marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

adrian vestea

21 articole
Politică

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate

Respingerea în Parlament a învestirii Guvernului Veștea a declanșat un nou val de reacții politice și a adâncit incertitudinea privind viitoarea formulă de guvernare. În timp ce premierul interimar Ilie Bolojan susține formarea rapidă a unui executiv minoritar bazat pe un pact național, fostul lider liberal Ludovic Orban îl avertizează pe președintele Nicușor Dan să nu îi ofere mandatul de premier lui Sorin Grindeanu. De cealaltă parte, AUR vorbește despre o criză politică de durată și evocă tot mai des perspectiva alegerilor anticipate. Ilie Bolojan: „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline” La scurt timp după votul din Parlament, premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că România nu își mai permite prelungirea blocajului politic și are nevoie de un executiv funcțional, capabil să ia decizii și să ofere stabilitate. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Liderul liberal a subliniat că viitorul guvern trebuie construit pe transparență, reguli clare și respectarea principiilor democratice, criticând totodată jocurile politice din culise. „România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline. Un guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice. Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista”, a transmis Bolojan. PNL își menține propunerea privind formarea unui guvern minoritar, susținut de un pact național care să stabilească principalele priorități ale țării pentru următoarele șase luni. Potrivit lui Bolojan, liberalii sunt pregătiți să participe la găsirea unei soluții politice, însă aceasta trebuie să fie „corectă, asumată, transparentă și construită în interesul real al României”. Ludovic Orban: „Sub nicio formă Grindeanu” Mult mai tranșant s-a exprimat Ludovic Orban, fost consilier prezidențial pe probleme de politică internă și fost președinte al PNL. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a susținut că Sorin Grindeanu nu ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Orban consideră că atât Guvernul Tomac, cât și Guvernul Veștea au reprezentat, în esență, proiecte politice asumate de PSD și că ambele au eșuat în tentativa de a obține o majoritate parlamentară. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD este cel care a eșuat de două ori în tentativa de a obține majoritate pentru două propuneri de prim-ministru asumate și susținute doar de PSD”, a afirmat fostul lider liberal. În opinia sa, faptul că două formule guvernamentale susținute de social-democrați nu au reușit să treacă de Parlament reprezintă un argument suficient pentru ca PSD să nu mai primească un nou mandat de la șeful statului. Critici dure la adresa liderului PSD Ludovic Orban a lansat și o serie de atacuri directe la adresa lui Sorin Grindeanu, despre care spune că nu mai beneficiază nici de susținere publică, nici de sprijin politic consistent în interiorul propriului partid. Fostul premier îl acuză pe liderul PSD că a contribuit la destabilizarea foștilor parteneri de coaliție, că a exclus USR din negocierile politice și că a încercat să își consolideze influența prin atragerea unor parlamentari din alte formațiuni. De asemenea, Orban susține că experiența anterioară a lui Grindeanu în funcția de prim-ministru nu recomandă o nouă nominalizare și afirmă că partenerii internaționali ai României și agențiile de rating privesc cu neîncredere o eventuală revenire a acestuia la Palatul Victoria. Apel către Nicușor Dan și amenințarea anticipatelor În mesajul său, Ludovic Orban i-a cerut explicit președintelui Nicușor Dan să evite o nouă nominalizare din partea PSD și să susțină o formulă guvernamentală alcătuită în jurul PNL, USR și UDMR. Potrivit acestuia, un guvern minoritar cu profil reformist ar reprezenta singura opțiune viabilă în actualul context politic. Mai mult, Orban consideră că, în cazul în care și această formulă ar fi respinsă de Parlament, șeful statului ar trebui să ia în calcul dizolvarea Legislativului și organizarea de alegeri anticipate. AUR evocă anticipatele Din partea opoziției, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că respingerea Guvernului Veștea este doar un episod al unei crize politice mult mai profunde, care nu va putea fi rezolvată prin formule de compromis negociate în spatele ușilor închise. Peiu afirmă că România intră într-o perioadă în care majoritățile parlamentare vor putea fi doar temporare și construite în mod transparent. „Criza politică este mult mai amplă decât a anticipat-o oricine și va rămâne până în 2028 sau până la alegerile anticipate, care sunt mai aproape decât oricând”, a declarat liderul AUR. Acesta susține că perioada „aranjamentelor de culise” și a negocierilor individuale pentru obținerea voturilor s-a încheiat și că actuala clasă politică trebuie să accepte existența unor majorități fragile, formate în jurul unor obiective limitate și pe termen scurt. Avertisment pentru partidele aflate la putere Petrișor Peiu a lansat și un avertisment la adresa președintelui Nicușor Dan și a partidelor PSD, PNL, UDMR și USR. În opinia sa, continuarea excluderii opoziției din negocierile politice riscă să erodeze și mai mult legitimitatea actualei clase politice și să alimenteze tensiunile din societate. Liderul AUR susține că ignorarea opoziției ar putea avea consecințe nu doar electorale, ci și asupra percepției publice privind funcționarea democratică a instituțiilor. Negocieri dificile pentru desemnarea unui nou premier După respingerea Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan este obligat să reia consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru. În lipsa unei majorități clare și pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre principalele formațiuni politice, procesul de formare a unui nou guvern se anunță complicat. În timp ce PNL insistă asupra unei formule minoritare și reformiste, PSD revendică în continuare un rol central în viitoarea guvernare, iar AUR consideră că alegerile anticipate devin o perspectivă tot mai probabilă.

După respingerea Guvernului Veștea: Bolojan cere executiv minoritar, Orban respinge varianta Grindeanu, AUR evocă alegeri anticipate
Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare
Economie

Nazare recunoaște, cu gura lui Veștea, că ANAF e o gaură neagră, dar nu are nici un plan de reformare

Programul de guvernare al Cabinetului Veștea a recunoscut deschis disfuncționalități pe care mediul de afaceri și consultanții fiscali le semnalează de mult timp. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că identificarea problemelor nu este suficientă în lipsa unor soluții concrete, a unor termene clare și a unor indicatori de performanță măsurabili. Potrivit unei analize realizate de CC Tax Advisory, programul de guvernare oferă un diagnostic corect al problemelor fiscale, însă nu răspunde la întrebarea esențială: cum vor fi acestea rezolvate. ANAF, o instituție care funcționează „în silozuri” Printre principalele probleme identificate în documentul programatic se numără modul de funcționare al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), unde activitățile de control, colectare și trezorerie sunt organizate în structuri care comunică insuficient între ele. Citește și: Tribunalul Ilfov, care l-a judecat pe Bolojan într-o zi, amână cauza Thuma vs DeFapt pentru 6 luni Programul recunoaște, de asemenea, că digitalizarea fiscală nu și-a atins toate obiectivele. Deși instrumente precum E-Factura au fost prezentate drept soluții pentru combaterea evaziunii fiscale, acestea au generat costuri și sarcini administrative suplimentare pentru companii, fără a produce o reducere semnificativă a deficitului de colectare a TVA. În analiza sa, CC Tax Advisory apreciază faptul că aceste probleme sunt recunoscute oficial, însă subliniază că simpla constatare a deficiențelor nu reprezintă o reformă. Eliminarea IMCA, amânată până în 2027 Programul prevede eliminarea, începând cu anul 2027, a impozitului minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor aflate pe pierdere. Potrivit consultanților fiscali, măsura este necesară, însă termenul stabilit ridică semne de întrebare privind disponibilitatea reală a autorităților de a implementa rapid reforme fiscale. În ultimii ani, numeroase companii au fost obligate să plătească acest impozit chiar și în situații generate de investiții, restructurări sau fluctuații sezoniere ale activității. Exit tax-ul și riscul unor noi litigii fiscale O altă măsură analizată este introducerea exit tax-ului, în conformitate cu legislația europeană. Specialiștii avertizează însă că lipsa unor reguli clare privind evaluarea activelor transferate în afara țării poate genera conflicte între contribuabili și autoritățile fiscale. În lipsa unor ghiduri detaliate, interpretările ANAF și contestările contribuabililor ar putea conduce la un val de litigii fiscale. Între prevenție și sancțiune Analiza remarcă o contradicție în filosofia fiscală a programului de guvernare. Pe de o parte, documentul vorbește despre o relație mai predictibilă și mai preventivă între stat și contribuabili. Pe de altă parte, pune accent pe înăsprirea măsurilor împotriva evaziunii fiscale. Potrivit experților, conformarea voluntară este stimulată în primul rând prin simplificarea procedurilor și prin construirea încrederii, iar măsurile punitive ar trebui să vină abia după ce infrastructura administrativă funcționează eficient. Reorganizarea ANAF, o promisiune repetată Reforma ANAF este prezentă în programele de guvernare de mai multe cicluri electorale, însă rezultatele au fost limitate. CC Tax Advisory consideră că adevăratul test al reformei nu va fi formularea unor noi obiective pe hârtie, ci modul în care vor fi ocupate funcțiile de conducere și dacă acestea vor fi atribuite prin concursuri reale și transparente. În același timp, analiza observă că programul nu conține un calendar de simplificare a Codului Fiscal și nici măsuri concrete de reducere a poverii administrative generate de sistemele de raportare digitală precum E-Factura, SAF-T sau RO e-Transport. Bonusuri pentru inspectorii fiscali și reevaluarea RO e-Transport Programul de guvernare propune și introducerea unui sistem de bonus-malus pentru angajații ANAF, în funcție de gradul de colectare a creanțelor. Experții avertizează că o astfel de abordare poate încuraja controale agresive și interpretări excesive ale legislației fiscale. Ei amintesc experiența Franței, unde un sistem similar a fost abandonat după creșterea numărului de contestații și deteriorarea calității controalelor. În ceea ce privește sistemul RO e-Transport, programul promite doar o analiză a eficienței sale, fără să precizeze dacă acesta va fi simplificat, modificat sau eliminat. Critica Corneliei Năstase Cornelia Năstase, PhD, CEO CC Tax Advisory, consideră că adevărata problemă a administrației fiscale românești nu este lipsa legislației, ci incapacitatea instituțională de a utiliza eficient informațiile pe care le colectează deja. „România colectează mai puțin decât poate nu pentru că legile sunt prea blânde, ci pentru că ANAF nu are azi capacitatea reală de a valorifica datele pe care deja le deține. Programul de guvernare recunoaște problema, și asta e o premieră. Dar reformarea unui ANAF cu 25.000 de angajați, organizat pe logica anilor ‘90, nu se face printr-un punct din program și o organigramă nouă. Se face cu oameni, cu termene și cu indicatori de performanță care să conteze pentru carierele celor care nu livrează. Altfel, riscăm să avem, din nou, cel mai bun ANAF de pe hârtie din UE.”

Veștea caută cu disperare voturile AUR. Va negocia cu George Simion în numele „responsabilității”
Politică

Veștea caută cu disperare voturile AUR. Va negocia cu George Simion în numele „responsabilității”

Tentativa lui Adrian Veștea de a obține voturile necesare pentru învestirea viitorului Guvern a deschis un nou front de controversă pe scena politică. După ce liderul AUR, George Simion, a anunțat că partidul său nu va susține Executivul propus de Veștea, dar că îl așteaptă pe acesta să negocieze, Adrian Veștea a anunțat că va răspunde invitației la dialog și va merge la sediul AUR pentru negocieri. Decizia a stârnit reacții critice atât din partea USR, cât și din interiorul PNL, unde unii lideri consideră că apropierea de AUR contrazice mesajul proeuropean susținut în ultimii ani de partidele aflate la guvernare. Simion: „Îl așteptăm pe Adrian Veștea la sediul partidului” George Simion a transmis că AUR nu va vota pentru învestirea Guvernului Veștea, dar, în același timp, a lansat o invitație publică la negocieri. Citește și: Primele semne că AUR va ajuta guvernul Veștea: în Birourile Permanente, a ajutat PSD Liderul AUR a afirmat că îl așteaptă pe Adrian Veștea la sediul formațiunii până la ora 20:00 și a cerut clarificări privind poziția președintelui Nicușor Dan față de parlamentarii AUR. „Nu are rost să se iluzioneze unii și alții. Îl așteptăm la sediul partidului pe dl. Veștea, îl așteptăm pe Nicușor Dan să spună public dacă voturile AUR sunt bune sau nu. Să spună Nicușor Dan dacă parlamentarii AUR sunt extremiști. În AUR nu există trădători. Fac apel la Veștea să-și depună mandatul sau să amâne votul și să vină să discutăm”, a declarat George Simion. Veștea invocă „responsabilitatea” și acceptă dialogul cu AUR La doar câteva ore după apelul lansat de George Simion, Adrian Veștea a anunțat pe Facebook că va participa la o întâlnire cu liderul AUR. Premierul desemnat și-a justificat decizia prin nevoia de a găsi o soluție la blocajul politic și a susținut că este dispus să discute cu orice formațiune reprezentată în Parlament. „Sunt un om al dialogului și al consensului. Înțelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu președintele AUR, George Simion. Când vine vorba de România și de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români. Este cred obligatoriu dacă vrem să avem, în adevăratul sens al cuvântului, un Guvern al României”, a transmis Adrian Veștea. USR: „Veștea va ajunge premier doar pupând inelul lui Simion” Una dintre cele mai dure reacții a venit din partea liderului USR, Dominic Fritz, care a criticat atât apropierea dintre AUR și PSD, cât și disponibilitatea lui Adrian Veștea de a negocia cu George Simion. „George Simion tocmai a anunțat că AUR vrea să se «reconcilieze» cu PSD. Veștea va ajunge premier doar pupând inelul lui Simion”, a afirmat Fritz. Liderul USR a susținut că AUR nu mai poate pretinde că reprezintă o alternativă la sistemul politic tradițional în condițiile în care negociază cu partide pe care le-a criticat constant în trecut. În același timp, Fritz a reiterat că USR nu va susține un guvern pe care îl consideră „antireformă” și a exclus orice participare la o formulă politică bazată pe compromisuri cu actuala majoritate. Critici și din interiorul familiei politice europene Nemulțumiri au apărut și în rândul unor reprezentanți ai PNL. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat public decizia lui Adrian Veștea de a accepta întâlnirea cu liderul AUR. „În numele «responsabilității» se caută acum sprijinul AUR. Responsabilitatea înseamnă să construiești majorități proeuropene, nu să cauți sprijin la cei care au contestat constant direcția europeană a României”, a transmis Mureșan. Acesta a avertizat că România are nevoie de un executiv construit în jurul unei majorități prooccidentale și a susținut că negocierile cu AUR riscă să transmită un semnal politic greșit. „România nu are nevoie de un guvern care își începe mandatul negociind cu prietenii Rusiei”, a mai afirmat europarlamentarul.

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării
Politică

Congresul care decide viitorul PNL: Ilie Bolojan își securizează partidul, Adrian Veștea joacă miza guvernării

Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 nu este doar o reuniune internă de partid, ci expresia celei mai profunde crize de autoritate prin care trec liberalii de la instalarea lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii. Convocat în regim de urgență, la doar câteva zile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultarea conducerii partidului, congresul reprezintă o confruntare directă între două viziuni diferite despre putere, disciplină internă și raportul dintre partid și guvernare. Mizele congresului În centrul conflictului se află doi lideri care, paradoxal, nu se contrazic fundamental asupra programului de guvernare, ci asupra modului în care trebuie exercitată autoritatea politică. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea În timp ce Ilie Bolojan încearcă să consolideze și să reformeze partidul pentru următorii ani, Adrian Veștea susține că prioritatea este stabilitatea executivă și funcționarea imediată a guvernării. Cum a ajuns Ilie Bolojan liderul incontestabil al PNL Actuala confruntare are rădăcini în transformările prin care a trecut partidul în ultimii doi ani. Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a PNL pe 25 noiembrie 2024, după demisia lui Nicolae Ciucă. Ulterior, pe 12 iulie 2025, el a fost ales oficial președinte al partidului, fiind singurul candidat înscris în cursă. Congresul din 2025 a fost prezentat drept un moment de relansare și clarificare ideologică pentru liberali. Deși alegerea lui Bolojan nu a fost contestată, evenimentul a scos la suprafață tensiuni importante între tabăra reformistă și liderii tradiționali din teritoriu. Controversele congresului din 2025 Social-democrații au refuzat invitația și au descris reuniunea drept un eveniment cu mize exclusiv interne, semnalând deteriorarea relației dintre cele două formațiuni. În interiorul partidului, rezultatele pentru funcțiile de conducere au provocat reacții puternice. După ce a pierdut cursa pentru postul de prim-vicepreședinte, Alin Tișe a acuzat existența unei „cooperative a trădătorilor” care ar fi preluat controlul partidului prin negocieri de culise. Deși noua echipă de conducere a fost validată, negocierile pentru funcțiile-cheie au continuat până în ultimul moment, iar influența liderilor locali a rămas semnificativă. Astfel, congresul din 2025 a oferit partidului o conducere legitimă, însă nu a rezolvat conflictele dintre reformatori și structurile tradiționale de putere din teritoriu. Desemnarea lui Adrian Veștea și Congresul din 2026 Criza actuală a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea conducerii PNL. Pentru tabăra lui Ilie Bolojan, gestul a reprezentat nu doar o surpriză politică, ci și o contestare directă a autorității partidului asupra propriilor reprezentanți. Reacția a venit rapid: convocarea unui Congres Extraordinar menit să clarifice raporturile de putere și să ofere o nouă legitimitate conducerii liberale. Ședințele PNL înaintea Congresului din 2026 În doar câteva zile, între 17 și 20 iunie, conducerea partidului a organizat o serie de ședințe de urgență în care au fost adoptate măsuri cu impact major asupra structurii interne. În ședințele desfășurate înaintea congresului, majoritatea apropiată de Ilie Bolojan a adoptat o serie de decizii care au modificat radical funcționarea partidului. Consiliul Național Extraordinar a aprobat convocarea congresului într-un calendar extrem de accelerat, cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 18 abțineri. În paralel, a fost votată o reformă amplă a statutului. Biroul Executiv a fost desființat, numărul funcțiilor de prim-vicepreședinte a fost redus de la patru la una singură, iar numărul vicepreședinților a fost limitat. Totodată, conducerea a decis sancționarea liderilor care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea și a eliminat posibilitatea candidaturilor individuale pentru funcțiile importante, impunând sistemul moțiunilor închise. Pentru susținătorii lui Bolojan, aceste măsuri au reprezentat o reformă necesară care pune capăt fragmentării interne. Pentru adversarii săi, ele au fost dovada unei centralizări excesive a puterii. Două tabere, două strategii politice La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, PNL s-au cristalizat două mari tabere politice cu viziuni complet opuse, disputate între echipa oficială propusă de Ilie Bolojan prin moțiunea sa și aripa contestatară strânsă în jurul premierului desemnat Adrian Veștea. Modificările aduse statutului chiar înaintea congresului au redus numărul de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, cu scopul de a elimina liderii răzvrătiți din vechea conducere. Echipa Ilie Bolojan (aripa reformatoare, tehnocrată) Echipa lui Bolojan promovează o linie dură anti-PSD, reforme structurale strânse și atragerea unor figuri din societatea civilă sau alte zone politice. Pentru a asigura un control executiv integrat, Bolojan și-a structurat nucleul de putere astfel: - Președinte: Ilie Bolojan (unic candidat) - Prim-vicepreședinte: Dan Motreanu (propus pentru singura funcție de prim-vicepreședinte rămasă în statut, după ce Ciprian Ciucu a refuzat postul) - Vicepreședinți cheie (figuri noi intrate în PNL): Oana Gheorghiu (fondatoare a asociației Dăruiește Viață) și Dragoș Pîslaru (fost europarlamentar REPER). - Alți vicepreședinți de pe lista moțiunii: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Alexandru Muraru, Florin Roman și Gabriela Horga. Tabăra Adrian Veștea (aripa pro-guvernare) Tabăra lui Veștea s-a organizat ca o grupare de boicot și contestare vehementă. Argumentele principale sunt menținerea stabilității politice și acceptarea colaborărilor de guvernare. Tabăra îi reunește pe: - Adrian Veștea (Premierul desemnat): Lider informal al acestei aripi a contestat vehement legalitatea organizării rapide a congresului și a refuzat să își depună candidatura pentru a nu legitima procesul. - Vechii prim-vicepreședinți vizați de remaniere: lideri județeni și baroni locali din teritoriu care susțin colaborarea guvernamentală de largă coaliție (inclusiv cu PSD). - Aripa conservatoare/ALDE: Liberalii proveniți din fostul ALDE, în frunte cu Varujan Vosganian, care s-au solidarizat cu Veștea și au anunțat oficial că nu participă la eveniment. Programul fiecărei echipe La Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, diferența fundamentală dintre tabăra lui Ilie Bolojan și cea a lui Adrian Veștea nu constă în viziuni economice diferite, ci în strategia politică de supraviețuire, administrare și control a guvernării. O ironie majoră a acestei crize este că, pe plan executiv, Adrian Veștea a anunțat că preia integral programul de guvernare al administrației Bolojan „fără să schimbe o virgulă”. Prin urmare, marea ruptură se dă la nivelul programelor și moțiunilor de partid. Moțiunea „Modernizare cu rădăcini” Programul lui Bolojan urmărește o reformă structurală internă profundă, o disciplină de fier în partid și o repoziționare ideologică radicală prin cooptarea societății civile. De asemenea, păstrarea controlului politic absolut și subordonarea deciziilor guvernamentale în fața forurilor de partid. Bolojan a organizat congresul tocmai pentru a arăta că președintele țării, Nicușor Dan, nu poate numi un premier PNL fără aprobarea conducerii partidului. Programul prevede izolarea totală a PSD și interzicerea prin statut a oricărei alianțe sau reconfigurări de coaliție cu social-democrații. De asemenea, deschiderea către tehnocrați și societatea civilă. Cooptarea unor nume sonore (precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru) în eșalonul de conducere promovează o imagine axată pe integritate, reformă administrativă și atragerea fondurilor europene. Bolojan urămărește și centralizarea puterii interne, reducerea drastică a funcțiilor de conducere la nivel național pentru a bloca influența baronilor locali nealiniați. Programul și strategia lui Veștea Deși Veștea nu a mai depus o moțiune oficială de partid, preferând să boicoteze evenimentul, programul său politic alternativ se desprinde din acțiunile și declarațiile sale guvernamentale. Programul său politic se bazează pe legitimitatea oferită de desemnarea primită de la președintele Nicușor Dan. Veștea consideră că datoria PNL este să asigure stabilitatea executivă a țării, nu să provoace crize politice interne. Pe plan guvernamental, Veștea își asumă continuarea reformelor fiscale și de infrastructură deja începute de cabinetul demis al lui Bolojan. Diferența stă doar în echipa de miniștri propusă, unde Veștea mizează pe specialiști și lideri regionali loiali lui. Spre deosebire de linia dură a lui Bolojan, programul pragmatic al lui Veștea acceptă implicit strângerea de voturi din orice zonă a Parlamentului (inclusiv de la parlamentari independenți sau din opoziție) pentru a trece guvernul și a evita alegerile anticipate. Apărarea vechii structuri de partid în care liderii județeni puternici (baronii locali) au un cuvânt greu de spus în deciziile de la București, contestând ceea ce el numește „simulacrul” sau „dictatura centralizată: a lui Bolojan.

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu
Politică

Nicușor Dan minimalizează întâlnirea dintre Veștea și Ceban și evită întrebările în cazul dosarului Ciucu

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat sâmbătă, la Istanbul, despre două teme sensibile aflate pe agenda publică: întâlnirea dintre Adrian Veștea și primarul Chișinăului, Ion Ceban, precum și afirmațiile sale privind stenogramele din dosarul în care este cercetat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu. Șeful statului a minimalizat semnificația primei situații și a evitat un răspuns direct în cea de-a doua. Veștea a fost „politicos” cu Ion Ceban Unul dintre subiectele abordate de jurnaliști a fost întâlnirea pe care Adrian Veștea a avut-o în ianuarie 2025 cu primarul Chișinăului, Ion Ceban, politicianul moldovean care a primit interdicție de intrare în România și în Schengen. Citește și: Pîslaru, trolling la Veștea pe Facebook. Premierul desemnat îi răspunde dând vina pe Ghinea Întrebat dacă această întâlnire ar putea ridica semne de întrebare în contextul unei eventuale numiri a lui Adrian Veștea în funcția de prim-ministru, Nicușor Dan a minimizat importanța episodului. „Am fost și eu primar al Bucureștiului și știu că domnul Ceban făcea din când în când vizite prin România și încerca să se ducă pe la primari. Unii l-au primit, alții nu”, a declarat președintele. Șeful statului a susținut că întâlnirea nu trebuie interpretată drept o formă de susținere politică, ci mai degrabă ca un gest protocolar. „Nu e vorba de vreo susținere, pur și simplu o chestiune de politețe. Eu am sunat la minister și mi-au zis «mai bine nu te întâlni», dar alții n-au sunat și, din politețe, l-au primit. Nu e nimic mai mult de atât”, a adăugat Nicușor Dan. Informațiile din dosarul Ciprian Ciucu Președintele a fost chestionat și în legătură cu dosarul în care este cercetat Ciprian Ciucu. Cu o zi înainte, președintele afirmase că „nu mai avem stenograme din dosare”, comentând cazul primarului Capitalei. Jurnaliștii i-au cerut șefului statului să explice de unde are informații privind eventuale stenograme din dosar, în condițiile în care DNA nu a făcut public existența acestora. În răspunsul său, Nicușor Dan a insistat asupra ideii că singurele informații cunoscute public sunt cele comunicate de procurori. „Ce am spus şi ce reafirm azi este că ce cunoaştem toţi din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Şi aşa e normal să fie”, a declarat președintele. „Există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem” Fără a răspunde direct întrebării referitoare la stenograme, șeful statului a argumentat că existența unor probe necunoscute publicului este firească într-o anchetă aflată în desfășurare. „Dar, bineînţeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaştem azi. Asta e normalitatea”, a afirmat Nicușor Dan. Declarația nu a clarificat însă dacă președintele avea cunoștință despre existența unor stenograme sau dacă se referea, în termeni generali, la probele care stau la baza unei investigații penale.

Paradoxurile lui Veștea: are o majoritate pe care nu o are, vrea voturile AUR și schimbă programul pe care spune că îl păstrează
Politică

Paradoxurile lui Veștea: are o majoritate pe care nu o are, vrea voturile AUR și schimbă programul pe care spune că îl păstrează

Desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, a provocat tensiuni nu doar în interiorul PNL, ci în întreaga societate.  La doar câteva zile după nominalizare, Adrian Veștea se confruntă deja cu o serie de controverse politice legate de susținerea parlamentară, relația cu propriul partid, deschiderea față de voturile venite din partea AUR și direcția viitorului program de guvernare: identic cu al lui Bolojan, dar modificat pentru voturile PSD. „Nu am strâns eu cele 240 de voturi” Una dintre cele mai comentate declarații ale lui Adrian Veștea a fost făcută la Digi24, unde a fost întrebat cum intenționează să obțină votul de învestitură al Parlamentului în condițiile în care o parte importantă a propriului partid îi contestă desemnarea. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Premierul desemnat a afirmat că nu el a negociat direct susținerea parlamentară și că a fost „asigurat” că există deja o majoritate suficientă pentru învestirea guvernului. Afirmația a fost interpretată de o parte a opoziției ca dovadă că susținerea sa politică este construită în afara propriului partid. Fostul premier Ludovic Orban a susținut că Veștea ar fi „un premier desemnat în numele PSD și cu susținerea din umbră a PSD”, acuzație respinsă de susținătorii liderului liberal. Plecarea de la ședința de criză a PNL pentru o apariție televizată Un alt episod care a atras atenția opiniei publice a avut loc în timpul unei ședințe de criză a Biroului Politic Național al PNL. Adrian Veștea a părăsit reuniunea înainte de încheierea acesteia, explicând că trebuie să participe la o emisiune televizată programată în direct. Deschidere față de voturile AUR O altă declarație care a provocat reacții a fost cea referitoare la posibilitatea de a primi voturi din partea parlamentarilor AUR. Premierul desemnat a afirmat că este dispus să discute cu orice parlamentar pentru a obține susținerea necesară formării guvernului. „Eu îi aştept pe toţi cei care sunt de bună credinţă, nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism”, a declarat acesta. Declarația a fost respinsă imediat de conducerea AUR. Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național al partidului, a declarat pentru Digi24 că formațiunea nu va susține guvernul Veștea. „Nu în viața asta”, a afirmat Peiu, adăugând că pentru AUR „Adrian Veștea nu există, el este, de fapt, Nicușor Dan”. Programul de guvernare, identic, dar modificat Poziția lui Adrian Veștea privind programul de guvernare a generat, de asemenea, dezbateri. La scurt timp după desemnare, acesta a declarat că va continua programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan, fără "a schimba o virgulă". „Voi avea acelaşi program de guvernare cu Ilie Bolojan. Ţinând cont că acel program a fost agreat de toată lumea, este un program care deja începe să dea roade”, declara Veștea la Euronews. În aceeași intervenție, premierul desemnat a insistat că nu va fi influențat de PSD și că va rămâne „intransigent” în aplicarea reformelor asumate. La numai o zi distanță, pe 15 iunie, discursul său a inclus însă și referiri la necesitatea corectării unor efecte sociale produse de măsurile adoptate anterior. Invitat la B1 TV, Veștea a susținut că programul de guvernare rămâne același, dar a vorbit despre posibilitatea reevaluării unor măsuri și despre nevoia identificării unor surse suplimentare de finanțare. „Sunt conștient de greutățile prin care trec bunicii noștri, prin care trec foarte mulți cetățeni din România. Eu îmi doresc să indexăm pensiile, îmi doresc să rezolvăm problema CASS-ului pentru mămici și să îndreptăm o serie de inechități”, a declarat premierul desemnat.

PNL, conflict deschis cu Nicușor Dan: liberalii refuză să susțină Guvernul Veștea și amenință cu excluderi în partid
Politică

PNL, conflict deschis cu Nicușor Dan: liberalii refuză să susțină Guvernul Veștea și amenință cu excluderi în partid

Partidul Național Liberal a decis să nu susțină Guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea, în urma ședinței tensionate a Biroului Politic Național (BPN), desfășurată pe 15 iunie 2026. Ilie Bolojan a invocat lipsa unei consultări prealabile a formațiunii înainte ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze pe Veștea pentru funcția de premier. Decizia reprezintă una dintre cele mai dure poziționări adoptate de liberali în ultimii ani, având în vedere că Adrian Veștea este membru al partidului. PNL îi retrage sprijinul lui Adrian Veștea Principala decizie adoptată de conducerea liberală a fost retragerea sprijinului politic pentru Adrian Veștea și pentru cabinetul pe care acesta încearcă să îl formeze. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Hotărârea a fost aprobată cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri. Potrivit liderilor partidului, desemnarea lui Veștea de către șeful statului s-a făcut fără consultarea conducerii PNL, fapt considerat inacceptabil de majoritatea membrilor Biroului Politic Național. În urma votului, președintele PNL, Ilie Bolojan, i-a solicitat public lui Adrian Veștea să își depună mandatul până la data de 16 iunie, ora 10. Liberalii își reafirmă refuzul unei alianțe cu PSD În cadrul aceleiași ședințe, conducerea PNL a reconfirmat poziția partidului privind excluderea unei colaborări politice cu Partidul Social Democrat. Votul prin care a fost revalidată această decizie a înregistrat 39 de opțiuni „pentru”, 10 voturi „împotrivă” și 4 abțineri. Liderii liberali au transmis că partidul nu intenționează să intre într-o coaliție de guvernare și nici să participe la un executiv format împreună cu PSD, menținând astfel linia politică adoptată anterior. Parlamentarii PNL, obligați să voteze împotriva Guvernului Veștea Conducerea partidului a decis și impunerea unei discipline stricte de vot în Parlament. Grupurile parlamentare liberale au primit instrucțiuni clare să nu susțină învestirea unui eventual Guvern Veștea. În plus, membrii partidului care nu respectă această decizie riscă sancțiuni severe, inclusiv excluderea imediată din PNL. Măsura a fost aprobată cu 39 de voturi pentru, 8 împotrivă și 5 abțineri. PNL va contesta la CCR desemnarea premierului O altă hotărâre importantă adoptată de conducerea liberală vizează contestarea la Curtea Constituțională a României a deciziei prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Reprezentanții partidului susțin că procedura desemnării ridică probleme constituționale și au anunțat că vor solicita Curții Constituționale să analizeze legalitatea deciziei prezidențiale.

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție
Politică

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție

PSD a anulat discuțiile din această dimineață cu premierul desemnat, Adrian Veștea. Liderii partidului au condiționat continuarea dialogului de obținerea, în prealabil, a susținerii UDMR pentru viitorul Guvern. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Susținerea pentru Veștea se evaporă Însă liderii UDMR sunt, la rândul lor, nemulțumiți că PSD vrea să aducă ex-suveraniști în viitoarea coaliție de guvernare. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3. Fără voturile UDMR, guvernul Veștea - care deja a pierdut susținerea USR și PNL - nu va obține votul de investitură în Parlament. Nu este clar câți parlamentari PNL vor mai vota cu Veștea în condițiile în care majoritatea conducerii partidului cere excluderea celor care îl vor susține.  La ora 10, în această dimineață, a expirat ultimatumul dat de PNL lui Veștea. Conducerea liberală i-a cerut prim-vicepreședintelui PNL să-și depună mandatul.  După expirarea ultimatumului, conducerea PNL ar putea decide convocarea forurilor statutare și a Congresului pentru excluderea din partid a lui Adrian Veștea. Este nevoie de un Congres extraordinar pentru că Adrian Veștea este prim-vicepreședinte al partidului, ales prin vot uninominal.

Cum a apărat Adrian Veștea coaliția PNL-PSD în 2023: Migrația primarilor către PSD nu e o problemă
Politică

Cum a apărat Adrian Veștea coaliția PNL-PSD în 2023: Migrația primarilor către PSD nu e o problemă

Perioada 2023–2024 a reprezentat pentru Adrian Veștea una dintre cele mai vizibile etape ale carierei sale politice, în contextul mandatului de ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Într-un climat politic dominat de negocieri în interiorul coaliției, de apropierea alegerilor și de presiuni tot mai mari venite din teritoriu, discursul ministrului a fost centrat pe ideea de stabilitate administrativă și colaborare între partenerii de guvernare. Temele care au dominat aparițiile sale publice au fost relația dintre PNL și PSD, migrația unor primari liberali către social-democrați și nemulțumirile legate de salarizarea aleșilor locali. Adrian Veștea: „PNL și PSD sunt două partide mature” Una dintre cele mai comentate poziționări ale lui Adrian Veștea a fost cea referitoare la funcționarea coaliției dintre PNL și PSD. Citește și: Adrian Veștea, susținere pentru Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului În toamna anului 2023, Veștea a susținut că respectiva formulă guvernamentală este mai stabilă decât experiența liberalilor cu USR. Într-o declarație acordată în octombrie 2023, Veștea afirma că relația dintre cele două partide este una „matură și funcțională”, insistând asupra faptului că tensiunile din coaliție sunt incomparabil mai reduse decât cele din perioada guvernării alături de USR. „Vin din administraţia publică şi cred că simţim cu toţii că cele două partide sunt două partide mature, în opinia mea, şi dându-mi seama de ceea ce am trait în tot parcursul ultimilor patru ani de zile, putem spune că aceasta era coaliţia în măsură să împlinească toate aceste reforme. Nu au apărut nici pe departe conflictele care au apărut şi tensiunile care au apărut în perioada guvernării cu USR”, a arătat Veştea. Veștea susținea atunci că respectiva alianță politică are capacitatea de a duce la capăt reformele asumate de România și evita să alimenteze speculațiile privind eventuale conflicte interne. Totodată, întrebat despre posibilitatea unor liste comune PNL–PSD la alegerile din 2024, Adrian Veștea a adoptat un ton precaut, afirmând că fiecare partid trebuie să își păstreze identitatea și să își reprezinte propriul electorat. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul principal al coaliției trebuia să rămână guvernarea și implementarea reformelor administrative și de dezvoltare. Migrația primarilor PNL către PSD Pe măsură ce anul electoral 2024 se apropia, tot mai multe discuții au apărut în spațiul public despre migrația unor primari PNL către PSD. Fenomenul a generat tensiuni în interiorul liberalilor și întrebări legate de capacitatea partidului de a-și păstra structurile locale. Întrebat despre aceste plecări, Adrian Veștea a încercat să minimizeze amploarea fenomenului. În declarațiile oferite în decembrie 2023, ministrul Dezvoltării a afirmat că nu este vorba despre o problemă generalizată, ci despre situații punctuale, influențate de dinamica locală și de specificul fiecărei comunități. Veștea a insistat că astfel de mișcări politice au existat întotdeauna înaintea alegerilor și că ele nu reprezintă neapărat o pierdere strategică majoră pentru PNL. Primarii nemulțumiți de salarii: „Au salariul cât o învățătoare” Un alt subiect sensibil abordat de Adrian Veștea a fost cel al salarizării aleșilor locali. Discuția a apărut în contextul majorării cu 5% a salariilor pentru președinții de consilii județene și primari, în timp ce alte categorii de demnitari aveau veniturile înghețate. Declarațiile lui Veștea au stârnit reacții puternice după ce acesta a afirmat că unii primari se plâng că au salarii „cât o învățătoare”. „Cred că aţi putea să întrebaţi şi să faceţi comparaţii şi la nivelul primarilor, fără a fi eu părtinitor, am auzit voci din partea primarilor care susţin că au salariul cât o învăţătoare, sincer”, declara Adrian Veștea în decembrie 2023.

Un jurnalist povestește cum își petrecea Veștea ziua de luni, când era ministru al Dezvoltării
Politică

Un jurnalist povestește cum își petrecea Veștea ziua de luni, când era ministru al Dezvoltării

Jurnalistul Paul Angelescu, de la Pro TV, rememorează pe Facebook cum își petrecea ziua de luni Adrian Veștea pe vremea când era ministru al Dezvotării: „Chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny”. Angelescu explică fpatul că sume uriașe se pierdeau cu aceste evenimente foto.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos „Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii” „Un singur lucru îmi aduc aminte din mandatul lui Adrian Veștea la Ministerul Dezvoltării. Ședințele foto de lunea. La fiecare început de săptămână chema la minister zeci de primari ca să se pozeze în timp ce le vorbește și apoi le semnează fiecăruia în parte contracte prin Anghel Saligny. Poză de grup când le vorbește, poză individuală la semnare (cu pixul și cu ștampila pe hârtie) , apoi poză la panou. Și uite așa se ducea jumătate de zi lucrătoare din viața unui ministru. Apoi cineva de la minister le urca pe toate pe cloud-ul instituției. Ca de acolo să le ia primarii și să și le rostogolească în presa locală și pe conturile lor de facebook. Căci suntem digitalizați, ce naiba. D-aia avem cloud la minister, să punem poze pe el, nu să reducem birocrația și hârtiile.   Și mă gândeam luni de luni, când îmi apăreau pozele în feed, ce pierdere de timp și de bani. În loc să semnezi totul electronic, să faci videoconferințe, stai și chemi primarii la centru. Bani de benzină, bani de cazare, diurnă, bani pentru fotograful ministerului, un angajat care să parcurgă sute de poze, să le ia , să le urce în cloud, cineva să posteze pe facebookul ministerului și tot așa. Ca nu cumva ca edilii să uite cine le-a dat banii”, a scris Angelescu. 

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut
Politică

Adrian Veștea împarte scena politică: PNL fierbe, PSD îl susține, USR refuză votul, AUR cere anticipate, UDMR, precaut

Nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a provocat un adevărat cutremur pe scena politică. Deși cea mai dură opoziție a venit chiar din interiorul Partidului Național Liberal, unde lideri din aripa reformistă discută inclusiv despre excluderea lui Veștea din partid, în PNL s-au conturat și numeroase voci care îi acordă susținere publică. În paralel, reacțiile celorlalte formațiuni parlamentare au arătat o scenă politică fragmentată: PSD s-a poziționat favorabil, USR este divizat, AUR cere alegeri anticipate, iar UDMR a ales o atitudine prudentă, în așteptarea clarificării conflictului intern din PNL. Liberalii care îl susțin pe Adrian Veștea Printre primii lideri liberali care și-au exprimat susținerea pentru Adrian Veștea s-a numărat deputatul Răzvan Prișcă, care a transmis într-o postare publică faptul că România „nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”. Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos Prișcă a insistat asupra experienței administrative a lui Veștea, amintind parcursul acestuia de la primar al Râșnovului la ministru al Dezvoltării și susținând că liberalul „are experiența, seriozitatea și curajul să formeze un guvern care să scoată România din criză”. Un mesaj similar a venit și din partea deputatului Sebastian-Mihai Rusu, președintele PNL Municipiul Brașov, care a invocat realizările administrative ale lui Veștea și proiecte precum Aeroportul Internațional Brașov. „Brașovul merită să dea României un prim-ministru care înțelege administrația de la firul ierbii”, a afirmat Rusu, susținând că Veștea reprezintă „garanția direcției pro-occidentale a țării”. Fostul ministru al Educației, Monica Anisie, a transmis, la rândul ei, că România are nevoie urgentă de stabilitate și continuitate guvernamentală. Anisie a susținut că experiența lui Adrian Veștea în administrația locală și centrală „poate reprezenta un avantaj important în atingerea obiectivelor de țară ale României”. Și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a cerut calm în interiorul partidului, afirmând că Adrian Veștea este „un om serios, cu o carieră politică pornită de jos”. Mesaje de susținere au venit și din partea unor lideri locali și parlamentari liberali precum Alexandru Andrei, Valeriu Iftime, Ciprian Pandea, Aneta Matei, Alin Tișe, George Scripcaru sau Adrian Anghelescu, majoritatea insistând asupra ideii că România are nevoie rapid de un guvern funcțional și de stabilitate politică. Filiale PNL care îl susțin pe Veștea Sprijinul pentru Adrian Veștea nu s-a limitat la lideri individuali. Mai multe filiale PNL au transmis mesaje oficiale de susținere. Președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, a afirmat că Adrian Veștea reprezintă „o soluție pentru actuala criză politică și o soluție pentru Partidul Național Liberal”. De asemenea, organizația PNL Brașov a transmis, prin vocea liderului interimar Cătălin Văsii, că îl susține „cu convingere” pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Liberalii brașoveni au insistat asupra faptului că Veștea este „un profil administrativ cu experiență reală de guvernare locală și centrală”. Mesaje similare au venit și din partea liderului PNL Brăila, Alexandru Popa, precum și a liderului PNL Gorj, Ion Iordache. PSD, principalul aliat al lui Veștea Partidul Social Democrat s-a poziționat rapid ca principalul susținător extern al unui eventual guvern condus de Adrian Veștea. Liderul grupului PSD din Senat, Daniel Zamfir, a declarat că social-democrații îl vor susține pe Veștea și că partidul dorește refacerea unei formule de coaliție, însă fără Ilie Bolojan în poziția de premier. „PSD îl va susține, nu are niciun motiv să nu o facă”, a afirmat Zamfir, susținând că Adrian Veștea este „un om foarte capabil”. USR respinge oficial formula Veștea, dar există voci nuanțate Uniunea Salvați România a anunțat oficial că nu va acorda votul de încredere unui guvern Veștea. Totuși, în interiorul partidului există poziții diferite. Primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a transmis un mesaj de susținere pentru apelul la dialog lansat de Nicușor Dan și a cerut clasei politice să analizeze propunerile lui Veștea înainte de a le respinge. În schimb, vicepreședintele USR Radu Mihaiu a avertizat că partidul nu va vota un cabinet susținut oficial și de PSD. Mihaiu a criticat ideea unei noi formule de guvernare alături de PSD și a susținut că „nu putem repeta greșelile trecutului”. AUR cere alegeri anticipate Alianța pentru Unirea Românilor a respins categoric varianta unui guvern Adrian Veștea și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Prim-vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a calificat desemnarea drept „un semnal al disperării” și a reiterat faptul că partidul nu va susține un executiv asupra căruia nu are control politic direct. UDMR așteaptă clarificarea conflictului din PNL UDMR a adoptat cea mai prudentă poziție după nominalizarea lui Adrian Veștea. Liderii Uniunii au transmis că nu vor să participe la „un exercițiu de rupere a PNL” și că așteaptă poziția oficială a liberalilor înainte de a lua o decizie. Kelemen Hunor a declarat că desemnarea lui Veștea „ridică mari semne de întrebare”, însă a precizat că UDMR este dispus să participe la negocieri dacă premierul desemnat va invita partidul la discuții. În acest moment, soarta unui eventual guvern Adrian Veștea depinde în mare măsură de evoluțiile din interiorul PNL, acolo unde confruntarea dintre tabăra reformistă și susținătorii noului premier desemnat continuă să se adâncească.

Numeroși parlamentari PNL, plus șefi de CJ, au anunțat public că îl susțin pe Veștea
Politică

Numeroși parlamentari PNL, plus șefi de CJ, au anunțat public că îl susțin pe Veștea

Mai mulți parlamentari PNL au anunțat, fie prin declarații publice, fie prin postări pe Facebook, că susțin desemnarea ca premier a prim-vicepreședintelui PNL Adrian Veștea. Este posibil ca, de fapt, numărul acestora să fie mai mare.  Citește și: Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos În plus, au spus că sunt de acord cu această nominalizare și Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, și Alin Tișe, care conduce Consiliul Județean Cluj. Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, nu a făcut declarații publice, dar el este prieten cu Veștea. PNL are 54 de deputați și 22 de senatori. Conducerea partidului se va reuni azi, la ora 17.00.  Tabăra pro-Veștea prinde contur Ce parlamentari au anunțat, până la ora redactării acestei știri că îl sprijină premierul desemnat de Nicușor Dan:  Monica Anisie, președinte PNL Sector 2: „De aceea, Partidul Național Liberal are datoria de a asigura continuitatea guvernamentală prin măsuri eficiente. În acest context crucial, salut desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României și îi doresc mult succes pe acest drum plin de responsabilitate față de români!” Răzvan Prișcă: „Sunt deputat PNL și îl susțin pe Adrian Veștea. România nu își mai permite prelungirea crizei politice de dragul unor orgolii personale”.  Sorin Cîmpeanu, fost ministru PNL al Educației, la DC News: „Sunt de acord că măsura aceasta a desemnării nu intră în tipare, dar nici situaţia în care ne găsim nu intră în tipare. Adrian Veştea este o persoană care este membru PNL de 30 de ani, este prim-vicepreşedinte, a fost secretar general, ministru al Dezvoltării, cunoaşte realitatea şi modul de construcţie al bugetelor de la firul ierbii” Ionuț Stroe, președinte PNL Sector 4, la stiripesurse: „Adrian Veștea e un om serios, cu o carieră politică pornită de jos. 30 de ani de liberalism autentic, de 3 ori primar, 3 mandate de președinte de CJ și fost ministru al Dezvoltării. Are o carieră construită pe realizări concrete și votul multor oameni” Ciprian Pandea: „Indiferent de decizia din PNL de mâine, cred că România merită să iasă din această incertitudine. Iar faptul că omul propus de Nicușor Dan are un parcurs politic și administrativ de necontestat nu face decât să ajute PNL - pentru că vorbim despre o propunere de premier, nu despre schimbarea președintelui partidului, așa cum vor unii să mute discuția”.  Ion Iordache: „Îi doresc mult succes în misiunea de a conduce Guvernul României și puterea de a lua cele mai bune decizii pentru dezvoltarea țării noastre” Aneta Matei: „Susțin poziția exprimată de-a lungul timpului de către președintele PNL Giurgiu, Toma Petcu, care a arătat că este nevoie de responsabilitate, dialog și deblocarea rapidă a situației politice actuale. Traversăm un moment care cere decizii clare și asumate. De aceea, cred că soluția pentru depășirea acestei crize este una politică și una PNL, iar susținerea lui Adrian Veștea reprezintă un pas important în această direcție. Sebastian Rusu, parlamentar PNL din Brașov: „Adrian Veștea reprezintă garanția direcției pro-occidentale a țării, finalizarea proiectelor din PNRR, aderarea la OCDE, operaționalizarea programului SAFE pentru securitate și dialog cu toate formațiunile democratice pro-occidentale. Alexandru Popa, președinte PNL Brăila: „România are nevoie de lideri care își asumă responsabilitatea și care pun interesul țării mai presus de orice calcul politic. Mult succes, Adrian Veștea!” În afară de cei care au făcut declarații publice, Veștea s-ar putea baza pe sprijinul lui: Nicoleta Pauliuc, prim-vicepreședinte PNL, o apropiată a lui Hubert Thuma, Daniel Gheorghe, deputat de Ilfov, tot fieful lui Thuma, Mihai Culeafa (care a scris pe Facebook: „Responsabilitatea față de țară trebuie să fie mai importantă decât orice interes politic. Nu este momentul pentru competiții de orgolii, ci pentru colaborare și asumare”), precum și Adrian Mocanu, Ciprian Dobre, George Scarlat, Mircea Roșca, Andrei Baciu sau Adrian Cozma - potrivit Cotidianul.  Nu a făcut nici un anunț public nici Cătălin Predoiu, dar din declarațiile de până acum se poate estima că ar dori continuarea guvernării cu PSD. Și Alina Gorghiu a evitat pozițiile publice până acum, dar foarte probabil va fi în tabăra Veștea. 

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos
Politică

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos

Un general în rezervă, Dorin Toma, care din 2022 în 2025 a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române, arată că Adrian Veștea a neglijat problemele de infrastructură ale bazei de la Cincu în perioada în care era ministru la Dezvoltare și președinte al Consiliului Județean.  Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Toma arată și faptul că Veștea a ignorat problemele legate de drumurile din Brașov care erau folosite în cadrul aplicațiilor militare DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25: „Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”. „Autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO” „Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată. Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.   Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.   În toată această perioadă în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților. Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.   Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov. Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.   Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară. Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice.   Deși se promite construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și se avansează sume mari de la bugetul național, deocamdată aliații își asigură propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități. Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri — așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară —, însă faptele demonstrează că se face prea puțin. Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, a scris Toma.  

Bolojan, despre desemnarea lui Veștea: Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL
Politică

Bolojan, despre desemnarea lui Veștea: Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL

Tensiunile politice dintre conducerea PNL și președintele Nicușor Dan escaladează după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Liderul liberal Ilie Bolojan a reacționat dur într-o postare publicată pe Facebook, calificând decizia drept „un act ostil” și o încercare clară de destabilizare a partidului. Potrivit acestuia, conducerea PNL nu a fost consultată înaintea anunțului făcut de șeful statului, deși Veștea este membru al partidului. Bolojan: „Nu am fost informați anterior” În mesajul său public, Ilie Bolojan susține că desemnarea lui Adrian Veștea a fost făcută fără nicio discuție prealabilă cu liderii liberali. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul „Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii”, a transmis liderul liberal. Bolojan consideră că această mișcare politică reprezintă o încercare de a provoca o ruptură în interiorul partidului. „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL”, a afirmat acesta. Acuzații privind interesele PSD Liderul liberal merge mai departe și leagă actuala situație de contextul politic care a dus la căderea guvernului. Potrivit lui Bolojan, intenția de fragmentare a PNL ar fi fost anticipată încă din momentul în care Executivul a fost demis. „Intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a scris acesta în postarea sa. „Se încalcă orice principiu de colaborare loială” Ilie Bolojan critică și lipsa unui dialog instituțional între președinte și partidul din care provine premierul desemnat. Acesta consideră că impunerea unui candidat fără consultarea conducerii PNL reprezintă o încălcare gravă a regulilor colaborării politice. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a transmis liderul liberal. PNL convoacă Biroul Politic Național În finalul mesajului său, Ilie Bolojan a anunțat că liberalii vor convoca în perioada următoare o ședință a Biroului Politic Național pentru a decide poziția oficială a partidului. „În perioada imediat următoare vom organiza un BPN al PNL pentru a lua o decizie oficială”, a precizat acesta. Ședința conducerii liberale ar putea clarifica dacă partidul va susține sau nu candidatura lui Adrian Veștea și ce direcție va adopta PNL în noul context politic.

VIDEO Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare, dar nu cu PSD, spunea Ciucu. Însă Veștea a trădat
Politică

VIDEO Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare, dar nu cu PSD, spunea Ciucu. Însă Veștea a trădat

Ciprian Ciucu lansa, acum o lună, un mesaj ferm către colegii din partid care transmit poziții diferite față de linia oficială a liberalilor, în contextul dezbaterilor privind viitorul PNL la guvernare și relația cu PSD. Invitat la începutul lunii mai la podcastul „Cum e, de fapt?” realizat de DeFapt.ro, liderul liberal a vorbit despre disciplina internă din partid și despre obligația membrilor de a susține public deciziile adoptate prin vot. Thuma, Veștea și ceilalți vor PNL la guvernare „Toți membrii PNL trebuie să comunice după ce avem un vot în conformitate cu decizia partidului”, declara Ciucu. Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Acesta a explicat că, de-a lungul timpului, au existat numeroase situații în care nu a fost de acord cu anumite hotărâri luate în partid, însă a ales să respecte decizia majorității după încheierea dezbaterilor interne. „De când am revenit în PNL au fost multe decizii cu care nu am fost de acord, multe. În acel moment, când s-a ajuns la vot și s-a votat într-un fel, m-am abținut să mai am alte poziții, pentru că lupta o dai înainte cu toate mijloacele până la vot”, a spus acesta. „Dacă comunici altfel, te situezi singur în afara partidului” Prim-vicepreședintele liberal a subliniat că disputele și negocierile sunt firești înainte de luarea unei decizii, însă după vot mesajul public trebuie să fie unul unitar. „Îți spui punctul de vedere, cauți alianțe și așa mai departe. După ce s-a luat decizia, dacă comunici altfel, atunci te situezi în afara partidului singur”, a afirmat Ciucu. Mesajele din partid: „Vrem la guvernare, dar fără PSD” Întrebat despre liderii liberali care au transmis public mesaje diferite față de linia oficială a partidului, Ciprian Ciucu a făcut referire la colegii din PNL, care ar merge în direcția susținerii unei participări la guvernare, însă fără o colaborare cu PSD. „M-am uitat la ceea ce au declarat și au mers până la narațiunea «vrem în continuare la guvernare», dar fără să spună cu PSD”, a declarat liderul liberal. Ciucu a adăugat că aceeași poziție a fost exprimată și de alți reprezentanți ai partidului. „Adică respectăm, și domnul Iftim a zis la fel, fără PSD, dar vrem la guvernare în continuare, ceea ce nici noi nu excludem în condițiile pe care vi le-am zis mai devreme”, a spus acesta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră