vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aderare

41 articole
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Republica Moldova, progrese spre aderarea la UE (sursa: Facebook/Marta Kos)
Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Republica Moldova ar putea adera la UE fără Transnistria, susține Maia Sandu

Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-o conferință de presă, că obiectivul principal al Chișinăului este integrarea europeană „într-un singur pas”, cu întreaga țară reîntregită. Republica Moldova, aderare UE fără Transnistria „Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită”, a subliniat șefa statului. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii Totuși, lidera de la Chișinău a menționat că există și un plan de rezervă. Acesta presupune avansarea procesului de integrare europeană chiar și fără regiunea transnistreană, în cazul în care reîntregirea nu poate fi realizată. „Dacă nu vom avea această posibilitate – pentru că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași”, a precizat Maia Sandu. Integrarea europeană, un proces meritocratic Președinta Republicii Moldova a subliniat că atât Moldova, cât și Ucraina, au îndeplinit condițiile stabilite de instituțiile europene pentru a avansa în procesul de aderare. „Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru a trece la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție. Noi credem în acest proces meritocratic și vom munci în continuare pentru a avansa cât mai repede pe calea aderării la UE”, a afirmat Sandu.

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Polonia, fără nuanțe: Ungaria șantajează UE în legătură cu aderarea Ucrainei

Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Ungaria că „șantajează” Uniunea Europeană prin blocarea candidaturii Ucrainei. Ungaria șantajează UE, acuză Radoslaw Sikorski Declarația a fost făcută la conferința anuală Yalta European Strategy de la Kiev. Citește și: Jurnalist, cu studii la Școala Felix Aderca, clientul PSD, administrator la o uzină de blindate „Puteți șantaja întreaga UE cu problemele voastre bilaterale, dar există limite. În opinia noastră, Ungaria a depășit ceea ce este rezonabil”, a afirmat Sikorski. Ungaria, obstacol major pentru Ucraina Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în februarie 2022, la câteva zile după invazia rusă. Procesul de negociere însă a stagnat, în principal din cauza vetourilor impuse de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Kremlinul. Relații tensionate între Kiev și Budapesta În ultimele luni, relațiile bilaterale au atins un nivel critic. Cele două state s-au acuzat reciproc de spionaj, au expulzat diplomați și Budapesta a interzis accesul pe teritoriul său unor oficiali ucraineni. Această atmosferă tensionată complică și mai mult drumul Ucrainei către UE, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre. Kievul încearcă menținerea dialogului Vicepremierul pentru integrare europeană, Taras Kačika, a declarat că Ucraina nu va întrerupe dialogul cu Budapesta: „Nu îi ignorăm, în ciuda declarațiilor lor publice despre viitorul nostru în cadrul Uniunii Europene”. Vizita la Budapesta și opoziția Ungariei Săptămâna aceasta, Kačika a efectuat o vizită la Budapesta, unde s-a întâlnit cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În urma discuțiilor, partea ungară și-a menținut opoziția față de aderarea Ucrainei. Szijjártó a precizat că viitorul relațiilor dintre cele două țări depinde exclusiv de Kiev. Speranța Kievului: schimbarea abordării Ungariei În pofida opoziției ferme, Kačika rămâne optimist. „Sper că îi vom putea convinge nu să se schimbe, ci pur și simplu să își adapteze abordarea”, a spus oficialul ucrainean, exprimând încrederea într-o eventuală relaxare a poziției Budapestei.

România amână aderarea la zona euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Economie

România a pierdut șansa de aderare la zona euro. Posibilă reluare a discuțiilor abia peste 5–7 ani

România amână aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți că România a pierdut orizontul de trecere la moneda euro în momentul în care a renunțat la ținta fiscal-bugetară, o decizie pe care o consideră eminamente politică. Condițiile pentru adoptarea euro, îndeplinite în trecut Isărescu a amintit că România îndeplinea criteriile pentru trecerea la euro în perioada 2013–2015, iar adoptarea monedei unice fusese un obiectiv asumat inclusiv de fostul președinte Traian Băsescu. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Cu toate acestea, a explicat că, la nivel politic, s-a decis că nivelul redus al datoriei publice putea fi folosit pentru a stimula economia, renunțându-se astfel la disciplina fiscală necesară. „Nu a fost decizia unui singur partid, toate guvernele care au urmat au continuat această abordare, punând accent pe stimularea fiscală”, a subliniat guvernatorul BNR, adăugând că teoria curbei Laffer „nu funcționează oricând și oricum”. România amână aderarea la zona euro Potrivit lui Isărescu, din 2018 Banca Națională nu a mai putut colabora cu autoritățile pe tema adoptării monedei unice. Ultima reuniune dedicată acestui obiectiv a avut loc la Academia Română. BNR renunțase la toate comitetele de lucru privind trecerea la euro, inclusiv la grupul tehnic care pregătea aspectele logistice, precum aducerea și distribuirea numerarului euro în țară. Guvernatorul BNR estimează că, dacă corecția fiscală necesară va dura între 5 și 7 ani, abia după această perioadă se va putea redeschide discuția despre aderarea la zona euro.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Nicușor Dan susține că aderarea Republicii Moldova la UE va fi o prioritate a mandatului său

Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE. Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a declarat duminică, după o întâlnire cu susținătorii din Chișinău, că sprijinirea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană va reprezenta o prioritate absolută a mandatului său, în cazul în care va fi ales președinte al României. Dan prioritizează aderarea Moldovei în UE „Republica Moldova este cel mai apropiat aliat al nostru. Aderarea sa la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută a mandatului meu de președinte”, a transmis el într-o postare pe Facebook. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să continue susținerea Chișinăului în drumul său european: „Este esenţial ca România să susţină în continuare Republica Moldova pe drumul său european.” El a amintit că peste un milion de moldoveni sunt și cetățeni români, ceea ce întărește și mai mult responsabilitatea României în consolidarea relațiilor bilaterale. Măsuri propuse: investiții, energie și cetățenie Pentru a întări legăturile dintre cele două țări, Nicușor Dan a propus și un set de măsuri concrete. Printre acestea, intensificarea schimburilor economice, culturale și academice. Simplificarea birocrației vamale și a procedurilor pentru redobândirea cetățeniei române. Crearea unui fond de garantare a investițiilor românești în Republica Moldova. Extinderea interconectării energetice cu sistemul european. „Este imperios să extindem interconectarea energetică, pentru ca Republica Moldova să fie conectată la sistemul energetic european”, a punctat candidatul. România, potențială putere regională cu sprijin pentru Chișinău În viziunea lui Nicușor Dan, relația cu Republica Moldova este esențială pentru poziționarea strategică a României în regiune: „România are oportunitatea de a deveni o putere regională în Europa, iar relaţia cu Republica Moldova este esenţială pentru acest obiectiv.” El consideră că o Românie democratică și orientată spre valorile occidentale reprezintă un pilon de stabilitate pentru Chișinău: „O Românie puternică, cu o direcţie occidentală şi valori democratice, reprezintă o garanţie de securitate pentru Republica Moldova.”

Canadienii, atrași de aderarea la UE (sursa: Facebook/Justin Trudeau)
Internațional

Canada cochetează cu ideea aderării la UE. Aproape jumătate dintre canadieni ar dori acest lucru

Canadienii, atrași de aderarea la UE. Uniunea Europeană este percepută ca un bloc atractiv din punct de vedere economic și politic, iar ideea aderării Canadei la UE a fost adusă în discuție de mai multe ori. Deși pare un scenariu improbabil, un sondaj recent arată că o parte semnificativă a canadienilor ar susține această posibilitate. Care sunt însă obstacolele juridice și politice? O idee „flatantă”, dar greu de realizat Comisia Europeană a reacționat la această sugestie, declarând că se simte „flatată” de interesul exprimat de canadieni. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS Cu toate acestea, reprezentanții Comisiei au subliniat că aderarea la UE este reglementată de criterii stricte, prevăzute în tratatele Uniunii. „Aceasta arată atractivitatea Uniunii Europene, arată că un număr foarte semnificativ de canadieni apreciază UE și valorile sale”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene. Totuși, a reamintit că există criterii clare pentru aderare, iar Canada nu îndeplinește una dintre cerințele fundamentale: aceea de a fi un „stat european”. Canadienii, atrași de aderarea la UE Un sondaj realizat de compania Abacus Data la sfârșitul lunii februarie a relevat că 44% dintre canadieni ar susține aderarea țării lor la Uniunea Europeană, în timp ce 34% s-ar opune. Acest interes vine în contextul tensiunilor comerciale dintre Canada și Statele Unite, declanșate de politicile economice ale președintelui american Donald Trump. Canada între UE și SUA: o decizie strategică? În ultimii ani, Canada s-a confruntat cu presiuni economice din partea SUA, inclusiv impunerea unor tarife vamale pe importuri. În acest context, unii comentatori au sugerat, chiar și în glumă, că o aderare la UE ar putea fi o soluție alternativă pentru întărirea poziției economice a Canadei. Însă, în același timp, Donald Trump și-a exprimat dorința ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ideea a fost atât de vehiculată încât secretarul de stat Marco Rubio s-a văzut nevoit să clarifice că discuțiile din cadrul reuniunii G7, desfășurată în Canada, nu vizează „preluarea controlului asupra Canadei”. Este Canada un „stat european”? Un obstacol major pentru o ipotetică aderare la UE este interpretarea noțiunii de „stat european”. Conform articolului 49 din Tratatul Uniunii Europene, orice stat european care respectă valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept poate solicita aderarea la UE. Deși Canada împărtășește multe dintre valorile UE și are puternice legături istorice și culturale cu Europa, statutul său geografic ridică semne de întrebare. Totuși, avantajul Canadei este că vorbitorii săi nativi folosesc cele două limbi principale ale Uniunii Europene: engleza și franceza.

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump (sursa: Facebook/Múte Bourup Egede)
Internațional

Groenlanda îi răspunde lui Trump: „Nu vrem să fim americani”

Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump. Premierul Groenlandei, Mute Egede, a declarat miercuri că locuitorii insulei își vor decide singuri viitorul și nu doresc să devină nici americani, nici danezi. Reacția vine după ce președintele american Donald Trump și-a reafirmat dorința ca Groenlanda să devină parte din Statele Unite. Groenlanda respinge categoric oferta lui Trump Într-o postare publicată pe Facebook, premierul Groenlandei a transmis un mesaj ferm adresat administrației de la Washington: Citește și: Serviciile secrete italiene explică războiul hibrid al Rusiei împotriva României și cum a fost susținut Georgescu „Nu vrem să fim americani, nici danezi, suntem Kalaallit (groenlandezi). Americanii și liderul lor trebuie să înțeleagă asta.” De asemenea, Egede a subliniat că: „Nu suntem de vânzare și nu putem fi luați. Viitorul ni-l determinăm noi, în Groenlanda.” Alegerile din Groenlanda și dorința de independență Pe 11 martie, Groenlanda organizează alegeri, iar tema centrală a campaniei electorale este tocmai aspirația către independență, intensificată de interesul manifestat de președintele Trump. Conform sondajelor de opinie, majoritatea groenlandezilor resping ideea de a adera la Statele Unite. Totodată, există o susținere tot mai mare pentru obținerea independenței față de Danemarca. Danemarca susține autodeterminarea Groenlandei Ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a subliniat miercuri, într-o conferință de presă la Helsinki, importanța recunoașterii de către Trump a dreptului Groenlandei la autodeterminare: „A spus că SUA respectă dreptul la autodeterminare al Groenlandei, și cred că aceasta a fost cea mai importantă parte a discursului său.” Guvernul danez și-a reafirmat sprijinul pentru dreptul Groenlandei de a decide asupra propriului statut, menționând că insula arctică „nu este de vânzare”.

România ar putea fi primită în OECD în 2026 Foto: OECD
Eveniment

România ar putea fi primită în OECD în 2026

România ar putea fi primită în OECD în trimestrul III sau IV din 2026, susține șeful Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), Alexandru Petrescu. El a arătat că că România are un parcurs de la care nu se poate abate în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Citește și: EXCLUSIV Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor România ar putea fi primită în OECD în 2026 „Pentru mine, un real vânt în pânze în ceea ce priveşte operaţionalizarea schimbării este parcursul de aderare la OCDE, fiindcă foarte multe principii, parţial sau unele deloc aplicate în legislaţia primară sau secundară din România, acum devin repere de obligativitate. Perspectivele din acest punct de vedere sunt optimiste. Avem un parcurs de la care nu ne putem abate nici cu o zi în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Există perspectiva să devenim membri cu drepturi depline undeva în trimestrul III - IV al anului 2026. Vom vedea un întreg pachet de schimbări implementat care îşi va arăta roadele şi va simplifica multe dintre lucrurile care acum sunt reclamate de diferite entităţi listate", a declarat Petrescu. „Nu este niciun secret pentru nimeni că există, la nivelul Europei, o configuraţie de layere birocratice care fac viaţa antreprenorului, indiferent de nivelul în care activează, mai dificilă. Şi nu trebuie să vă spun eu sau să auziţi din voci europene, cred că mulţi dintre dumneavoastră, dacă nu din curiozitate, din obligaţie profesională, aţi parcurs raportul Draghi - şi acolo avem o radiografie destul de clară a situaţiei la zi, în ceea ce priveşte competitivitatea, productivitatea, vizavi de alte geografii, mă refer la cea asiatică, la cea nord-americană. Nu ţine doar de jurisprudenţa, jurisdicţia românească să facă ceva”, a mai afirmat șeful ASF.

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră