sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aderare

32 articole
Eveniment

România ar putea fi primită în OECD în 2026

România ar putea fi primită în OECD în trimestrul III sau IV din 2026, susține șeful Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), Alexandru Petrescu. El a arătat că că România are un parcurs de la care nu se poate abate în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Citește și: EXCLUSIV Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor România ar putea fi primită în OECD în 2026 „Pentru mine, un real vânt în pânze în ceea ce priveşte operaţionalizarea schimbării este parcursul de aderare la OCDE, fiindcă foarte multe principii, parţial sau unele deloc aplicate în legislaţia primară sau secundară din România, acum devin repere de obligativitate. Perspectivele din acest punct de vedere sunt optimiste. Avem un parcurs de la care nu ne putem abate nici cu o zi în ceea ce priveşte reperele calendaristice de adopţie a diferitelor tipuri de reglementări, legislaţii. Există perspectiva să devenim membri cu drepturi depline undeva în trimestrul III - IV al anului 2026. Vom vedea un întreg pachet de schimbări implementat care îşi va arăta roadele şi va simplifica multe dintre lucrurile care acum sunt reclamate de diferite entităţi listate", a declarat Petrescu. „Nu este niciun secret pentru nimeni că există, la nivelul Europei, o configuraţie de layere birocratice care fac viaţa antreprenorului, indiferent de nivelul în care activează, mai dificilă. Şi nu trebuie să vă spun eu sau să auziţi din voci europene, cred că mulţi dintre dumneavoastră, dacă nu din curiozitate, din obligaţie profesională, aţi parcurs raportul Draghi - şi acolo avem o radiografie destul de clară a situaţiei la zi, în ceea ce priveşte competitivitatea, productivitatea, vizavi de alte geografii, mă refer la cea asiatică, la cea nord-americană. Nu ţine doar de jurisprudenţa, jurisdicţia românească să facă ceva”, a mai afirmat șeful ASF.

România ar putea fi primită în OECD în 2026 Foto: OECD
Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România Foto: Facebook
Politică

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România

Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România: Maia Sandu este pe locul I, dar o majoritate clară a respins aderarea la UE. Astfel, după numărarea voturilor din toate secțiile din acest raion, 56,75% din locuitorii acestui raion au votat „Nu” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Doar 43,25% au spus „Da” la această întrebare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Vot surprinzător la Ungheni, la granița cu România În schimb, Maia Sandu este pe locul I, cu 34,16% din voturi. Socialistul Alexandr Stoianoglo este pe locul II, cu 29,81%, iar Renato Usatîi pe trei - 19,64%. La Dubăsari, în Est, peste 35% din alegătorii l-au ales pe Alexandr Stoianoglu și doar 32% - pe Maia Sandu. Aproape 60% din locuitorii raionului au respins aderarea la UE. Citește și: Urmează o noapte lungă în Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE, respins „Candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a câștigat 35,4% din voturi la secțiile de vot deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului, iar candidata PAS, Maia Sandu - 25,2%. Sunt datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, după numărarea tuturor voturilor exprimate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent”, scrie agora.md. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră voturile din aproape 90% din secțiile de votare. O majoritate de 54,2% s-a pronunțat împotriva aderării la UE, doar 45,80% au fost pentru.

Urmează o noapte lungă în Moldova Foto: Facebook
Politică

Urmează o noapte lungă în Moldova

Urmează o noapte lungă în Republica Moldova: după numărarea a peste 66% din voturi, referendumul de aderare la UE a fost respins de o majoritate covârșitoare. Totuși, situația are șanse să se schimbe radical odată cu contabilizarea voturilor Diasporei. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Urmează o noapte lungă în Moldova La ora redactării acestei știri se procesaseră doar 10 din cele 231 de secții de votare din Diaspora, iar peste 73% din cei deja contabilizați erau pentru aderarea la UE. Întrebarea pusă alegătorilor din Republica Moldova: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” La ore redactării acestei știri, se contabilizaseră circa 1,04 milioane de voturi din circa 1,55 milioane, respectiv din 1.783 de secții dintr-un total de 2.219. Dintre aceștia, 55,14% au spus „Nu”, iar 44,91% - „Da”. La alegerile prezidențiale, Maia Sandu obținuse aproape 37% din voturi, fiind urmată de Alexandr Stoianoglo, canddiatul socialiștilor, care a atras 29,18%. Renato Usatîi a fost votat de 13,88% dintre alegători, iar Irina Vlah (fosta bașcana a Găgăuziei, o apropiată a Moscovei) de 6,04%. Acesta este turul I al prezidențialelor, iar dacă Maia Sandu nu va obține, la finalul numărăriii voturilor 50%, va urma un tur II.

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Moldova, mai credibilă azi decât oricând (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Politică

Moldova, mai credibilă azi decât oricând

Până de curând, Republica Moldova părea prinsă ca o gâză în insectarul Moscovei, fără nici o șansă de scăpare: dependentă complet, din punct de vedere energetic, de Gazprom, săracă, cu conducere pro-rusă și o populație din ce în ce mai dezamăgită. Azi, Republica Moldova a depășit prima fază a lungului proces de aderare la UE, după numai șase luni. Un rol esențial în acest succes l-a avut europarlamentarul PNL/PPE Siegfried Mureșan, care a explicat într-un interviu pentru Defapt.ro care sunt mizele, dar și ce pași concreți au fost urmați deja și de ce Moldova, mai credibilă azi decât oricând. Pasaje relevante din interviul cu Siegfried Mureșan, în paragrafele care urmează. Nouă recomandări de reforme "În luna iunie, CE a acordat Moldovei statutul de stat candidat la aderarea la UE. A fost o decizie majoră și știm acum foarte clar că Republica Moldova are perspectivă europeană. Ceea ce cetățenii Republicii Moldova așteaptă de ani de zile a devenit acum o certitudine: știm că UE este dispusă să accepte Republica Moldova în rândurile sale, știm că într-o zi Republica Moldova va deveni stat membru al UE. Este începutul procesului, nu este sfârșitul. Ce avem de făcut acum? Citește și: VIDEO EXCLUSIV Siegfried Mureșan: Întâlnirea lui Ciolacu cu pro-rusul Ceban a fost o greșeală. Moldova poate fi ajutată numai sprijinind actuala putere de la Chișinău În primul, CE a transmis Republicii Moldova nouă recomandări de reforme pe care trebuie să le îndeplinească drept prim pas. Sunt, în principal, reforme legate de justiție, de statul de drept, lucruri pe care și noi, în trecut, a trebuit să le facem în România. În Republica Moldova, statul de drept nu a funcționat în trecut, judecătorii și procurorii nu au fost independenți, corupția la nivel înalt nu a fost anchetată (ne aducem aminte, în anul 2014 a existat o fraudă bancară de un miliard de dolari, mai mult de 10% din PIB-ul Republicii Moldova, o sumă foarte mare pentru o țară atât de mică; până astăzi, nu a fost nimeni tras la răspundere, prejudiciul nu este recuperat și oamenii în Republica Moldova așteaptă, pe bună dreptate, soluționarea acestor cazuri)." Ritm accelerat al reformelor "Când am fost în urmă cu trei săptămâni la Chișinău, toți membrii delegației PE, din mai multe state, au fost surprinși de ritmul accelerat al reformelor, în special în justiție, în ciuda dificultăților pe care Republica Moldova le are. Fiindcă și ei au, ca noi, facturi mari la electricitate, la gaze, câteodată e pană de curent, de apă, în funcție și de bombardamentele din Ucraina, sunt afectați. În ciuda acestor dificultăți, guvernul implementează rapid, pas cu pas, toate aceste reforme. Au, de exemplu, o comisie internațională, formată din experți, judecători, care evaluează toate candidaturile pentru poziții de conducere în sistemul judecătoresc. Au un procuror nou anticorupție care este cetățean al Republicii Moldova cu experiență îndelungată în SUA, procuror federal în California, o doamnă foarte bine pregătită. Ca atare, CE trebuie să spună Republicii Moldova care este următorul pas." Rezoluția decisivă din PE "Ce am făcut noi, PE? La începutul lunii noiembrie, sub conducerea mea, Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova (unde se întâlnesc colegi europarlamentari și colegi parlamentari din Parlamentul Republicii Moldova) am cerut CE evaluarea imediată a progreselor înregistrate de Republica Moldova, imediat după implementarea acestor nouă reforme, și imediat după aceea, începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova. Acest document este important, deoarece în luna aprilie a acestui an, în ședința anterioară a acestui Comitet Parlamentar de Asociere, am solicitat acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la UE a Republicii Moldova. A fost primul document al unei instituții europene în care s-a propus acest lucru. Încurajat fiind eu atunci, în luna aprilie, după ce am văzut că propunerea pe care am făcut-o a fost susținută de europarlamentari din toate grupurile politice, din toate statele membre, am propus în PE o rezoluție ce să fie adoptată în plenul PE de către toți europarlamentarii, în care să cerem exact acest lucru: acordarea statutului de stat candidat. Rezoluția a fost adoptată în plenul PE cu peste 400 de voturi , mai puțin de o sută de voturi și a constituit un semnal extrem, extrem de important: la acel moment, în Consiliul UE erau multe țări europene care încă aveau rețineri, care spuneau . Am reușit, arătând opiniei publice, arătând guvernelor, că, iată, există sprijin mare în PE, am reușit si cu sprijinul CE să generăm acea decizie pozitivă a tuturor guvernelor de la Consiliul European în luna iunie." UE are nevoie de vecini stabili "Pe scurt, Republica Moldova este stat candidat, implementează reforme, trebuie făcuți următorii pași, vrem ca CE să evalueze situația după aceste reforme cât mai rapid, să înceapă negocierile de aderare la UE în cursul anului următor. De la începutul războiului în Ucraina, de la începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse în Ucraina, lumea în UE înțelege în sfârșit că nu putem trăi în siguranță, în securitate, în interiorul granițelor UE dacă nu suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de state care sunt sigure, stabile. Lumea înțelege în sfârșit că siguranța noastră în UE depinde de stabilitatea Ucrainei, depinde de stabilitatea Republicii Moldova. Și UE înțelege că așa cum Ucraina este importantă pentru noi toți, și Republica Moldova este importantă pentru noi toți. Ne-ar fi tuturor mai rău dacă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus, Putin ar avea un aliat pro-rus la Chișinău. Inclusiv Ucrainei i-ar fi mai rău dacă la vest de Ucraina ar fi un regim pro-rus. De aceea, UE este dispusă să ajute Republica Moldova." Moldova, mai credibilă azi decât oricând "Am reușit să facem anul acesta între Republica Moldova și UE foarte multe lucruri în timp record. Republica Moldova a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE, CE a trimis autorităților de la Chișinău un chestionar amplu, așa este procedura, cu o serie de întrebări, pentru a evalua cât e de pregătită Republica Moldova să primească acest statut. În doar câteva săptămâni, între martie și mai, autoritățile de la Chișinău s-au mobilizat, au trimis răspunsurile la aceste multe întrebări, CE s-a mobilizat, de asemenea, a evaluat situația din Republica Moldova, totul în câteva săptămâni. Și, la finalul lunii iunie, cu sprijin politic, Republica Moldova a primit statutul de stat candidat. UE vede că Republica Moldova este condusă în momentul de față de o președintă, o doamnă prim-ministru, un guvern, totul pro-european. Un guvern care se sprijină pe o majoritate clară, transparentă, rezultată ca urmare a unor alegeri democratice, respectând toate standardele europene și internaționale. Ca atare, UE înțelege că dorinței Republicii Moldova de a se apropia de UE nu-i poate răspunde decât întinzând mâna și ajutând Republica Moldova. Ce mă face să cred că sprijinul pe care eu îl acord din PE Republicii Moldova va fi dublat de sprijin din partea CE: răspunsul este tocmai faptul că Republica Moldova este astăzi mai credibilă decât oricând pe plan internațional, datorită dorinței sale de modernizare, reformare și datorită alegerii pro-europene. Sunt, de asemenea, convins că UE va ajuta fiindcă a înțeles că Republica Moldova este importantă și fiindcă Republica Moldova însăși dorește apropierea de UE și se vede clar că are nevoie de ajutor. Chiar în ultimele săptămâni, de altfel, UE a oferit un sprijin consistent, inclusiv financiar, Republicii Moldova pentru depășirea situației din domeniul energetic."

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Speranțe europene pentru Moldova  Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei. Președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu salută decizia de acordare a statutului de țări candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că este "un moment unic şi istoric", după ce Ucrainei i-a fost atribuit statutul oficial de candidat la Uniunea Europeană. Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei "Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE", a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, "viitorul Ucrainei se află în UE". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris pe Facebook Maia Sandu. Președintele Republicii Moldova spune că drumul spre UE va cere multă muncă și efort. „Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort - și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a adăugat Maia Sandu. Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seara că prin acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova s-a schimbat paradigma lărgirii UE, iar politica de extindere a primit un nou implus, calificând decizia liderilor UE drept „un mare pas” și un demers istoric. „Cred că Ucraina, Moldova și Georgia au primit un nou implus și sunt convins că toți se vor pune pe treabă, pentru a pune în practică reformele și proiectele care sunt încă necesare pentru a face următorul pas. Îi felicit. Îmi doresc ca acest drum să fie rapid, bun, încununat de succes”, a spus președintele în declarațiile de presă susținute la încheierea reuniunii liderilor UE.

Ucraina va face parte din familia UE Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Ucraina va face parte din familia UE

Ucraina va face parte din familia UE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că aderarea la UE este "alegerea Ucrainei în ceea ce privește viziunea noastră de viitor". "Astăzi sau mâine, și știu că știți acest lucru, avem o mare șansă de a primi statutul de candidat la aderarea la UE", a declarat Zelenski în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri după discursul său virtual la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Ucraina va face parte din familia UE "Ucraina și-a făcut propria alegere, … un viitor mai apropiat de Uniunea Europeană și în curând vom face parte din această familie. Ne-am sacrificat mult pentru asta", a spus el. "Dar, cel mai important, aceasta este alegerea noastră - alegerea viziunii noastre de viitor". Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor Zelenski a declarat că, după ce războiul se va încheia, Ucraina se va concentra pe "construirea unui stat european care va face parte din UE", dar amenințarea din partea Rusiei va rămâne. "Vom înțelege foarte clar că vecinul nostru este Rusia și că Rusia, chiar dacă terminăm războiul și câștigăm, peste 10 sau 20 de ani Rusia ne poate ataca din nou. Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar există o posibilitate." Zelenski a declarat că dezvoltarea instituțiilor de securitate ale Ucrainei va fi o parte importantă a procesului de reconstrucție. "Securitatea în toate spațiile publice - începând de la granițele țării noastre și până în centru", a spus el, potrivit CNN. "Am pregătit o mulțime de proiecte de legi, o mulțime de reforme", a adăugat el.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră