegerile prezidențiale și Adrian Năstase și Victor Ponta și Viorica Dăncilă și George Simion! Și noi ne-am concentra să facem o ofertă corectă, onestă, substanțială electoratului din România care vrea reforme, vrea modernizare și vrea o Românie proeuropoeană care e majoritară. Pe acest electorat s au câștigat toate alegerile prezidențiale din 2004 încoace”. 

Siegfried Mureșan explică de ce crede că PNL ar trebui să rămână în opoziție Foto: Facebook
PSD nu vrea anticipate, iar șeful statului nu trebuia să declare public că respinge această variantă, spune Ludovic Orba Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

VIDEO Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate

Fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, l-a criticat dur pe Nicușor Dan la podcastul „Cum e, de fapt?”, una din acuzațiile sale fiind că șeful statului a declarat public că respinge alegerile anticipate. Potrivit lui Orban, PSD ar fi partidul cel mai defavorizat de aceste alegeri anticipate.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Un sondaj INSCOP publicat azi arată că intenția de vot pentru PSD a scăzut de la 20,1% în aprilie la 17,5% în mai 2026.  PSD este partidul care și-ar dori cel mai puțin anticipatele, acum Transcrierea începe la minutul 21.50: „Ludovic Orban: Pentru ca șansele președintelui de a putea să și pună amprenta asupra formării unui guvern să crească, da?, el are la dispoziție pârghia constituțională conferită de constituție și anume faptul că dacă două guverne succesive nu sunt investite de Parlament, dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Păi, tu îți anulezi asta, spui că tu nu vrei să faci anticipate, că nu vrei să dizolvi... Q: Ai renunțat la o armă... Ludovic Orban: Ai renunțat la o armă. Vă pun o singură întrebare acuma. Dintre partidele relevante, nu vorbesc de POT și SOS, care sunt niște creații de moment și... Dar, dintre partidele astea, jucătorii care contează, care este singurul partid care nu-și dorește alegeri anticipate?  Q: PSD-ul.  Ludovic Orban: PSD. Da”.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică, publicat azi. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai. 

Călin Georgescu spune că „se va acționa atunci când trebuie” împotriva celor care au anulat alegerile din noiembrie 2024 Foto: Facebook
Politică

Călin Georgescu cere noi alegeri prezidențiale: „Să facem din nou alegeri și să vedem cum stăm”

Fostul candidat la președinția Călin Georgescu a spus din nou, într-un interviu pentru Marius Tucă, la Gândul, că el este „președintele ales”, dar a cerut să se facă acum un nou scrutin, pentru a se vedea cine are susținere populară. El a susținut că, după anularea alegerilor din 6 decembrie 2024, poporul român „este într-o cădere continuă în abis”. Citește și: Românii nu mai vor să împrumute statul: gradul de subscriere la titlurile Fidelis s-a prăbușit - presă. Ratingul României este la un pas de junk Georgescu spune că „detractorii” săi vor fi „rezolvați” „Îi aștept pe oamenii ăștia să facă niște alegeri. Și ca să demonstrăm cum stau scorurile, dincolo de ce se manipulează pe toată media. Ba sunt 30%, ba 35%, ba 40%. Eu le spun așa, ca să dovedim clar cum stau lucrurile, să facem alegeri mâine. Vorbesc de alegeri pentru președinte. Să facem din nou alegeri și să vedem cum stăm. Avem un președinte numit și unul ales. Este o diferență mare. În primul rând, adevărul și moralitatea au fost primele victime ale anulării alegerilor din 6 decembrie 2024. Și de atunci, poporul român nu doar că nu își mai revine, ci este într-o cădere continuă în abis”, a spus Georgescu, potrivit Gandul.ro.  El a fost amenințător cu cei implicați în anularea alegerilor, spunând că „nu vor fi rezolvați toți”. „Desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale CCR din preziua anulării alegerilor… Eu pot să le transmit, așa că totul se știe, totul se cunoaște și totul este așa cum trebuie să fie. Este o chestiune de timp. Evident, România face parte dintr-o structură mult mai amplă a unei corupții la nivel european și sigur, nu este doar o piesă pe care o scoți, o rezolvi pe ea și pe urmă îi rezolvi pe ceilalți. Nu vor fi rezolvați toți. Se știe despre ce este vorba, se cunoaște și se va acționa atunci când trebuie. De altfel, detractorii mei, în toată această perioadă și nu puțini… Ei vedeți, permanent caută stăpânii pentru a le da autorizație sau ordin. Ce au de făcut. Eu îmi caut strămoșii și mă rog la Dumnezeu pentru poporul român. Asta este diferența”, a afirmat Georgescu.  Alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost anulate de Curtea Constituțională. Călin Georgescu se situase pe locul I, în primul tur, cu 22,94% din voturi. 

Alegeri în Bulgaria, Rumen Radev e favorit (sursa: Facebook/Румен Радев)
Internațional

Bulgaria votează din nou: Rumen Radev, favorit într-un scrutin care poate schimba echilibrul din UE

Bulgaria votează din nou, duminică, după ani de instabilitate politică, într-un scrutin care ar putea redesena echilibrul de putere din țară. Favorit în sondaje, fostul președinte Rumen Radev promite să răstoarne sistemul, însă victoria sa ridică întrebări serioase despre direcția politică a Bulgariei în privința UE, și capacitatea de a forma un guvern stabil. Alegeri în Bulgaria: Radev conduce detașat Bulgaria intră duminică, 19 aprilie 2026, în al optulea scrutin parlamentar din ultimii cinci ani, semn al unei crize politice devenite aproape structurale. Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei În centrul acestei campanii nu se află doar un partid, ci un om: fostul președinte Rumen Radev, care a demisionat în ianuarie, înainte de finalul mandatului, pentru a reintra în jocul politic cu o formațiune nouă, „Bulgaria Progresistă”. Toate marile institute de sondare îl dau favorit clar, cu un avans consistent în fața GERB, partidul lui Boiko Borisov, însă întrebarea reală nu mai este dacă Radev câștigă, ci dacă va putea transforma victoria într-o majoritate funcțională. Cine este Rumen Radev și de ce contează atât de mult Rumen Radev nu este un outsider clasic. Este un politician cu nouă ani de președinție în spate, fost pilot militar și fost comandant al Forțelor Aeriene, care a cultivat constant imaginea unui om de stat aflat deasupra partidelor, dar în conflict deschis cu establishmentul. Presa bulgară observă că, spre deosebire de alți lideri apăruți rapid pe scena politică, Radev intră în această cursă cu un capital de notorietate deja format: popularitate personală, experiență instituțională și o lungă istorie de confruntări cu partidele care au guvernat țara în succesiuni fragile și alianțe de circumstanță. Noua sa platformă electorală este construită aproape integral în jurul propriei imagini. BNT a remarcat că prioritățile anunțate de „Bulgaria Progresistă” sunt „demontarea modelului oligarhic”, reforma procuraturii, alegerea unui nou procuror general legitim, transparentizarea proprietății media și accelerarea dezvoltării economice.  Radev și-a prezentat proiectul politic drept o tentativă de a rupe legăturile dintre oligarhie, corupție și putere. De ce are priză la electorat Explicația succesului său ține în mare măsură de oboseala publică. După ani de parlamente fragmentate, coaliții improbabile și guverne scurte, o parte a electoratului caută mai degrabă un lider recognoscibil decât o formulă ideologică limpede. Tocmai aici excelează Radev: oferă imaginea unui centru de gravitație într-un sistem perceput ca haotic. Sondajele prezentate de Mediapool, Alpha Research, Trend și Market Links îl plasează în jurul a 31-34% din intențiile de vot, în timp ce GERB rămâne la aproximativ 19-20%, iar PP-DB, alianța reformistă și proeuropeană, la 11-13%. DPS este și el în zona 9-10%, iar alte partide oscilează în jurul pragului parlamentar. Pe scurt, Radev captează două tipuri de nemulțumire: furia față de corupție și deziluzia față de vechile partide. Tocmai această suprapunere îi explică forța electorală, dar și ambiguitatea. Portretul politic: între discurs anticorupție și reflexe suveraniste Presa bulgară îl descrie pe Radev drept un lider cu un mesaj deliberat "elastic".  El încearcă să țină împreună un bazin eterogen: alegători exasperați de corupție, foști votanți socialiști, segmente conservatoare și electorat cu reflexe pro-ruse. Campania sa este construită mai puțin pe claritate doctrinară și mai mult pe opoziția față de „modelul Borissov-Peevski”, adică rețeaua de influență asociată vechilor centre de putere. În ultimele zile de campanie, Radev a promis chiar că nu va face coaliție cu GERB și DPS, dar a lăsat o ușă întredeschisă pentru discuții pe politici comune cu PP-DB, fără a clarifica până unde poate merge această deschidere. Această flexibilitate îi aduce voturi, dar și suspiciuni. Criticii spun că „Bulgaria Progresistă” este mai degrabă un vehicul personal decât un partid doctrinar coerent. Marile controverse: Rusia, Ucraina, euro Aici începe partea cea mai complicată a portretului lui Radev. Dacă susținătorii îl văd drept un patriot pragmatic, adversarii îl consideră politicianul care a normalizat ambiguitatea pro-rusă în centrul politicii bulgare. Controversa majoră ține de pozițiile sale privind Rusia și războiul din Ucraina. Mediapool a relatat chiar vineri, 17 aprilie, că Radev și-a apărat vechea formulă „Crimeea este rusă”, numind-o o „poziție realistă”, deși a insistat că el se consideră pro-bulgar și proeuropean. Acest episod reînvie una dintre cele mai sensibile dispute din cariera sa: refuzul de a adopta o linie fermă anti-Kremlin, chiar și atunci când Bulgaria, stat membru UE și NATO, era așteptată să o facă mai clar. Criticile nu vin doar din partea adversarilor de partid. În 2025, Atlantic Council Bulgaria l-a acuzat deschis că „servește interesul rusesc” prin opoziția față de planul european ReArm Europe și prin retorica sa despre securitatea continentală. Chiar dacă această poziție aparține unei organizații și nu este un fapt juridic, ea arată cât de polarizant a devenit Radev în tabăra euro-atlantică. Al doilea mare nod controversat este euro. Radev s-a opus grăbirii integrării monetare și a fost asociat, încă din 2025, cu ideea unui referendum privind moneda unică. Pentru electoratul anxios în fața inflației, acest mesaj poate fi eficient. Pentru proeuropeni, însă, alimentează temerea că fostul președinte joacă periculos cu sensibilități anti-occidentale într-un moment strategic pentru Bulgaria. Argumentele pro și contra În favoarea lui Radev se invocă trei lucruri. Primul: are autoritate publică reală și este perceput de mulți alegători drept ultima figură politică importantă care nu s-a compromis complet în ciclul interminabil al coalițiilor. Al doilea: a înțeles mai bine decât ceilalți că principalele angoase sociale sunt inflația și corupția. Al treilea: reușește să vorbească pe înțelesul unui electorat care nu mai crede în formule tehnocrate. Împotriva lui se adună însă contraargumente la fel de puternice. Este acuzat că mizează pe ambiguitate strategică, că evită să spună limpede unde se poziționează în raport cu Rusia, că a construit mai degrabă o mișcare personală decât un partid și că, în lipsa unor alianțe naturale, poate duce Bulgaria spre încă o perioadă de blocaj parlamentar. Mai mult, unii comentatori bulgari se întreabă dacă mesajul său anticorupție poate fi credibil pe termen lung în lipsa unei echipe politice solide și omogene. Cine sunt rivalii și ce șanse au Principalul contracandidat rămâne GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov. Este partidul cu cea mai puternică structură teritorială și cu experiență mare de guvernare, dar vine erodat de uzură și de imaginea unui vechi sistem pe care tocmai Radev îl denunță. În sondaje, GERB este clar pe locul al doilea, la mare distanță de lider. Șansa reală a lui Borisov nu este să câștige scrutinul, ci să fie indispensabil la formarea unei majorități. Pe locul următor se află PP-DB, alianța liberală, reformistă și ferm proeuropeană. Este singura forță care poate revendica serios tema anticorupției fără bagajul geopolitic al lui Radev, dar are o bază electorală mai îngustă și pare incapabilă, de una singură, să concureze pentru primul loc. Șansa alianței este să devină pivot de coaliție, deși diferențele de politică externă față de Radev sunt reale și pot bloca orice colaborare durabilă. DPS, partidul asociat cu influența lui Delyan Peevski, rămâne relevant ca scor, dar profund toxic pentru o parte importantă a electoratului și pentru partidele care și-au construit campania tocmai împotriva „oligarhiei”. Tocmai de aceea, deși are pondere parlamentară, este greu de imaginat ca partener declarat într-o formulă stabilă fără costuri mari de imagine. În fine, partidele mici pot complica decisiv ecuația. P Presa bulgară notează că există formațiuni aflate la limită, iar numărul lor va conta enorm: cu cât intră mai multe în parlament, cu atât devine mai greu de construit o majoritate. Ce e de urmărit după vot Dacă sondajele se confirmă, Rumen Radev va ieși din alegeri ca marele câștigător simbolic al momentului. Dar victoria sa ar putea fi, paradoxal, incompletă. El poate domina scrutinul și totuși să descopere că nu are parteneri naturali, că este prea pro-rus pentru liberalii proeuropeni și prea anticorupție pentru vechile rețele de putere. Miza alegerilor de duminică nu este doar cine iese primul, ci dacă Bulgaria intră într-o nouă etapă politică sau într-un nou cerc de instabilitate.

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor: „Nu sunt convins că colegii mei își dau seama că au făcut o greșeală destul de mare”, a spus Marko, la Digi 24. El a criticat și în 2025 faptul că UDMR susține Fidesz-ul lui Viktor Orban și nu are o relație bună cu Tisza, partidul lui Peter Magyar. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. Deci este nevoie de o schimbare din acest punct de vedere. În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit. Nu sunt convins, în acest moment, că colegii mei din UDMR își dau seama că, de fapt, au făcut o greșeală destul de mare atunci când s-au atașat unui singur partid din Ungaria”, a arătat Marko Bela.  „În ultima vreme, UDMR s-a angajat la o relație foarte specială cu partidul de guvernământ Fidesz și nu a avut legături cu alte partide în Ungaria. Și nu e bine. Noi nu trebuie să ne implicăm în problemele politice ale Ungariei. Noi avem nevoie, în orice moment, de susținerea tuturor partidelor politice”, a explicat fostul președinte al UDMR. 

Cine este ortopedul-vedetă pe care Magyar vrea să-l pună la Sănătate și al cărui dans a ajuns viral Foto: Facebook
Internațional

Cine este ortopedul-vedetă pe care Magyar vrea să-l pună la Sănătate și al cărui dans a ajuns viral

Cine este ortopedul-vedetă pe care Magyar vrea să-l pună la Sănătate și al cărui dans al victoriei a ajuns viral: Zsolt Hegedus, născut în 1969, un medic care a lucrat timp de zece ani în Marea Britanie, unde a ajuns Lead Surgeon for Day Surgery la Cirencester Treatment Centre, specializându‑se în înlocuiri de articulații de mare volum. Însă notorietatea sa a explodat după ce a dansat pe scena amenajată de Tisza, în fața mulțimii entuziasmate, în noaptea înfrîngerii lui Viktor Orban.  Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea El a fost unul dintre conducătorii campaniei „1001 orvos hálapénz nélkül” („1001 medici fără mită / bani de buzunar”), o mișcare de etică în sănătate care a încercat să elimine plățile informale de la pacienți.  Cine este ortopedul-vedetă pe care Magyar vrea să-l pună la Sănătate și al cărui dans a ajuns viral Ce își propune Zsolt Hegedus, dacă va prelua portofoliul Sănătății: Hegedüs vrea să depolitizeze managementul spitalelor, dând mai multă libertate de decizie directorilor de unități în bugete, angajări și planificare. Restaurarea unui minister dedicat exclusiv sănătății, după ce în ultimii 16 ani acesta a fost parte dintr-un „super-minister” al resurselor umane. Combaterea corupției și a „gratificațiilor”: Hegedűs, fost lider al mișcării „1001 de medici fără gratificații”, vizează eliminarea plăților informale din spitale și introducerea unui sistem de etică riguros. Garantarea libertății de exprimare pentru medici în interiorul sistemului public, pentru ca aceștia să poată vorbi deschis despre problemele sistemului (lipsă de resurse, management ineficient) fără riscuri de represalii. Vrea creșterea alocărilor bugetare pentru Sănătate, dar promite o utilizare mai eficientă a resurselor: reducerea birocrației, investiții în infrastructură și tehnologie și reducerea abuzurilor (ex.: licitații suspecte, conflicte de interese). După victoria zdrobitoare obținută în alegerile din aprilie 2026, Péter Magyar a început să formeze un guvern axat pe transparență și competență tehnocratică. 

Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni Foto: Facebook
Politică

Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni

Vicepremierul UDMR Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni: „Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”. În plus, el nu uită să menționeze că Tisza este condus de „politicieni începători, în contrast cu cei cu experienţă de zeci de ani”. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Tanczos Barna nu face nici o mențiune la modul în care UDMR va coopera cu noul guvern de la Budapesta, după ce a susținut necondiționat regimul Viktor Orban. Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni „S-a încheiat o eră, Ungaria sărbătoreşte. (...) Câteva gânduri scurte în liniştea dimineţii: Felicitări Partidului TISZA şi Peter Magyar. Asa cum mulţi oameni au prezis, soarele a răsărit şi astăzi. Am ajuns într-o nouă eră, care este opusul celei anterioare în aproape orice. Politicieni începători versus zeci de ani de experienţă, abordare opusă construcţiei relaţiilor cu UE, alte valori. Reproiectare", a scris vicepremierul UDMR pe Facebook. „FIDESZ se află din nou în opoziţie. A mai fost aşa ceva, iar atunci eşecul a fost urmat de revenire şi victorie, chiar dacă a fost nevoie de două mandate. Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”, crede Tanczos Barna.  „Încurajez toţi cunoscuţii şi prietenii mei care se simt dezamăgiţi şi deziluzionaţi, să se înveselească! 3,1 milioane de unguri au decis să schimbe direcţia, 2,5 milioane ar fi continuat cu guvernul anterior. Asta e democraţia. Soarele a răsărit din nou astăzi. Mâine vom avea o zi frumoasă de primăvară”, s-a consolat el. 

Orbán, distrus la vot, l-a felicitat telefonic pentru victorie pe Péter Magyar, liderul Tisza (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

BREAKING Orbán, distrus la vot, l-a felicitat telefonic pentru victorie pe Péter Magyar (Tisza)

Péter Magyar, liderul TISZA, a anunțat că Orban Viktor l-a felicitat telefonic pentru victoria în alegerile parlamentare. Două treimi din mandate, ale TISZA Numărarea voturilor la alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026 este în plină desfășurare, iar datele oficiale publicate pe platforma vtr.valasztas.hu/ogy2026 arată, la acest moment, un avans clar pentru TISZA în fața FIDESZ în ceea ce privește distribuția de mandate. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește După centralizarea a aproximativ 60% din voturi, TISZA conduce cu circa 66% din opțiuni și o proiecție de aproximativ 132 de mandate, în timp ce FIDESZ–KDNP se situează la aproximativ 29–30%, cu circa 59 de mandate. Restul mandatelor ar urma să fie împărțite între formațiuni mai mici. Se numără frenetic Aceste rezultate sunt provizorii și reflectă doar voturile numărate până în acest moment, însă conturează deja o tendință puternică. Datele oficiale indică faptul că milioane de voturi au fost deja procesate, iar ritmul de centralizare rămâne constant. Potrivit relatărilor din presa maghiară, inclusiv hvg.hu și 24.hu, diferența dintre TISZA și FIDESZ în ceea ce privește voturile și mandatele este una semnificativă și ar putea marca o schimbare majoră de putere. Participarea ridicată la vot este considerată un factor decisiv. Prezența mare la urne a contribuit la creșterea numărului total de voturi numărate într-un timp relativ scurt și, potrivit analiștilor, a favorizat opoziția.  Orbán e istorie La mijlocul procesului de numărare, ecartul dintre TISZA și FIDESZ în ceea ce privește voturile și mandatele continuă să fie unul consistent. Presa maghiară, inclusiv Telex.hu, subliniază că distribuția mandatelor ar putea rămâne în favoarea TISZA dacă tendința actuală se menține pe măsură ce sunt numărate noi voturi. Contextul politic amplifică importanța acestor date. După mai bine de un deceniu de guvernare FIDESZ, condusă de Viktor Orbán, aceste alegeri sunt văzute drept un moment de cotitură. Sistemul electoral mixt face ca fiecare vot numărat să influențeze direct numărul final de mandate, ceea ce explică atenția ridicată asupra actualizărilor în timp real. Cu milioane de voturi deja numărate, proiecțiile actuale arată aproximativ 132 de mandate pentru TISZA și circa 59 de mandate pentru FIDESZ–KDNP.

De ce victoria opoziției anti-Viktor Orban este decisivă: trece pragul de 2/3 din viitorul Parlament și va putea curăța aparatul de stat de clienții Fidesz (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

De ce victoria opoziției anti-Viktor Orban este decisivă: trece pragul de 2/3 din viitorul Parlament

De ce victoria opoziției anti-Viktor Orban este decisivă: pare că va trece pragul de 2/3 din viitorul Parlament și va putea curăța aparatul de stat de clienții Fidesz. La ora redactării acestei știri, potrivit datelor autorității electorale din Ungaria, se număraseră 66,69% din voturi, iar Tisza, formațiunea condusă de Peter Magyar, ar putea avea 137 din 199 de parlamentari din legislativul de la Budapesta. Așa-numita super-majoritate este de doar 133 de parlamentari. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește Formațiunea lui Viktor Orban, Fidesz, ar controla doar 55 de parlamentari. Se pare că Peter Magyar a câștigat în Székesfehérvár, fieful lui Orbán, conduce detașat în Győr, un bastion al Fidesz, și a câștigat detașat și în Szentendre.  UPDATE: După numărarea a peste 72% din voturi, Tisza sărise la 138 de locuri in Parlament, Fidesz coborase la 54.  De ce victoria opoziției anti-Viktor Orban este decisivă: trece pragul de 2/3 din viitorul Parlament Va trece pragul electoral și Mi Hazánk Mozgalom, o formațiune de extremă dreapta care ar urma să aibă șapte parlamentari. De ce este important ca partidul Tisza să aibă peste două treimi din parlamentari:  poate modifica astfel Constituția și așa-numitele legi cardinale, precum legile electorale poate să curețe aparatul de stat de oamenii lui Viktor Orban: guvernatorul Băncii Naționale, procurorul general sau pe loialiștii din Curtea Constituțională și Curtea Supremă Partidul Tisza vizează deblocarea fondurilor UE, realinierea la standardele de la Bruxelles în materie de stat de drept și eliminarea clauzelor din era Orbán, precum „Crezul național” sau definirea familiei. Fără cele 133 de locuri din Parlament, Tisza se va confrunta cu sabotajul Fidesz.   

Péter Magyar, prima conferință după vot (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Moment-cheie în Ungaria: Péter Magyar susține primul discurs după vot, înaintea lui Orbán

Liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a descris alegerile parlamentare din Ungaria drept „o zi istorică”, într-un discurs susținut după închiderea urnelor, la sediul de campanie din Budapesta. Acesta a evidențiat participarea masivă a alegătorilor, a transmis un mesaj de optimism moderat și a ridicat semne de întrebare privind corectitudinea procesului electoral. Prezență record la urne: peste 6 milioane de alegători În intervenția sa, Péter Magyar a pus accent pe mobilizarea fără precedent a electoratului. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește Potrivit estimărilor sale, numărul votanților ar putea depăși șase milioane, ceea ce ar plasa aceste alegeri printre cele mai participative din Ungaria post-1990. Liderul opoziției a subliniat că această prezență ridicată reflectă percepția alegătorilor că scrutinul este decisiv pentru direcția viitoare a țării. Mesaj de unitate și optimism prudent Péter Magyar a mulțumit tuturor cetățenilor care au participat la vot, indiferent de opțiunea politică exprimată, insistând asupra importanței implicării civice. În ceea ce privește rezultatele, acesta a evitat să ofere cifre concrete, dar a transmis că există motive pentru un „optimism prudent”, bazat pe informațiile interne ale partidului și pe unele cercetări recente. Totodată, a subliniat că singurele relevante rămân rezultatele oficiale, cerând răbdare până la publicarea acestora. Rolul voluntarilor și monitorizarea procesului electoral O parte semnificativă a discursului a fost dedicată modului de desfășurare a alegerilor. Liderul Tisza a evidențiat implicarea a peste 50.000 de voluntari, inclusiv zeci de mii de observatori și peste 20.000 de membri ai comisiilor de numărare a voturilor. Potrivit acestuia, prezența acestora a avut un efect de descurajare și a contribuit la prevenirea unor posibile nereguli electorale. Acuzații privind nereguli și promisiuni de verificare Péter Magyar a declarat că partidul său a primit mii de sesizări legate de posibile nereguli, de la cazuri minore până la situații mai grave. Acesta a promis că toate vor fi investigate și, dacă va fi cazul, vor fi inițiate demersuri legale, în strictă conformitate cu legislația în vigoare. De asemenea, a sugerat că, în comparație cu alegerile anterioare, nivelul neregulilor ar fi fost mai redus, datorită unei prezențe mai consistente a alegătorilor și a observatorilor. Apel la calm după o zi tensionată În ciuda unor momente în care discursul a avut accente critice la adresa guvernării, mesajul final al lui Péter Magyar a fost unul de calm și responsabilitate. Acesta le-a cerut susținătorilor să își păstreze „buna dispoziție și liniștea” până la anunțarea rezultatelor și să evite reacțiile la eventuale provocări. „Victoria se sărbătorește, nu se tensionează” Liderul opoziției a subliniat că, în cazul unui rezultat favorabil, nu există motive pentru tensiuni sau acțiuni violente. Dimpotrivă, el a încurajat susținătorii să trateze un eventual succes ca pe un moment de sărbătoare. În final, Péter Magyar a anunțat că datele detaliate vor fi prezentate ulterior de echipa de campanie, imediat ce vor fi disponibile primele rezultate relevante ale scrutinului.

Alegeri în Ungaria, prezență de 77,8% (sursa: Facebook/TISZA Párt)
Internațional

Votul s-a încheiat în Ungaria: pe cine favorizează prezența record, de peste 77%

Peste 5,8 milioane de alegători s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare din Ungaria, marcând o prezență record de 77,8%. Votul s-a încheiat într-un climat tensionat, iar participarea istorică ridică întrebarea esențială: pe cine favorizează mobilizarea masivă a electoratului. Alegeri în Ungaria, prezență de 77,8% Alegerile parlamentare din Ungaria s-au încheiat duminică seară, după o zi marcată de tensiune, mobilizare masivă și interes fără precedent din partea electoratului. Citește și: Efectele blocadei SUA asupra strâmtorii Ormuz: Iranul, fără bani, probleme pentru China, dar probabil prețul petrolului va crește Scrutinul a pus față în față două direcții politice opuse, într-un moment considerat decisiv pentru viitorul țării. Participarea la vot a atins un nivel istoric, semn al unei societăți profund polarizate, în care alegătorii au fost chemați să aleagă între continuitate și schimbare. Duel decisiv: Viktor Orbán vs. Péter Magyar Alegerile au fost dominate de confruntarea dintre actualul premier Viktor Orbán, lider naționalist care vizează un al cincilea mandat consecutiv, și conservatorul pro-european Péter Magyar, perceput drept principalul vector al schimbării. Această competiție a polarizat electoratul și a transformat scrutinul într-un referendum informal asupra direcției politice a Ungariei: continuarea modelului suveranist sau apropierea de valorile europene. Prezență la vot record: cifre istorice pentru Ungaria Secțiile de votare s-au închis la ora locală 19:00 (17:00 GMT), însă mobilizarea alegătorilor a fost evidentă încă din timpul zilei. Până la ora 18:30, prezența ajunsese la 77,8%, depășind clar recordul anterior de 70,5%, stabilit în 2002. Potrivit datelor oficiale ale Biroului Electoral Național (NVI), 5.856.515 cetățeni și-au exprimat opțiunea de vot până aproape de închiderea urnelor. Spre comparație, în 2018 prezența era de 68,13%, iar în urmă cu patru ani de 67,80%. Ce înseamnă mobilizarea masivă a alegătorilor Participarea ridicată reflectă nu doar interesul pentru aceste alegeri, ci și tensiunea acumulată în societate. Mobilizarea fără precedent indică o implicare puternică atât a susținătorilor guvernării, cât și a celor care cer o schimbare de direcție. Cu toate acestea, rămâne incert dacă această prezență record avantajează puterea sau opoziția, răspunsul urmând să fie clarificat abia după publicarea rezultatelor oficiale. Numărarea voturilor și rolul votului prin corespondență Imediat după închiderea secțiilor, autoritățile au început procesul de centralizare a voturilor. În prezența președintelui Tamás Sulyok, Biroul Electoral a demarat deschiderea celor aproximativ 232.000 de voturi prin corespondență și scanarea buletinelor. Această etapă este esențială pentru furnizarea rapidă a unor rezultate preliminare. În total, până în dimineața zilei de vot, au fost depuse 293.000 de voturi prin corespondență, dintre care 232.000 au fost validate. Numărarea voturilor în secții a început imediat după închiderea urnelor, însă rezultatul final ar putea întârzia până la începutul lunii mai, în cazul unor contestații. Primele estimări: cine conduce în sondaje În lipsa unor rezultate oficiale, institutele de sondare au publicat primele estimări bazate pe cercetări realizate înainte de ziua votului. Sondajul prezentat de Závecz Research indică un avantaj pentru Tisza Párt, cu 54% din voturile pe liste, urmat de Fidesz–KDNP cu 40%. Estimările sugerează între 127 și 133 de mandate pentru Tisza și între 66 și 70 pentru Fidesz. Un alt sondaj, realizat de Medián, oferă rezultate similare: Tisza Párt ar obține 55,5%, iar Fidesz–KDNP 37,9%. Formațiunile mai mici, precum Mi Hazánk, Coaliția Democratică și Partidul Câinelui cu Două Cozi, ar rămâne mult în urmă. Datele Centrului de Cercetare 21 confirmă tendința, indicând un avantaj de 17 puncte procentuale pentru Tisza Párt. Totuși, aceste cifre nu reprezintă exit poll-uri și trebuie interpretate cu prudență. Tensiuni și acuzații în ziua votului Ziua alegerilor nu a fost lipsită de controverse. Ministrul transporturilor, János Lázár, a acuzat public partidul Tisza că ar dori să implice Ungaria într-un conflict militar și chiar să provoace un război civil. În replică, Péter Magyar a respins ferm aceste afirmații, calificându-le drept „zvonuri alarmiste” și „minciuni”, pe care le consideră parte dintr-o strategie de manipulare menită să amplifice tensiunile sociale. Când vor fi anunțate rezultatele finale Deși primele estimări au început deja să apară, rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare din Ungaria vor fi cunoscute doar după finalizarea procesului de numărare a voturilor și soluționarea eventualelor contestații. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea esențială: va confirma prezența record dorința de schimbare sau va consolida actuala putere politică?

Vot masiv în Ungaria, acuzații de propagandă (sursa: Facebook/TISZA Párt)
Internațional

Alegeri în Ungaria: prezență record la vot și acuzații de propagandă privind „lunetiști ucraineni”

Alegerile din Ungaria se desfășoară pe fondul unei mobilizări fără precedent, dar și al unor controverse majore legate de mesajele transmise în spațiul public. În timp ce milioane de alegători s-au prezentat la urne, peste 66% până la ora 15, acuzațiile de propagandă și tentative de manipulare au amplificat tensiunile din ziua votului. Presa publică, acuzată că alimentează scenarii alarmiste În ziua alegerilor, presa publică din Ungaria a stârnit controverse după ce a difuzat informații potrivit cărora Ucraina ar încerca să provoace haos în țară după încheierea votului. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Într-o emisiune electorală, s-a afirmat că „lunetiști și operatori de drone ucraineni” ar putea declanșa revolte violente, o afirmație care, potrivit criticilor, nu este susținută de dovezi concrete. Mesajul nu este unul nou: ideea circulă de săptămâni în presa apropiată de guvern, fiind asociată inclusiv cu acuzații la adresa președintelui ucrainean. Jurnalistul Panyi Szabolcs a semnalat că propaganda pro-Kremlin și cea favorabilă guvernului sugerează de mai mult timp existența unui scenariu violent, atribuit opoziției și unor actori externi. Reacția opoziției: „O diversiune inspirată de consilieri ruși” Afirmațiile au fost respinse ferm de lideri ai opoziției. Magyar Péter a catalogat aceste scenarii drept „zvonuri alarmiste tipice” și a negat orice intenție de acțiuni violente după încheierea votului. Acesta a sugerat că astfel de mesaje ar face parte dintr-o strategie de dezinformare, posibil inspirată de consilieri ruși, menită să creeze panică și să influențeze percepția publică. Participare record: peste 66% dintre alegători au votat până la ora 15:00 În paralel cu aceste tensiuni, participarea la vot a atins un nivel record. Până la ora 15:00, peste 4,9 milioane de cetățeni și-au exprimat opțiunea, reprezentând 66,01% din totalul alegătorilor. Cifra depășește deja nivelurile înregistrate la alegerile din 2010 și 2014 și este semnificativ mai mare decât cea din scrutinul anterior, când la aceeași oră prezența era sub 63%. Mobilizarea masivă sugerează o miză electorală ridicată și o implicare crescută a societății în procesul democratic. Capitala și județul Pest conduc în clasamentul prezenței Datele arată diferențe semnificative între regiuni. Budapesta și județul Pest înregistrează cele mai ridicate rate de participare, cu peste 69% dintre alegători prezenți la urne. La polul opus se află nord-estul țării, unde participarea rămâne mai scăzută, evidențiind decalaje regionale în mobilizarea electorală. De asemenea, orașele medii și mari au înregistrat o creștere mai accentuată a participării comparativ cu zonele rurale. Diaspora votează masiv: exemplul München Participarea ridicată se reflectă și în diaspora. În München, votul a fost organizat într-un hotel, nu la consulat, iar alegătorii au relatat o prezență semnificativă. Deși coada s-a extins în afara clădirii, procesul de vot s-a desfășurat rapid, cu timpi de așteptare relativ reduși. Totuși, infrastructura limitată, precum numărul redus de automate de plată din parcare, a generat întârzieri suplimentare pentru unii alegători.

Ungaria votează masiv, prezență de 54,14% (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Ungaria votează masiv: prezență de 54,14% la urne, în timp ce miza politică rămâne uriașă

Prezența la vot în Ungaria a depășit 54% până la ora 13:00, indicând o mobilizare puternică a alegătorilor într-un scrutin cu miză majoră. În paralel, analiștii atrag atenția că rezultatul ar putea redefini dinamica politică, inclusiv poziția partidului Fidesz. Ungaria votează masiv Rata de participare la vot a ajuns la 54,14% până la ora 13:00, pe fondul unei mobilizări vizibile a alegătorilor din capitală. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Cercetătoarea media Kövesdi Veronika a declarat, în cadrul unei transmisiuni live a Telex, că o eventuală înfrângere a partidului Fidesz nu ar duce automat la destrămarea bazei sale electorale. Potrivit acesteia, Orbán Viktor ar putea integra un rezultat negativ în propriul său „mit politic”, transformându-l într-o etapă a unei viitoare reveniri. O astfel de strategie ar putea avea chiar un efect de mobilizare, întrucât electoratul reacționează puternic la narațiuni de tip „revenire”. „Ce se întâmplă cu problema țapului ispășitor? Pe cine se poate da vina pentru ceea ce nu a funcționat?” – a ridicat întrebarea experta, subliniind că identificarea unor responsabili, inclusiv din interiorul partidului, ar putea ajuta la gestionarea situației. Diferențe de ton între Orbán Viktor și Magyar Péter Analiza lui Kövesdi evidențiază și diferențe de discurs între Orbán Viktor și Magyar Péter, observate în conferințele de presă susținute în dimineața zilei de vot. Experta a remarcat că declarația premierului privind necesitatea acceptării deciziei alegătorilor a fost surprinzătoare. În opinia sa, Orbán a părut mai puțin sigur pe sine decât în campaniile anterioare, o schimbare semnificativă față de imaginea sa consacrată de lider „incontestabil, aproape sacral”. „Mitul eroului” schimbă dinamica campaniei electorale Un alt element important evidențiat de analiză este rolul tot mai vizibil al figurilor non-politice în campanie. Apariția unor personaje precum Szabó Bence, Pálinkás Szilveszter sau Gundalf a contribuit la construirea unei imagini de tip „erou”, esențială pentru mobilizarea colectivă. „Dacă ne uităm la Magyar Péter, vedem același tip de construcție: cu cât riscul personal este mai mare, cu atât figura devine mai eroică”, a explicat Kövesdi. Aceasta a subliniat că implicarea directă a cetățenilor în „scrierea istoriei” creează o puternică rezonanță emoțională și transmite ideea că schimbarea nu aparține exclusiv actorilor politici. În acest context, profesii precum cea de militar sau investigator devin simboluri ale acestui imaginar eroic. Fidesz, dependent de imaginea lui Orbán Viktor În final, experta a atras atenția asupra lipsei unor figuri alternative puternice în interiorul Fidesz. Deși se aștepta ca, în ultimele zile de campanie, partidul să își promoveze mai vizibil „eroii”, acest lucru nu s-a întâmplat într-un mod convingător. În afara lui Orbán Viktor, doar câteva nume precum Szijjártó Péter și Lázár János pot fi considerate astfel de figuri. În cazul lui Lázár, performanța este „de necontestat”, potrivit lui Kövesdi, în special prin proiectul „Lázárinfó”.

Alegeri decisive în Ungaria, Orbán sub presiune (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Alegeri parlamentare decisive în Ungaria: Viktor Orbán riscă să piardă puterea după 16 ani

Alegătorii din Ungaria au început duminică votul în cadrul unor alegeri parlamentare cruciale, care ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán. Scrutinul este urmărit atent la nivel internațional, în special în Europa și în Statele Unite. Secțiile de votare s-au deschis la ora 6:00 și se vor închide la ora 19:00, iar rezultatele ar putea influența semnificativ direcția politică a țării. Aproape 8 milioane de alegători, chemați la urne Aproximativ 7,5 milioane de alegători din țară și peste 500.000 din diaspora sunt așteptați să voteze. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Aceștia au de ales între cinci partide, într-un sistem electoral majoritar mixt, considerat avantajos pentru partidul de guvernământ, Fidesz. Sondaje contradictorii: opoziția câștigă teren Potrivit sondajelor independente, partidul Tisza, condus de conservatorul pro-european Peter Magyar, ar putea obține o victorie clară. În doar doi ani, acesta a reușit să construiască o mișcare de opoziție puternică, pe fondul scăderii popularității lui Viktor Orbán și al stagnării economice. În schimb, institutele apropiate guvernului indică o posibilă victorie pentru coaliția Fidesz-KDNP, ceea ce i-ar asigura lui Orbán un al cincilea mandat consecutiv. Sprijin extern pentru Viktor Orbán: Donald Trump și JD Vance Campania electorală a fost marcată și de intervenții externe. Donald Trump și-a exprimat public susținerea pentru Viktor Orbán, promițând să folosească „puterea economică” a SUA în sprijinul acestuia. De asemenea, vicepreședintele american JD Vance a vizitat recent Budapesta, unde l-a lăudat pe liderul ungar și a criticat influența „birocraților de la Bruxelles”. Relația tensionată cu Uniunea Europeană Viktor Orbán, considerat promotor al conceptului de „democrație iliberală”, s-a aflat frecvent în conflict cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul îl acuză că subminează statul de drept și a blocat miliarde de euro din fondurile destinate Ungariei. În același timp, liderul ungar este perceput ca apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și a criticat constant sancțiunile impuse Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Campanie tensionată și acuzații reciproce Campania electorală a fost una dură, marcată de atacuri și acuzații. Viktor Orbán a promis continuarea măsurilor împotriva „organizațiilor false ale societății civile, jurnaliștilor, judecătorilor și politicienilor corupți”. De cealaltă parte, analiștii avertizează că o eventuală victorie a lui Orbán ar putea însemna „o alunecare spre autoritarism”, potrivit expertei Andrea Szabo. În același timp, opoziția acuză posibile tentative de influențare a votului, inclusiv interferențe externe și cumpărare de voturi, în timp ce Viktor Orbán susține că partidul Tisza ar conspira cu servicii de informații străine. Peter Magyar promite reforme și apropiere de UE Liderul opoziției, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a construit o campanie axată pe reforme și modernizare. El a promis îmbunătățirea serviciilor publice, în special în sănătate și educație, și combaterea corupției. „Daţi o şansă schimbării!”, a fost mesajul transmis de acesta în timpul unui miting electoral, în care a pledat pentru reconstruirea instituțiilor democratice și pentru o relație consolidată cu Uniunea Europeană. Societate divizată: opinii contrastante în rândul alegătorilor Alegerile au scos la iveală o societate profund divizată. În timp ce unii alegători văd în schimbare o oportunitate pentru o „Ungarie nouă, locuibilă”, alții se tem de consecințele unei eventuale victorii a opoziției. Prezență record la vot și rezultate așteptate cu tensiune Analiștii estimează o prezență la urne de aproximativ 75%, ceea ce ar putea reprezenta un record. Primele rezultate parțiale sunt așteptate la scurt timp după închiderea secțiilor de votare. Totuși, în cazul unui scor strâns, rezultatul final ar putea întârzia până la finalizarea numărării voturilor, potrivit Consiliului Electoral Național.

Trump va ajuta Ungaria, dacă Orbán câştigă (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Donald Trump promite sprijin economic pentru Ungaria, dacă Orbán va câştiga alegerile parlamentare

Preşedintele american Donald Trump a declarat că este pregătit să sprijine economia Ungariei, în cazul în care aliatul său, premierul Viktor Orbán, va câştiga alegerile parlamentare programate pentru duminică. Trump, sprijin total pentru economia Ungariei Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, liderul de la Casa Albă a transmis un mesaj clar de susținere pentru guvernul de la Budapesta: Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești "Administraţia mea este pregătită să folosească întreaga putere economică a Statelor Unite pentru a consolida economia Ungariei, aşa cum am făcut-o pentru marii noştri aliaţi în trecut, în cazul în care prim-ministrul Viktor Orban şi poporul maghiar vor avea nevoie". Relația Trump–Orbán, miză politică înaintea scrutinului Declarația vine într-un moment sensibil, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, fiind un semnal puternic de susținere politică pentru Viktor Orbán. Donald Trump a subliniat că vede în continuarea mandatului premierului maghiar o oportunitate economică. Trump a adăugat că este "entuziasmat" de ideea de a "investi în prosperitatea viitoare care va fi generată de menţinerea la conducere a lui Orban"."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră