vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: achiziție

20 articole
Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Iohannis, la "Săptămâna Haferland" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc

Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc. Regatul Unit a importat aproape două milioane de barili de petrol rusesc, evaluat la 220 de milioane de lire sterline (259 milioane de euro), de când a început războiul din Ucraina, la 24 februarie, dezvăluie o analiză a organizaţiei ecologiste Greenpeace, citată miercuri de EFE. Marea Britanie a cumpărat petrol rusesc De când Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, nu mai puţin de opt petroliere au transportat ţiţei rusesc în Regatul Unit, iar un al nouălea care transportă 33.000 de tone de diesel rusesc se află în prezent ancorat în apropierea zonei de coastă din Immingham, comitatul Lincolnshire, în nord-estul Angliei, a mai menţionat organizaţia. Citește și: Europa cedează șantajului lui Putin: zece țări și-au deschis conturi în ruble la Gazprom, patru țări au și plătit gazul în moneda rusă Mai bine de patru cincimi din importurile de petrol au fost reprezentate de combustibil diesel rusesc, iar restul - de benzină. Regatul Unit depinde în prezent de Rusia în proporţie de 8% în ceea ce priveşte petrolul şi de 18% la importurile de diesel. Politică bipolară a Marii Britanii Cu toate că a promis un "sprijin de nezdruncinat" Ucrainei, premierul britanic Boris Johnson a lăsat uşa deschisă importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului în curs. Guvernul britanic a interzis navele aflate în proprietatea Rusiei, gestionate de această ţară sau sub pavilion rus, însă combustibilii fosili de provenienţă rusească pot intra în continuare în Regatul Unit cu ajutorul camioanelor cisternă aflate în proprietatea altor naţiuni, aminteşte Greenpeace. Toate trimiterile de combustibili fosili de provenienţă rusească ce au ajuns în Regatul Unit de la începutul războiului din Ucraina au fost importate legal, ceea ce face ca interdicţia impusă de Londra asupra navelor ruse să fie simbolică, adaugă organizaţia.

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență (sursa: Facebook/HS Timber Group)
Investigații

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență. Țările UE finanțează cu miliarde de euro una dintre cele mai controversate activități din ultimii ani: energia din biomasă forestieră. Practic, este vorba despre arderea lemnului pentru a produce energie termică și electrică. Industria susține că este vorba doar despre resturi și așchii, rezultat al prelucrării lemnului, care uneori poate fi transformat în peleți și brichete. Dar indicii îngrijorătoare sugerează că, din ce în ce mai des, copaci și trunchiuri ajung să fie înghițiți de mașini uriașe și transformați în așchii care apoi sunt arse. Și, de multe ori, locurile din care vine acel lemn sunt necunoscute. HS Timber Group, producătorul de peleți În România, nu sunt prea multe centrale care să producă energie termică și electrică din arderea lemnului. Dar există producători de peleți, un produs destinat aceluiași scop: arderea pentru producerea energiei. Cel mai mare și mai cunoscut exportator de peleți din România către țările UE (Italia fiind cel mai important client, iar Grecia și Austria urmând în top) este HS Timber Group (fostă Schweighofer Holzindustrie). Compania este o vedetă mondială când vine vorba de exploatarea forestieră ilegală, din cauza numeroaselor scandaluri referitoare la utilizarea de lemn fără documente de proveniență în care a fost menționată. Paradoxal, compania nu a fost niciodată implicată în operațiuni de exploatare forestieră directă. Amendă uriașă pentru trucarea licitațiilor de lemn Dar multe dintre companiile care au vândut cherestea către Schweighofer nu numai că au fost suspectate, ci și prinse că au tăiat ilegal cantități mari de lemn. În multe cazuri, Schweighofer a recunoscut că a cumpărat cherestea care nu a fost recoltată legal, dar a susținut tot timpul că nu a știut că lemnul provine din tăieri fără documente. Ceva, totuși, Schweighofer a știut: cum să trucheze achizițiile de lemn. Astfel, la începutul anului 2021, compania a primit o amendă de zece milioane de euro în urma unei investigații a Consiliului Concurenței care a demonstrat că Schweighofer a fixat piața lemnului de ani de zile. Compania a admis acuzațiile și a plătit amenda. Timflow, transparența de ieri În prezent, însă, noul Schweighofer, rebranduit HS Timber Group, susține că vremurile de demult ale practicilor necinstite s-au încheiat. Pentru a dovedi că are voința de a face lucrurile corect, compania a investit într-un sistem de urmărire a lemnului numit Timflow. Care ar trebui să informeze pe oricine în orice moment de unde pleacă lemnul către fabricile de prelucrare ale HS, care sunt camioanele care transportă lemnul și alte detalii esențiale pentru identificarea unu transport: cantitatea, traseul, ora sosirii la fabrică. La prima vedere, nu se poate mai bine de atât. La o privire mai atentă, însă, surpriză: nu există transparență în timp real, ci doar transparență de ieri. Adică, spre deosebire de sistemul de urmărire a lemnului administrat de stat, SUMAL, care permite oricui să caute transporturi de lemn în timp real, Timflow este setat să arate doar transporturile din ziua precedentă consultării bazei de date și mai vechi, de până în urmă cu un an. Schweighofer, lemn fără documente de proveniență Sute de camioane cu lemne se îndreaptă zilnic către fabricile de cherestea HS. O cercetare amănunțită la sfârșitul lui 2021 (noiembrie - decembrie) a transporturilor de lemn declarate în Timflow, completată cu datele furnizate de SUMAL, arată că vechile obiceiuri mor greu și HS Timber Group continuă să primească lemn de origine incertă. Cazul 1: lemn cu origine incertă din apropierea Rezervației Naturale Buciaș. Neregulile: A) un transport nu avea deloc documente de proveniență a lemnului; B) conform HS, lemnul ambelor transporturi a fost tăiat în afara Rezervației Naturale Buciaș, chiar în imediata vecinătate - problema este că HS susține că nu cumpără lemn în vecinătatea ariilor protejate întrucât acele zone sunt „zone tampon”; C) șoferii ambelor transporturi au declarat același loc de încărcare, dar acel loc nu se potrivește cu „platforma primară” de încărcare a niciunei zone din care provine lemnul. Două camioane cu lemn din Buciaș Pe 3 decembrie 2021, la scurt timp după ora 16.00, un camion de lemne încărcat și-a început drumul către fabrica de cherestea HS Timber din Rădăuți, județul Suceava. Mai bine de opt ore mai târziu, la jumătate de oră după miezul nopții, lemnul a fost livrat. Potrivit Timflow, sistemul de urmărire a lemnului al HS Timber Group, originea lemnului a fost undeva în apropierea cascadei Buciaș, o zonă care face parte din Rezervația Naturală Buciaș. La aproximativ o jumătate de oră după primul camion, un al doilea a fost încărcat și a plecat spre aceeași fabrică de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. Acesta a avut nevoie de mai mult de douăsprezece ore pentru a ajunge acolo. Pe baza hărții Timflow, ambele camioane au fost încărcate chiar în același loc din zona Rezervației Naturale Buciaș. Desigur, legea interzice cu strictețe exploatarea lemnului în astfel de zone protejate, mai puțin când este vorba despre lucrări de defrișare necesare pădurii pentru a scăpa de vegetația nesănătoasă. Dar, doar privind fotografiile celor două camioane cu lemne (afișate și de Timflow), se poate spune cu ușurință că încărcatura nu avea nimic în comun cu lemnul nesănătos. Ilegalitate clară: transport fără APV Dar unde mai exact a fost tăiat lemnul? Acesta este un mister. În ciuda faptului că HS Timber Group pretinde că lucrează în deplină transparență, datele Timflow nu menționează numărul APV (APV este un acronim „Act de punere în valoare”, adică documentul care arată câți copaci sunt marcați ca autorizați să fie tăiați și unde anume sunt acei copaci pe teren) pentru primul camion. Practic, localizarea copacilor tăiați în cazul acestui camion este imposibilă. Într-un răspuns la solicitarea Defapt.ro, HS Timber Group a insistat, deși putem demonstra contrariul cu capturi de ecran din aplicația Timflow (vezi foto imediat mai jos), că numărul APV este menționat. Apoi, HS Timber Group ne-a furnizat un număr APV pentru transportul respectiv, documentul APV și harta zonei forestiere în care ar fi fost tăiați copacii. Mai mult decât atât, HS Timber Group a furnizat și un număr APV, un document APV și o hartă pentru al doilea APV pentru al doilea transport. Nici Ministerul Mediului nu are APV pentru camionul HS Dar nici prima hartă APV, nici cea de-a doua nu se potriveau cu locul indicat de Timflow ca fiind cel în care camioanele au fost încărcate cu bușteni. Dar legea cere expres ca transporturile de lemne să fie monitorizate începând cu locul de încărcare a buștenilor, tocmai pentru a nu exista manipulări ale originii acestui lemn. După cum am menționat mai devreme, primul camion nu are un număr APV disponibil oficial, așa că pur și simplu nu se cunoaște originea lemnului. Am cerut chiar Ministerului Mediului (care este managerul SUMAL, sistemul public de urmărire a lemnului) să ne furnizeze date despre acel transport. Departamentul de Comunicare ne-a trimis doar codul de transport, dar nici un număr APV. Ceea ce confirmă încă o dată că acel transport nu avea codul APV cerut de lege. Mediul ne-a mai transmis că transportul trebuie să fie monitorizat de la „locul de tăiere a lemnului”. Ceea ce, potrivit Timflow, cu siguranță nu s-a întâmplat, întrucât punctul de plecare pentru acel transport (așa cum este marcat pe hartă) este o cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor și nu zona identificată de harta pe care ne-a trimis-o HS Timber Group. Al doilea camion, cu lemn tăiat anterior Cât despre al doilea camion, acesta are un număr APV. Dar acel APV spune că lemnul a fost tăiat la oarecare distanță de locul (aceeași cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor) menționat de Timflow drept cel în care a fost încărcat camionul. Mai mult decât atât, conform SUMAL, documentul APV menționează că lemnul putea fi tăiat în acea zonă anume, potrivit autorizației, doar între 30 iulie și 29 octombrie 2021 . Poate că lemnul a fost tăiat astfel încât să respecte autorizația, dar abia mai târziu cu peste o lună, pe 3 decembrie 2021, un camion încărcat cu bușteni a plecat de acolo spre fabrica de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. HS a muțit prinsă în "zona tampon" În cele din urmă, pentru a-și dovedi punctul de vedere, HS Timber Group ne-a trimis o hartă a Rezervației Naturale Buciaș și a susținut că lemnul care a ajuns în cele două camioane a fost recoltat în afara zonelor Rezervației. Așadar, potrivit propriilor hărți Timflow, HS spune că acea cabană menționată mai sus, aparținând Regiei Naționale a Pădurilor, este punctul de plecare al camioanelor cu lemn către fabrica de cherestea. Un lucru demn de menționat, pentru că acea cabană se află foarte aproape de limita de sud a Rezervației Naturale Buciaș și deci face parte din așa-numita „zonă tampon” între o zonă de pădure protejată și restul pădurii. Exploatarea lemnului nu este interzisă în zonele tampon. Dar HS Timber Group susține că „HS Timber Group nu acceptă livrări din parcurile naționale, deși legislația română permite prin reglementare strictă recoltarea în zonele cunoscute drept «zone tampon» și în cazul tăierilor de igienă. (...) Furnizorii care dețin depozite de buștean care achiziționează lemn din zonele tampon ale parcurilor naționale pot livra către HS Timber Group dacă se asigură, prin separare fizică, că astfel de lemn nu ne este livrat.”. Când i s-a cerut un punct de vedere în legătură cu cu această zonă tampon a Rezervației Naturale Buciaș, HS Timber Group nu a mai răspuns. Alte două camioane la ceas de noapte Cazul 2: transportator HS prins de poliție cu lemn fără documente în regulă, camionul a fost confiscat de autorități. Pe 8 decembrie 2021, la ora zece seara, activistul de mediu Tiberiu Boșutar a reperat un camion cu lemn care, bănuia activistul pe baza informațiilor deținute, nu avea documente pentru încărcătură. Boșutar a sunat la poliție și camionul a fost oprit. Într-un videoclip pe care l-a postat pe Facebook, Boșutar nu a dezvăluit destinația lemnului, ci doar a spus că „ăsta pare lemn pentru austrieci”. În apropiere sunt fabrici de cherestea aparținând companiilor Egger și HS Timber Group, ambele deținute de cetățeni austrieci. Putea, deci, să pară o presupunere a lui Boșutar. Dar nu era, acesta se referea la HS Timber Group, după cum ne-a confirmat ulterior. Mai târziu, tot în acea noapte, un al doilea camion, despre care Boșutar anunțase deja Poliția, a fost găsit aproape de o grămadă de bușteni abandonată. Potrivit lui Boșutar, cele două autospeciale erau deținute de aceeași firmă. Al doilea camion a fost abandonat de șofer, după ce a descărcat încărcătura de cherestea, tocmai pentru a nu fi descoperit de poliție cu lemn pe care nu-l putea justifica. Camion confiscat. HS minte, apoi se predă Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa locală, purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Suceava, Ionuț Epureanu, a confirmat că primul camion a fost reținut de polițiști și a fost deschisă o anchetă penală din cauza faptului că transportul nu avea acte. „Este evident că există o ilegalitate, dar trebuie identificată și dovedită” (vezi la minutul 25), a spus Epureanu în interviul sus-menționat. Pe baza datelor SUMAL, camionul care a fost reținut de Poliție era deținut de firma Robert Auto Dorna SRL, cu sediul în Vatra Dornei, județul Suceava. Întrebată despre contractul încheiat cu această firmă, HS Timber Group a răspuns că Robert Auto Dorna SRL nu este furnizor de lemn pentru fabrică. Când am făcut o a doua cerere, menționând chiar camionul care a fost sechestrat de Poliție, HS Timber Group a recunoscut că are contract cu Robert Auto Dorna SRL pentru transport de lemn. HS timber Group a adăugat că, până la acel moment, nu mai fuseseră probleme cu camioanele companiei. Raport FDA: bușteni întregi arși pentru energie În Europa, se pare că bușteni întregi sunt arși masiv în centrale electrice sau transformați în peleți. Acest lucru este arătat de un raport al „Forest Defenders Alliance” (FDA) cu ajutorul imaginilor din satelit și al înregistrărilor la fața locului, raport la care Defapt.ro a avut acces înainte de publicare. Arderea trunchiurilor întregi de copaci este permisă de legislația europeană, dacă nu se poate face altceva cu acel lemn, dar este evident că practica contrazice afirmațiile susținătorilor lemnului ca sursă de energie durabilă. În prezent, are loc o dezbatere la nivelul UE cu privire la limitarea subvențiilor pentru acest tip de producție de energie. Criticii îl descriu ca fiind dăunător pentru climă și mediu. Noul raport al FDA arată că, se pare, bușteni întregi sunt aruncați pe foc. Activiștii au analizat imagini prin satelit și fotografii ale centralelor electrice pe lemne și ale producătorilor de peleți din mai multe țări UE, unde există 43 de fabrici în total. Raportul concluzionează că majoritatea folosesc cantități semnificative de bușteni întregi, incluzând și copaci aparent bătrâni din pădurile naturale. Potrivit ecologiștilor, aproximativ un sfert dintre companii fac afirmații înșelătoare pe site-urile lor web, cum ar fi că folosesc doar rumeguș, fără a menționa bușteni. Potrivit raportului FDA, acest tip de practici se întâlnește la centrala pe biomasă forestieră Bio Energy din Suceava. Într-o declarație pentru Defapt.ro la sfârșitul anului trecut, Bio Energy a negat acuzația, dar a făcut totuși referire la faptul că ar fi putut achiziționa lemn de foc în caz de lipsă a deșeurilor de lemn. ___________________________ Acest articol face parte din proiectul "Subvenții pentru despădurire", finanțat de IJ4EU și Journalismfund.eu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră