joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: aderare

47 articole
Eveniment

Cancelarul german Friedrich Merz susține ferm aderarea Republicii Moldova la UE

Cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat miercuri sprijinul ferm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul României, Ilie Bolojan. Oficialul german a abordat, totodată, subiecte sensibile de politică internațională, de la sănătatea președintelui american Donald Trump, până la Iran, Siria și investițiile europene în apărare. Sprijin clar pentru parcursul european al Republicii Moldova Friedrich Merz a reamintit vizita sa la Chișinău, din august 2025, de Ziua Independenței Republicii Moldova, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Cancelarul german a subliniat importanța menținerii deschise a perspectivei europene pentru Republica Moldova, indiferent de rezultatele recente ale alegerilor. „Trebuie să fie clar că nu îi putem dezamăgi pe cetățenii moldoveni care doresc aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Friedrich Merz, amintind de discuțiile purtate cu președinta Maia Sandu și de mesajul transmis în fața a zeci de mii de cetățeni moldoveni. Merz respinge zvonurile despre sănătatea lui Trump În cadrul aceleiași conferințe de presă, cancelarul german a contrazis informațiile potrivit cărora președintele american Donald Trump ar avea probleme de sănătate. Merz a declarat că, din experiența întâlnirilor sale directe cu liderul de la Casa Albă, nu există motive de îndoială privind capacitatea acestuia de a-și exercita mandatul. „Nu am avut niciun prilej să mă îndoiesc de sănătatea lui Donald Trump”, a spus Merz, adăugând că, deși Trump va împlini 80 de ani, acesta pare apt să își îndeplinească funcția. UE, capacitate limitată de intervenție în Iran și Siria Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, Friedrich Merz a declarat că Uniunea Europeană are posibilități limitate de intervenție directă în Iran și Siria. Totuși, cancelarul german a cerut măsuri mai ferme, inclusiv includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene. Merz a criticat lipsa unui consens la nivel european, menționând că Germania susține această măsură, dar că două state membre încă se opun deciziei. Critici dure la adresa regimului iranian Cancelarul german a afirmat că regimul de la Teheran se menține la putere prin „brutalitate” exercitată asupra populației, în special asupra femeilor și a opozanților politici. El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să continue sprijinirea populației iraniene prin sancțiuni și presiune diplomatică. „Vedem destinul femeilor și al celor care se opun acestui regim. Încercăm să îi sprijinim prin sancțiuni”, a declarat Merz. Siria și relațiile cu Europa Friedrich Merz a făcut referire și la situația din Siria, menționând că o vizită planificată a președintelui sirian Al-Sharaa în Germania nu a mai avut loc. Cancelarul și-a exprimat speranța că o astfel de vizită ar putea fi realizată într-un viitor apropiat, în funcție de evoluția contextului diplomatic. Europa trebuie să investească mai mult în apărare Cancelarul german s-a declarat de acord cu poziția exprimată de președintele american Donald Trump, potrivit căreia Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare. Merz a recunoscut că, timp de mulți ani, statele europene au investit insuficient în acest domeniu. El a amintit angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga, unde statele membre UE au convenit să atingă un nivel de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructură relevantă pentru securitate. În final, Friedrich Merz a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să continue acest efort de consolidare a apărării în strânsă cooperare cu Statele Unite, reafirmând importanța parteneriatului transatlantic într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Friedrich Merz susține aderarea Republicii Moldova la UE (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Maia Sandu cere accelerarea aderării Moldovei la UE (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu cere aderare accelerată la UE: Riscul e ca Rusia să ocupe Republica Moldova

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut marți Uniunii Europene să accelereze procesul de aderare a țării sale, avertizând că, în contextul ingerințelor masive ale Rusiei în afacerile interne ale statului moldovean, există riscul pierderii libertății și al ocupării de facto de către Moscova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții susținute la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată la Strasbourg. „Sperăm ca UE să decidă înainte de a fi prea târziu” Maia Sandu a subliniat că securitatea Republicii Moldova este direct legată de integrarea europeană. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” „Pentru a te simți în siguranță, trebuie să faci parte din Uniunea Europeană”, a afirmat șefa statului, adăugând că autoritățile de la Chișinău speră ca UE să ia o decizie rapidă privind aderarea. Întrebată dacă este necesară o procedură accelerată de integrare pentru statele vulnerabile, Sandu a răspuns afirmativ, explicând că situația țărilor mici, aflate sub presiune geopolitică, este „periculoasă”. Angajament ferm pentru parcursul european Președinta Republicii Moldova a reiterat că țara sa este „pe deplin angajată” în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a subliniat că au fost deja implementate reforme importante pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Maia Sandu a precizat că aceste eforturi vor continua, în ciuda contextului regional tensionat. „Situația din țara mea mă îngrijorează. Nu vrem să fim ocupați de Rusia”, a declarat aceasta în fața delegaților APCE. Maia Sandu evită tema reunificării cu România Întrebată dacă o eventuală reunificare cu România ar putea reprezenta o cale mai rapidă de integrare europeană, Maia Sandu a evitat un răspuns direct. Ea a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană și apartenența la „lumea liberă”. Două războaie care amenință Europa În analiza prezentată la APCE, Maia Sandu a vorbit despre existența a două războaie care afectează Europa. Primul este războiul militar declanșat de Rusia prin invazia Ucrainei în februarie 2022. Al doilea este un război hibrid, informațional, care vizează subminarea democrațiilor europene prin manipulare, propagandă, tehnologie și finanțări ilegale. Republica Moldova, în prima linie a războiului hibrid Președinta a avertizat că Republica Moldova se află „în prima linie” a acestui război informațional. Ea a indicat că Rusia a intervenit activ în alegerile parlamentare din septembrie, alocând resurse echivalente cu aproximativ 2% din PIB-ul Republicii Moldova pentru operațiuni de influență și destabilizare. Transnistria și prezența trupelor ruse Referindu-se la regiunea separatistă Transnistria, situată la frontiera de est a Republicii Moldova cu Ucraina, Maia Sandu a declarat că soluționarea conflictului rămâne un obiectiv prioritar, dar exclusiv pe cale pașnică. Situația este însă complicată, a recunoscut președinta, din cauza refuzului Rusiei de a-și retrage trupele staționate „ilegal” în regiune, în afara controlului autorităților de la Chișinău.

România analizează aderarea la Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan despre Consiliul de Pace: Problema nu este de voință, vrem, e de drept internațional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat sâmbătă că România își dorește să se asocieze unui demers internațional condus de partenerul său strategic, Statele Unite ale Americii, respectiv „Consiliul pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump. Totuși, șeful statului a subliniat că există obstacole de drept internațional care trebuie clarificate înainte de luarea unei decizii finale. Decizia privind aderarea României nu este încă luată Întrebat care este orizontul de timp până la care România ar putea decide dacă se alătură acestei inițiative, Nicușor Dan a precizat că, în acest moment, nu există o hotărâre definitivă. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Pentru moment decizia nu e luată. Evident că dorim să ne asociem unui demers condus de partenerul nostru strategic care să stabilizeze o zonă importantă și cumva apropiată de România”, a declarat președintele, la Iași. Probleme de drept internațional, nu de voință politică Șeful statului a subliniat că rezervele României nu țin de lipsa voinței politice, ci de necesitatea ca documentele fondatoare ale Consiliului pentru Pace să fie compatibile cu tratatele internaționale la care România este parte. „Problema este de drept internațional. Cum facem să avem o cartă care să nu fie în contradicție, pentru că sunt chestiuni în contradicție în varianta inițială, cu tratatele internaționale la care România este parte”, a explicat Nicușor Dan. Negocieri de durată pentru armonizarea cadrului juridic Președintele a atras atenția că negocierile privind astfel de acorduri internaționale sunt, de regulă, procese de lungă durată, care pot să se întindă pe parcursul mai multor luni. „Tipul acesta de negocieri pe carte, pe acorduri internaționale, de obicei e o chestiune de multe luni”, a precizat el. Rezerve și din partea altor state europene Nicușor Dan a mai arătat că România nu este singura țară care a identificat probleme juridice în forma actuală a propunerii. Potrivit acestuia, mai multe state europene au semnalat incompatibilități inclusiv cu propriile constituții. „La Consiliul European au fost țări care au spus că nu numai că propunerea inițială este în contradicție cu tratatele internaționale, pentru unele chiar cu Constituția lor”, a declarat președintele. Un proces complex, cu zeci de parteneri implicați Șeful statului a concluzionat că procesul de negociere este unul complex, având în vedere numărul mare de state implicate și necesitatea armonizării condițiilor impuse de fiecare participant. „Este o negociere între mulți parteneri, 50-60 de state. Aici e complex”, a conchis Nicușor Dan.

Consiliul de Pace, aderarea României, analizată în CSAT (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Politică

România va adera la Consiliul de Pace al lui Trump pentru un miliard USD dacă asta va decide CSAT

Decizia privind eventuala aderare a României la Consiliul pentru Pace va fi luată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a declarat marți Alexandru Nazare, în cadrul unei conferințe de presă. Oficialul a subliniat că este vorba despre o hotărâre strategică, care ține de politica externă și de securitatea națională. „O decizie strategică de politică externă” Întrebat de jurnaliști despre informațiile potrivit cărora obținerea unui loc permanent în Consiliu ar presupune o contribuție de un miliard de dolari, Alexandru Nazare a precizat că astfel de decizii nu pot fi luate în afara cadrului instituțional adecvat. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Această decizie este una strategică, de politică externă. Este foarte importantă și se va discuta în forul în care aceste decizii se iau. Evident că o sumă de un miliard de dolari este o sumă importantă. Dar repet, deciziile în privința acestor lucruri se iau în CSAT. În ipoteza în care această discuție va avea loc – și sunt convins că va avea loc la un moment dat – în CSAT vom evalua acest lucru”, a declarat Nazare. Administrația Prezidențială confirmă primirea invitației oficiale Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că președintele României, Nicușor Dan, a primit oficial scrisoarea de invitație prin care României i se propune să devină membră a Consiliului pentru Pace. Documentul marchează primul pas formal într-un posibil proces de aderare, însă nu presupune automat acceptarea invitației sau asumarea unor obligații financiare sau politice. Rezerve internaționale privind noua structură de securitate La nivel internațional, reacțiile față de inițiativa Consiliului pentru Pace au fost rezervate. Mai multe guverne au evitat declarațiile publice, iar oficiali și diplomați au exprimat, sub protecția anonimatului, îngrijorări legate de impactul pe care noua structură l-ar putea avea asupra funcționării Organizației Națiunilor Unite. Temerea principală este că apariția acestui Consiliu ar putea submina mecanismele deja existente de gestionare a conflictelor internaționale. Un Consiliu condus pe viață de Donald Trump Potrivit unei copii a invitației și unui proiect de cartă consultate de agenția Reuters, Consiliul pentru Pace ar urma să fie condus pe viață de fostul președinte american Donald Trump. În faza inițială, structura s-ar concentra pe gestionarea conflictului din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte crize internaționale. Statele membre ar avea mandate de trei ani, însă ar exista posibilitatea obținerii unui statut permanent în schimbul unei contribuții financiare de un miliard de dolari. România, în fața unei decizii cu implicații majore Pentru România, o eventuală aderare la Consiliul pentru Pace ar implica nu doar un angajament financiar considerabil, ci și o repoziționare strategică pe scena internațională. Evaluarea beneficiilor și riscurilor urmează să fie realizată în cadrul CSAT, forul responsabil de deciziile care vizează securitatea națională și politica externă a statului român.

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Sprijinul sârbilor pentru aderarea la UE, în scădere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Serbia se îndepărtează de Uniunea Europeană: doar 35,8% dintre sârbi mai vor aderarea

Sprijinul populației Serbiei pentru aderarea țării la Uniunea Europeană este în declin. La patru ani de la deschiderea negocierilor de aderare, doar puțin peste o treime dintre cetățeni ar susține intrarea Serbiei în UE, potrivit unui sondaj. Doar 35,8% ar vota pentru aderare Conform sondajului realizat de portalul Suvremena politika: Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție 35,8% dintre sârbi ar vota pentru aderarea la UE aproximativ 33% ar vota împotrivă 22,4% sunt indeciși Sprijinul pentru integrarea europeană este mai ridicat în rândul electoratului tânăr. Prăbușire accentuată față de ultimii 15 ani Datele arată o scădere semnificativă față de anii anteriori. În urmă cu 15 ani: aproape 70% dintre sârbi susțineau aderarea la UE procentul a rămas peste 50% timp de mai mulți ani În august 2022 sprijinul era de 57%, iar în decembrie 2022 a scăzut la 43%. Tinerii sprijină mai mult UE, vârstnicii sunt reticenți Sondajul, realizat în perioada 3–11 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane, arată diferențe clare între generații: cea mai mică opoziție față de aderare (18,7%) se înregistrează la grupa de vârstă 18–29 de ani în rândul persoanelor peste 70 de ani, doar 20% susțin aderarea Serbiei la Uniunea Europeană

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Ungaria că „șantajează” Uniunea Europeană prin blocarea candidaturii Ucrainei. Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski Declarația a fost făcută la conferința anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Puteți șantaja întreaga UE cu problemele voastre bilaterale, dar există limite. În opinia noastră, Ungaria a depășit ceea ce este rezonabil”, a afirmat Sikorski. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă. Procesul de negociere însă a stagnat, în principal din cauza vetourilor impuse de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul. Relații tensionate între Kiev și Budapesta În ultimele luni, relațiile bilaterale au atins un nivel critic. Cele două state s-au acuzat reciproc de spionaj, au expulzat diplomați și Budapesta a interzis accesul pe teritoriul său unor oficiali ucraineni. Această atmosferă tensionată complică și mai mult drumul Ucrainei către UE, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. Kievul încearcă menținerea dialogului Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kačika, a declarat că Ucraina nu va întrerupe dialogul cu Budapesta: „Nu îi ignorăm, în ciuda declarațiilor lor publice despre viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene”. Vizita la Budapesta și opoziția Ungariei Săptămâna aceasta, Kačika a efectuat o vizită la Budapesta, unde s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În urma discuțiilor, partea ungară și-a menținut opoziția față de aderarea Ucrainei. Szijjártó a precizat că viitorul relațiilor dintre cele două țări depinde exclusiv de Kiev. Speranța Kievului: schimbarea abordării Ungariei În pofida opoziției ferme, Kačika rămâne optimist. „Sper că îi vom putea convinge nu să se schimbe, ci pur și simplu să își adapteze abordarea”, a spus oficialul ucrainean, exprimând încrederea într-o eventuală relaxare a poziției Budapestei.

România amână aderarea la zona euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan susține că aderarea Republicii Moldova la UE va fi o prioritate a mandatului său

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat duminică, după o întâlnire cu susținătorii din Chișinău, că sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate absolută a mandatului său, în cazul în care va fi ales președinte al României. Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE „Republica Moldova este cel mai apropiat aliat al nostru. Aderarea sa la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută a mandatului meu de președinte”, a transmis el într-o postare pe Facebook. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue susținerea Chișinăului în drumul său european: „Este esenţial ca România să susţină în continuare Republica Moldova pe drumul său european.” El a amintit că peste un milion de moldoveni sunt și cetățeni români, ceea ce întărește și mai mult responsabilitatea României în consolidarea relațiilor bilaterale. Măsuri propuse: investiții, energie și cetățenie Pentru a întări legăturile dintre cele două țări, Nicușor Dan a propus și un set de măsuri concrete. Printre acestea, intensificarea schimburilor economice, culturale și academice. Simplificarea birocrației vamale și a procedurilor pentru redobândirea cetățeniei române. Crearea unui fond de garantare a investițiilor românești în Republica Moldova. Extinderea interconectării energetice cu sistemul european. „Este imperios să extindem interconectarea energetică, pentru ca Republica Moldova să fie conectată la sistemul energetic european”, a punctat candidatul. România, potențială putere regională cu sprijin pentru Chișinău În viziunea lui Nicușor Dan, relația cu Republica Moldova este esențială pentru poziționarea strategică a României în regiune: „România are oportunitatea de a deveni o putere regională în Europa, iar relaţia cu Republica Moldova este esenţială pentru acest obiectiv.” El consideră că o Românie democratică și orientată spre valorile occidentale reprezintă un pilon de stabilitate pentru Chișinău: „O Românie puternică, cu o direcţie occidentală şi valori democratice, reprezintă o garanţie de securitate pentru Republica Moldova.”

Canadienii, atrași de aderarea la UE (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Canada cochetează cu ideea aderării la UE. Aproape jumătate dintre canadieni ar dori acest lucru

Canadienii, atrași de aderarea la UE. Uniunea Europeană este percepută ca un bloc atractiv din punct de vedere economic și politic, iar ideea aderării Canadei la UE a fost adusă în discuție de mai multe ori. Deși pare un scenariu improbabil, un sondaj recent arată că o parte semnificativă a canadienilor ar susține această posibilitate. Care sunt însă obstacolele juridice și politice? O idee „flatantă”, dar greu de realizat Comisia Europeană a reacționat la această sugestie, declarând că se simte „flatată” de interesul exprimat de canadieni. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Cu toate acestea, reprezentanții Comisiei au subliniat că aderarea la UE este reglementată de criterii stricte, prevăzute în tratatele Uniunii. „Aceasta arată atractivitatea Uniunii Europene, arată că un număr foarte semnificativ de canadieni apreciază UE și valorile sale”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Totuși, a reamintit că există criterii clare pentru aderare, iar Canada nu îndeplinește una dintre cerințele fundamentale: aceea de a fi un „stat european”. Canadienii, atrași de aderarea la UE Un sondaj realizat de compania Abacus Data la sfârșitul lunii februarie a relevat că 44% dintre canadieni ar susține aderarea țării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% s-ar opune. Acest interes vine în contextul tensiunilor comerciale dintre Canada și Statele Unite, declanșate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump. Canada între UE și SUA: o decizie strategică? În ultimii ani, Canada s-a confruntat cu presiuni economice din partea SUA, inclusiv impunerea unor tarife vamale pe importuri. În acest context, unii comentatori au sugerat, chiar și în glumă, că o aderare la UE ar putea fi o soluție alternativă pentru întărirea poziției economice a Canadei. Însă, în același timp, Donald Trump și-a exprimat dorința ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ideea a fost atât de vehiculată încât secretarul de stat Marco Rubio s-a văzut nevoit să clarifice că discuțiile din cadrul reuniunii G7, desfășurată în Canada, nu vizează „preluarea controlului asupra Canadei”. Este Canada un „stat european”? Un obstacol major pentru o ipotetică aderare la UE este interpretarea noțiunii de „stat european”. Conform articolului 49 din Tratatul Uniunii Europene, orice stat european care respectă valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept poate solicita aderarea la UE. Deși Canada împărtășește multe dintre valorile UE și are puternice legături istorice și culturale cu Europa, statutul său geografic ridică semne de întrebare. Totuși, avantajul Canadei este că vorbitorii săi nativi folosesc cele două limbi principale ale Uniunii Europene: engleza și franceza.

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră