vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: aderare

41 articole
Eveniment

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei

Europarlamentarul PNL și vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European Siegfried Mureșan a acordat un amplu interviu pentru Defapt.ro în care a vorbit despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei, sprijinită acum puternic, datorită Maiei Sandu și PAS, de blocul comunitar. Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei Mureșan a explicat cum a început traseul european al Republicii Moldova și care a fost rolul Maiei Sandu și al PAS în acest început, dar și care sunt pașii următori. Care sunt riscurile acestui traseu, pe termen mediu, dar și care sunt pericolele pe termen scurt, în această iarnă? Cum poate influența o altă configurație politică parlamentară la Chișinău procesul de aderare la UE? https://www.youtube.com/watch?v=U9r1rfyoDhQ&t=1705s Și, până la urmă, ce poate face Uniunea Europeană, practic, pentru Republica Moldova, o țară mică aflată la granița unei țări mari invadate de un stat uriaș? Europarlamentarul a răspuns inclusiv la întrebări directe despre cum pot ajunge produsele moldovenești pe piața UE, despre un acord de roaming între Moldova și blocul comunitar, despre situația din Transnistria, dar și despre politică. Citește și: VIDEO Prima reuniune NATO la nivel de miniștri de Externe la care participă Republica Moldova. Aurescu: „România va fi capitala diplomatică, europeană, euroatlantică”

Siegfried Mureșan, încrezător în șansa Moldovei (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO

Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO. Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la NATO doar după ce aceste state vor face paşii necesari, a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la o întâlnire cu şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Putin și Erdoğan blochează extinderea NATO "Preşedintele Erdoğan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (...) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut", a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces. Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică. Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara. Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summit-ului NATO de la Madrid din iunie. Jens Stoltenberg "a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO", a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat. Turcia temporizează aderarea Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune (VIDEO) cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a "trimite un mesaj clar Rusiei". Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări. El a recunoscut că au fost făcuţi "paşi pozitivi", printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste. "Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului", a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK. Și Ungaria se mai gândește Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv. El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe "măsurile finale" din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări. Citește și: Printr-o vizită la Kiev, neanunțată în prealabil, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden lasă să se înțeleagă că SUA vor opri ploaia de rachete și drone rusești Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală.

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO

Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO. Organizația va ajuta Suedia şi Finlanda dacă cele două ţări sunt ameninţate în timp ce sunt angrenate în procedura de a deveni membri, a declarat joi şeful Alianţei Nord-Atlantice. Suedia, Finlanda, deja protejate de NATO "Este de neconceput că Aliaţii nu vor acţiona, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles. Comentariile lui au avut loc în contextul în care noul premier suedez, Ulf Kristersson, a venit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţă. "Procesul de aderare pentru Suedia şi Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO", a adăugat Stoltenbeg, elogiind eforturile Suediei de a convinge Turcia să-i aprobe aderarea la Alianţă. Suedia şi Finlanda au depus cerere de a deveni membre ale NATO la jumătatea lui mai, în replică la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Negocieri dificile cu Turcia Turcia a blocat iniţial începutul acestui proces, invocând presupusul sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţii teroriste". Ankara a acuzat adesea atât Suedia, cât şi Finlanda că-i susţin pe militanţii kurzi, precum şi persoane afiliate clericului Fethullah Gülen care locuieşte în SUA, ambele grupuri clasificate de Turcia drept teroriste. Citește și: VIDEO Gafa zilei: un expert militar rus spune, în direct, crezând că microfonul este oprit, că „toți știm că dronele sunt iraniene, dar nu recunoaștem” Helsinki şi Stockholm au respins aceste acuzaţii şi, la sfârşitul lui iunie, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere pentru a aborda această problemă. Pentru ca Suedia şi Finlanda să devină ţări membre NATO, cererile lor de aderare trebuie să fie ratificate de cele 30 de state membre. Până în prezent, 28 de ţări au făcut acest lucru, singurele care nu au ratificat aderarea fiind Turcia şi Ungaria.

Erdogan, șantaj la NATO și UE (sursa: TASS)
Eveniment

Erdogan, șantaj la NATO și UE

Erdogan, șantaj la NATO și UE. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a recunoscut sâmbătă că ţara sa - membră a NATO - aspiră să se alăture Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), relatează EFE. "Un pas către un nivel mai avansat" "Desigur. Acesta este obiectivul", a spus Erdogan, răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist la Samarkand, în Uzbekistan,unde vineri s-a încheiat un summit al OCS, o entitate cunoscută ca "NATO a estului". "Noi am venit aici în calitate de invitaţi speciali la invitaţia ţării gazdă, Uzbekistan. Acum, următorul proces este un pas către un nivel mai avansat", a adăugat Erdogan, citat de agenţia de presă turcă Anadolu. Citește și: Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești El a precizat că această etapă către o mai mare cooperare va avea loc la următorul summit al organizaţiei, preconizat să se desfăşoare în India. "A fi sau a nu fi membru este diferit, cu acest pas relaţiile noastre cu aceste ţări vor evolua spre o poziţie foarte diferită", a adăugat el. Erdogan, șantaj la NATO și UE Turcia este membră a NATO şi candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Încă în 2013, Erdogan evocase posibilitatea integrării ţării sale în OCS, ca alternativă la aderarea la Uniunea Europeană, având în vedere stagnarea acestui proces. "De aceea (din cauza lipsei de progres în negocierile cu UE) i-am propus recent (preşedintelui rus, Vladimir) Putin recent: ?", a afirmat Erdogan. Iranul, cel mai nou membru Aşa-numitul "Mecanism al celor cinci de la Shanghai", fondat în acest oraş chinez în 1996, a fost organismul predecesor al OCS. La ora actuală, organizaţia reuneşte China, Rusia, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Iran, acesta din urmă pe cale să obţină statut deplin. La summit-ul din această săptămână de la Samarkand, în prezenţa lui Putin şi a preşedintelui chinez Xi Jinping, OCS a invitat alte ţări asiatice să construiască o ordine multipolară mai justă. "OCS este astăzi cea mai mare organizaţie regională din lume. Mai mult de jumătate din populaţia planetei trăieşte în ţările sale membre şi asigură un sfert din produsul intern brut al lumii", a spus Putin.

Speranțe europene pentru Moldova Foto: Presedintia Republicii Moldova
Internațional

Speranțe europene pentru Moldova

Speranțe europene pentru Moldova. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană (UE) reprezintă "lumina de la capătul tunelului" şi un obiectiv pentru care instituţiile şi societatea ţării lucrează de ani de zile, relatează EFE. "Statutul de ţară candidată ne oferă o direcţie clară de dezvoltare şi, mai important, ne dă speranţă. Suntem o ţară mică care va fi mai sigură în familia UE", a declarat ea într-o conferinţă de presă privind decizia luată joi seara de Cei 27. Speranțe europene pentru Moldova În discursul său, transmis în direct la televiziunea publică, Sandu a avertizat că statutul "nu schimbă lucrurile peste noapte", dar pentru moldoveni "este o speranţă, lumina de la capătul tunelului". "Apartenenţa la UE înseamnă să faci parte din piaţa UE. Pentru cetăţeni, apropierea de UE înseamnă garantarea drepturilor şi libertăţilor lor şi mai multe oportunităţi aici, acasă". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” Preşedinta a subliniat că bucuria pentru obţinerea de către Republica Moldova a statutului de candidat la UE este umbrită de criza majoră provocată de războiul din Ucraina. Potrivit acesteia, nu există niciun domeniu al vieţii sociale şi economice care să nu fie afectat de război, creşterea preţurilor la combustibil şi nu numai, toate au fost afectate în mod dramatic de război. Aceste crize au cauze externe, iar instrumentele cu care ne putem apăra împotriva lor sunt limitate. Maia Sandu a subliniat că moldovenii "s-au mobilizat în mod exemplar pentru a-i ajuta pe refugiaţii ucraineni" şi a făcut apel la aceeaşi mobilizare pentru a aduce standardele moldoveneşti mai aproape de cele europene, potrivit Agerpres. Pe cetăţenii moldoveni îi aşteaptă "o muncă grea şi îndelungată pentru a construi o Moldovă europeană", iar autorităţile moldovene îşi vor asuma "orice cost politic" pentru a atinge acest obiectiv, a mai spus preşedinta Republicii Moldova.

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei

Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei. Președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu salută decizia de acordare a statutului de țări candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că este "un moment unic şi istoric", după ce Ucrainei i-a fost atribuit statutul oficial de candidat la Uniunea Europeană. Primele reacții ale președinților Ucrainei și Moldovei "Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE", a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, "viitorul Ucrainei se află în UE". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris pe Facebook Maia Sandu. Președintele Republicii Moldova spune că drumul spre UE va cere multă muncă și efort. „Avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort - și pe care suntem pregătiți să-l parcurgem, împreună, pentru a asigura cetățenilor un viitor mai bun. Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”, a adăugat Maia Sandu. Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seara că prin acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova s-a schimbat paradigma lărgirii UE, iar politica de extindere a primit un nou implus, calificând decizia liderilor UE drept „un mare pas” și un demers istoric. „Cred că Ucraina, Moldova și Georgia au primit un nou implus și sunt convins că toți se vor pune pe treabă, pentru a pune în practică reformele și proiectele care sunt încă necesare pentru a face următorul pas. Îi felicit. Îmi doresc ca acest drum să fie rapid, bun, încununat de succes”, a spus președintele în declarațiile de presă susținute la încheierea reuniunii liderilor UE.

Ucraina va face parte din familia UE Foto: Facebook Zelenski
Internațional

Ucraina va face parte din familia UE

Ucraina va face parte din familia UE. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că aderarea la UE este "alegerea Ucrainei în ceea ce privește viziunea noastră de viitor". "Astăzi sau mâine, și știu că știți acest lucru, avem o mare șansă de a primi statutul de candidat la aderarea la UE", a declarat Zelenski în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri după discursul său virtual la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Ucraina va face parte din familia UE "Ucraina și-a făcut propria alegere, … un viitor mai apropiat de Uniunea Europeană și în curând vom face parte din această familie. Ne-am sacrificat mult pentru asta", a spus el. "Dar, cel mai important, aceasta este alegerea noastră - alegerea viziunii noastre de viitor". Citește și: Kaliningrad poate declanșa un conflict direct între Rusia și NATO, dacă Moscova decide să atace Lituania. SUA: Un atac împotriva unui membru e un atac împotriva tuturor Zelenski a declarat că, după ce războiul se va încheia, Ucraina se va concentra pe "construirea unui stat european care va face parte din UE", dar amenințarea din partea Rusiei va rămâne. "Vom înțelege foarte clar că vecinul nostru este Rusia și că Rusia, chiar dacă terminăm războiul și câștigăm, peste 10 sau 20 de ani Rusia ne poate ataca din nou. Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar există o posibilitate." Zelenski a declarat că dezvoltarea instituțiilor de securitate ale Ucrainei va fi o parte importantă a procesului de reconstrucție. "Securitatea în toate spațiile publice - începând de la granițele țării noastre și până în centru", a spus el, potrivit CNN. "Am pregătit o mulțime de proiecte de legi, o mulțime de reforme", a adăugat el.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE

Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va invita săptămâna aceasta cele 27 de ţări membre ale UE să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, informează AFP. Propunerea, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene, va fi prezentată la summitul liderilor europeni care are loc joi şi vineri de la Bruxelles, unde o decizie favorabilă va trebui adoptată cu unanimitate. Ucraina și Moldova, tot mai aproape de aderarea la UE "A sosit momentul să recunoaştem că viitorul Ucrainei, Moldovei şi Georgiei se află în UE. Vă voi invita să acordaţi statutul de candidat Ucrainei şi Moldovei. În acelaşi timp, vom continua să oferim Ucrainei un sprijin solid umanitar, militar, economic şi financiar", a scris Charles Michel în scrisoarea de invitaţie la summit, comunicată luni seară. Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Vineri, Comisia Europeană, prin preşedinta instituţiei, Ursula von der Leyen, a recomandat acordarea statutului de candidat la UE Ucrainei."Ştim cu toţii că ucrainenii sunt gata să moară pentru aspiraţiile lor europene. Ne dorim ca ei să locuiască împreună cu noi, pentru visul european", a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles, îmbrăcată în albastru şi galben, culorile drapelului ucrainean, potrivit Agerpres.Tot vineri, Comisia Europeană a exprimat o recomandare identică pentru Republica Moldova; Georgia beneficiază doar de o perspectivă de aderare deoarece nu îndeplineşte încă criteriile pentru acordarea statutului de ţară candidată.

Zelenski pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE(sursa: Facebook/VolodimirZelenski)
Internațional

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO în pericol (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a avertizat marţi că aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO ar putea fi îngheţată dacă până la summitul de la Madrid, din 28-30 iunie, nu se ajunge la un acord cu Turcia, care blochează candidaturile celor două ţări nordice, informează AFP. Orice acord de aderare la Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie aprobat cu unanimitate de cele 30 de state membre. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, în pericol "Cred că este extrem de important să mergem înainte în acest stadiu. Dacă nu ne reglăm aceste chestiuni înainte de Madrid, situaţia riscă să treneze", a afirmat Sanna Marin. "Nu ştim pentru cât timp, dar situaţia ar putea fi îngheţată pentru o perioadă", a explicat ea în timpul unei vizite în Suedia. EXCLUSIV Ministrul Sorin Grindeanu a mințit când a spus public că va sesiza DNA în legătură cu Complexul Astoria din Snagov al CFR. Consilierul ministrului: A sesizat pe Facebook Ankara acuză Suedia şi Finlanda că adăpostesc membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare calificată drept "teroristă" de Turcia şi de aliaţii săi occidentali. Sanna Marin a subliniat că Suedia şi Finlanda iau în serios îngrijorările Turciei şi doresc să "corecteze neînţelegerile, dacă acestea există". Ea a spus că Turcia declarase că cele două ţări nordice vor fi binevenite în NATO, dar că Ankara şi-a schimbat discursul după ce au fost depuse cererile de aderare. În mod tradiţional neutre, Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO ca reacţie la agresiunea militară neprovocată şi nejustificată lansată de Rusia contra Ucrainei pe 24 februarie. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO sub semnul întrebării (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării. Preocupările de securitate exprimate de Turcia în opoziția sa față de cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei sunt legitime, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Finlanda. "Acestea sunt preocupări legitime. Este vorba despre terorism, este vorba despre exporturi de arme", a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Sauli Niinisto. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO, sub semnul întrebării Suedia și Finlanda au solicitat luna trecută să se alăture alianței occidentale de apărare, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei, care le-a acuzat că susțin și adăpostesc militanți kurzi și alte grupuri pe care le consideră teroriste. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Stoltenberg a declarat că Turcia este un aliat-cheie pentru alianță datorită poziției sale strategice la Marea Neagră, între Europa și Orientul Mijlociu, și a citat sprijinul pe care l-a oferit Ucrainei de când Rusia a trimis trupe în țara vecină, la 24 februarie. Moscova numește acțiunile sale o "operațiune militară specială". "Trebuie să ne amintim și să înțelegem că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste decât Turcia", a declarat Stoltenberg, folosind pronunția turcească a numelui țării, așa cum preferă Turcia și președintele său Tayyip Erdogan. Stoltenberg și Niinisto au declarat că discuțiile cu Turcia vor continua, dar nu au dat niciun indiciu privind progresul negocierilor, potrivit Reuters. "Summitul de la Madrid nu a fost niciodată un termen limită", a declarat Stoltenberg, referindu-se la o reuniune NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.

Șefa CE vrea țările occidentale la G20(sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Șefa CE despre aderarea Ucrainei

Șefa CE, despre aderarea Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, după întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, că este nevoie ca Ucraina să își consolideze legislația anticorupție. După întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Comisiei Europene a spus: "Mai trebuie să fie implementate reforme, pentru a consolida statul de drept, pentru a lupta împotriva corupției, de exemplu, sau pentru a moderniza administrația, ceea ce va ajuta și la atragerea investitorilor". Șefa CE, despre aderarea Ucrainei "Ucraina este în război. Deci, concentrarea voastră și sprijinul nostru este să depășiți acest război atroce și oribil. Dar vrem să privim mai departe. Și, odată cu reconstrucția, vrem să vedem ce trebuie făcut în continuare", i-a transmis ea președintelui ucrainean. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Ursula von der Leyen, a apreciat că statele membre ale Uniunii Europene se vor afla la summitul din 23-24 iunie în faţa unei "decizii istorice" cu privire la eventuala candidatură a Ucrainei în vederea aderării ţării la UE. "Sper că peste 20 de ani, când vom privi în urmă, vom putea spune că am făcut lucrul corect"⁣, le-a declarat Von der Leyen jurnaliştilor în timpul călătoriei de întoarcere după o vizită efectuată la Kiev. Potrivit şefei executivului comunitar, provocarea va fi aceea de a ieşi din summitul UE din 23 şi 24 iunie cu o poziţie unificată "ce reflectă amploarea acestei decizii istorice", potrivit The Guardian. "Ucraina a realizat multe în ultimii ani, dar rămân multe lucruri de făcut. Recomandarea noastră va reflecta cu grijă acest aspect", a adăugat preşedinta Comisiei Europene.

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev (sursa: Facebook/Володимир Зеленський)
Internațional

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev

Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns sâmbătă la Kiev pentru o nouă vizită consacrată ambiţiilor Ucrainei de aderare la UE şi reconstrucţiei, relatează AFP. Șefa Comisiei Europene, iar la Kiev "M-am întors la Kiev pentru a mă întâlni cu preşedintele (Volodimir) Zelenski şi cu premierul (Denis) Şmigal", le-a spus Ursula von der Leyen jurnaliştilor care o însoţesc în vizită. "Vom evalua eforturile comune necesare pentru reconstrucţie şi progresul înregistrat de Ucraina pe calea europeană", a adăugat ea. Oficialii UE ar urma să se pronunţe asupra chestiunii ambiţiilor europene ale Ucrainei săptămâna viitoare, înaintea unui summit la 23 şi 24 iunie unde ar urma să fie abordat şi acest dosar. Ucraina cere un "angajament juridic" concret până la finalul lunii iunie din partea europenilor pentru a obţine statutul de candidat oficial pentru aderarea la UE, însă ţările membre sunt extrem de divizate în legătură cu această chestiune. Vestul Europei, rezervat În timp ce numeroase ţări, în principal din Europa de Est, susţin o aderare a Ucrainei, altele, precum Olanda sau Danemarca, dar şi Germania şi Franţa, care deţine preşedinţia Consiliului UE până la finalul lunii iunie, sunt extrem de rezervate. Şi chiar dacă Ucraina obţine "statutul de candidat", acest lucru va lansa un proces de negocieri şi de potenţiale reforme care ar putea dura ani, chiar decenii, înainte de a fi pe punctul de a intra în UE. Citește și: Macron spulberă speranțele Ucrainei privind o aderare rapidă la UE. Ar putea dura „decenii” Mai multe state din UE au atenuat astfel speranţele Kievului la un proces "accelerat". Este a doua vizită în Ucraina a şefei Comisiei Europene de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. În cadrul precedentei sale vizite, la 8 aprilie, Ursul von der Leyen a dat asigurări că Ucraina are un "viitor european".

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuţiile ţării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat" şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care "sprijină terorismul" să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, citat de Reuters. Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia Turcia s-a opus aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, blocând un acord care ar permite o extindere istorică a NATO în contextul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina. Noile comentarii făcute de Erdogan indică faptul că opoziţia sa continuă. "Atât timp cât Recep Tayyip Erdogan este şeful Republicii Turcia, cu certitudine nu putem spune 'da' intrării în NATO pentru ţările care sprijină terorismul", le-a spus el jurnaliştilor sâmbătă, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuţiile de miercuri au dus la puţine progrese şi că este neclar dacă vor mai avea loc noi negocieri. Pentru extinderea NATO este nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de ţări membre. Pretextul: găzduirea unor membri PKK Turcia se opune încercărilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO pe motiv că ele găzduiesc persoane care au legătură cu gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi cu alte organizaţii pe care le consideră teroriste, dar şi pentru că ele au oprit exporturile de arme spre Ankara în 2019. "Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate", a spus el. Cere "diplomație" de la Rusia și Ucraina Suedia şi Finlanda au transmis că ele condamnă terorismul şi au salutat posibilitatea unei coordonări cu Ankara. Erdogan a mai declarat că Turcia îşi doreşte ca războiul dintre Rusia şi Ucraina să se încheie cât mai curând, dar că situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. "Luni, voi avea discuţii telefonice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Voi încuraja în continuare cele două părţi să folosească dialogul şi diplomaţia", a spus el.

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri

Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri. Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va lua "indubitabil 15 sau 20 de ani", a estimat duminică ministrul delegat francez pentru afaceri europene Clement Beaune, potrivit căruia ţara în cauză poate intra între timp în comunitatea politică europeană propusă de preşedintele francez Emmanuel Macron, transmite AFP. Macron folosește Ucraina pentru propriile planuri "Trebuie să fim oneşti. Dacă spunem că Ucraina va intra în UE în şase luni, un an sau doi ani, am minţi. Nu ar fi adevărat. Vor fi indubitabil 15 sau 20 ani, este foarte mult", a declarat Beaune, a cărui ţară asigură până la 30 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului UE, pentru postul Radio J. Citește și: Ucraina cere Occidentului să-i furnizeze lansatoare multiple de rachete, ce i-ar permite să preia inițiativa împotriva rușilor. Problema: rachetele pot ajunge la ținte din Rusia "În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra", a adăugat reprezentantul Parisului. Preşedintele francez Emmanuel Macron a explicat joi că eventuala "comunitate politică europeană" pe care a propus-o la începutul lunii mai ar fi "complementară" procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu "o alternativă" la acesta. Proiectul lui Macron, văzut ca un pretext de a refuza Ucraina Macron a prezentat acest proiect pe 9 mai în faţa Parlamentului European la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei, ţară invadată militar de Rusia. El afirma cu acea ocazie că ar fi nevoie de "decenii" pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că între timp ţara poate face parte dintr-o "comunitate politică europeană" care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova. Acest proiect, care ar urma să fie dezbătut la Consiliul European de la Bruxelles de la finalul lunii iunie, a fost deja criticat de unii lideri europeni, precum preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, în opinia căruia proiectul ar reflecta o lipsă de voinţă de a integra rapid Ucraina în interiorul UE.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră