marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ajutor

67 articole
Eveniment

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei. Secretariatul de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare a anunţat sâmbătă că trimite 20 de milioane de forinţi (52.356 de euro) drept ajutor de urgenţă după accidentul tragic de la internatul liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc, relatează MTI. Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei Ajutorul va fi furnizat prin alianţa profesorilor maghiari din România şi va fi destinat înlocuirii echipamentului tehnic avariat utilizat de elevi, menţionează un comunicat al Secretariatului de stat ungar pentru comunităţile maghiare de peste hotare. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Luni, un perete al internatului Liceului "Tamasi Aron" din Odorheiu Secuiesc s-a prăbuşit, sub dărâmături fiind prinşi patru elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Un băiat de 17 ani a decedat, iar trei fete au ajuns la spital, una dintre ele fiind încă în stare critică. Secţia de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş a preluat dosarul. Au fost audiaţi o serie de martori şi au fost ridicate o serie de înscrisuri pentru a fi administrate ca probe la dosarul cauzei.

Ungaria, ajutor pentru internatul din Odorhei (sursa: Inquam Photos/Alex Nicodim)
Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban Foto: Facebook
Eveniment

Nehammer a promis Ucrainei, dar n-a dat nici un ban

Nehammer a promis Ucrainei două milioane de euro pentru deminare, dar, până acum, n-a dat nici un ban, arată presa austriacă. Nehammer a promis Ucrainei milioane de euro, dar n-a dat nici un ban „În luna mai, în Austria a avut loc o dezbatere animată cu privire la posibilitatea ca această țară să trimită soldați în Ucraina pentru a ajuta la deminare. Un "NU" strict a venit din partea cancelarului federal Karl Nehammer și a ministrului apărării Klaudia Tanner (ambii ÖVP). Motivul invocat a fost neutralitatea. Cu toate acestea, guvernul a anunțat că va plăti două milioane de euro din Fondul pentru dezastre externe (AKF) al Ministerului de Externe către Fondul internațional de încredere (ITF). Guvernul sloven a înființat ITF ca organizație de ajutor internațional, specializată în deminare. Până acum, însă, banii nu au ajuns acolo, după cum a relatat canalul de televiziune Ö1. Deputatul NEOS Helmut Brandstätter a aflat acest lucru de la ITF. Până în prezent, "nu a sosit niciun euro". Brandstätter acuză acum guvernul de «promisiuni deșarte». Este nevoie urgentă de acțiuni de deminare pentru ca ucrainenii să se poată întoarce acasă. Două milioane nu înseamnă mult, dar este un semn politic”, scrie PULS 24. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Ministerul Afacerilor Externe a informat Ö1 că este necesar un contract pentru plata de la AKF, contract care nu a fost încă încheiat. Propunerile pentru un anumit proiect au fost primite de la ITF abia pe 4 iulie și sunt acum în curs de evaluare. Im Beitrag ist richtigerweise erwähnt: Es braucht ein konkretes Projekt und darauf aufbauend einen Vertrag mit der NGO. Das ist gerade im Gange, man kann nicht einfach Geld ohne Vereinbarung überweisen. Es geht einfach den korrekten Weg. https://t.co/3sUCrA2JsM— Daniel Kosak (@Kosak_Daniel) July 27, 2023 Potrivit Ministerului de Externe, un transfer este așteptat la jumătatea lunii august. Astfel, guvernul condus de Karl Nehammer tergiversează procesul de deminare a Ucrainei, apreciază PULS 24.

China poate declanșa un conflict global (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

China poate declanșa un conflict global

China poate declanșa un conflict global. Preşedintele american Joe Biden a respins iniţiativa Chinei pentru negocierea şi încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, a dat el clar de înţeles într-un interviu acordat vineri postului ABC. Biden: Ce aplaudă Putin nu e bun "Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?", a spus Biden despre planul chinez. "Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer", a clarificat el. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat", şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă. "Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională", mai crede Biden. Dar el a refuzat să spună care ar fi consecinţele dacă China ar decide să ofere arme Rusiei - o îngrijorare a Kievului şi a aliaţilor săi occidentali -, afirmând doar că Beijingul s-ar confrunta în acest caz cu "sancţiuni severe", ca orice alt guvern sau entitate ce furnizează arme sau muniţii Rusiei. China poate declanșa un conflict global De la începutul războiului în Ucraina, China aparent s-a abţinut să ofere Rusiei un astfel de ajutor militar, dar conform unor surse din interiorul serviciilor americane de informaţii înclină acum să facă un asemenea pas. Potrivit unor astfel de surse citate de CNN, guvernul de la Beijing ar intenţiona să livreze Moscovei drone şi muniţii. Citește și: UE și SUA, nou pachet de sancțiuni impus Rusiei. Moscova protestează, dar nu pare foarte afectată: FMI prognozează revenirea PIB-ului Eventuale livrări masive de muniţii chineze către Rusia ar risca să debalanseze în favoarea acesteia războiul purtat în Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii. Însuşi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a semnalat că armata ucraineană consumă de câteva ori mai multe muniţii decât pot produce statele Alianţei, ale căror stocuri de muniţii au fost în plus diminuate semnificativ în urma ajutorului militar oferit Ucrainei. Zelenski vrea o întâlnire cu Xi Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski vineri seară, într-un mesaj în care s-a declarat favorabil faţă de unele elemente din "reflecţiile" avansate de China în planul prezentat de aceasta şi şi-a manifestat intenţia să se întâlnească cu preşedintele chinez Xi Jinping. Totuşi, Zelenski a atras atenţia că orice plan de pace care nu include o retragere totală a trupelor ruse din Ucraina este inacceptabil pentru Kiev. Or, iniţiativa Chinei, care nu este un plan de pace propriu-zis, ci doar enumeră 12 principii de acţiune, printre care încetarea focului, reluarea negocierilor de pace, formarea unei arhitecturi de securitate echilibrate, respectarea suveranităţii, respingerea recurgerii la arme nucleare, etc., nu include retragerea trupelor ruse din Ucraina.

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură

Vin cardurile pentru ajutorul de căldură. Românii cu venituri mici, care ştiu că s-ar încadra pentru ajutorul financiar de 1.400 de lei, ajutor cu care să îşi poată plăti facturile la căldură, curent sau chiar să îşi cumpere lemne şi alte materiale de încălzire, trebuie să aştepte să primească de la poştaşi cardul de energie. Vin cardurile pentru ajutorul de căldură Lista este alcătuită de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi transmisă Poştei Române, care va trimite beneficiarilor plicul acasă peste câteva zile. Asta, însă, fără ca oamenii să fi primit între timp o înştiinţare că se află printre cei care vor primi aceşti bani. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Sprijinul se acordă per loc de consum, iar în gospodăriile cu mai mulţi locuitori venitul pe membru de familie nu trebuie să treacă de 2.000 de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ucraina: cel mai mare ajutor american (sursa: Twitter/MFA of Ukraine)
Eveniment

Ucraina: cel mai mare ajutor american

Ucraina: cel mai mare ajutor american. Statele Unite for furniza Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de trei miliarde de dolari, cel mai mare de până acum, a anunţat vineri Casa Albă. Ucraina: cel mai mare ajutor american Acest sprijin, ale cărui detalii vor fi făcute publice de Pentagon ulterior în cursul zilei, ar urma să includă de asemenea vehicule blindate de infanterie şi de transport de trupe, precum şi obuziere, a precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. Washingtonul şi Berlinul anunţaseră încă de joi că vor livra Kievului blindate de infanterie - de tip Bradley din partea SUA şi model Marder din partea Germaniei. În serviciu din anii 1970, vehiculele Marder sunt blindate uşoare destinate transportului de trupe. Armamentul lor principal este un tun de 20 mm. Citește și: Un singur militar ucrainean rănit a fost tratat în România în sistemul medical militar, susține MApN. Șeful forțelor ucrainene pomenește 1.000 de militari răniți trimiși în 12 țări Vehiculele Bradley sunt dispozitive mai mult sau mai puţin din aceeaşi familie, în serviciu de la începutul anilor 1980. La modelul M2, ele sunt echipate cu un tun 25 mm, dar şi cu un lansator de rachete antitanc, şi pot transporta, în afara echipajului, şase luptători. Bradley "nu este un tanc de asalt, ci un distrugător de tancuri de asalt", a spus joi generalul Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului. "Suntem convinşi că aceasta va ajuta mult (forţele ucrainene) pe câmpul de luptă", a adăugat el. Externele de la Kiev au salutat noul ajutor american care îi aduce pe ucraineni "mai aproape de victorie". De ce tancurile occidentale sunt importante pentru Kiev, a explicat Politico.

COVID: Taiwanul vrea să ajute China (sursa: president.gov.tw)
Internațional

COVID: Taiwanul vrea să ajute China

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită surpriză la Beijing, unde a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping despre conflictul din Ucraina. Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, a postat pe canalul său Telegram o înregistrare video în care se poate vedea cum este primit de Xi, cum zâmbesc pentru poze, precum şi o reuniune între oficiali chinezi şi ruşi. Potrivit lui Dmitri Medvedev, el şi Xi au discutat despre parteneriatul strategic "fără limite" dintre ţările lor, precum şi despre Ucraina, însă nu a oferit alte amănunte. "Am discutat despre cooperarea dintre cele două partide de guvernământ din China şi Rusia (...), despre cooperarea bilaterală în cadrul parteneriatului nostru strategic, inclusiv în economie şi producţia industrială. De asemenea, am discutat probleme internaţionale, inclusiv, bineînţeles, conflictul din Ucraina", a spus Medvedev. Invitaţia Partidului Comunist Chinez "Discuţiile au fost utile", a conchis Medvedev, care a ajuns în China la invitaţia Partidului Comunist Chinez, în calitate de preşedinte al partidului Rusia Unită, la putere în Rusia. La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut la întâlnirea cu Medvedev "moderaţie" şi "dialog" în conflictul din Ucraina, transmite EFE, care citează agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua. Xi i-a cerut lui Medvedev să-i transmită preşedintelui rus Vladimir Putin "salutările sale cordiale şi cele mai bune urări". Şeful statului chinez a subliniat că ţara sa "a păstrat întotdeauna o atitudine obiectivă şi justă" faţă de războiul din Ucraina şi "a promovat convorbirile de pace", exprimându-şi totodată speranţa că ambele părţi "îşi vor soluţiona preocupările comune în sfera securităţii prin intermediul instrumentelor politice". Rusia are nevoie de China Xi a dat asigurări că relaţiile dintre Beijing şi Moscova "au rezistat la proba vicisitudinilor internaţionale şi s-au dezvoltat întotdeauna într-o manieră sănătoasă şi stabilă" şi a comunicat disponibilitatea ţării sale "de a colabora cu Rusia pentru a face să progreseze încontinuu relaţiile dintre cele două ţări" şi pentru a "promova guvernarea globală într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă". Rusia şi-a accelerat gesturile de deschidere către Beijing după ce a fost afectată de o serie întreagă de sancţiuni din partea Occidentului, în urma invaziei pe care a declanşat-o asupra Ucrainei. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Rusia continuă să denumească această invazie drept "operaţiune militară specială". Moscova caută să-şi întărească relaţiile economice, politice şi în domeniul securităţii cu Beijingul, pentru a compensa deteriorarea relaţiilor cu Occidentul, şi vede în Xi Jinping un potenţial aliat în cadrul unei coaliţii antioccidentale.

În spațiu, americanii și rușii colaborează (sursa: Facebook/Roscosmos)
Internațional

În spațiu, americanii și rușii colaborează

În spațiu, americanii și rușii colaborează. Directorul agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Iuri Borisov, a salutat, marţi, solidaritatea de care a dat dovadă partea americană în timpul recentei creşteri a temperaturilor la bordul unui vehicul conectat la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) după o scurgere accidentală. În spațiu, americanii și rușii colaborează "Salutăm toată echipa americană, ei s-au comportat foarte demn în această situaţie şi ne-au întins o mână pentru a ne ajuta. Însă eu sper că vom rezolva problema prin propriile mijloace", a declarat Iuri Borisov într-o discuţie cu cei trei cosmonauţi ruşi prezenţi la bordul ISS - Serghei Prokopiev, Dmitri Petelin şi Anna Kikina. "Sper că acest mic incident care s-a produs la sistemul de reglare a temperaturii (în capsula Soyuz MS-22) nu a avut vreun efect asupra moralului vostru şi capacităţii voastre de a vă păstra sângele rece", a continuat el, potrivit unei transcrieri publicate de Roscosmos. "Aţi dat un exemplu lumii întregi despre felul în care trebuie să lucrezi în condiţiile cele mai îngrozitoare şi mai dificile. Sper că mulţi dintre politicieni vor învăţa o lecţie", a adăugat Iuri Borisov. ISS, excepție în relațiile Rusia - SUA Scurgerea de pe Soyuz MS-22 s-a produs miercuri atunci când cosmonauţii ruşi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin se pregăteau pentru o ieşire în spaţiu, care a fost în cele din urmă anulată. Sursa acelei scurgeri a fost identificată: ea provenea de la sistemul de răcire al capsulei Soyuz, iar fluidul descoperit în exteriorul capsulei era, a priori, lichid de răcire. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate Luni, Roscosmos a anunţat că temperatura s-a stabilizat în jurul valorii de 30 de grade Celsius în capsula rusească. Potrivit aceleiaşi agenţii, cauza scurgerii era în curs de identificare şi o comisie specială ar trebui să decidă dacă vehiculul spaţial va mai putea fi utilizat pentru a aduce cosmonauţi pe Terra. ISS reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare rămase încă active între Statele Unite şi Rusia după declanşarea ofensivei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie şi după sancţiunile adoptate ulterior de statele occidentale.

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Foto: Facebook
Eveniment

Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria

Ucraina a respins ajutorul financiar bilateral oferit de Ungaria, a declarat, azi, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Regimul Viktor Orban oferea Ucrainei 187 milioane d eeuro, dar bloca ajutorul de 18 miliarde d eeuro oferit de UE. Ucraina a respins ajutorul oferit de Ungaria Szijjarto a spus că Ucraina a înştiinţat Ungaria că nu doreşte să negocieze cu aceasta un ajutor financiar care să-i fie oferit de Budapesta în afara pachetului de asistenţă financiară de 18 miliarde de euro propus de Comisia Europeană. Szijjártó szerint az új szankciós csomag rendben van, és azt is bejelentette, hogy az ukránok nemet mondtak a magyar kormány felajánlásárahttps://t.co/EHt5xN7utV pic.twitter.com/gRTUPBX0Yz— hvg.hu (@hvg_hu) December 12, 2022 ''Guvernul (ungar) a alocat pentru Ucraina 187 de milioane de euro în cadrul programului de sprijin de 18 miliarde de euro'', dar ''pentru Kiev cel mai important este ajutorul financiar comun'' şi nu doreşte alte opţiuni, a precizat Szijjarto. El a reiterat că Ungaria se opune ajutorului financiar de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, întrucât acesta presupune din nou emiterea de datorie comună de către blocul comunitar, şi a propus în schimb ca Budapesta să ofere Kievului pe bază bilaterală suma de 187 de milioane de euro ce ar reveni din partea Ungariei în acest plan de asistenţă. Citește și: Ce au descoperit vameșii austrieci într-un autocar din Republica Moldova: aproape o jumătate de tonă de alcool. Autocarul avea 20 de pasageri și doi șoferi Dar celelalte 26 de state membre ale UE au ajuns sâmbătă la un acord pentru a debloca acest ajutor de 18 miliarde de euro oferit Ucrainei, în pofida veto-ului ungar. Soluţia găsită este de a atrage această sumă prin emitere de datorie cu garanţii oferite doar de statele membre, nu de bugetul comunitar.

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Foto: Hungary Postsen
Eveniment

Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria

Amicii de la Budapesta ai lui Putin au rămas fără benzină: imagini virale pe rețelele sociale arată cozi și panică la benzinăriile din Ungaria. Luni, mai multe benzinării MOL au rămas fără carburanți, ceea ce a generat, marți, panică și aglomerații la numeroase stații de benzină. Cozi și panică la benzinăriile din Ungaria Reuters și AP au relatează de mai multe zile că sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanți. A dispărut nu doar combustibilul care se vindea la un preț subvenționat, ci toți carburanții. „Marți dimineață, unul dintre cititorii noștri a filmat o benzinărie Mol situată pe autostrada 4, între Monor și Monorierdő, precum și blocajul imens de la benzinărie. Șoferii au încercat să se apropie de benzinărie în rânduri lungi din ambele sensuri. Se poate observa că pe o latură s-ar fi putut forma o coloană de mașini în lungime de aproximativ trei sute de metri. Atât de mulți oameni încercau să alimenteze încât banda de întoarcere care ducea la benzinărie a fost închisă de un vehicul marcat distinct, probabil o mașină de poliție, care direcționa traficul”, scrie 24.hu, care prezintă și o filmare a cozilor. Aproximativ 500 de benzinării sunt direct afectate de faptul că nu au primit combustibil de la Mol pentru a treia săptămână consecutiv. Pe măsură ce aprovizionarea se restrânge, există tot mai multe blocaje iar accesul la carburant este tot mai dificil. MOL a anunțat, azi, că a repornit rafinăria aflată in revizie, dar problemele legate de aprovizionare nu se vor rezolva prea curând. Compania a apreciat situația drept critică. Drivers in Hungary are increasingly running into gas and diesel shortages at filling stations as a government-imposed price cap squeezes the operators of independent stations and leaves the state energy company struggling to keep up with demand. https://t.co/ySIl4UKrKw— Drogon (@drogon_dracarys) December 2, 2022 Ungaria, veto la pachetul de susținere a Ucrainei Tot azi, Ungaria s-a opus prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană. Din acest motiv, Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie - cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar - pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev. THIS is the sound of the Hungarian veto against financial aid for Ukraine:"Hungary is not in favor of the amendment of the financial regulation."Orban is going into full escalation. pic.twitter.com/wQX5WWIPko— Daniel Freund (@daniel_freund) December 6, 2022 ”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles. Foto: Kremlin.ru Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept. Citește și: ANALIZĂ Relațiile prea strânse ale Austriei cu Rusia. Cancelarul Nehammer, vizită la Moscova în plină invazie a Ucrainei. Financial Times: Austria, „portavionul” agenților Moscovei

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei. Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor. Sprijin promis, dar nu "cec în alb" Liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un "cec în alb" pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. "Nu vom scrie un cec în alb", a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei. Potrivit lui Michael McCaul, cel mai recent pachet de ajutor militar oferit Ucrainei "ne-a fost comunicat în ziua votului, iar membrii au avut la dispoziţie doar câteva ore să parcurgă toate acele pagini". Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei "Republicanii nu vor conduce în acest mod. Noi avem acum o voce şi vom face acest lucru cu simţul răspunderii şi cu transparenţă în faţa poporului american", a subliniat McCaul. "Este vorba despre banii contribuabilului american. Diminuează aceasta voinţa noastră de a ajuta poporul ucrainean în lupta sa? Nu, dar o vom face în mod responsabil", a explicat congresmanul republican. Atât acesta cât şi colegul său Mike Turner au asigurat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "va avea sprijin bipartizan" în SUA pentru continuarea ajutorului militar. Mai mult, amândoi au susţinut trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune armatei ucrainene, iar Turner a subliniat că sunt de asemenea importante sistemele antiaeriene care să fie uşor de folosit de către militarii ucraineni. 19,7 miliarde de dolari, ajutor Pe de altă parte, aceşti doi congresmeni republicani au subliniat potenţialele consecinţe globale ale unei teoretice victorii militare a Rusiei în Ucraina. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Odată cu acesta, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la circa 19,7 miliarde de dolari. Pe lângă livrarea de arme moderne şi muniţii, SUA ajută Ucraina şi cu informaţii despre trupele ruse obţinute cu ajutorul sateliţilor şi al avioanelor-spion.

Ciolacu oferă 0,68 de lei pentru toate familiile monoparentale sau cu mulți copii Foto: Captură video
Eveniment

0,68 de lei pentru toate familiile

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că Guvernul va „veni” cu „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. El nu a oferit detalii suplimentare pentru această sumă ridicol de mică. 0,68 de lei pentru toate familiile „Chiar ieri am hotărât, prin amendamentele pe care le aducem la ordonanţa 119, să venim cu 0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale. Deja există o evidenţă a acestei coaliţii îndreptate către familie şi către susţinerea familiilor pentru a avea copii, indiferent că s-au schimbat priorităţile tinerilor. Întâi ei doresc să îşi întemeieze o carieră, pe urmă doresc o familie şi cam pe ultimul plan vin să aibă copii. Sunt ferm convins că vom găsi resursele şi de a micşora impozitarea muncii, astfel încât în zona de deductibilităţi pe venituri să putem prinde şi plăţile pentru şcolarizare, creşe, spitale, astfel încât să dezvoltăm în continuare această societate", a declarat liderul PSD. Afirmațiile sale pot fi urmărite la minutul 8.30 din mesajul video postat pe site-ul Guvernului. Citește și: ANALIZĂ POLITICO: Polonia, viitoarea superputere militară a Europei. Țara cumpără masiv din Coreea de Sud, spre iritarea europenilor El a făcut aceste declarații în contextul discuției despre scăderea natalității. "Este o problemă a natalităţii, mai ales în zonele democratice, dezvoltate, în Uniunea Europeană, cu toate că, mi se pare săptămâna viitoare s-au anunţat, pentru prima oară, peste 8 miliarde de oameni la nivel mondial. În UE există o scădere drastică a natalităţii. Nu putem vorbi despre un viitor şi despre o dezvoltare sustenabilă, dacă nu intervenim în zona de natalitate. Pe lângă programele pe care le-a lansat doamna ministru Gabriela Firea acum câteva săptămâni, vine cu un nou program. Este evident că ne vom implica în continuare", a spus liderul PSD. Ce prevede amendamentul PSD la OUG 119/2022 Ciolacu se referea, probabil, la un amendament depus, azi, de PSD, la ordonanța privind plafonarea prețurilor la energie: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 80 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este: a) maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022-31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0-100 KWh inclusiv; maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025 de către următoarele categorii de clienţi: 1. clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 KWh inclusiv 2. clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate. 3. clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere. Preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate”.

CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina

CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va propune săptămâna viitoare ca UE să sprijine Ucraina cu până la 18 miliarde de euro în 2023. CE, 18 miliarde euro pentru Ucraina Von der Leyen l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de planul său într-o discuţie telefonică avută duminică, se precizează într-un comunicat de presă al CE. Suma totală va fi echivalentul unei asistenţe financiare a UE de până la 1,5 miliarde de euro pe lună anul viitor. "Ajutorul, sub forma unor împrumuturi pe termen lung extrem de avantajoase, cu acoperirea costurilor dobânzilor, va funcţiona şi pentru a sprijini reformele şi drumul Ucrainei spre aderarea la UE", se mai menţionează în comunicat. "Pachetul financiar al UE va trebui combinat cu sprijin similar de la alţi mari donatori", a adăugat Bruxellesul. Nouă miliarde, primite în iunie Liderii UE au decis în iunie să sprijine Ucraina cu nouă miliarde de euro pentru a acoperi nevoile financiare imediate ale ţării după invazia rusă. Până acum au fost alocate împrumuturi de trei miliarde de euro, alte trei miliarde urmând să fi transferate până la sfârşitul anului. Citește și: Atacul ucrainean decisiv asupra Hersonului pare iminent: rușii reclamă întreruperea totală a alimentării cu electricitate și apă și avarierea barajului de la Nova Kahovka Comunicatul de presă al CE nu explică dacă cele trei miliarde rămase vor face parte din propunerea de 18 miliarde de euro, precizează DPA. De la începutul războiului, UE a oferit Ucrainei ajutor financiar, militar şi umanitar.

Ucraina și Moldova, gaz din nord (sursa: Facebook/Jonas Gahr Støre)
Internațional

Ucraina și Moldova, gaz din nord

Ucraina și Moldova, gaz din nord. Premierii finlandez, suedez, norvegian şi islandez s-au angajat marţi să ajute Ucraina şi Republica Moldova să-şi asigure aprovizionarea cu gaze în timpul iernii. Ucraina și Moldova, gaz din nord "Trebuie să asigurăm gaz Ucrainei pentru a putea trece iarna. Este un lucru pe care toţi trebuie să-l sprijinim", a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Store (foto), la o conferinţă de presă comună cu omologii săi din Finlanda, Suedia şi Islanda, după o reuniune a Consiliului Nordic desfăşurată la Helsinki, de la care a lipsit premierul danez Mette Frederiksen, din cauza alegerilor parlamentare. Premierul norvegian a semnalat că atât Ucraina cât şi Republica Modova vecină "au nevoie urgent" de garanţii că vor primi în continuare gaz. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Şeful guvernului de la Oslo nu a oferit însă detalii despre cum ar putea contribui Norvegia la aprovizionarea cu gaze a Ucrainei şi a Republicii Moldova. În urma reducerii livrărilor de gaze ruseşti, Norvegia asigură în prezent circa un sfert din importurile de gaze ale UE. Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a oferi un "serviciu integral" pentru transportul acestor gaze.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră