vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: administratie

20 articole
Economie

Cresc salariile șefilor din administrația locală

Cresc salariile șefilor din administrația locală. Curtea Constituțională a binecuvântat cu exact o lună în urmă proiectul legislativ privind creșterea lefurilor șefilor administrației locale. Cresc salariile șefilor din administrația locală Dar legea încă nu este promulgată de președintele Klaus Iohannis. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Actul normativ permite calcularea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor, ale președinților CJ și vicepreședinților pe baza salariului minim brut din 2021. Citește și: Rareș Bogdan neagă că ar fi implicat în dosarul DNA al șpăgilor de pe Otopeni: „Cineva încercă denigrarea mea. Eu n-am să tac…” Până acum, baza era salariul din 2019. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cresc salariile șefilor din administrația locală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Gradul de digitalizare al administrației: 21% Foto: ADR
Politică

Gradul de digitalizare al administrației: 21

Gradul de digitalizare al administrației publice din România era de 21%, la finalul anului 2020, arată ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare. O anexă la documentul citat de Buruduja arată că sunt activități, precum solicitări ale persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale, unde digitalizarea este inexistentă. Gradul de digitalizare al administrației: 21% Ministrul PNL al Digitalizării citează „Raportul digitalizării administratiei publice centrale din România”, elaborat de autoritatea pentru digitalizare, ADR, aceasta fiind - potrivit lui Burduja - prima monitorizare a gradului de digitalizare. În raportul citat de Burduja se arată: „Gradul de digitalizare a statului român se afla la 21% încă din 2020. Datele centralizate de ADR reprezintă un raport al situației digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării. Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale - strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene”. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii În anexa publicată de ADR se arată, de exemplu, că doar 2,5% din cererile de pensionare și recalculare a pensiilor se depun on-line. Zero solicitări ale persoanelor cu dizabilități îm vederea obținerii drepturilor sociale au fost procesate electronic. La fel, în cazul indemnizațiilor de creștere a copilului. Obținerea permisului auto sau înmatriculări: zero procesări on-line. Nașteri, căsătorii, divorț, decese, eliberare pașaport sau act de identitate - nici o procesare electronică. În noiembrie, Sebastian Burduja spunea: „În următorul an de zile, România va face un adevărat salt din perspectiva serviciilor publice digitale”.

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR. Miniștrii Sorin Grindeanu și Lucian Bode și-au împărțit frățește Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. Trei membri PSD, trei de la PNL. Totodată, membrilor CA le-a crescut și indemnizația: de la 2.500, la 3.000 de euro brut în următorii patru ani. În urma procedurii de selecție a specialiștilor din domeniul aviației civile, PSD l-a plasat în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, iar PNL, pe avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției. Dar și pe Nicolae Stoica, groparul structurii de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Cireașa de pe tort - Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu și fost președinte al PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Soțiile lui Taropa și Grindeanu sunt asociate într-o firmă de construcții. Agricultorul Neacșu, expert în aviație Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrului Sorin Grindeanu, a organizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație pentru Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). O comisie de cinci experți a decis să îl trimită în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, fratele influentului pesedist Marian Neacșu – Secretarul General al Guvernului Ciucă. Conform CV-ului său, Mihai Neacșu este inginer mecanic. Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, a fost director de vânzări la firma Estrella Impex din Slobozia. Apoi, administrator până în zilele noastre. Firma Estrella Impex, cu un singur angajat declarat, îi are ca asociați pe Marian Neacșu, Nicoleta Radu și Mihai Neacșu. Cifra de afaceri netă în ultimul an fiscal a fost de peste 287.000 lei și un profit de peste 100.000 lei. Fostul pepededist Taropa, pila lui Grindeanu Tot pe filieră PSD au fost numiți secretarul de stat Bogdan Mîndrescu și Lucian Taropa. Ultimul este prieten la cataramă cu ministrul Transporturilor, Sorin Grideanu. Soțiile lor, Tiana Taropa și Teodora Mihaela Grindeanu, sunt asociate în firma Duofarm, al cărei obiect principal de activitate este de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Lucian Taropa a ajuns în Consiliul Local Timișoara în anul 2012 pe listele PP-DD, partid condus de Dan Diaconescu. Apoi, s-a înscris în PSD Timiș. Începând cu anul 2013, a făcut pasul spre aviație. Inițial, a fost încadrat ca director de marketing la Aeroportul Internațional Timișoara. Acum este director executiv, funcție primită cu ajutorul prietenului său, Sorin Grindeanu. În anul 2017, după ce Sorin Grindeanu a fost pus premier de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, pesedistul a decis să îl plaseze pe Taropa în mai multe consilii de administrație. Groparul cibernetic Stoica, intangibil Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne și secretar general PNL, l-a propulsat în Consiliul de Administrație pe Nicolae Stoica în cursul anului 2020. Atunci, Bode era ministrul Transporturilor. Ulterior, Nicolae Stoica avea să devină directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române. Defapt.ro a scris că Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă după ce a decis desființarea ilegală a structurii de securitatea cibernetică a instituției, doar pentru a concedia specialiștii în securitate cibernetică din cadrul AACR. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Ceea ce nu l-a împiedicat pe Stoica, după începerea războiului din Ucraina, să solicite aeroporturilor din întreaga țară să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice. Chiar dacă și-a dovedit incapacitatea de a înțelege rolul securității cibernetice în aviația civilă, Nicolae Stoica a fost păstrat în funcție. Mai mult, a obținut un mandat pe patru ani în Consiliul de Administrație, până în octombrie 2026. Grindeanu și Bode, prieteni la AACR Ministrul Lucian Bode nu s-a mulțumit cu un singur loc în Consiliu. A mai fost adus și avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției și vicepreședinte al PNL Sălaj, organizația controlată politic tot de Lucian Bode. Anterior, ministrul Lucian Bode l-a mai plasat pe Ilea în Consiliile de Administrație de la CFR SA, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Investiții și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Tot pe filieră PNL, dar de data aceasta de la Brașov, a ajuns și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului „Aeroportul Brașov”. Defapt.ro a dezvăluit că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Numirea lui Alexandru Anghel în CA al AACR nu este întâmplătoare: Autoritatea Aeronautică urmează să autorizeze și să evalueze Aeroportul Brașov.

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA (sursa: gov.ro)
Eveniment

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA

Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA. Ministrul PSD de la Finanțe ține la secret numele oamenilor pe care i-a plasat în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. Culmea, Cristian Marin, șeful serviciului Comunicare și Relații Publice din cadrul Ministerului de Finanțe, suține că persoanele numite în Consilii de Administrație de șeful său nu sunt persoane publice și nici nu și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele și funcțiile. Nesimțire: Câciu ascunde numele membrilor CA Defapt.ro a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, să comunice lista cu toate persoanele pe care le-a numit în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat, data la care au fost numite și pe ce perioadă. Solicitarea, formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, vizează numirile făcute de cele două partide aflate la guvernare, PSD și PNL, la conducerea societăților de stat. Companiile de stat sunt finanțate din banii publici ai statului român, bani pe care îi colectează din taxele și impozitele românilor. CEC, Eximbank și altele După ce a analizat două săptămâni solicitarea formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, ministrul Adrian Câciu a transmis, prin intermediul Serviciului de Comunicare și Relații Publice, că statul român, prin Ministerul de Finanțe, are calitatea de acționar la mai multe companii cu capital integral majoritar de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Acestea sunt CEC Bank, Eximbank, Fondul Român de Contragarantare, Imprimeria Națională și Fondul Național pentru IMM. Totodată, „ministerul desemnează câte un reprezentant în Consiliile de Administrație ale regiilor autonome/intitutelor naționale de cercetare – dezvoltare”, conform răspunsului transmis de Finanțe. "Numele persoanelor sunt date cu caracter personal" Ministrul Adrian Câciu nu a vrut să facă publică lista cu persoanele desemnate în Consiliile de Administrație ale companiilor și institutelor de stat pe motiv că „se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. „În acest context se face precizarea că numele persoanelor sunt date cu caracter personal, care au fost colectate și prelucrate de către MF cu scopul strict necesar supunerii AGA a numirii acestora în calitatea de membri în CA/CS, de desemnare ca membrii provizorii sau de numire în baza evaluării/selecției în CA la RA/INCD”, a precizat ministrul. Mai mult, șeful Serviciului Comunicare și Relații Publice, Cristian Marin, a spus că a întrebat fiecare persoană numită în CA dacă e de acord să îi facă public numele, dar acestea au refuzat. Întrebat dacă persoanele numite în CA și-au dat acordul scris pentru ca MF să le prelucreze datele pentru a fi numite pe funcții plătite din bani publici, Cristian Marin a spus că nu. Paradox: nume secrete la MF, publice pe site-uri Tot de la Ministerul de Finanțe mai aflăm oficial că „persoanele desemnate de MF în Consilii de Administrație și Consilii de Supraveghere nu sunt persoane publice”, conform legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Cristian Marin nu a vrut să zică cine a stabilit dacă persoanele numite de ministrul Adrian Câciu sunt sau nu persoane publice. Ministrul Adrian Câciu a mai precizat, în răspunsul transmis prin Serviciul de Comunicare, că numele persoanelor pe care le-a numit în CA sunt publice pe site-urile companiilor și institutelor subordonate. Dar acolo au fost publicate în contextual unor „prevederi legale referitoare la respectarea ansamblului de reguli care țin de guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”.

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză (sursă: Facebook/FNSA )
Eveniment

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză

Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză. Angajaţii din administraţia publică membri ai sindicatelor afiliate Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) intră joi în grevă japoneză, potrivit unui comunicat remis miercuri de CNS Cartel ALFA. În timpul acţiunii de protest, salariaţii din administraţia publică membri de sindicat îşi vor desfăşura activitatea în condiţii normale, fără întreruperea programului de lucru, însă vor purta banderolă albă sau vor posta pe uşa biroului, în semn de protest, anunţul care conţine revendicările sindicale. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Organizaţia sindicală solicită Guvernului în primul rând aplicarea imediată, în integralitate, a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin revocarea măsurii de îngheţare a salariilor/veniturilor din sectorul bugetar pentru anul 2022, inclusiv indemnizaţiile demnitarilor din administraţia publică locală. Sindicaliștii din administrația publică fac grevă japoneză Cea de-a doua revendicare a FNSA este modificarea Art. 11 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 în ceea ce priveşte raportarea totalităţii veniturilor salariaţilor din administraţia publică locală la indemnizaţia viceprimarilor/vicepreşedinţilor consiliilor judeţene. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară În acest sens, Federaţia solicită demararea discuţiilor şi negocierilor în vederea fie a înlocuirii sintagmei ''venituri" cu ''salariul de bază/încadrare", fie a excluderii unor categorii de drepturi salariale, cum ar fi indemnizaţia de hrană, indemnizaţia de vacanţă/vouchere de vacanţă, majorări salariale din fonduri europene, spor de condiţii de muncă, de la limita impusă. Acţiunea de joi de intrare în grevă japoneză face parte din programul de acţiuni de protest stabilite de către Biroul executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră