duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

2026

100 articole
Eveniment

Poți deveni asistent maternal fără facultate: ce salariu primești de la stat în 2026 și cum te poți angaja

Să devii asistent maternal înseamnă să primești în propria locuință un copil care nu poate fi îngrijit de părinții săi și să îi oferi siguranță, sprijin și un mediu familial. Este o activitate remunerată, dar presupune responsabilități care se împletesc cu viața de zi cu zi a întregii familii. Pentru cei interesați, contează atât condițiile de atestare, cât și înțelegerea veniturilor: salariul de bază, sporurile și sumele destinate îngrijirii copilului au roluri diferite. Ce face un asistent maternal Asistentul maternal este o persoană atestată și angajată de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului ( DGASPC), care îngrijește la domiciliul sau reședința sa un copil separat temporar ori definitiv de părinți. Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer În practică, îi asigură hrană, igienă, odihnă, acces la educație și îngrijire medicală, precum și sprijin afectiv. Copilul trebuie integrat în familie, într-un mediu în care să poată crește și să își dezvolte autonomia. Contractul de muncă are caracter special și se încheie pe durată nedeterminată. Plasamentul nu echivalează cu adopția. Asistentul maternal trebuie să sprijine, după caz, revenirea copilului în familia sa sau integrarea într-o familie adoptatoare și să colaboreze cu specialiștii care urmăresc situația acestuia. Ce salariu primește un asistent maternal în 2026 Nu există o singură sumă netă pe care să o primească toți asistenții maternali din România. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Venitul depinde de salariul de bază aferent încadrării, gradație și sporurile aplicabile. Un reper oficial recent este situația publicată de DGASPC Galați pentru septembrie 2026: salariul de bază al asistentului maternal profesionist este de 4.325 de lei brut pentru gradațiile 0–4 și de 4.420 de lei brut pentru gradația 5. Un salariu de bază de 4.325 de lei brut corespunde, orientativ, unui venit de aproximativ 2.700 de lei în mână. Venitul net final depinde de sporurile acordate și de situația fiscală a angajatului. Sporurile pot modifica semnificativ venitul. De exemplu, în tabelul DGASPC Sector 5 din martie 2026 apare o situație cu un salariu de bază de 4.420 de lei, un spor de stres/risc de 405 lei și un spor de continuitate de 161 de lei. Însumate, aceste componente înseamnă 4.986 de lei brut, înaintea eventualelor alte drepturi și a reținerilor. Pentru a afla venitul concret, candidatul ar trebui să solicite DGASPC o simulare care să arate separat salariul de bază, fiecare spor, celelalte drepturi salariale și netul estimat. În ce situații se acordă sporuri Legea salarizării și regulamentul aplicabil prevăd mai multe categorii de sporuri pentru asistenții maternali. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia Pentru al doilea copil primit în plasament, regulamentul prevede un spor de 15% din salariul de bază. Primirea celui de-al doilea copil nu înseamnă, așadar, acordarea unui al doilea salariu. Pentru continuitatea în muncă, poate fi acordat un spor de până la 7,5%. Separat, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, precum stresul sau riscul, este prevăzut un spor de până la 15%. Pentru fiecare copil cu handicap aflat în plasament, regulamentul prevede un spor de 25%, pe perioada plasamentului. Pentru îngrijirea unei persoane cu handicap grav psihic sau mintal există o prevedere distinctă, cu un interval de 25%–50%. Aceste procente nu trebuie adunate automat pentru aceeași situație; încadrarea și regulile de acordare trebuie verificate de angajator. Mai există o diferență importantă între procentul prevăzut de lege și suma efectiv plătită. Din cauza regulilor de plafonare, calculul nu se face întotdeauna prin aplicarea procentului la salariul de bază actual. De exemplu, documentul DGASPC Galați din septembrie 2026 indică pentru sporul aferent celui de-al doilea copil o raportare la salariul de bază din decembrie 2018. Banii copilului trebuie separați de salariul adultului Drepturile salariale ale asistentului maternal nu trebuie confundate cu alocațiile și sumele acordate pentru întreținerea copilului. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Acestea din urmă susțin nevoile copilului și nu reprezintă plata pentru munca adultului. De aceea, când sunt prezentate „veniturile unui asistent maternal”, trebuie verificat dacă suma anunțată cuprinde exclusiv salariul și sporurile sau include și bani destinați copilului. Cine poate deveni asistent maternal Pentru un candidat nou, condițiile includ împlinirea vârstei de 21 de ani și absolvirea învățământului profesional sau liceal. Nu este impusă absolvirea unei facultăți. Solicitantul trebuie să ofere garanții morale și să aibă capacitatea afectivă necesară îngrijirii copiilor. Evaluarea privește și mediul familial: soțul sau soția și copiii de cel puțin 14 ani care locuiesc împreună cu solicitantul trebuie să fie de acord cu primirea copilului. Locuința trebuie să ofere condiții potrivite pentru hrană, igienă, odihnă și educație, inclusiv un spațiu individualizat pentru somn și teme. Nu este obligatoriu ca solicitantul să fie proprietar, dar trebuie să dovedească dreptul de folosință. Sunt necesare accesul la servicii medicale și educaționale și, pentru copiii cu dizabilități, la serviciile de recuperare corespunzătoare. Dacă solicitantul locuiește cu alți membri ai familiei, cel puțin unul dintre ceilalți adulți trebuie să realizeze venituri. Cine nu poate deveni asistent maternal Printre situațiile care împiedică atestarea se numără: - depășirea vârstei standard de pensionare; - condamnările definitive pentru infracțiunile intenționate enumerate de lege sau înscrierea în registrul persoanelor care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare ori asupra minorilor; - decăderea din drepturile părintești sau interzicerea exercitării acestora; - existența unui istoric de violență pentru care a fost emis un ordin de protecție; - existența, în prezent sau în trecut, a propriilor copii în sistemul de protecție specială; - consimțământul la adopția propriului copil, exceptând adopția de către soț; - retragerea anterioară a atestatului, cu excepția retragerii la cerere Legea prevede și impedimente medicale: boli transmisibile care ar pune copilul în pericol, boli psihice sau dependențe confirmate medical. Unele verificări și interdicții îi privesc și pe cei care locuiesc cu solicitantul. Evaluarea urmărește siguranța întregului mediu în care va ajunge copilul. Există limite privind copiii primiți în plasament În mod obișnuit, un asistent maternal poate primi cel mult doi copii, cu excepții pentru grupurile de frați. Diferența de vârstă dintre adult și copil trebuie să fie de cel puțin 18 ani și de cel mult 47 de ani; limita maximă are o excepție pentru grupurile de frați. De asemenea, în această calitate nu pot fi primiți copii cu care asistentul maternal este rudă până la gradul al III-lea inclusiv. Unde depui cererea și ce documente pregătești Primul pas este contactarea DGASPC din județul sau sectorul Bucureștiului în care ai domiciliul ori reședința și solicitarea listei actualizate de documente pentru evaluare. Dosarul cuprinde, între altele, acte de identitate și stare civilă, documente de studii și privind locuința, dovezi de venit, cazier judiciar, certificat de integritate comportamentală, documente medicale și recomandări. Pentru anumite verificări sunt necesare și actele persoanelor cu care locuiești. Cererea de evaluare are un termen legal de soluționare de 90 de zile calendaristice. După raportul favorabil, solicitarea de eliberare a atestatului se adresează Comisiei pentru Protecția Copilului, termenul acestei etape fiind de 30 de zile. Cursurile de formare: cât durează și cât costă Pregătirea inițială are 80 de ore: 50 de ore de teorie și 30 de ore de practică. Ea face parte din procesul de pregătire pentru profesie. DGASPC organizează cursuri gratuite. De exemplu, DGASPC Satu Mare precizează explicit că formarea inițială este gratuită, dar cheltuielile pentru obținerea documentelor din dosar sunt suportate de solicitant. Absolvenții de studii universitare în asistență socială, psihologie sau științele educației sunt exceptați de la cursul inițial. Ulterior, DGASPC trebuie să organizeze anual formare continuă de 32 de ore. Atestatul nu înseamnă automat începerea plății salariului Atestatul se eliberează pe perioadă nedeterminată și se avizează la fiecare doi ani. Salarizarea este legată de angajare și de îngrijirea efectivă a unui copil în condițiile legii. Simpla obținere a atestatului nu declanșează plata salariului. Contractul poate fi suspendat când asistentul maternal nu mai are niciun copil în îngrijire. Înainte de înscriere, este util să ceri DGASPC informații despre recrutarea efectivă, calendarul cursurilor și venitul estimat pentru situația ta.

Poți deveni asistent maternal fără facultate: ce salariu primești de la stat în 2026 și cum te poți angaja
Ai rămas fără loc de muncă: cum obții ajutorul de șomaj în 2026, câți bani primești și ce obligații ai
Eveniment

Ai rămas fără loc de muncă: cum obții ajutorul de șomaj în 2026, câți bani primești și ce obligații ai

Pierderea locului de muncă nu aduce automat plata ajutorului de șomaj. Contează motivul încetării contractului, perioada pentru care ai fost asigurat și momentul înregistrării cererii. După aprobarea dosarului, trebuie respectate programările agenției de ocupare: absența de la „viza de șomaj” poate suspenda plata. În 2026, indemnizația de șomaj pentru persoanele care provin din câmpul muncii pornește de la 660 de lei lunar, înainte de reținerea contribuției de sănătate. În funcție de stagiul de cotizare, se adaugă o sumă calculată din veniturile anterioare. Absolvenții au reguli și un cuantum distinct. Cine poate primi indemnizație de șomaj Pentru un fost salariat, Legea nr. 76/2002 cere, în principal, încetarea raporturilor de muncă din motive neimputabile lui și îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer - minimum 12 luni de stagiu de cotizare în ultimele 24 de luni anterioare înregistrării cererii; - lipsa veniturilor sau venituri din activități autorizate mai mici decât indicatorul social de referință, de 660 de lei; - neîndeplinirea condițiilor de pensionare prevăzute de lege; - înregistrarea la agenția pentru ocuparea forței de muncă competentă. Cele 12 luni nu trebuie realizate obligatoriu la același angajator. Există reguli speciale pentru anumite perioade de suspendare a contractului, astfel încât calculul stagiului trebuie verificat de agenție. Demisia și încetarea contractului prin acordul părților nu dau dreptul la indemnizație de șomaj. Nu este suficient că persoana nu mai are salariu sau că a lucrat mulți ani. Înainte de semnarea actelor de încetare, merită verificat temeiul juridic înscris în document: acesta contează la stabilirea dreptului. Unde depui dosarul și care sunt primii pași În primul rând trebuie să te adresezi agenției județene pentru ocuparea forței de muncă AJOFM sau, în București, AMOFM, prin agenția locală competentă. Citește și: Bani de la stat pentru românii care decid să se întoarcă în țară: ce sprijin există și ce se pregătește pentru 2027 Regula este înregistrarea în raza domiciliului. Legea permite, în anumite condiții, și înregistrarea în raza reședinței, dacă ultimul loc de muncă ori activitatea din care au rezultat venituri a fost în acea localitate. Practic, pașii sunt următorii: 1. Solicită fostului angajator documentele necesare, inclusiv adeverința pentru șomaj. 2. Verifică lista și formularele agenției competente, precum și programul pentru depunerea dosarelor. 3. Solicită înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă și depune cererea pentru indemnizație, cu actele justificative. 4. Păstrează numărul și data înregistrării și urmărește comunicarea dispoziției privind acordarea sau respingerea dreptului. Înregistrarea pentru căutarea unui loc de muncă și solicitarea banilor nu trebuie confundate: pentru indemnizație este necesară cererea specifică și verificarea condițiilor. Pentru transmiterea electronică, urmează instrucțiunile agenției și cere confirmarea înregistrării. Ce documente trebuie pregătite Pentru situația obișnuită a unui fost salariat, documentele relevante sunt: Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia - cererea pentru acordarea indemnizației; - actul de identitate; - actele de studii și de calificare; - declarația pe propria răspundere privind eventualele restricții medicale; - documentele care dovedesc încetarea raportului de muncă; - adeverința angajatorului prevăzută de articolul 18 din normele de aplicare a Legii nr. 76/2002, cu datele necesare verificării stagiului și calculului; - carnetul de muncă, dacă există, și alte documente relevante pentru perioadele vechi. Adeverința pentru șomaj nu este înlocuită automat de o simplă adeverință de vechime. Cere angajatorului formularul necesar acestei proceduri. Pentru prezentarea la ghișeu, pregătește originalele actelor cerute pentru verificare. În funcție de situație, agenția poate solicita documente suplimentare și formularele aferente. Dacă optezi pentru plata în cont, întreabă și ce dovadă a contului trebuie prezentată. Termenul de 10 zile: de ce nu este bine să amâni Pentru un fost salariat eligibil, indemnizația se acordă de la data încetării raporturilor de muncă dacă cererea este înregistrată în termen de 10 zile de la acea dată. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Dacă depui cererea după acest termen, dar în maximum 12 luni, dreptul se acordă începând cu data înregistrării cererii. Perioada anterioară nu se acoperă automat retroactiv. De exemplu, dacă lași să treacă două luni înainte să soliciți indemnizația, nu vei primi, în baza regulii obișnuite, și banii pentru acea perioadă de așteptare. Cele 12 luni reprezintă un termen de decădere din dreptul de a solicita indemnizația pentru situația respectivă. Cât este ajutorul de șomaj în 2026 Indicatorul social de referință, ISR, rămâne în 2026 la nivelul din decembrie 2025, respectiv 660 de lei. Menținerea valorii este prevăzută de Legea nr. 141/2025. Pentru persoanele provenite din muncă, partea fixă a indemnizației este egală cu ISR. La cei 660 de lei se adaugă, după caz, un procent din media veniturilor care constituie baza legală de calcul pentru ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu: Pentru persoanele provenite din câmpul muncii, partea fixă a indemnizației este de 660 de lei lunar, egală cu valoarea indicatorului social de referință. Aceasta este suma acordată, înainte de reținerea CASS, celor care au un stagiu de cotizare de cel puțin un an, dar mai mic de trei ani. De la trei ani de cotizare, la suma fixă se adaugă 3% din media veniturilor care constituie baza legală de calcul pentru ultimele 12 luni în care s-a realizat stagiu. Procentul crește la 5% pentru cei cu cel puțin cinci ani, la 7% pentru cei cu cel puțin zece ani și la 10% pentru persoanele care au cotizat cel puțin 20 de ani. Procentele nu se cumulează: se aplică doar cel corespunzător stagiului realizat. De asemenea, calculul pornește de la veniturile care intră în baza legală de calcul, nu de la salariul net primit în mână. Câți bani primești efectiv după CASS Din indemnizația de șomaj se reține la sursă contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cotă de 10%, regulă aplicabilă din august 2025. Agenția calculează și reține contribuția; beneficiarul nu trebuie să o achite separat pentru această indemnizație. Astfel, dintr-o indemnizație de 660 de lei rămân 594 de lei, în calculul obișnuit. Într-un exemplu ipotetic, o persoană cu șase ani de stagiu și o medie a bazei de calcul de 5.000 de lei are o indemnizație de 910 lei: 660 lei plus 250 lei, adică 5% din 5.000. După CASS de 91 de lei, suma este de 819 lei lunar. Pentru un stagiu de 22 de ani și aceeași medie, indemnizația este de 1.160 de lei înainte de CASS și de 1.044 de lei după reținere. Exemplele presupun luni întregi de plată și absența altor rețineri. Pentru câte luni se acordă ajutorul de șomaj Durata depinde de stagiul de cotizare: - 6 luni, pentru un stagiu de cel puțin un an, dar sub 5 ani; - 9 luni, pentru un stagiu de cel puțin 5 ani și până la 10 ani inclusiv; - 12 luni, pentru un stagiu mai mare de 10 ani. Atenție la limita de 10 ani: exact 10 ani înseamnă nouă luni de indemnizație, deși procentul suplimentar folosit la calculul sumei este deja de 7%. Durata și valoarea au praguri care trebuie citite separat. Ce presupune „viza de șomaj” Beneficiarul trebuie să se prezinte lunar, conform programării, și ori de câte ori este solicitat de agenție. Întâlnirea urmărește sprijinirea încadrării în muncă. La prezentare, pregătește actul de identitate și carnetul de evidență, dacă ți-a fost eliberat, precum și documentele solicitate. Consilierul poate discuta locurile de muncă disponibile, poate elibera o repartizare către un angajator ori poate recomanda un curs. Se stabilește și următoarea programare. Notează data exactă: nu este suficient să mergi în orice zi a lunii. Un refuz nejustificat al unui loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor ori al serviciilor de formare poate duce la încetarea plății. Ce se întâmplă dacă nu te prezinți Neîndeplinirea obligației de prezentare determină suspendarea indemnizației. Pentru repunerea în plată trebuie depusă o cerere în cel mult 60 de zile calendaristice de la suspendare. În această situație, reluarea se face de la data cererii, nu automat pentru întreaga perioadă în care plata a fost suspendată. Depășirea termenului poate duce la încetarea dreptului. Dacă există un impediment, contactează imediat agenția și prezintă documentele justificative. Pentru concediul medical, legea cere înștiințarea în scris în 24 de ore de la acordare, inclusiv cu datele medicului. Dacă termenul cade în zile nelucrătoare, informarea se face în prima zi lucrătoare. Ce trebuie anunțat după aprobarea dosarului Modificările condițiilor în care s-a acordat indemnizația trebuie comunicate agenției în termen de 3 zile. Angajarea, pensionarea, începerea unei activități independente sau plecarea din țară trebuie clarificate cu instituția, pentru stabilirea efectului asupra plății. Beneficiarul are și obligația de a căuta activ un loc de muncă și de a participa la serviciile de ocupare și formare care îi sunt oferite, în condițiile legii. Reguli separate pentru absolvenți Absolvenții de minimum 16 ani pot beneficia de indemnizație fără să fi lucrat anterior, dacă îndeplinesc condițiile speciale. Pentru situația obișnuită, trebuie să se înregistreze ca persoane în căutarea unui loc de muncă în 60 de zile de la absolvire. După expirarea acestei perioade, dacă nu s-au angajat și îndeplinesc condițiile, pot solicita indemnizația. Înregistrarea în primele 60 de zile și cererea ulterioară pentru bani sunt două etape diferite. Indemnizația este de 330 de lei lunar înaintea reținerilor aplicabile, pentru șase luni. Nu beneficiază, între alții, absolvenții care, la solicitare, au fost admiși sau urmează o formă de învățământ în condițiile legii. Și aici, depunerea cererii în cele 10 zile de la nașterea dreptului contează pentru data de început a acordării. Absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap au o regulă distinctă privind momentul de la care pot solicita indemnizația. Conform Legii nr. 76/2002, în timp ce absolvenții obișnuiți sunt obligați să se înregistreze la AJOFM în termen de maximum 60 de zile de la absolvire și primesc banii abia după expirarea acestui termen, pentru absolvenții școlilor speciale termenul de 60 de zile nu se aplică. Indemnizația de șomaj se acordă de la data absolvirii, cu condiția ca cererea să fie înregistrată la agenția de ocupare a forței de muncă în termen de 10 zile de la această dată.

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026
Eveniment

Salariu mai mare în contract, bani mai puțini dacă te îmbolnăvești: cum se plătește concediul medical în 2026

Un angajat plătit cu salariul minim poate încasa mai puțini bani în concediul medical, chiar dacă salariul său a fost majorat. Explicația se află în regulile de calcul: indemnizația pornește de la veniturile anterioare, se plătește într-un anumit procent și, în multe situații, se diminuează cu o zi. Pentru salariați contează, așadar, atât creșterea salariului minim din iulie 2026, cât și regulile aplicabile concediilor medicale. Efectele lor se întâlnesc pe fluturașul de salariu, dar majorarea salariului nu anulează reducerea veniturilor provocată de un concediu pentru boală obișnuită. Ce s-a schimbat la salariul minim în 2026 De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. Citește și: La ce servicii medicale gratuite ai dreptul în 2026 dacă nu ești asigurat: urgențe, analize, investigații pentru cancer În prima jumătate a anului, nivelul său a fost de 4.050 de lei. Creșterea este de 275 de lei brut lunar. Aceste valori reprezintă salariul de bază pentru un program normal de lucru. Ele nu sunt sumele nete care intră în cont și nici indemnizații garantate pentru perioada concediului medical. Concediul medical nu se calculează automat la noul salariu Pentru salariați, baza indemnizației se determină, ca regulă, din veniturile brute relevante din ultimele șase luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Citește și: Drepturile asiguratului în sistemul CNAS în 2026: operații gratuite, RMN și medicamente compensate Calculul efectiv folosește o medie zilnică. Astfel, dacă un angajat a lucrat fără întreruperi și începe un concediu medical în octombrie 2026, în calcul intră, de regulă, lunile aprilie–septembrie. Pentru cine a fost plătit permanent cu salariul minim, perioada cuprinde trei luni de dinaintea majorării și trei luni de după aceasta. Veniturile mai mari intră treptat în baza de calcul. Angajatul nu poate presupune că întreaga indemnizație se stabilește direct pornind de la cei 4.325 de lei înscriși acum în contract. Pentru un certificat „în continuare”, aferent aceluiași episod, se păstrează media zilnică stabilită pentru certificatul inițial. O majorare salarială intervenită între timp nu recalculează automat această bază. Ce procent se plătește pentru o boală obișnuită Pentru concediile de boală obișnuită, indemnizația brută se stabilește în funcție de durata episodului: 55% din baza de calcul pentru până la șapte zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru cel puțin 15 zile. Citește și: Demisiile abuzive: de ce nu trebuie să semnezi nimic pe loc când angajatorul vrea să renunțe la tine Procentele diferențiate au fost introduse de la 1 august 2025 și se aplică și în 2026. Durata se urmărește pentru întregul episod de boală, incluzând certificatele acordate în continuare. Aceste procente nu se aplică tuturor concediilor medicale. De exemplu, maternitatea are un procent de 85%, iar anumite afecțiuni grave și urgențele medico-chirurgicale beneficiază de 100% din baza de calcul, în condițiile legii. O zi neplătită poate reduce suplimentar indemnizația Pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, regula generală prevede diminuarea indemnizației cu o zi. Citește și: Preavizul la concediere în 2026: cele 20 de zile lucrătoare pe care angajatorul nu le poate tăia În cazul unui episod de boală neîntrerupt, reducerea se aplică o singură dată, indiferent de numărul certificatelor eliberate. Prin urmare, prelungirea concediului pentru aceeași afecțiune nu înseamnă că se scade automat încă o zi la fiecare certificat. Există însă excepții, aplicabile din 1 iunie 2026: concediile de maternitate, de risc maternal și pentru îngrijirea pacientului oncologic, precum și situațiile prevăzute de lege pentru bolnavii incluși în programele naționale de sănătate și pentru cei care beneficiază de servicii medicale în regim de spitalizare. Zilele calendaristice nu trebuie confundate cu zilele plătite Durata concediului se exprimă în zile calendaristice. Indemnizația se achită pentru zilele lucrătoare cuprinse în concediu, potrivit programului de muncă, cu aplicarea eventualei diminuări. Pentru cine lucrează de luni până vineri, un concediu de șapte zile calendaristice nu înseamnă automat șapte zile plătite. Weekendul intră în durata episodului, dar, în acest program obișnuit, nu adaugă zile indemnizate. Normele folosesc, pentru situațiile supuse diminuării, numărul zilelor lucrătoare din concediu din care se scade prima zi lucrătoare. Exemplu: cât se plătește pentru cinci zile de concediu Să presupunem că angajatorul a stabilit, din veniturile anterioare și zilele aferente, o bază zilnică de 200 de lei. Persoana primește un concediu pentru boală obișnuită de luni până vineri, fără sărbători legale și fără să se încadreze într-o excepție de la diminuare. Episodul se încheie după aceste cinci zile. La procentul de 55%, indemnizația pentru o zi plătită este de 110 lei: 200 × 55%. Din cele cinci zile lucrătoare se plătesc patru, rezultând o indemnizație brută de 440 de lei. Fără diminuarea cu o zi, indemnizația pentru același interval ar fi fost de 550 de lei brut. Diferența produsă strict de ziua neplătită este, în acest exemplu, de 110 lei brut. Calculul ilustrează formula prevăzută de normele de aplicare. Cei 440 de lei reprezintă numai indemnizația pentru concediul medical, înaintea reținerilor fiscale aplicabile. Pentru restul zilelor lucrate în lună, angajatul primește separat drepturile salariale corespunzătoare. Ce să verifici dacă suma pare prea mică Primul pas util este solicitarea unei explicații de la salarizare: ce venituri și ce luni au intrat în calcul, care este media zilnică, ce procent s-a aplicat și câte zile au fost plătite. Merită verificat și dacă certificatul este inițial sau în continuare, precum și dacă situația medicală intră într-o excepție de la ziua neplătită. O sumă mai mică decât salariul obișnuit nu dovedește, singură, o eroare. Salariul minim majorat poate îmbunătăți baza de calcul în timp, însă nu garantează menținerea venitului dintr-o lună lucrată integral. Pentru a înțelege diferența, trebuie urmărite separat salariul pentru zilele lucrate, indemnizația brută și reținerile care duc la suma netă încasată.

Cum știi dacă primești pensia corectă: ce trebuie să verifici în decizia de recalculare și cum poți recupera banii neplătiți
Eveniment

Cum știi dacă primești pensia corectă: ce trebuie să verifici în decizia de recalculare și cum poți recupera banii neplătiți

Un an de muncă omis, un venit trecut greșit sau puncte de stabilitate calculate incorect pot însemna bani în minus în fiecare lună. Pentru a observa o problemă, pensionarul trebuie să privească dincolo de suma finală: să verifice perioadele recunoscute, punctele acordate și data de la care i se cuvin drepturile. Dacă există o greșeală, sunt importante atât actele care o dovedesc, cât și respectarea termenului pentru contestare. Comparația deciziei noi cu documentele vechi Pregătește decizia de recalculare, ultima decizie anterioară și anexele sale, carnetul de muncă, adeverințele depuse și un talon recent. Citește și: Bani în plus la pensie și pensionare mai devreme: cum verifici dacă ai grupele de muncă trecute corect în carnet Păstrează și dovezile înregistrării cererilor: pot arăta când ai solicitat valorificarea unui document. Verifică numele, CNP-ul, numărul dosarului, categoria pensiei și data de la care se aplică recalcularea. Citește și motivul emiterii: recalcularea generală din septembrie 2024, adăugarea unor venituri sau recunoașterea muncii de după pensionare sunt situații diferite. Urmărește denumirea rubricilor, nu doar literele sau numerele lor. Formularele pot diferi. Dacă documentul prezintă numai totaluri, cere casei de pensii anexele și situația detaliată a calculului, pentru a vedea perioadele și veniturile folosite. „Stagiul total” nu înseamnă numai ani lucrați Una dintre confuziile frecvente apare când pensionarul vede un stagiu total mai mare decât cel contributiv. Citește și: Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat Stagiul contributiv privește perioadele pentru care s-au datorat contribuții, potrivit regulilor aplicabile. Separat pot apărea perioade asimilate, precum serviciul militar sau studiile universitare recunoscute în condițiile legii, și perioade necontributive, inclusiv anumite sporuri de vechime acordate pentru grupele de muncă. Anii lucrați efectiv în grupa I sau a II-a trebuie deosebiți de vechimea suplimentară acordată pentru acea muncă. Nu sunt același lucru și nu se tratează identic la calculul punctelor de stabilitate. De exemplu, cineva poate avea 32 de ani contributivi, un an de armată și trei ani de vechime suplimentară pentru grupa de muncă. Totalul ajunge la 36 de ani, dar punctele de stabilitate nu se calculează automat pentru toți cei 36 de ani. Așadar, faptul că armata nu apare la stagiul contributiv nu dovedește că a fost uitată. Trebuie căutată la rubrica potrivită. Punctele de stabilitate: verifică anii, lunile și zilele Punctele de stabilitate recompensează stagiul contributiv de peste 25 de ani realizat în sistemul public de pensii. Citește și: Femeile din România se pot pensiona cu cinci ani mai devreme, fără penalizare: ce condiții trebuie îndeplinite Pentru anii care depășesc 25, până la 30 inclusiv, se acordă câte 0,50 puncte pe an. Pentru anii peste 30, până la 35 inclusiv, se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an peste 35 se acordă un punct. Se iau în calcul proporțional și fracțiunile de an. Un pensionar cu exact 32 de ani eligibili pentru stabilitate primește 2,50 puncte pentru primii cinci ani peste pragul de 25 și încă 1,50 puncte pentru următorii doi ani. Totalul este de 4 puncte de stabilitate. Atenție și la munca de după pensionare: perioadele în care s-au cumulat pensia și veniturile asigurate nu aduc puncte de stabilitate, chiar dacă pot fi valorificate la recalculare pentru contribuțiile aferente. Dacă rezultatul pare prea mic, cere explicit să ți se comunice stagiul folosit pentru stabilitate și perioadele excluse. Numărul de puncte nu este numărul anilor de muncă O persoană cu 35 de ani lucrați nu trebuie să aibă obligatoriu 35 de puncte. Citește și: Stagiul de cotizare în 2026: greșeala banală din cauza căreia mulți români pot pierde bani la pensie Punctajele depind de veniturile valorificate și de regulile aplicabile fiecărei perioade. În calculul actual, numărul total de puncte rezultă din adunarea punctajelor anuale și a punctelor de stabilitate. Acest total nu trebuie confundat cu „punctajul mediu anual” din deciziile întocmite după legislația veche. Compararea directă a celor două poate crea impresia unei greșeli inexistente. Dacă o decizie anterioară recunoscuse deja puncte suplimentare, verifică dacă ele se regăsesc în situația folosită la recalculare. Când observi o scădere neexplicată, solicită justificarea în scris. Cum verifici suma calculată în 2026 Formula generală este numărul total de puncte înmulțit cu valoarea punctului de referință. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, valoarea punctului de referință se menține la 81 de lei. Să presupunem că un pensionar pentru limită de vârstă are o sumă a punctajelor anuale de 30,50 și încă 4 puncte de stabilitate. Totalul este 34,50 puncte, iar înmulțirea cu 81 dă 2.794,50 lei. După întregirea fracțiunii de leu în favoarea pensionarului, rezultatul este 2.795 de lei. Pensiile de urmaș, pensiile anticipate cu diminuare și situațiile cu reguli speciale necesită verificări suplimentare. O înmulțire corectă nu garantează însă o pensie corectă: dacă punctele introduse în formulă sunt greșite, și rezultatul va fi greșit. De ce suma de pe decizie poate diferi de banii primiți Cuantumul pensiei din decizie trebuie deosebit de suma netă plătită. Impozitul, contribuția de sănătate, când sunt datorate, ori alte rețineri pot explica diferența. Verifică rubricile talonului înainte de a concluziona că recalcularea este greșită. Există și situația în care pensia calculată este mai mică decât cea menținută în plată. Pentru recalcularea generală din septembrie 2024, legea a prevăzut păstrarea cuantumului anterior mai avantajos. Prin urmare, dacă pe o asemenea decizie apar 2.700 de lei calculați și 2.900 de lei menținuți în plată, diferența nu dovedește, singură, o eroare. Această protecție nu trebuie confundată cu imposibilitatea corectării unei pensii stabilite greșit. Ce nepotriviri merită verificate Un semnal de alarmă poate fi lipsa unei perioade de angajare, o dată greșită de început sau de sfârșit a activității ori un venit diferit de cel dovedit prin actele depuse. Merită verificate și adeverințele de grupă, sporurile și punctele recunoscute prin decizii anterioare. De exemplu, dacă ai lucrat fără întrerupere între ianuarie 1992 și decembrie 1995, dar situația detaliată se oprește la decembrie 1994, există o nepotrivire concretă de lămurit. În schimb, faptul că un fost coleg primește mai mult nu dovedește o eroare în dosarul tău. Comparația utilă este între documentele proprii și datele efectiv valorificate. Erorile nu sunt doar ipotetice. Într-o precizare din septembrie 2026 privind auditul Curții de Conturi, CNPP a indicat cazuri în care au fost preluate punctaje mai mari sau mai mici decât cele cuvenite, precizând că rezultatele nu pot fi generalizate la toți pensionarii. Dacă actele erau deja în dosar, cere verificarea și revizuirea Când consideri că pensia a fost stabilită greșit, depune o cerere scrisă la casa teritorială care gestionează dosarul. Revizuirea este procedura prin care se corectează diferențele dintre drepturile stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. În cerere, identifică decizia și explică precis problema: perioada lipsă, venitul nevalorificat sau punctele asupra cărora ai îndoieli. Anexează copii ale dovezilor relevante și arată când au fost depuse anterior. Cere verificarea, comunicarea calculului detaliat și, dacă eroarea se confirmă, emiterea deciziei de revizuire și plata diferențelor cuvenite. Depune cererea cu număr de înregistrare sau transmite-o printr-un mijloc pentru care poți păstra dovada expedierii și a primirii. Păstrează un exemplar complet. O explicație verbală la ghișeu te poate ajuta, dar nu ține locul unui răspuns scris. Dacă aduci documente noi, poate fi necesară o nouă recalculare Situația este diferită dacă obții abia acum o adeverință privind venituri care nu au fost dovedite anterior. În acest caz, poți solicita recalcularea prin valorificarea documentului, dacă îndeplinește condițiile legale. Pentru recalcularea obișnuită la cerere, drepturile suplimentare se acordă din luna următoare înregistrării cererii. De exemplu, o cerere depusă în octombrie 2026 poate produce drepturi din noiembrie, dacă este admisă, chiar dacă adeverința privește salarii din urmă cu câteva decenii. Există reguli distincte pentru documentele depuse înaintea recalculărilor prevăzute de lege. Această diferență explică de ce trebuie precizat dacă un act era deja în dosar și a fost omis sau este prezentat pentru prima dată. Nu lăsa să treacă cele 45 de zile pentru instanță Decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, potrivit art. 127 din Legea nr. 360/2023. Reperul este comunicarea către pensionar, nu simpla dată a emiterii. Păstrează, așadar, dovezile primirii. Cererea de verificare sau de revizuire adresată casei de pensii nu înlocuiește contestația și, potrivit procedurii în vigoare, nu suspendă termenul pentru aceasta. Nu aștepta răspunsul administrativ până când pierzi posibilitatea de a ataca decizia. Contestația se adresează tribunalului competent pentru domiciliul pensionarului, la secția sau completul de asigurări sociale. Litigiul este scutit de taxă judiciară de timbru. Pregătește decizia contestată, dovada comunicării, actele relevante și o explicație a modificărilor cerute. Dacă problema este complicată, ajutorul unui avocat poate fi util; scutirea de taxă nu înseamnă că eventualele onorarii sunt gratuite. Mai poți cere corectarea dacă decizia este veche? Depășirea celor 45 de zile face decizia definitivă în privința contestării sale pe această cale. Totuși, nu exclude mecanismul legal al revizuirii, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru corectarea unor diferențe. O cerere de revizuire nu redeschide automat termenul de contestare a vechii decizii. În privința restanțelor, regula generală a revizuirii este termenul de prescripție de trei ani, calculat de la constatarea diferențelor. Legea prevede însă o excepție: pentru sumele neplătite din cauza unor erori materiale sau de calcul intervenite în prelucrarea și redactarea datelor, acest termen nu se aplică în recuperarea banilor de către pensionar. Nu orice nemulțumire privind calculul intră automat în această excepție. Cere să fie precizate cauza erorii, perioada corectată și diferențele datorate. Astfel poți verifica atât pensia viitoare, cât și banii care trebuie plătiți pentru trecut.

Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026
Eveniment

Impozit dublu pe apartament dacă ai unit balconul cu sufrageria sau l-ai închis: ce reguli s-au schimbat în 2026

O decizie aparent simplă de a mări spațiul util din casă poate transforma radical obligațiile fiscale ale unui proprietar. Din 25 august 2026, un balcon închis sau unit cu sufrageria fără documentele legale poate atrage o majorare cu 100% a taxelor locale, dublând practic impozitul pentru întregul apartament. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) introduce sancțiuni fiscale severe pentru lucrările neregularizate, iar penalizarea nu se aplică doar pentru suprafața balconului, ci se răsfrânge asupra întregii locuințe înregistrate la Direcția de Impozite și Taxe Locale. Deși noua legislație oferă o procedură simplificată prin notificare pentru închiderea exterioară a balcoanelor, această facilitate dispare complet în momentul în care se intervine asupra zidăriei interioare, transformând o simplă „renovare” într-o modificare structurală ce necesită expertize și autorizații de construire depline pentru a evita amenzile usturătoare sau blocarea definitivă a unei viitoare vânzări. Ce s-a schimbat în 2026 CATUC, codul adoptat prin Legea nr. 169/2026 a intrat în vigoare la 25 august 2026 și a abrogat Legea nr. 50/1991. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Una dintre modificările relevante pentru proprietarii de apartamente se găsește la art. 294: închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor din locuințe colective poate fi realizată prin procedura simplificată a notificării, în condițiile prevăzute de Cod. Prevederea privește intervenții asupra construcțiilor existente aflate în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice. Pentru clădirile și zonele protejate, regimul trebuie verificat separat. „Fără autorizație” nu înseamnă „fără acte” Însă notificarea nu este un telefon dat la primărie și nici o înștiințare trimisă după montarea geamurilor. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Potrivit art. 295, proprietarul trebuie să depună, înainte de începerea lucrărilor, formularul de notificare și un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, realizat de specialiștii competenți. Procedura presupune și achitarea taxelor prevăzute de lege. Primăria poate solicita clarificări, documente sau avize suplimentare. De asemenea, poate comunica faptul că lucrarea necesită autorizație ori poate respinge notificarea dacă proiectul nu respectă condițiile legale. Există și un termen care nu trebuie confundat cu permisiunea de a începe imediat șantierul. Art. 296 prevede aprobarea tacită după 15 zile lucrătoare de la primirea notificării, iar în această ipoteză lucrările pot începe după încă 15 zile calendaristice. Dacă sunt cerute completări ori alte formalități, trebuie îndeplinite integral condițiile aplicabile. De ce contează cum arată balcoanele întregului bloc Cuvântul esențial din noua reglementare este „unitar”. Citește și: Primăria îți poate dubla impozitul pe casă din 2026: cine este vizat de capcana fiscală din CATUC Procedura simplificată nu permite transformarea fiecărui balcon după preferința proprietarului, fără legătură cu aspectul clădirii. Modificarea aspectului fațadei unui bloc se face unitar pe întreg condominiul, pe baza unei documentații tehnice elaborate de arhitecți cu drept de semnătură și cu respectarea regulilor aplicabile. În practică, proiectul trebuie să lămurească soluția de închidere, aspectul, materialele și eventualele restricții locale. Faptul că mai mulți vecini și-au închis deja balcoanele nu dovedește că acele intervenții au fost legale și nu înlocuiește documentația propriei lucrări. Pentru modificările constructive vizate de art. 39 din Legea nr. 196/2018 sunt necesare acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației și acordul tuturor proprietarilor direct afectați. Aceste acorduri trebuie corelate cu procedura de autorizare sau notificare aplicabilă lucrării. Semnătura administratorului, singură, nu le înlocuiește. Unirea balconului cu sufrageria Închiderea balconului presupune amenajarea limitei sale exterioare. Citește și: Începe sezonul chiriilor: ce trebuie declarat la ANAF în 2026 și ce riști dacă nu înregistrezi contractul Unirea cu sufrageria poate implica desființarea tâmplăriei dintre cele două spații, demolarea parapetului de sub fereastră, lărgirea golului sau intervenții asupra instalațiilor. Permisiunea de a închide balconul nu acoperă automat și demolările prin care acesta este integrat în cameră. Înainte de orice intervenție, un arhitect și, după caz, un expert tehnic trebuie să stabilească ce rol au elementele care ar urma să fie eliminate. O apreciere a echipei de renovare, precum „nu este perete de rezistență”, nu ține locul evaluării tehnice. Codul reglementează autorizația pentru intervenții asupra clădirilor existente și documentația aferentă, care poate include releveul și expertiza sau nota tehnică a unui expert atestat. Excepțiile pentru anumite compartimentări ușoare, demontabile, nu pot fi extinse automat la demolarea zidăriei dintre sufragerie și balcon. De exemplu, un proprietar care montează tâmplăria prevăzută într-un proiect unitar se poate încadra în procedura de notificare. Vecinul care vrea, suplimentar, să elimine zidăria de sub fereastră trebuie să declare și să analizeze distinct această intervenție. Încadrarea legală depinde de lucrările efective, nu de denumirea „renovare” trecută pe oferta constructorului. Ce amenzi prevede noul Cod Nu există o singură amendă pentru balconul închis fără acte. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Sancțiunile depinde de obligația încălcată și de încadrarea concretă a faptei. Art. 357 alin. (1) lit. a), coroborat cu alin. (4) lit. a), prevede amenzi de 5.000–50.000 de lei pentru executarea lucrărilor fără notificarea prealabilă necesară ori cu nerespectarea proiectului notificat. Pentru executarea lucrărilor fără autorizația necesară sau cu încălcarea acesteia, art. 357 alin. (1) lit. b) și alin. (4) lit. b) prevăd un interval general de 50.000–1.000.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei și de impactul asupra vecinătăților. Acest plafon maxim privește categoria generală a lucrărilor neautorizate. Textul mai sancționează distinct, la alin. (1) lit. d), neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă privind începerea anumitor lucrări pentru care nu este necesară autorizația, cu 50.000–100.000 de lei. Pentru lucrări vechi, trebuie analizate data executării, legea aplicabilă, prescripția și regulile privind legea contravențională mai favorabilă. Noile cuantumuri nu se aplică automat unei închideri realizate cu ani în urmă doar fiindcă este observată în 2026. Plata amenzii nu legalizează balconul Pe lângă amendă, autoritățile pot opri lucrările și pot impune măsuri pentru respectarea proiectului, regularizarea intervenției sau desființarea lucrărilor nelegale. Dacă proprietarul nu se conformează, se poate ajunge în instanță. Cheltuielile de desființare pot fi suportate de persoana vinovată. Continuarea lucrărilor după ce organele competente au dispus oprirea lor poate atrage răspunderea penală. Concret, proprietarul poate ajunge să plătească atât amenajarea, cât și amenda, expertizele și refacerea situației legale. Formula „plătesc amenda și rămâne așa” nu oferă o soluție juridică. Balcoanele închise fără acte pot fi regularizate? Art. 301 include expres în categoria lucrărilor pentru care poate fi emisă autorizație de regularizare închiderea balcoanelor fără extindere pe domeniul public. Regularizarea presupune verificarea lucrării existente și îndeplinirea condițiilor legale. Trebuie respectate reglementările urbanistice și cerințele privind calitatea construcțiilor, iar primăria poate cere expertize și lucrări de aducere la conformitate. Dacă cerințele nu pot fi îndeplinite, se poate ajunge la desființare. De asemenea, posibilitatea de a regulariza închiderea balconului nu garantează acceptarea unei demolări suplimentare prin care acesta a fost unit cu sufrageria. Pentru alte categorii de construcții, Codul prevede și o fereastră excepțională de un an de la intrarea sa în vigoare, cu condiții și costuri speciale. Proprietarul care a realizat intervenții mai ample trebuie să verifice în ce categorie intră întregul ansamblu de lucrări, fără să presupună că toate beneficiază de regula referitoare la simpla închidere a balconului. Când poate apărea un impozit majorat Noul Cod introduce, tot la art. 301 alin. (11), majorarea cu 100% a impozitului pe clădiri pentru situațiile de construire neautorizată, neregularizate la intrarea sa în vigoare. Majorarea este legată de constatarea situației de către autoritatea locală și se aplică până la obținerea autorizației de regularizare sau la desființarea lucrărilor neautorizate. Astfel, un balcon închis fără acte ar putea dubla automat impozitul întregului apartament. Este important de reținut că plata impozitului majorat nu legalizează lucrarea și nu înlătură celelalte sancțiuni. Probleme la vânzarea apartamentului O sufragerie mărită poate arăta bine în fotografii, dar cumpărătorul, notarul și banca vor avea nevoie de documente care să clarifice situația juridică și tehnică. Sunt două probleme diferite: o lucrare realizată legal, dar pentru care documentația cadastrală necesară nu a fost actualizată, și o lucrare executată fără procedura legală. În al doilea caz, simpla refacere a schiței apartamentului nu înlocuiește regularizarea. În practică, neconcordanțele pot duce la solicitarea unor acte suplimentare, amânarea tranzacției sau dificultăți în acceptarea apartamentului drept garanție pentru credit. BCR explică, în ghidul său privind refinanțarea ipotecară, că închiderea balconului și modificarea compartimentării fără actualizarea documentației pot genera verificări suplimentare. Situația depinde de lucrările realizate, documentele existente și cerințele tranzacției. De exemplu, dacă în releveu (planul cu încăperile și dimensiunile apartamentului), balconul apare separat, iar în realitate a fost integrat în sufragerie, diferența trebuie clarificată înainte ca proprietarul să promită un termen scurt pentru semnarea contractului. Cumpărătorul poate cere rezolvarea actelor sau poate renunța la achiziție. Ce verifici înainte să începi lucrările sau să vinzi Înainte de renovare, proprietarul trebuie să prezinte unui arhitect actele apartamentului și toate intervențiile dorite, inclusiv demolările și modificările instalațiilor. Apoi trebuie stabilite, împreună cu serviciul de urbanism, procedura aplicabilă și documentele necesare. Urmează acordurile cerute în condominiu, proiectul și parcurgerea notificării sau obținerea autorizației, după caz. La final, trebuie realizate formalitățile de recepție și actualizările documentare necesare. Codul prevede recepție și pentru lucrările executate în baza notificării. Dacă balconul a fost deja modificat, verificarea trebuie făcută înainte de scoaterea apartamentului la vânzare: actul de proprietate, releveul, documentele lucrărilor și situația din teren se compară cu ajutorul unui specialist în cadastru și al unui arhitect, iar notarul este consultat din timp. Câțiva metri câștigați în sufragerie pot deveni un avantaj real la vânzare atunci când modificarea este sigură, legală și susținută de acte.

Reguli noi pentru proprietarii care închiriază în regim hotelier prin Airbnb și Booking: limita de cazare și acordul vecinilor
Eveniment

Reguli noi pentru proprietarii care închiriază în regim hotelier prin Airbnb și Booking: limita de cazare și acordul vecinilor

Proprietarii care își închiriază locuințele turiștilor prin Airbnb sau Booking trebuie să respecte reguli privind clasificarea spațiului, capacitatea de cazare și acordurile necesare, chiar dacă lucrează ca persoane fizice, fără PFA sau firmă. Ordinul nr. 948/2026, publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie, a modificat aceste cerințe. Plafonul pentru clasificarea pe persoană fizică include acum explicit și 14 locuri, iar dosarul trebuie să cuprindă acordurile prevăzute pentru vecini și coproprietari. Poți închiria fără firmă, dar ai nevoie de clasificare Persoana fizică proprietară poate solicita clasificarea unor apartamente sau camere de închiriat din locuințe familiale, în limitele stabilite de normele din turism. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Certificatul de clasificare este documentul care stabilește tipul și categoria unității de cazare. Un anunț acceptat de platformă, recenziile bune sau declararea veniturilor la ANAF nu îl înlocuiesc. Procedura permite și funcționarea în baza unei autorizații provizorii valabile, emise de autoritatea de turism. Simpla depunere a cererii nu oferă automat dreptul de a primi turiști. Maximum șapte camere și 14 locuri, cumulate între locuințe Pentru clasificarea pe persoană fizică, limita actuală este de maximum șapte camere și 14 locuri, indiferent de numărul locuințelor în care sunt situate acestea. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic De exemplu, trei camere într-o locuință și patru în alta înseamnă șapte camere în total. Pentru această procedură trebuie respectată și capacitatea totală de 14 locuri. Proprietarul nu primește un plafon separat pentru fiecare adresă. Cele 14 locuri reprezintă capacitatea de cazare, nu numărul turiștilor care pot trece prin locuință într-un an. Acordul asociației și al vecinilor direct afectați La bloc, dosarul de clasificare al persoanei fizice trebuie să cuprindă, după caz, avizul scris al comitetului executiv al asociației și acordul scris al proprietarilor direct afectați, vecini pe orizontală și verticală. Citește și: Primăria îți poate dubla impozitul pe casă din 2026: cine este vizat de capcana fiscală din CATUC Acordurile trebuie să arate ce activitate urmează să se desfășoare. În plus, solicitantul declară pe propria răspundere că a depus acordurile tuturor proprietarilor cu care spațiul are pereți comuni, enumerând apartamentele acestora. Dacă nu există asociație legal constituită, proprietarul declară acest lucru. Lipsa asociației nu înlătură cerința privind acordurile vecinilor. Regula privește vecinii direct afectați indicați de normă; nu trebuie prezentată drept obligația de a obține semnătura fiecărui proprietar din bloc. Locuința are mai mulți proprietari? Sunt necesare și acordurile lor Dacă apartamentul este deținut în coproprietate, documentația trebuie să includă copiile actelor de identitate ale coproprietarilor și acordul acestora pentru închirierea în regim hotelier. De exemplu, la un apartament moștenit de doi frați, dosarul depus de unul dintre ei trebuie să cuprindă și documentele și acordul celuilalt coproprietar. Pentru solicitantul care deține carte electronică de identitate, norma cere și un document justificativ pentru dovada domiciliului. Ce documente trebuie pregătite Dosarul persoanei fizice include cererea standardizată, fișa privind încadrarea spațiilor de cazare, actele de identitate și documentul care dovedește proprietatea și adresa unității. Se adaugă acordurile și declarațiile cerute în situația concretă. Formularul actual al cererii, înlocuit prin Ordinul nr. 1.198/2026, publicat la 17 august, include și documentul din care rezultă legalitatea construcției. Proprietarul trebuie să folosească formularele actualizate ale autorității de turism. Documentația poate fi depusă prin platforma SE.SITUR.GOV.RO, potrivit procedurilor disponibile, sau la sediul instituției competente. Când poți începe să primești turiști Cererea însoțită de documentația completă este analizată în cel mult 30 de zile calendaristice. După verificarea documentelor se poate emite autorizația provizorie, care permite funcționarea până la verificarea la fața locului, dar nu mai mult de 90 de zile. Certificatul de clasificare se eliberează în urma verificării condițiilor efective de cazare. Proprietarul trebuie, așadar, să organizeze începerea activității în funcție de documentele emise de autoritate. Ce condiții trebuie să îndeplinească apartamentul Clasificarea presupune și respectarea unor cerințe privind locuința. Apartamentele și camerele de închiriat se clasifică la una, două sau trei stele, în funcție de criteriile îndeplinite. Anexa actualizată în 2026 prevede, între altele, apă caldă și rece la grupurile sanitare, încălzire conformă normelor de prevenire a incendiilor, instalație electrică, acces la internet și dotările necesare cazării. Trebuie asigurată și posibilitatea preparării hranei într-o bucătărie sau într-un spațiu amenajat folosit exclusiv de turiști. Contează suprafața și numărul locurilor din fiecare cameră. De exemplu, pentru o cameră cu două locuri sunt prevăzuți minimum 12 metri pătrați la trei stele și 11 metri pătrați la una sau două stele. Plafonul total de 14 locuri pentru persoana fizică nu permite amenajarea oricărui număr de paturi într-o cameră: rămân aplicabile criteriile categoriei solicitate. Obligațiile continuă după obținerea certificatului Documentele de clasificare trebuie afișate în condițiile legii, astfel încât turiștii să le poată vedea. Pentru spațiile fără recepție, norma indică holul. Forma actuală a regulilor cere și o adresă de e-mail și cel puțin o pagină web personalizată pentru unitatea de cazare, cu datele de identificare ale operatorului, adresa și numărul certificatului de clasificare. Proprietarul trebuie să verifice conținutul paginii prin care își prezintă cazarea, nu doar existența unui anunț online. Sunt prevăzute inclusiv cerințe de igienă: lenjeria de pat și prosoapele trebuie să fie albe, rezistente la spălare și dezinfecție și schimbate obligatoriu la eliberarea camerei. Pentru sejururile mai lungi se respectă intervalele corespunzătoare categoriei și se schimbă ori de câte ori este nevoie. Ce trebuie să facă proprietarii care sunt deja clasificați Proprietarul care are certificat trebuie să verifice dacă spațiile, capacitatea și serviciile oferite corespund documentelor emise și cerințelor de funcționare. Potrivit HG nr. 1.267/2010, dacă se modifică împrejurările care au stat la baza clasificării, trebuie solicitată o nouă clasificare în termen de 30 de zile de la apariția modificărilor. Extinderea numărului de camere sau schimbarea structurii spațiilor trebuie tratate prin procedura corespunzătoare, înainte de a considera că vechiul certificat acoperă automat noua configurație. Ce impozit se plătește pentru veniturile din 2026 Separat de clasificare, proprietarul are obligații fiscale. Pentru veniturile încadrate în regimul închirierii pe termen scurt a uneia până la șapte camere din locuințe proprietate personală, venitul net se determină prin scăderea unei cote forfetare de 30% din venitul brut. Impozitul este de 10% din venitul net. Comisionul reținut de platforma care facilitează închirierea nu intră în venitul brut folosit pentru acest calcul. De exemplu, la un venit brut fiscal de 40.000 de lei, după excluderea comisionului reținut, deducerea este de 12.000 de lei. Impozitul pe venitul net de 28.000 de lei este de 2.800 de lei. În funcție de veniturile relevante cumulate și de plafoanele legale, poate fi datorată și CASS. Închirierea a peste șapte camere duce la încadrarea fiscală în categoria activităților independente, începând cu anul depășirii. Evidența turiștilor și declararea veniturilor rămân obligatorii Proprietarii trebuie să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, cu perioadele de ocupare și datele de identificare ale persoanelor cazate. Trebuie completată și partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală. Pentru veniturile din 2026, termenul pentru Declarația unică este 25 mai 2027. Raportările platformei către autorități nu înlocuiesc declarația proprietarului. Pentru cei identificați fiscal prin CNP, Legea nr. 88/2026 prevede exceptarea de la obligațiile de utilizare a RO e-Factura enumerate de lege, cu posibilitatea de a opta pentru sistem. Această excepție nu înseamnă scutire de impozit și nu elimină eventualele obligații de facturare. Ce amenzi riști dacă funcționezi fără clasificare Desfășurarea activității într-o structură turistică neclasificată și neautorizată provizoriu se sancționează cu amendă de la 40.000 la 50.000 de lei, potrivit HG nr. 1.267/2010. Pentru proprietar, verificarea trebuie să înceapă cu documentele și capacitatea aprobată, să continue cu acordurile necesare și condițiile de cazare și să includă evidența și declararea veniturilor. Acceptarea anunțului de către o platformă nu confirmă, singură, îndeplinirea tuturor acestor obligații.

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate
Eveniment

Cum se calculează pensia în 2026: ce înseamnă anii contributivi, perioadele asimilate și punctele de stabilitate

Ai muncit 35 de ani, dar pe decizia de pensionare apar mai multe feluri de „stagii”, punctaje cu cinci zecimale și o valoare de referință de 81 de lei. Unde sunt anii de facultate? Cum se socotește armata? De ce un fost coleg, cu o vechime asemănătoare, primește altă pensie? Pentru a înțelege calculul pensiei în 2026, trebuie separate două lucruri: timpul recunoscut de lege și punctele care se transformă în bani. Pentru că nu orice an recunoscut la pensie are aceeași valoare și nu orice perioadă trecută în decizie aduce puncte de stabilitate. Formula de bază pentru calcularea pensiei Formula de bază pentru calculul pensiei este, pe scurt: numărul total de puncte înmulțit cu 81 de lei. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere În 2026, această formulă este: Pensia calculată = numărul total de puncte × 81 de lei. Cei 81 de lei reprezintă valoarea punctului de referință, prescurtată VPR. Aceasta este menținută în 2026 la același nivel prin Legea nr. 141/2025. Nu trebuie confundată cu vechiul „punct de pensie”, folosit în formula anterioară. De exemplu, un total de 40 de puncte înseamnă o pensie calculată de 3.240 de lei. Dacă rezultatul înmulțirii are bani, suma se rotunjește în sus: 3.240,10 lei devin 3.241 de lei. Suma astfel calculată este înaintea eventualelor rețineri fiscale. Dar întrebarea este: de unde vin cele 40 de puncte? Acestea reprezintă totalul punctelor acumulate din veniturile pentru care s-au datorat contribuții, din perioadele recunoscute de lege, precum facultatea sau armata, și din eventualele puncte de stabilitate, acordate pentru anii contributivi care depășesc pragul de 25 de ani. Fiecare componentă are propriile reguli de calcul, pe care le explicăm mai jos. Ce înseamnă stagiul de cotizare Stagiul de cotizare este noțiunea largă: cuprinde anii contributivi, perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute de lege. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Stagiul de cotizare contributiv cuprinde perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Pentru asigurarea prin contract încheiat cu casa de pensii, contribuțiile trebuie să fi fost datorate și plătite. Exemplul obișnuit este munca salariată pentru care s-a datorat CAS, contribuția pentru pensie. CAS nu trebuie confundată cu CASS, contribuția pentru sănătate: plata asigurării medicale nu aduce, prin ea însăși, puncte de pensie. Așadar, cine are 30 de ani contributivi și patru ani de facultate recunoscuți poate avea un stagiu total de 34 de ani. Nu are însă 34 de ani contributivi. Distincția contează atât pentru condițiile de pensionare, cât și pentru punctele de stabilitate. Ce înseamnă stagiul minim și stagiul complet Stagiul minim contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Este pragul cerut, ca regulă generală, pentru pensia pentru limită de vârstă, împreună cu împlinirea vârstei legale. Stagiul complet contributiv este de 35 de ani, cu eșalonarea prevăzută de lege pentru femei. În cazul lor, trebuie verificată anexa nr. 5, în funcție de luna și anul nașterii. „Complet” nu înseamnă că sub 35 de ani nu primești pensie și nici că, odată atins pragul, primești automat o anumită sumă. Acest stagiu contează în special pentru pensionarea anticipată și pentru anumite reduceri ale vârstei de pensionare. De exemplu, o persoană cu 20 de ani contributivi poate primi pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei prevăzute de lege. Valoarea se stabilește din punctele acumulate. Perioadele asimilate: anii recunoscuți chiar fără contribuții Legea recunoaște și anumite perioade în care persoana nu a contribuit ca un salariat. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Acestea se numesc perioade asimilate. Printre ele se află studiile universitare la zi sau cu frecvență, pe durata normală, absolvite cu diploma cerută de lege; serviciul militar în termen; concediul pentru creșterea copilului începând cu 1 ianuarie 2006. Există și anumite perioade de indemnizații de asigurări sociale ori de incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii. Ele pot aduce punctaj, dar nu devin automat ani contributivi pentru toate calculele. Facultatea și armata nu aduc puncte de stabilitate. Dacă studiile s-au suprapus cu o perioadă de muncă pentru care s-au datorat contribuții, aceeași lună nu se valorifică de două ori: la punctaj se ia în considerare venitul asigurat. Câte puncte aduc facultatea și armata Aici trebuie evitată o simplificare frecventă: nu orice an de facultate sau de armată aduce, indiferent de perioadă, 0,25 puncte. Pentru aceste perioade anterioare datei de 1 aprilie 2001, calculul folosește salariul minim din perioada respectivă, raportat la câștigul salarial mediu corespunzător. Pentru perioadele începând cu 1 aprilie 2001, regulile conduc la un punctaj lunar de 0,25. Dar punctajele lunare se adună și se împart la 12 pentru a obține punctajul anual. Prin urmare, 12 luni valorificate fiecare cu 0,25 înseamnă 0,25 puncte pentru anul întreg, nu trei puncte în totalul pensiei. Patru ani întregi de studii, valorificați integral după această regulă, aduc un punct: 4 × 0,25 = 1. La VPR de 81 de lei, acel punct înseamnă 81 de lei în pensia lunară calculată. Exemplul nu se aplică automat facultății făcute înainte de aprilie 2001. Concediul pentru creșterea copilului: data schimbă regula În cazul acestui concediu, nu este suficient să știm cât a durat. Contează și când a fost efectuat. Înainte de 1 aprilie 2001, concediul pentru îngrijirea copilului acordat potrivit actelor normative indicate de CNPP constituie stagiu contributiv și poate intra în calculul stabilității. Între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006, concediul reprezintă perioadă asimilată: nu intră în stagiul minim sau complet contributiv și nu aduce puncte de stabilitate. Începând cu 1 ianuarie 2006, perioada este asimilată, dar are o excepție favorabilă: se ia în calcul la îndeplinirea stagiului minim și complet contributiv. Nu aduce însă puncte de stabilitate. De exemplu, 33 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006 pot însemna îndeplinirea unui stagiu complet de 35 de ani. Pentru stabilitate se folosesc însă cei 33 de ani. Perioadele necontributive: de ce vechimea din acte poate fi mai mare O altă rubrică poate cuprinde perioade recunoscute prin legi speciale, fără obligația plății contribuțiilor. Un exemplu este vechimea suplimentară acordată pentru munca în grupe sau în condiții deosebite ori speciale. Acești ani suplimentari trebuie deosebiți de timpul efectiv lucrat. Dacă o persoană a muncit efectiv 30 de ani și are încă cinci ani suplimentari recunoscuți pentru condițiile de muncă, nu rezultă automat 35 de ani contributivi pentru stabilitate. Munca în asemenea condiții poate aduce separat punctaj suplimentar și reduceri ale vârstei de pensionare, dacă sunt îndeplinite cerințele legii. Vechimea suplimentară și punctele suplimentare sunt lucruri diferite. Cum se transformă salariul în puncte Pentru activitatea curentă, punctajul lunar pornește de la raportul dintre venitul brut care constituie baza CAS și câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Nu se împarte salariul net, primit în mână, și nici nu se folosește salariul mediu al firmei. Un exemplu cu valori ipotetice: dacă venitul brut asigurat este de 8.000 de lei și reperul legal este tot 8.000 de lei, rezultă un punct lunar. La un venit de 4.000 de lei rezultă 0,5 puncte, iar la 12.000 de lei, 1,5 puncte. În 2026, CNPP precizează două repere: 8.620 de lei pentru intervalul 1 ianuarie–29 martie și 9.192 de lei începând cu 30 martie. Salariile din urmă cu zeci de ani nu se împart la aceste valori: pentru trecut se folosesc regulile și indicatorii perioadelor respective. Pentru persoanele care contribuie și la Pilonul II, punctajul pensiei publice se corectează deoarece o parte a contribuției merge la fondul privat. Exemplul simplificat de mai sus este înaintea acestei corecții. Un punct lunar nu înseamnă 12 puncte pe an La finalul anului se adună punctajele lunare, iar suma se împarte la 12. Dacă în fiecare lună ai un punct, rezultă un punct anual: 12 ÷ 12 = 1. Dacă ai lucrat doar șase luni, cu un punct în fiecare, iar celelalte șase luni nu au niciun punctaj, rezultă 0,5 puncte anuale: 6 ÷ 12 = 0,5. Împărțirea se face tot la 12, nu la numărul lunilor lucrate. Punctajele anuale se adună pentru întreaga perioadă valorificată. Așa se explică de ce 35 de ani contributivi nu înseamnă automat 35 de puncte: veniturile și punctajele fiecărui an pot fi diferite. Punctele de stabilitate: suplimentul pentru mai mult de 25 de ani contributivi Punctele de stabilitate se adaugă punctajelor anuale pentru stagiul contributiv eligibil care depășește 25 de ani: - pentru anii peste 25 și până la 30 inclusiv: 0,50 puncte pe an; - pentru anii peste 30 și până la 35 inclusiv: 0,75 puncte pe an; - pentru anii peste 35: un punct pe an. Calculul se face pe tranșe. Cine are 36 de ani contributivi nu primește un punct pentru fiecare dintre cei 36 de ani. Primește suplimentul corespunzător fiecărei tranșe. Se valorifică și fracțiunile de an. Nu este necesar ca toată activitatea să fi fost la același angajator. Perioadele lucrate simultan la doi angajatori nu dublează timpul contributiv. În cazul a 30 de ani eligibili, stabilitatea aduce 2,5 puncte: 5 × 0,50. La 35 de ani, rezultă 6,25 puncte: 2,5 pentru primii cinci ani peste prag și 3,75 pentru următorii cinci. La 40 de ani, rezultă 11,25 puncte: 2,5 + 3,75 + 5. La valoarea din 2026, aceste puncte reprezintă, înaintea rotunjirii pensiei totale, 202,50 lei, 506,25 lei, respectiv 911,25 lei lunar. Nu sunt sume plătite separat, ci parte din pensia calculată. Două exemple complete, de la ani și puncte la lei Să presupunem că perioadele sunt recunoscute și punctajele anuale au fost deja calculate corect, inclusiv eventualele corecții pentru Pilonul II. Primul exemplu: 35 de ani contributivi și 30 de puncte din activitate. Persoana are 35 de ani eligibili pentru stabilitate. Din veniturile întregii cariere a acumulat, prin însumarea punctajelor anuale, 30 de puncte. Nu presupunem alte perioade sau majorări. Adăugăm cele 6,25 puncte de stabilitate: 30 + 6,25 = 36,25 puncte. Pensia calculată este: 36,25 × 81 = 2.936,25 lei, rotunjit la 2.937 de lei. Al doilea exemplu: 30 de ani contributivi și doi ani de concediu pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006. Presupunem că din activitate au rezultat 27 de puncte. Cei doi ani întregi de concediu, fără suprapuneri, aduc încă 0,5 puncte. Stabilitatea se calculează pentru cei 30 de ani contributivi și aduce 2,5 puncte. Totalul este: 27 + 0,5 + 2,5 = 30 de puncte. Pensia calculată este: 30 × 81 = 2.430 de lei. Cei doi ani de concediu au fost valorificați, dar nu au transformat stagiul pentru stabilitate din 30 în 32 de ani. Calculele ilustrează însumarea punctajelor anuale cu punctele de stabilitate. Dacă lucrezi după pensionare, primești și stabilitate? Pentru perioadele în care pensia este cumulată cu venituri asigurate, legea nu acordă puncte de stabilitate. Aceasta nu înseamnă că munca respectivă nu contează. Veniturile pentru care se datorează contribuții pot aduce punctaj și pot fi valorificate prin recalculare, în condițiile legii. Dar nu se adaugă și bonusul de stabilitate pentru aceeași perioadă. Ce înseamnă „stagiu potențial” Termenul apare în cazul pensiei de invaliditate. Este o perioadă acordată de lege pentru a compensa, în anumite limite, stagiul care nu a mai putut fi realizat din cauza afecțiunilor invalidante. Nu reprezintă ani efectiv lucrați și nu trebuie confundat cu stagiul contributiv pentru stabilitate. Are propriile reguli de punctaj. Ce trebuie verificat pe decizia de pensionare Pentru o verificare utilă, urmărește distinct stagiul contributiv, perioadele asimilate, punctajele anuale, punctele de stabilitate și totalul final de puncte. Solicită casei teritoriale de pensii explicațiile sau desfășurătorul calculului dacă anexele nu sunt suficiente. Compară perioadele valorificate cu carnetul de muncă și adeverințele, iar pentru facultate și armată verifică documentele doveditoare. Pentru activitatea după 1 aprilie 2001, informațiile sunt, în mod obișnuit, în evidențele CNPP, pe baza declarațiilor angajatorilor. Există și o explicație pentru situația în care pensia plătită este mai mare decât rezultatul „puncte × 81”: la recalcularea din septembrie 2024, legea a protejat cuantumul anterior mai avantajos. Diferența nu dovedește, prin ea însăși, o eroare. Întrebarea care te ajută cel mai mult nu este doar „Câți ani mi-au trecut la pensie?”, ci „Cum a fost valorificată fiecare perioadă și câte puncte mi-a adus?”. Acolo se vede legătura dintre anii din acte și suma calculată.

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei
Eveniment

Bani în plus la pensie în 2026: cine are dreptul la indemnizația de însoțitor de 2.163 de lei

Pensionarii încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizație pentru însoțitor, plătită în plus față de pensie. Din 1 iulie 2026, aceasta este de 2.163 de lei pe lună, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice. Dreptul se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Pentru familiile care îngrijesc o persoană dependentă de ajutorul altcuiva, contează însă o distincție: această indemnizație are condiții precise și nu se acordă automat oricărui pensionar bolnav sau cu mobilitate redusă. Cine poate primi indemnizația Dreptul este prevăzut la articolul 67 din Legea nr. 360/2023 și se adresează pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Pensionarii cu gradul II sau III nu beneficiază de această indemnizație în baza respectivei încadrări. Gradul I presupune o deficiență funcțională gravă și pierderea capacității de autoservire. Cu alte cuvinte, persoana nu se mai poate îngriji singură și are nevoie de ajutor pentru activitățile vieții de zi cu zi. Încadrarea este stabilită de medicul expert al asigurărilor sociale, prin decizia medicală asupra capacității de muncă. Prin urmare, o scrisoare medicală care descrie o boală gravă este importantă pentru evaluare, dar nu ține locul deciziei de încadrare în gradul I de invaliditate. De ce suma este de 2.163 de lei și ce s-a schimbat în 2026 Indemnizația se calculează ca 50% din salariul de bază minim brut pe țară, aferent lunii pentru care se plătește. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Nu reprezintă un procent din pensia beneficiarului. În prima jumătate a anului 2026, la salariul minim brut de 4.050 de lei, indemnizația era de 2.025 de lei. Din 1 iulie, salariul minim a crescut la 4.325 de lei, iar cuantumul indemnizației, confirmat de CNPP, este de 2.163 de lei. Creșterea este, așadar, de 138 de lei lunar pentru beneficiarii care aveau deja acest drept. Două persoane cu pensii diferite, dar care îndeplinesc aceleași condiții pentru indemnizație, primesc același cuantum al acesteia. Valoarea pensiei nu stabilește valoarea ajutorului pentru însoțitor. Banii sunt un drept al pensionarului Titularul indemnizației este pensionarul. Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă Ea se adaugă pensiei și este destinată sprijinului de care acesta are nevoie. Acordarea indemnizației de către casa de pensii nu înseamnă că o rudă care îl îngrijește devine automat salariată. Angajarea unui asistent personal este o procedură distinctă, reglementată prin legislația privind persoanele cu handicap. De exemplu, dacă o fiică își îngrijește tatăl beneficiar al indemnizației, plata acesteia nu îi creează fiicei, prin ea însăși, un contract de muncă sau vechime în muncă. Indemnizația se păstrează la pensia pentru limită de vârstă Un pensionar care primește indemnizația pentru însoțitor nu o pierde doar pentru că pensia sa de invaliditate se transformă în pensie pentru limită de vârstă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Transformarea se face din oficiu, la îndeplinirea condițiilor legale, iar indemnizația se menține. Normele prevăd și păstrarea cuantumului pensiei cel mai avantajos. De exemplu, o persoană pensionată pentru invaliditate de gradul I, care primește deja indemnizația, continuă să beneficieze de ea după această schimbare a categoriei de pensie. Nu trebuie să pornească de la ideea că ajutorul încetează odată cu pensionarea pentru limită de vârstă. Dacă nevoia de îngrijire apare abia la bătrânețe Situația este diferită pentru cineva care s-a pensionat obișnuit, pentru limită de vârstă, și ajunge ulterior să aibă nevoie de îngrijire permanentă. De exemplu, o persoană de 78 de ani, care nu a avut pensie de invaliditate de gradul I, nu dobândește automat indemnizația de 2.163 de lei doar pentru că nu se mai poate deplasa singură. Pensia de invaliditate se deschide, ca regulă, înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, în condițiile legii. Familia poate solicita informații la DGASPC, pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, și la serviciul de asistență socială al primăriei. În funcție de încadrare și de condițiile legale, pot exista drepturi la asistent personal sau la o indemnizație alternativă. Acestea au propriile reguli și nu trebuie confundate cu indemnizația plătită prin casa de pensii. Certificatul de handicap și gradul de invaliditate sunt lucruri diferite O persoană poate avea atât decizie de încadrare în grad de invaliditate, cât și certificat de handicap. Documentele provin însă din proceduri diferite și deschid drepturi diferite. Pentru persoanele cu handicap grav care sunt și pensionari de invaliditate gradul I, Legea nr. 448/2006 prevede opțiunea între indemnizația pentru însoțitor din sistemul de pensii și asistentul personal. Dreptul de opțiune se păstrează și după trecerea la pensia pentru limită de vârstă. Opțiunea se formulează în scris la DGASPC și necesită acordul scris al instituției. Cele două forme de sprijin nu se acordă automat împreună. Înainte de a alege, familia ar trebui să ceară explicații despre fiecare variantă: cine primește banii, ce servicii sunt asigurate și ce obligații presupune opțiunea. Cum se obține dreptul: evaluarea medicală și dosarul de pensie Pentru o persoană care solicită pentru prima dată pensie de invaliditate, demersul începe cu evaluarea capacității de muncă. Cererea se depune la cabinetul de expertiză medicală competent după domiciliu. Dosarul include actul de identitate, documentele medicale și investigațiile care descriu boala și efectele ei, precum și, după caz, adeverința privind concediile medicale și documentele referitoare la cauza invalidității. Pentru persoanele nedeplasabile, cererea și actele medicale pot fi depuse de un aparținător. După emiterea deciziei medicale, urmează cererea de pensionare la casa teritorială de pensii. Dosarul cuprinde, în funcție de situație, decizia medicală în original, actele de identitate și stare civilă, carnetul de muncă și celelalte documente pentru dovedirea vechimii și veniturilor. Pot fi necesare și acte privind încetarea plății concediului medical ori situația de asigurat. Termenul de 30 de zile Nu amânați depunerea dosarului după primirea deciziei medicale. Termenul de 30 de zile este important pentru data de la care se acordă pensia; depășirea lui poate muta acordarea drepturilor la data înregistrării cererii. Dacă persoana este deja pensionată pentru invaliditate de gradul II sau III, iar starea sa s-a agravat, poate cere revizuirea medicală. Trecerea la gradul I trebuie stabilită printr-o nouă evaluare. Ce trebuie verificat Puneți alături decizia medicală, decizia de pensie și cel mai recent talon. Dacă aveți încadrare în gradul I și indemnizația lipsește sau apare un cuantum neactualizat, cereți casei teritoriale de pensii o verificare și un răspuns scris. În solicitare, precizați numărul dosarului, lunile pentru care observați problema și suma înscrisă în documentele de plată. Cereți verificarea dreptului, corectarea eventualei erori și plata diferențelor cuvenite. Păstrați numărul de înregistrare. Dacă beneficiați și de sprijin prin DGASPC sau primărie, menționați exact ce drept primiți și ce opțiune ați făcut. Astfel, instituțiile pot clarifica dacă este o omisiune la plată sau efectul alegerii unei alte forme de sprijin.

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat
Eveniment

Ce impozite trebuie să plătească pensionarii în 2026: ce scutiri se păstrează și ce s-a schimbat

Anul 2026 a adus o reformă profundă a taxelor și impozitelor locale, iar pensionarii din România sunt direct afectați de noile reguli fiscale. În timp ce regula de bază rămâne clară, pensiile de până la 3.000 de lei fiind complet scutite de impozit și contribuții de sănătate, scutirile pentru casă, teren sau mașină au fost modificate drastic. Unele facilități de care pensionarii au beneficiat anul trecut nu se mai prelungesc automat în 2026.  Pensii de până la 3.000 de lei: fără impozit și fără CASS Pentru o pensie lunară de cel mult 3.000 de lei inclusiv, nu se rețin impozit pe venit și contribuție de asigurări sociale de sănătate, cunoscută drept CASS. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Dacă pensia depășește plafonul, nu este taxată integral. CASS de 10% se calculează pentru partea care trece de 3.000 de lei. Impozitul de 10% se aplică după scăderea atât a plafonului, cât și a CASS datorate. De exemplu, pentru o pensie obișnuită de 4.000 de lei, CASS este 100 de lei, iar impozitul este 90 de lei. Pensionarul primește 3.810 lei, în absența altor rețineri. Pentru pensia plătită de o casă de pensii din România, plafonul este aplicat de instituția plătitoare. Nu trebuie depusă o cerere anuală și nici Declarația unică doar pentru această pensie. Pensii scutite integral de impozitul pe venit Pensionarii încadrați în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii, inclusiv atunci când pensia depășește 3.000 de lei. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Este necesar certificatul de încadrare în grad de handicap. Scutirea fiscală nu se obține doar cu un diagnostic medical și nici doar pentru că persoana are pensie de invaliditate. Pentru obținerea scutirii trebuie depuse cererea de aplicare și certificatul justificativ. Scutirea se raportează la data încadrării în gradul de handicap, potrivit documentelor. Dacă certificatul este depus mai târziu, trebuie solicitată în scris verificarea impozitului reținut pentru perioada în care îndeplineai condițiile. Dacă documentul are termen de valabilitate, trebuei transmis și certificatul nou. Scutirea de impozit nu elimină automat contribuția la sănătate Un pensionar cu handicap grav sau accentuat poate să nu plătească impozit pe pensie, dar să datoreze CASS. CNPP precizează că exceptarea persoanelor cu handicap privește veniturile acordate în baza Legii nr. 448/2006, precum indemnizația de handicap. Pentru pensie, se reține CASS de 10% asupra părții care depășește 3.000 de lei. Astfel, la o pensie de 4.000 de lei, o persoană cu handicap grav sau accentuat, căreia i s-a aplicat scutirea de impozit, rămâne cu 3.900 de lei după CASS. Indemnizația de handicap are un regim distinct Pensia de invaliditate și certificatul de handicap sunt lucruri diferite. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Inclusiv încadrarea în gradul I de invaliditate trebuie analizată separat. Ea nu înlocuiește certificatul de handicap grav sau accentuat pentru facilitățile care cer expres acest document. Locuința, terenul și mașina, reduceri în 2026 După eliminarea vechilor scutiri integrale, OUG nr. 9/2026 a introdus reduceri pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Astfel, pentru clădirea folosită ca domiciliu și terenul aferent, reducerea este acum de 50% în cazul persoanelor cu handicap grav și de 25% pentru cele cu handicap accentuat. Aceleași procente se aplică și pentru un singur mijloc de transport ales de contribuabil, însă atenție la detalii: legea cere ca mașina să aibă o capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cmc. Asta înseamnă că un motor de 1.998 cmc se încadrează, dar unul de exact 2.000 cmc va fi taxat integral. De aceste facilități beneficiază și reprezentanții legali, pe perioada în care au persoanele cu dizabilități în îngrijire. În cazul bunurilor deținute în comun, reducerea se aplică pentru întreaga locuință sau teren dacă sunt împărțite cu soțul sau soția, însă cota unui alt coproprietar (cum ar fi un copil) nu va fi redusă. Ce acte se depun pentru reducerea impozitelor locale În primul rând, dosarul se depune la direcția de impozite și taxe locale din localitatea ta sau la compartimentul fiscal al primăriei, nu la ANAF. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pe lângă cererea-tip, actul de identitate și certificatul de handicap valabil, veți mai avea nevoie de: Documentele de proprietate ale casei și terenului; Actele mașinii (trebuie să indicați exact vehiculul pentru care e cerută reducerea); Certificatul de căsătorie (pentru bunurile deținute împreună cu soțul/soția); Documentul care atestă calitatea de reprezentant legal, dacă este cazul. Vestea bună pentru cei care au avut scutire în trecut: dacă actele erau deja în evidența fiscală la 31 decembrie 2025 și sunt valabile, noua reducere se aplică automat. În schimb, dacă depuneți dosarul pentru prima dată în 2026, Ordonanța nr. 9/2026 prevede că reducerea se va calcula începând cu luna următoare depunerii cererii. Transmiterea dosarului se poate face la ghișeu, prin poștă sau online, pe platformele electronice ale primăriilor. Veteranii de război și persoanele persecutate În acest an, Codul Fiscal păstrează scutirile integrale de impozit pentru locuința de domiciliu, terenul aferent și un singur mijloc de transport la alegere. De aceste facilități beneficiază veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale acestora. De asemenea, măsurile se aplică și persoanelor persecutate politic, deportate, luate prizonieri sau persecutate etnic (titularii prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990 și OG nr. 105/1999). Atenție însă: dreptul nu se mai extinde automat prin moștenire către copii, iar bazele de date au fost restructurate. Ca regulă de bază, scutirea nu se aplică pentru toate apartamentele deținute. Dacă locuința este împărțită cu soțul sau soția, facilitățile rămân în vigoare pentru întregul imobil, dar cotele deținute de copii sau alți terți vor fi taxate. Pentru dosar aveți nevoie de cerere, act de identitate, actele bunurilor și decizia de recunoaștere a calității (legitimație/adeverință). Văduvele nerecăsătorite pot fi solicitate să prezinte acte recente de stare civilă, iar dacă dosarul este depus de o altă persoană, este obligatorie o împuternicire legală. Urmașii, revoluționarii și participanții la misiuni militare În 2026, regulile s-au înăsprit drastic. De exemplu, scutirile naționale obligatorii pentru clădiri și terenuri nu se mai aplică automt urmașilor (copiilor sau soților supraviețuitori) prevăzuți de Decretul-lege nr. 118/1990. De asemenea, dacă ați moștenit un bun care era scutit în trecut, dreptul nu se transmite automat mai departe. Situația s-a schimbat complet și pentru categoriile de revoluționari sau pentru participanții la misiuni militare internaționale (Legea nr. 168/2020). Pentru aceștia din urmă, facilitățile au devenit opționale. Consiliul Local din localitate decide dacă le mai aprobă sau nu. De aceea, este vital să verificați legitimația sau decizia după articolul exact în baza căruia a fost emisă. Nu vă bazați pe faptul că ați depus o cerere în 2025 sau că aveți un talon de indemnizație valabil. În 2026, vechile facilități pot fi istorie. Pensia mică și impozitul pe casă Nu există o scutire națională generală de impozit pe locuință pentru toți pensionarii cu venituri mici. Plafonul de 3.000 de lei folosit la taxarea pensiei nu este și plafon național pentru scutirea casei. Pot exista facilități aprobate local, în cadrul permis de Codul fiscal. Hotărârea consiliului local stabilește beneficiarii, veniturile luate în calcul, bunurile eligibile, documentele și termenele. Dacă localitatea are o asemenea facilitate, dosarul poate include taloanele de pensie și dovezi ale celorlalte venituri ale solicitantului sau familiei, declarații privind componența gospodăriei, actele de proprietate și alte documente prevăzute în regulament. La primărie, întrebarea utilă este: „Ce facilități fiscale pentru venituri reduse sunt în vigoare în 2026, prin ce hotărâre și până când se poate depune cererea?”. Trebuie solicitate regulamentul și lista de acte, nu doar o informație verbală. Taxa de salubritate Și pentru taxa de salubrizare sau alte taxe speciale trebuie consultat regulamentul local. Art. 485 din Codul fiscal permite facilități pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, însă acordarea lor depinde de hotărârea autorității locale. O factură emisă de operatorul de salubritate nu este automat același lucru cu o taxă specială încasată de primărie. Beneficii pentru pensionarii din Apuseni și Delta Dunării O facilitate fiscală distinctă, reconfirmată și clarificată prin OG nr. 6/2026, vizează pensionarii care locuiesc în localitățile din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Delta Dunării (prevăzute în HG nr. 323/1996 și HG nr. 395/1996). Aceștia beneficiază de o reducere cu 50% a impozitului pentru locuința de domiciliu, terenul aferent acesteia și pentru un singur mijloc de transport la alegere. Atenție însă la condițiile stricte: Din calculul reducerii sunt excluse încăperile din casă folosite pentru activități economice (firme, cabinete sau magazine). Nu este suficient să dețineți o casă de vacanță în aceste regiuni.  Pentru a obține reducerea, trebuie să aveți domiciliul legal acolo și să locuiți efectiv în acea gospodărie. Pentru aplicarea facilității, depuneți la compartimentul fiscal local actul de identitate, actele de proprietate și documentele sau declarațiile cerute de primăria ta pentru a dovedi locuirea efectivă în zonă. Pensii de urmaș, pensii de război și alte venituri protejate Pentru pensia de urmaș, impozitul se stabilește în raport cu dreptul fiecărui beneficiar, nu prin tratarea sumei cuvenite mai multor urmași ca pensie a unei singure persoane. Copiii și tinerii care se încadrează în categoriile exceptate de la CASS, precum minorii și, în condițiile legii, elevii sau studenții de până la 26 de ani, beneficiază de regimul respectiv pentru pensia de urmaș. Adeverința de studii și actele de identitate trebuie să fie actualizate la plătitor. Scutirea de CASS nu reprezintă, prin ea însăși, scutire integrală de impozitul pe venit. Art. 62 lit. k) din Codul fiscal declară neimpozabile anumite pensii pentru invalizi, orfani și văduve sau văduvi de război, precum și pensii acordate în cazurile de invaliditate ori deces legate de misiuni sau de serviciul în instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Sunt neimpozabile și sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor încadrați în gradul I de invaliditate. Aceste excepții nu fac neimpozabile toate pensiile militare și nici toate pensiile de invaliditate. Încadrarea se verifică în decizia de acordare, la casa plătitoare. Indemnizațiile reparatorii acordate prin legi speciale trebuie separate de pensia propriu-zisă. Pensionarii care lucrează: când nu datorează CAS sau CASS Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, pensionarii sunt exceptați de la CAS, contribuția pentru pensie, în condițiile art. 150 din Codul fiscal. Persoanele care realizează venituri din pensii sunt exceptate de la CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. De exemplu, un pensionar care încasează drepturi de autor pentru o carte beneficiază de aceste excepții, dar poate datora impozit pe venit. La plătitorul drepturilor de autor se prezintă documentele care dovedesc calitatea de pensionar. Pentru activitatea independentă, statutul se declară corespunzător în Declarația unică, iar decizia de pensionare se păstrează ca document justificativ. Scutirea de CAS pentru un PFA nu înseamnă și scutire generală de CASS sau de impozit. Dacă pensionarul este salariat, pensionarea nu elimină contribuțiile aferente salariului. Există însă o excepție de la calcularea contribuțiilor la nivelul salariului minim pentru anumite persoane pensionate pentru limită de vârstă în sistemul public care au salarii sub acest nivel. Sunt excluse din această facilitate unele situații de pensii de serviciu și cumul cu sisteme neintegrate. Încadrarea se verifică la angajator, pe baza deciziei de pensionare. Pentru pensionarii cu handicap grav sau accentuat, scutirea de impozit pe venit privește și salariile, activitățile independente, drepturile de proprietate intelectuală și anumite venituri agricole, silvice sau piscicole, în condițiile art. 60. Certificatul se prezintă plătitorului ori organului fiscal competent, după tipul venitului. Scutirea nu se extinde automat la chirii, dividende sau dobânzi. Pensii private: contribuțiile proprii nu sunt impozitate ca un câștig La plata banilor din Pilonul II sau Pilonul III, impozitul pe venit vizează partea care depășește contribuțiile nete, după aplicarea plafonului neimpozabil și a deducerilor legale. La plata unică, fiecare fond aplică un singur plafon de 3.000 de lei. La plățile eșalonate, plafonul se aplică pentru fiecare rată lunară, de la fiecare fond. Administratorul calculează și reține taxele. CASS are altă bază: în regimul aplicabil plăților din 2026, contribuția se calculează asupra plății care depășește 3.000 de lei, nu doar asupra câștigului investițional. Solicitați administratorului o simulare a sumei nete. Dacă aveți certificat de handicap grav sau accentuat, depuneți-l și la fondul privat pentru scutirea de impozit; înregistrarea lui la casa publică de pensii nu înlocuiește acest demers. Documentele și forma copiilor sunt cele prevăzute în procedura administratorului. Rovinieta gratuită Pe lângă dările clasice, pensionarii cu dizabilități grave sau accentuate pot beneficia de scutirea totală de la plata rovinietei, în baza Legii nr. 448/2006. Este vorba de o facilitate complet diferită de reducerea impozitului auto. Dosarul nu se depune la primărie, ci la DGASPC, și trebuie să includă cererea, buletinul, certificatul de handicap și talonul mașinii. Dacă mașina aparține asistentului personal sau însoțitorului, sunt necesare documentele care dovedesc această calitate. Atenție însă: rovinieta gratuită nu este activă instant, așa că verificați data exactă de la care devine valabilă în sistem. Acte scutite de taxe și procese fără taxe de timbru O altă facilitate vizează veteranii, văduvele de război și persoanele persecutate politic sau etnic. Articolul 476 din Codul Fiscal îi scutește pe aceștia de taxele locale pentru eliberarea de certificate, avize și autorizații, în baza documentelor care le atestă statutul depuse direct la instituția emitentă. În plus, dacă sunteți nevoiți să deschideți un proces în instanță împotriva Casei de Pensii (pentru erori de calcul sau stagiul de cotizare), legea pensiilor (nr. 360/2023, art. 132) prevede că toate litigiile privind drepturile de pensie sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Această gratuitate se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei pe care o încasează. Cum verificați că nu plătiți mai mult decât datorați în 2026 Verificarea începe întotdeauna cu două documente de bază: talonul de pensie și decizia de impunere a impozitelor locale. Analizați separat fiecare categorie: impozitul pe venit, CASS-ul, apoi taxele pe casă, teren și mașină. Pentru fiecare facilitate la care aveți dreptul, solicitați instituției competente trei informații clare: -temeiul legal exact, - lista completă de acte - data de la care se aplică reducerea. Păstrați cu sfințenie numărul de înregistrare al fiecărei cereri depuse. Un pont extrem de important: la primărie, întrebați și despre facilitățile legate de clădire, nu doar despre cele legate de statutul de pensionar. De exemplu, Codul Fiscal reduce valoarea impozabilă a caselor vechi. Primiți o reducere de 15% pentru imobilele vechi de 50-100 de ani și de 25% pentru cele care depășesc 100 de ani. Ce faceți dacă ați plătit deja în plus Nu vă faceți face griji, banii pot fi recuperați. Conform normelor OUG nr. 9/2026, sumele achitate în plus pot fi compensate cu alte taxe viitoare sau pot fi restituite direct în cont. Pentru a primi banii înapoi, depuneți o cerere scrisă la direcția fiscală locală, atașați dovezile plății, actele care demonstrează dreptul la reducere și un extras de cont cu codul IBAN.

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect
Eveniment

Cât pierd pensionarii prin CASS și impozit: ce sumă ia statul și cum verifici dacă pensia netă este calculată corect

Pensionarii care primesc mai mult de 3.000 de lei brut pe lună trebuie să suporte două rețineri: contribuția de asigurări sociale de sănătate și impozitul pe venit. Ambele sunt calculate și oprite automat înainte ca pensia să ajungă în cont sau să fie plătită prin poștă. Calculul nu este însă atât de simplu pe cât pare. CASS și impozitul nu se aplică întregii pensii, dar nici nu se calculează identic. Pentru a verifica suma primită, pensionarul trebuie să pornească de la cuantumul brut înscris pe talon și să urmărească separat fiecare reținere. Pensiile de până la 3.000 de lei Pensiile cu o valoare brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu sunt supuse nici impozitului pe venit, nici contribuției de asigurări sociale de sănătate. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie Prin urmare, un pensionar care are o pensie brută de 2.800 de lei trebuie să primească, în mod obișnuit, aceeași sumă netă. La fel se întâmplă în cazul unei pensii de exact 3.000 de lei. Plafonul funcționează ca o sumă protejată: chiar dacă pensia depășește acest nivel, primii 3.000 de lei nu intră în baza de calcul a celor două rețineri. CASS se aplică numai diferenței care depășește plafonul Pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se aplică numai diferenței dintre pensia brută și plafon. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Regula poate fi exprimată astfel: CASS = 10% × (pensia brută – 3.000 de lei) În cazul unei pensii brute de 5.000 de lei, diferența supusă CASS este de 2.000 de lei. Contribuția reținută va fi, așadar, de 200 de lei, nu de 500 de lei. CASS pentru pensiile care depășesc plafonul se aplică începând din august 2025. Potrivit legislației actuale, pensionarii urmează să fie exceptați din nou de la plata acestei contribuții pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2028. Impozitul de 10% se calculează după scăderea CASS Aici apare principala sursă de confuzie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Impozitul pe venit nu se calculează direct asupra întregii diferențe care depășește 3.000 de lei. Din pensia brută se scad mai întâi suma neimpozabilă de 3.000 de lei și contribuția de sănătate. Abia asupra rezultatului se aplică impozitul de 10%. Formula este: Venit impozabil = pensia brută – 3.000 de lei – CASS Impozit = 10% × venitul impozabil Această ordine a operațiunilor este confirmată și de Casa Națională de Pensii Publice: impozitul se aplică după deducerea plafonului neimpozabil și, după caz, a contribuției de sănătate. Exemplu pentru o pensie brută de 3.500 de lei Din pensia brută de 3.500 de lei se scade plafonul de 3.000 de lei. Rămâne o diferență de 500 de lei. CASS reprezintă 10% din această diferență, adică 50 de lei. Pentru stabilirea impozitului, din cei 500 de lei se mai scade CASS de 50 de lei. Baza impozabilă va fi astfel de 450 de lei, iar impozitul de 10% va fi de 45 de lei. Pensionarul va primi: 3.500 – 50 – 45 = 3.405 lei net Reținerile totale sunt de 95 de lei, nu de 100 de lei. Exemplu pentru o pensie brută de 5.000 de lei În cazul unei pensii de 5.000 de lei, partea care depășește plafonul este de 2.000 de lei. CASS va fi de 200 de lei. Venitul impozabil se stabilește scăzând din pensia brută atât plafonul de 3.000 de lei, cât și contribuția de 200 de lei. Rezultă o bază impozabilă de 1.800 de lei, pentru care impozitul este de 180 de lei. Pensia netă va fi: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei În total, din pensia brută se rețin 380 de lei. Cât se reține dintr-o pensie de 8.000 de lei Pentru o pensie brută de 8.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 5.000 de lei. CASS este de 500 de lei. După scăderea plafonului și a contribuției, baza de impozitare rămâne de 4.500 de lei. Impozitul va fi de 450 de lei. Pensionarul trebuie să primească: 8.000 – 500 – 450 = 7.050 de lei net Reținerile totale ajung în acest caz la 950 de lei. Pensionarul nu trebuie să depună declarație Pentru pensiile plătite în România, CASS și impozitul sunt calculate, reținute și virate statului de instituția care plătește pensia. Pensionarul nu trebuie să depună Declarația unică și nici să achite separat aceste sume. Impozitul reținut este final. Regula se aplică pensiilor din sistemul public, pensiilor militare și celorlalte venituri din pensii plătite de entități care au obligația legală de a efectua reținerea. Situația poate fi diferită pentru pensiile încasate din străinătate. În acest caz trebuie verificate convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul respectiv, obligația declarării venitului și regulile fiscale aplicabile în funcție de domiciliul fiscal al beneficiarului. Persoanele cu handicap grav sau accentuat au o regulă specială Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe veniturile din pensii. Scutirea de impozit nu înseamnă însă automat și scutirea de CASS. CNPP a precizat că, dacă pensia unei persoane cu handicap depășește 3.000 de lei, contribuția de sănătate de 10% se aplică diferenței care trece peste plafon. Indemnizația de handicap acordată în baza Legii nr. 448/2006 rămâne distinctă și este exceptată de la CASS. De exemplu, pentru o pensie brută de 5.000 de lei, o persoană care beneficiază legal de scutirea de impozit poate avea de achitat CASS de 200 de lei, fără impozitul pe venit aplicat în situația obișnuită. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul trebuie să identifice mai întâi cuantumul brut al pensiei, care nu trebuie confundat cu suma efectiv încasată. Apoi poate verifica dacă apar distinct contribuția de sănătate, impozitul și eventualele alte rețineri. Calculul trebuie făcut în această ordine: Se scad 3.000 de lei din pensia brută. Se calculează CASS de 10% asupra diferenței. Din diferență se scade CASS. Se calculează impozitul de 10% asupra rezultatului. Din pensia brută se scad CASS și impozitul. Pe talon pot apărea și alte diminuări, care nu au legătură cu fiscalitatea pensiei: popriri, debite recuperate de casa de pensii, pensie de întreținere sau alte obligații executorii. Acestea trebuie analizate separat. Ce faci dacă suma primită nu corespunde calculului Dacă reținerile înscrise pe talon par greșite, pensionarul poate solicita explicații instituției care îi plătește pensia. Pentru pensiile din sistemul public, cererea se adresează casei teritoriale de pensii de care aparține beneficiarul. În cazul pensiilor militare, solicitarea se transmite casei de pensii sectoriale competente. La cerere este util să fie anexate o copie a talonului, decizia de pensionare și actul de identitate. Pensionarul trebuie să solicite în scris prezentarea modului de calcul și, dacă există o eroare, corectarea reținerilor și restituirea eventualelor sume oprite nejustificat. Verificarea talonului este importantă mai ales după majorarea sau recalcularea pensiei. O creștere a cuantumului brut poate determina depășirea plafonului de 3.000 de lei și apariția celor două rețineri. Aceasta nu înseamnă că întreaga pensie a devenit impozabilă, ci numai că partea care depășește plafonul intră în mecanismul fiscal prevăzut de lege.

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani
Eveniment

Noi condiții de pensionare pentru femei din octombrie 2026: când trebuie depus dosarul pentru a nu pierde bani

Începând din octombrie 2026, crește din nou stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru femei. Modificarea este o etapă din calendarul stabilit prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Schimbarea le privește direct pe femeile născute în martie 1964, care ajung la vârsta standard de pensionare în octombrie 2026. Pentru a primi pensia de la data la care îndeplinesc condițiile, cererea trebuie înregistrată în cel mult 30 de zile calendaristice. Ce se modifică din octombrie 2026 Potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor, pentru femeile născute în martie 1964 sunt valabile următoarele condiții: Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie - vârsta standard de pensionare: 62 de ani și 7 luni; - stagiul complet de cotizare contributiv: 33 de ani și 7 luni; - stagiul minim de cotizare contributiv: 15 ani. Aceste femei îndeplinesc condițiile de pensionare în cursul lunii octombrie 2026, în funcție de ziua nașterii. De exemplu, o femeie născută la 10 martie 1964 împlinește vârsta standard de pensionare la 10 octombrie 2026. Față de femeile născute în februarie 1964, stagiul complet contributiv crește cu o lună, de la 33 de ani și 6 luni la 33 de ani și 7 luni. Vârsta standard rămâne, pentru această etapă, la 62 de ani și 7 luni, iar stagiul minim rămâne 15 ani. CNPP precizează că vârsta standard și stagiul complet contributiv cresc treptat pentru femei până în ianuarie 2035, când vor ajunge la 65 de ani, respectiv 35 de ani. Stagiul complet nu trebuie confundat cu stagiul minim O distincție importantă este cea dintre stagiul minim și stagiul complet de cotizare contributiv. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru pensia obișnuită pentru limită de vârstă, femeia trebuie să îndeplinească simultan două condiții: să ajungă la vârsta standard stabilită în funcție de luna și anul nașterii și să aibă cel puțin 15 ani de contribuții. Prin urmare, o femeie care ajunge în octombrie 2026 la vârsta de 62 de ani și 7 luni poate obține pensie pentru limită de vârstă chiar dacă nu are stagiul complet de 33 de ani și 7 luni, cu condiția să fi realizat stagiul minim contributiv de 15 ani. Cuantumul pensiei va fi însă calculat în funcție de contribuțiile și punctele acumulate. Stagiul complet de 33 de ani și 7 luni devine esențial în special pentru aplicarea unor reduceri ale vârstei standard, precum cele acordate pentru copii, activitatea în condiții deosebite sau speciale ori pentru accesul la pensia anticipată. Cine se poate pensiona mai devreme Femeile care au realizat stagiul complet contributiv pot beneficia, în anumite situații, de reducerea vârstei standard. Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea Mamele care au născut și au crescut copii până la vârsta de 16 ani – sau au adoptat și crescut copii cel puțin 13 ani – beneficiază de o reducere cu: - șase luni pentru un copil; - un an pentru doi copii; - un an și șase luni pentru trei copii; - doi ani pentru patru copii; - doi ani și șase luni pentru cinci copii; - trei ani pentru șase copii; - trei ani și șase luni pentru șapte sau mai mulți copii. Reducerea se acordă numai dacă este îndeplinit stagiul complet contributiv prevăzut pentru luna și anul nașterii. Pot exista reduceri și pentru perioadele lucrate în fostele grupe I și a II-a, în condiții deosebite sau speciale, calculate după regulile proprii fiecărei categorii. Când trebuie depus dosarul de pensionare Cererea poate fi depusă din momentul în care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pentru femeile născute în martie 1964, data exactă diferă în funcție de ziua nașterii. Dosarul trebuie înregistrat la casa teritorială de pensii în 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor. Dacă această perioadă este respectată, pensia pentru limită de vârstă se acordă de la data la care persoana a devenit eligibilă, chiar dacă decizia este emisă mai târziu. De exemplu, dacă o femeie îndeplinește condițiile la 10 octombrie 2026 și depune cererea în interiorul termenului de 30 de zile, drepturile se acordă începând cu 10 octombrie. Dacă dosarul este depus după expirarea termenului, pensia se acordă, în principiu, numai de la data înregistrării cererii. Lunile sau zilele dintre momentul îndeplinirii condițiilor și cel al depunerii nu mai sunt recuperate. Legea nu acordă automat pensia: este necesară o cerere. Ce înseamnă, de fapt, „pierderea retroactivității” Expresia este folosită frecvent, dar juridic este mai corect să spunem că solicitantul pierde posibilitatea ca drepturile să fie acordate de la data îndeplinirii condițiilor. Termenul de 30 de zile nu înseamnă că dosarul trebuie depus obligatoriu pe 1 octombrie și nici că toate femeile vizate au aceeași dată-limită. Cele 30 de zile se calculează individual, începând de la data la care fiecare persoană împlinește vârsta standard sau vârsta redusă aplicabilă. De aceea, pensionarea nu trebuie calculată numai după anul nașterii. Contează luna și ziua nașterii, stagiul contributiv efectiv și eventualele reduceri legale. Ce trebuie verificat înainte de depunerea cererii Persoanele care urmează să se pensioneze ar trebui să solicite din timp verificarea stagiului de cotizare și să pregătească documentele pentru perioadele care nu apar în evidențele electronice. Dosarul poate cuprinde, după caz, carnetul de muncă, adeverințe privind vechimea, sporurile permanente, grupele de muncă sau condițiile speciale, actele de stare civilă, diploma de studii universitare urmate la zi, livretul militar și certificatele de naștere ale copiilor. Adeverințele lipsă pot influența atât momentul pensionării, cât și valoarea pensiei. În special atunci când este solicitată o reducere a vârstei standard, câteva luni nerecunoscute pot face diferența dintre admiterea și respingerea cererii. Calendarul continuă să se modifice În noiembrie 2026 vor ajunge la vârsta standard femeile născute în aprilie 1964. Pentru acestea rămân valabile vârsta de 62 de ani și 7 luni, stagiul complet de 33 de ani și 7 luni și stagiul minim de 15 ani. Următoarea creștere intervine pentru femeile născute în mai 1964, care se pot pensiona, potrivit calendarului general, în ianuarie 2027: vârsta standard urcă la 62 de ani și 8 luni, iar stagiul complet la 33 de ani și 8 luni.

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc
Eveniment

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc

Bormașina pornită dimineața devreme, mobilierul montat în pauza de prânz sau renovarea care pare să nu se mai termine pot transforma viața la bloc într-un test de rezistență. Din 13 iunie 2026, sancțiunile pentru zgomotul care tulbură liniștea locatarilor au crescut, iar repetarea faptelor într-un interval de 72 de ore poate atrage, în cazul încălcării orelor de liniște, amenzi de până la 6.000 de lei. Amenzi noi în 2026 Noile reguli au fost introduse prin Legea nr. 92/2026, care a modificat Legea nr. 61/1991. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Legea stabilește două intervale obligatorii de liniște: între orele 22:00 și 08:00; între orele 13:00 și 14:00. În aceste perioade este interzisă tulburarea liniștii locatarilor prin zgomote, larmă sau folosirea la intensitate mare a oricărui aparat, obiect ori instrument muzical, în locuințe, în alte spații din imobilele rezidențiale sau în imediata vecinătate a acestora. Bormașina, rotopercutorul, ciocanul, polizorul, aspiratorul industrial și alte unelte folosite la renovări pot intra în categoria aparatelor sau obiectelor care produc zgomote. Folosirea lor în orele legale de liniște poate fi, prin urmare, sancționată. Programul se aplică în toate zilele săptămânii, inclusiv sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. Legea nu stabilește un program național separat pentru weekend. Ce amendă riscă vecinul care folosește bormașina Legea face diferența între zgomotul produs în orele de liniște și tulburarea liniștii locuitorilor în restul zilei. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Dacă un vecin folosește bormașina în intervalele 22:00–08:00 sau 13:00–14:00 și tulbură liniștea locatarilor, poate primi o amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Dacă această contravenție este repetată într-un interval de 72 de ore de la constatarea primei fapte, sancțiunea crește la 4.000–6.000 de lei. Alternativ, legea prevede prestarea a 70–120 de ore de activități în folosul comunității. Amenda de până la 6.000 de lei nu se aplică automat la prima folosire a bormașinii. Ea poate interveni dacă tulburarea orelor de liniște este constatată și apoi repetată în intervalul prevăzut de lege. De ce apare aceeași amendă și în cazul petrecerilor Amenda de 4.000–6.000 de lei apare în lege și pentru o altă faptă: organizarea de petreceri private și utilizarea aparaturii muzicale la o intensitate care tulbură liniștea locuitorilor, în corturi, curți, alte amenajări sau spații neacoperite situate în apropierea locuințelor ori a imobilelor cu caracter social. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul În această situație, sancțiunea de 4.000–6.000 de lei poate fi aplicată de la prima constatare. Dacă petrecerea zgomotoasă este repetată în 72 de ore, amenda ajunge la 6.000–12.000 de lei sau poate fi dispusă prestarea a 100–150 de ore de activități în folosul comunității. Prin urmare, nunțile, botezurile și petrecerile în aer liber au un regim diferit de cel aplicabil bormașinii folosite într-un apartament. Poate fi aplicată amendă și în afara orelor de liniște Faptul că lucrările sunt executate la ora 10:00 sau la ora 17:00 nu înseamnă că proprietarul are dreptul să producă orice nivel de zgomot, fără nicio limită. Legea sancționează, separat, „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor” prin zgomote produse cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte și larmă. Această contravenție nu este legată exclusiv de intervalele 22:00–08:00 și 13:00–14:00. Prima faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Dacă este repetată în 72 de ore de la prima constatare, amenda crește la 1.000–3.000 de lei sau poate fi aplicată sancțiunea prestării a 50–100 de ore de activități în folosul comunității. În practică, agentul constatator va analiza situația concretă. Durata, intensitatea și caracterul repetat al zgomotului pot conta în stabilirea faptului că liniștea locuitorilor a fost tulburată fără drept. O intervenție scurtă, efectuată la o oră rezonabilă și în afara programului de liniște, nu constituie automat contravenție. Situația este însă diferită atunci când zgomotul este puternic, prelungit sau se repetă zile la rând. Este legal să folosești bormașina toată ziua? Legea nu stabilește un număr maxim de minute sau de ore în care poate fi folosită o bormașină. Nu există însă nici o regulă potrivit căreia proprietarul ar avea dreptul să găurească pereții fără întrerupere în tot intervalul cuprins între orele 08:00 și 22:00. Chiar și în afara orelor de liniște, lucrările trebuie executate astfel încât să nu tulbure fără drept liniștea celorlalți locatari. O intervenție de câteva minute la ora 11:00 nu este comparabilă cu folosirea rotopercutorului timp de mai multe ore, zile la rând. Nici faptul că apartamentul este proprietate privată nu îi permite titularului să afecteze nelimitat folosirea normală a celorlalte locuințe. Asociația poate stabili un program mai strict Regulamentul condominiului poate conține reguli privind comportamentul locatarilor, folosirea părților comune și desfășurarea lucrărilor zgomotoase. Asociația poate adopta intervale de liniște mai largi decât minimul stabilit de lege, de exemplu o pauză mai lungă după-amiaza sau anumite restricții privind renovările în weekend. Regulile interne trebuie adoptate și aduse la cunoștința proprietarilor, chiriașilor și persoanelor găzduite. Ele nu modifică însă intervalele din Legea nr. 61/1991 și nu permit asociației să aplice amenzile contravenționale prevăzute de aceasta. Asociația, prin președinte și organele sale de conducere, poate solicita respectarea regulamentului și poate sesiza autoritățile. Nu poate însă aplica, din proprie inițiativă, amenda de până la 6.000 de lei pentru tulburarea liniștii. De asemenea, încălcarea programului intern nu înseamnă automat că poliția va aplica o amendă în temeiul Legii nr. 61/1991. Agentul trebuie să constate existența unei contravenții prevăzute de lege. Trebuie anunțată asociația înaintea renovării? Legea nu impune, la nivel național, anunțarea asociației înaintea oricărei renovări interioare. O asemenea obligație poate fi însă prevăzută în regulamentul condominiului. Anunțarea vecinilor și afișarea perioadei estimate a lucrărilor reprezintă măsuri utile, mai ales dacă renovarea presupune folosirea repetată a unor unelte zgomotoase. Simplul anunț nu îi oferă însă proprietarului dreptul de a ignora orele de liniște. Mesajul „Renovăm între 1 și 15 octombrie, ne cerem scuze pentru disconfort” nu reprezintă o autorizație pentru folosirea bormașinii la ora 07:00, între orele 13:00 și 14:00 sau noaptea. În plus, dacă lucrările afectează structura de rezistență, proprietatea comună, instalațiile comune, fațada, aspectul exterior ori destinația spațiului, pot fi necesare acorduri, proiecte și autorizații. Respectarea programului de liniște nu face legală o lucrare care necesită aprobări separate. Cum procedezi când vecinul nu se oprește Primul pas poate fi o discuție calmă, dacă situația permite acest lucru. Uneori, vecinul nu își dă seama cât de puternic se transmite zgomotul prin pereți și planșee. Locatarii îi pot solicita un program previzibil, astfel încât operațiunile foarte zgomotoase să fie concentrate în anumite intervale rezonabile. Dacă problema continuă, persoana afectată poate: - să informeze în scris președintele asociației; - să verifice regulamentul condominiului; - să noteze zilele, orele și durata zgomotelor; - să păstreze mesajele schimbate cu vecinul sau cu asociația; - să solicite intervenția Poliției ori a Poliției Locale, în limitele competențelor acesteia. Pentru ca fapta să poată fi constatată mai ușor, sesizarea ar trebui făcută în timp ce zgomotul se produce. Dacă echipajul ajunge după oprirea lucrărilor, constatarea directă poate deveni mai dificilă. Numărul 112 trebuie folosit numai atunci când situația necesită o intervenție imediată sau când există și alte pericole, precum amenințări, violență, scandal ori distrugeri. Pentru situațiile fără caracter de urgență pot fi contactate secția de poliție competentă sau dispeceratul Poliției Locale. Trebuie măsurat zgomotul cu o aplicație? Locatarul nu este obligat să dețină un sonometru și nici să prezinte o măsurătoare oficială pentru a face o sesizare. Contravențiile prevăzute de lege nu sunt condiționate, în fiecare situație, de demonstrarea depășirii unui anumit număr de decibeli în apartamentul reclamantului. O înregistrare realizată cu telefonul poate ajuta la indicarea momentului, duratei și caracterului repetat al zgomotului, dar nu reprezintă o măsurătoare acustică omologată. Aplicațiile de mobil sunt doar orientative, deoarece microfonul telefonului nu este un instrument profesional de măsurare. Pentru aplicarea sancțiunii, agentul constatator analizează situația și probele disponibile. În cazul unui proces civil referitor la un zgomot persistent, pot fi utile și declarațiile altor vecini, sesizările scrise, procesele-verbale întocmite de autorități și, dacă este necesar, o expertiză de specialitate. Ce înseamnă repetarea faptei în 72 de ore Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 92/2026 este extinderea intervalului în care repetarea contravenției atrage sancțiuni mai severe. Termenul a crescut de la 24 la 72 de ore și se calculează de la constatarea primei fapte. Nu este suficient ca un locatar să susțină că vecinul „face mereu gălăgie”. Pentru aplicarea sancțiunii majorate trebuie să existe o primă contravenție constatată, urmată de repetarea faptei în intervalul prevăzut de lege. În cazul bormașinii folosite în orele de liniște, diferența este considerabilă: prima faptă poate atrage o amendă de 1.000–2.000 de lei, iar repetarea în 72 de ore poate majora sancțiunea la 4.000–6.000 de lei.

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic
Eveniment

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic

Proprietarii de case și apartamente sunt obligați și în 2026 să încheie o poliță PAD, care protejează locuința în cazul cutremurelor, inundațiilor naturale și alunecărilor de teren. Asigurarea costă 50 sau 130 de lei pe an, în funcție de materialele din care este construit imobilul, iar lipsa ei poate atrage o amendă de până la 500 de lei. Cine trebuie să încheie polița PAD Obligația revine persoanelor fizice și juridice care dețin în România construcții înregistrate fiscal cu destinația de locuință și folosite efectiv ca atare. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Regula se aplică atât caselor, cât și apartamentelor, indiferent dacă proprietarul locuiește acolo, a închiriat imobilul sau îl folosește doar ocazional. În cazul locuințelor aflate în proprietatea statului ori a autorităților locale, obligația revine persoanelor sau instituțiilor care le administrează. Pentru locuințele cumpărate prin leasing financiar răspunde locatorul, dacă în contract nu este stabilit altfel. Chiriașul nu este obligat să cumpere polița PAD, deoarece responsabilitatea legală aparține proprietarului. Dacă o persoană deține mai multe apartamente sau case, trebuie încheiată câte o poliță pentru fiecare unitate locativă. Nu poate fi folosită aceeași asigurare pentru două proprietăți diferite. Cât costă asigurarea obligatorie în 2026 Prețul poliței este stabilit prin lege, nu în funcție de valoarea de piață a imobilului sau de localitatea în care se află acesta. Citește și: Ce faci dacă îți sunt furați banii de pe card: pașii de urmat în caz de fraudă și cum îți poți recupera banii Pentru locuințele de tip A, prima este de 130 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei. În această categorie intră clădirile cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori alte materiale tratate termic sau chimic. Pentru locuințele de tip B, polița costă 50 de lei pe an, iar despăgubirea maximă este de 50.000 de lei. Sunt încadrate aici, în principal, construcțiile cu pereți exteriori din cărămidă nearsă, chirpici sau alte materiale care nu au fost tratate termic ori chimic. Prima se achită integral, înainte de emiterea contractului. PAD poate fi încheiată pentru 12 luni sau pentru o perioadă mai lungă, cu plata primei corespunzătoare fiecărui an. Unde poate fi cumpărată polița Asigurarea poate fi încheiată direct online, prin platforma PAID, prin intermediul asigurătorilor autorizați sau al distribuitorilor cu care PAID colaborează. Contractul poate fi emis și în format electronic. Proprietarul trebuie să furnizeze datele de identificare, adresa exactă a imobilului, informațiile cadastrale sau fiscale cerute și materialele din care este construită locuința. Declararea greșită a tipului clădirii poate avea consecințe la acordarea despăgubirii. Dacă o locuință de tip A este asigurată în mod eronat drept locuință de tip B, plata va fi limitată la suma înscrisă în contract, respectiv 50.000 de lei. Valabilitatea poliței poate fi verificată în baza de date administrată de PAID România. Polița poate fi cumpărată și prin Ghișeul.ro. Ce riscuri acoperă PAD Polița obligatorie are o acoperire limitată la trei categorii de dezastre naturale: - cutremurul; - alunecarea de teren; - inundația produsă din cauze naturale. În cazul inundațiilor pot fi acoperite pagubele provocate de revărsarea râurilor, lacurilor sau mării, ruperea digurilor, formarea torenților și acumularea apelor provenite din precipitații abundente ori din topirea bruscă a zăpezii. Asigurarea acoperă construcția propriu-zisă și elementele legate structural de aceasta: pereți, planșee, acoperiș, fundație, instalații și dependințe care fac parte din clădire. Pot intra în despăgubire și unele pagube indirecte, precum incendiul sau explozia produse ca urmare directă a unui cutremur, a unei inundații ori a unei alunecări de teren. Câți bani primește proprietarul Despăgubirea nu este acordată automat la valoarea maximă înscrisă în poliță. PAID plătește costul constatat al reparațiilor sau al înlocuirii elementelor distruse, fără să depășească: 100.000 de lei pentru o locuință de tip A; 50.000 de lei pentru o locuință de tip B. Dacă reparațiile unei locuințe de tip A sunt evaluate la 35.000 de lei, proprietarul va primi cel mult această sumă, nu plafonul de 100.000 de lei. Dacă paguba este de 180.000 de lei, PAD va acoperi cel mult 100.000 de lei. Diferența poate fi acoperită numai printr-o poliță facultativă, dacă proprietarul deține una. Ce nu este acoperit de asigurarea obligatorie PAD nu este o asigurare completă a casei. În mod obișnuit, aceasta nu acoperă: - mobila, aparatura electrocasnică, hainele sau celelalte bunuri din interior; - incendiul care nu a fost provocat de unul dintre cele trei dezastre asigurate; - explozia, furtul, vandalismul, furtuna, grindina sau greutatea zăpezii; - inundația produsă de o țeavă spartă, instalația sanitară sau un vecin; - piscinele, saunele, rampele auto, gardurile, pergolele, magaziile și alte anexe care nu sunt legate structural de locuință; - cazarea provizorie pe perioada reparațiilor; - tasarea normală a terenului și defectele de construcție; - pagubele favorizate de extinderi sau modificări executate fără autorizație, dacă acestea au afectat structura de rezistență. Pentru incendiu, furt, avarii la instalații, bunurile din casă și răspunderea față de vecini este necesară o asigurare facultativă. Cele două polițe se completează, însă asigurarea facultativă nu înlocuiește PAD. În principiu, o poliță facultativă pentru locuință nu poate fi emisă fără existența unei PAD valabile. Ce se întâmplă cu blocurile încadrate în clasa I de risc seismic Proprietarii locuințelor încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot încheia PAD și nu riscă amendă pentru lipsa acesteia, dar pot solicita o asigurare facultativă Locuințele din clădiri expertizate tehnic și încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare. Întrucât legea nu permite încheierea poliței PAD pentru aceste locuințe, proprietarii lor nu riscă amendă pentru lipsa asigurării obligatorii. Regula se aplică numai imobilelor care au primit această încadrare printr-un raport de expertiză, nu oricărei clădiri vechi sau considerate informal „cu risc”. Ce a schimbat Legea nr. 115/2023 Legea nr. 115/2023 a introdus posibilitatea de a asigura facultativ imobilele cu risc seismic chiar și în absența poliței obligatorii. Pentru celelalte imobile, asigurarea facultativă poate fi emisă, de regulă, numai dacă există deja o poliță PAD valabilă. Încheierea unei asigurări facultative pentru o locuință dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic nu este însă garantată. Acceptarea cererii depinde de evaluarea riscului și de condițiile fiecărui asigurător. După consolidarea clădirii și recepția lucrărilor, locuința va putea fi asigurată prin PAD, dacă îndeplinește cerințele legale. Cum se solicită despăgubirea După producerea dezastrului, proprietarul trebuie să anunțe imediat, după caz, pompierii, poliția, primăria sau celelalte autorități competente și să solicite documente privind cauzele și pagubele. Dauna trebuie notificată în scris asigurătorului care a emis polița sau direct PAID, după caz, în cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului. Depășirea termenului poate fi acceptată numai dacă proprietarul dovedește că s-a aflat în imposibilitatea de a face notificarea. Constatarea trebuie efectuată, în principiu, în maximum cinci zile lucrătoare de la avizare sau din momentul în care accesul în zona calamitată devine posibil. Proprietarul nu ar trebui să înceapă reparațiile definitive înainte de constatarea pagubelor, cu excepția intervențiilor urgente necesare pentru salvarea persoanelor, limitarea daunelor sau protejarea clădirii. Este util să păstreze fotografii, filmări, facturi și toate documentele eliberate de autorități. După primirea ultimului document necesar, asigurătorul sau PAID trebuie să soluționeze cererea în 15 zile lucrătoare. Plata se face, de regulă, în maximum zece zile lucrătoare de la acceptarea ofertei de despăgubire. Când poate fi refuzată despăgubirea Cererea poate fi respinsă dacă paguba nu a fost produsă de un risc acoperit, dacă evenimentul a avut loc în afara perioadei de valabilitate sau dacă proprietarul nu poate dovedi legătura dintre dezastru și avariile reclamate. Refuzul poate apărea și atunci când au fost furnizate informații false, pagubele au fost exagerate, locuința nu a fost întreținută corespunzător ori proprietarul a contribuit intenționat sau din culpă la producerea sau agravarea lor. Ce amendă riscă proprietarii fără PAD Nerespectarea obligației de asigurare constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 100 la 500 de lei. Constatarea și aplicarea sancțiunilor intră în atribuțiile autorităților locale, prin persoanele împuternicite în acest scop. Plata amenzii nu îl scapă pe proprietar de obligație: acesta va trebui să încheie ulterior și polița PAD. Pentru cine deține mai multe locuințe neasigurate, obligația există separat pentru fiecare dintre ele. Mai important, proprietarii care nu au o poliță valabilă nu pot pretinde despăgubiri de la PAID. Legea stabilește și că persoanele care refuză asigurarea nu beneficiază, pentru locuințele respective, de despăgubiri din bugetul de stat sau din bugetele locale pentru pagubele provocate de dezastrele acoperite prin PAD. Prin urmare, polița de 50 sau 130 de lei oferă doar o protecție financiară minimă. Pentru o locuință a cărei valoare depășește cu mult plafonul PAD, protecția reală presupune combinarea asigurării obligatorii cu una facultativă.

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026
Eveniment

Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026

Verificarea centralei termice și controlul instalației de gaze nu sunt aceeași operațiune, chiar dacă mulți proprietari le numesc generic „revizie”. Centrala, conductele de gaze și aparatele racordate au propriile verificări, termene și documente. În 2026, proprietarul unei locuințe cu centrală pe gaz trebuie să urmărească trei lucrări distincte: verificarea tehnică periodică a centralei, verificarea instalației de gaze la cel mult doi ani și revizia instalației de gaze la cel mult zece ani. Dacă termenele sunt depășite sau sunt găsite defecțiuni periculoase, centrala poate fi declarată necorespunzătoare, iar alimentarea cu gaze poate fi întreruptă până la remedierea problemelor. Trei operațiuni diferite, care nu se înlocuiesc între ele Prima confuzie care trebuie lămurită este cea dintre centrală și instalația de gaze. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Verificarea tehnică periodică a centralei – VTP ISCIR privește aparatul de încălzire: funcționarea, arderea, evacuarea gazelor arse și dispozitivele de siguranță. Verificarea tehnică a instalației de gaze privește conductele, îmbinările, robinetele și aparatele consumatoare racordate la instalație. Revizia tehnică a instalației de gaze este o examinare mai amplă, făcută periodic sau atunci când apar anumite situații speciale. Prin urmare, faptul că o firmă a verificat centrala nu înseamnă automat că a verificat și instalația de gaze. Nici o simplă curățare sau operațiune de service asupra centralei nu ține locul VTP-ului ISCIR. Verificarea centralei termice se face la cel mult doi ani Centralele termice de apartament intră, de regulă, sub incidența Prescripției tehnice ISCIR PT A1-2010, aplicabilă aparatelor de încălzit cu puteri nominale de până la 400 kW. Citește și: Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită Verificarea tehnică periodică trebuie efectuată la intervalul stabilit în documentele aparatului, fără a depăși, în mod obișnuit, doi ani. Data următoarei verificări poate fi găsită în livretul centralei sau în documentul eliberat la verificarea precedentă. În cadrul VTP, specialistul verifică, între altele: - existența și corectitudinea livretului aparatului; - integritatea centralei și condițiile de instalare; - funcționarea dispozitivelor de control și siguranță; - reglarea instalației de ardere; - evacuarea gazelor arse; - încadrarea noxelor în limitele admise; - etanșeitatea și funcționarea aparatului în condiții de siguranță. La final, rezultatul se înscrie în livret: „ADMIS”, dacă centrala poate continua să funcționeze, sau „RESPINS”, dacă sunt descoperite probleme care împiedică utilizarea în siguranță. Prescripțiile tehnice aplicabile sunt publicate de ISCIR. Revizia anuală de service nu este același lucru cu VTP-ul Unele firme sau manuale ale producătorilor recomandă o revizie de întreținere în fiecare an, înaintea sezonului rece. Citește și: Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei Aceasta poate include curățarea arzătorului și a schimbătorului de căldură, controlul presiunii, al vasului de expansiune și al altor componente. Revizia anuală este utilă pentru prevenirea defecțiunilor, reducerea consumului și menținerea garanției, dacă producătorul o cere. Ea nu înlocuiește însă verificarea tehnică periodică ISCIR, decât dacă operatorul autorizat efectuează și consemnează în mod expres toate operațiunile necesare pentru VTP. Proprietarul trebuie să întrebe clar ce cumpără: o curățare, o revizie de service, un VTP ISCIR sau un pachet care le cuprinde pe amândouă. Diferența se vede și în acte: după o revizie de service primești o factură și un raport de intervenție, în timp ce după un VTP ISCIR primești obligatoriu o fișă de verificări tehnice și completarea livretului aparatului, documente care se raportează în baza de date ISCIR. Instalația de gaze trebuie verificată la cel mult doi ani Separat de centrală, instalația de utilizare a gazelor naturale trebuie supusă unei verificări tehnice periodice la interval de maximum doi ani. Obligația revine clientului final, iar lucrarea poate fi efectuată numai de un operator economic autorizat ANRE pentru asemenea intervenții. Potrivit ANRE, pentru verificarea și revizia instalației de utilizare trebuie aleasă o firmă cu autorizație de tip EDIB, iar lucrarea se face în baza unui contract de prestări servicii încheiat anterior. Lista firmelor poate fi consultată în portalul ANRE. Specialistul urmărește, în principal, starea conductelor, îmbinărilor și robinetelor, etanșeitatea instalației, funcționarea aparatelor racordate, aerisirea încăperilor și evacuarea gazelor de ardere. Dacă există aparate racordate la coș, pot fi cerute și documente care să ateste verificarea și curățarea coșului de fum, în condițiile aplicabile instalației respective. Revizia instalației de gaze este obligatorie la zece ani Revizia tehnică a instalației de gaze se efectuează periodic la cel mult zece ani. Termenul se calculează de la data punerii în funcțiune a instalației sau de la ultima revizie tehnică. Lucrarea devine obligatorie și înainte de împlinirea celor zece ani: - după întreruperea utilizării instalației pentru mai mult de șase luni; - după orice eveniment care ar fi putut afecta funcționarea acesteia în siguranță; - atunci când sunt descoperite defecțiuni ori modificări care impun o examinare mai amplă; - la solicitarea justificată a operatorului sistemului de distribuție. Revizia presupune verificări mai extinse decât controlul efectuat la doi ani și poate include probe de rezistență și etanșeitate, în funcție de situația concretă. O locuință în care gazele au fost oprite mai mult de șase luni nu poate fi repusă pur și simplu în funcțiune pe baza vechii verificări. Înaintea reluării utilizării poate fi necesară revizia tehnică și remedierea tuturor neconformităților. Furnizorul trebuie să trimită o notificare înaintea scadenței Potrivit procedurii aprobate prin Ordinul ANRE nr. 179/2015, furnizorul de gaze trebuie să transmită gratuit clientului o notificare cu minimum 60 de zile înaintea datei la care expiră verificarea sau revizia periodică. Notificarea nu înseamnă însă că furnizorul va face automat lucrarea și nici că obligația trece asupra sa. Clientul trebuie să contacteze o firmă autorizată, să încheie contractul și să permită accesul specialistului. Furnizorul poate oferi propriul serviciu sau un pachet comercial, dar consumatorul nu este obligat să aleagă firma recomandată de acesta. Poate contracta orice operator care deține autorizația ANRE necesară. Nici lipsa notificării nu trebuie tratată ca o prelungire a valabilității. Proprietarul ar trebui să urmărească și documentele precedente, mai ales dacă a schimbat furnizorul, titularul contractului ori datele de contact. Cât costă verificările în 2026 Nu există un tarif unic stabilit de stat. Prețul diferă în funcție de oraș, firmă, puterea centralei, numărul aparatelor racordate, complexitatea instalației și deplasarea echipei. Ofertele publice și tarifele întâlnite pe piață în 2026 indică, orientativ: 190–350 de lei pentru VTP ISCIR la o centrală obișnuită de apartament; 180–350 de lei pentru verificarea instalației de gaze; 300–900 de lei pentru revizia instalației de gaze, în funcție de tipul și dimensiunea acesteia; 200–350 de lei pentru o revizie sau întreținere anuală a centralei. Pentru o casă cu mai multe puncte de consum ori o instalație mai complexă, costul poate fi mai mare. Unele firme oferă pachete care cuprind atât VTP-ul centralei, cât și verificarea instalației de gaze. Prețul inițial nu include întotdeauna piesele, reparațiile, curățarea extinsă, montarea detectorului, schimbarea robinetelor sau deplasarea în afara localității. Înaintea programării trebuie cerut un preț final și trebuie verificat dacă acesta include TVA, documentele și transmiterea fișei către operatorul de distribuție. Când devine obligatoriu detectorul de gaze Detectorul nu se montează automat în orice locuință doar pentru că aceasta are centrală sau aragaz. Necesitatea sa depinde de configurația încăperii și de cerințele normelor tehnice. În încăperile cu aparate alimentate cu gaze în care există ferestre cu geamuri mai groase de patru milimetri, geam securizat ori tâmplărie de tip termopan, normele pot impune detectoare automate care acționează o electrovană și opresc alimentarea atunci când este sesizată o scurgere. Dacă la verificare se constată că locuința nu îndeplinește condițiile privind ventilarea, admisia aerului, evacuarea gazelor arse sau detecția scurgerilor, instalația poate fi declarată neconformă. Proprietarul va trebui să execute lucrările cerute înainte de a primi un rezultat favorabil. Detectorul și electrovalva trebuie instalate de personal autorizat, nu improvizate sau montate exclusiv după indicațiile unui comerciant. Ce documente trebuie pregătite Lista exactă poate varia în funcție de lucrare și de situația instalației, însă proprietarului i se pot solicita: - notificarea primită de la furnizor; - actul de identitate; - documentația tehnică a instalației de gaze; - ultima fișă de verificare sau revizie; - livretul centralei; - documentele privind punerea în funcțiune și verificările anterioare; - dovada verificării coșului de fum, dacă este cazul; - documentele detectorului și electrovalvei; - dovada remedierii neconformităților constatate anterior. Pierderea proiectului instalației poate întârzia lucrarea și poate genera costuri suplimentare. Firma autorizată sau operatorul de distribuție trebuie întrebat ce procedură se aplică pentru recuperarea ori reconstituirea documentației. Ce se întâmplă dacă instalația nu trece verificarea Dacă specialistul găsește scurgeri, conducte corodate, racorduri necorespunzătoare, aparate montate ilegal, lipsa ventilării sau alte pericole, verificarea nu poate fi încheiată favorabil doar pentru că proprietarul a plătit serviciul. În funcție de gravitatea problemei, se poate dispune: - oprirea aparatului defect; - închiderea robinetului; - întreruperea alimentării cu gaze; - remedierea instalației; - înlocuirea unor componente; - refacerea documentației tehnice; - efectuarea unei noi probe înaintea reluării alimentării. Costul reparațiilor este separat de tariful verificării. Gazele pot fi reluate numai după ce problema a fost remediată și sunt îndeplinite condițiile de funcționare în siguranță. Ce riști dacă lași termenul să expire Consecința practică cea mai importantă nu este o „taxă de întârziere”, ci posibilitatea de a rămâne fără gaze. În lipsa verificării sau reviziei valabile, operatorul de distribuție poate întrerupe alimentarea până la îndeplinirea obligațiilor legale. Dacă perioada de neutilizare depășește șase luni, pentru repornire poate deveni necesară o revizie, mai amplă și mai costisitoare decât verificarea obișnuită. În cazul centralei, expirarea VTP înseamnă că aparatul nu mai are o verificare tehnică valabilă. Dacă acesta este declarat „RESPINS”, utilizarea sa trebuie oprită până la remediere și reverificare. Proprietarul răspunde și pentru funcționarea în siguranță a instalației. Dacă se produce un incendiu, o explozie sau o intoxicare, lipsa verificărilor poate avea consecințe civile sau penale. Despăgubirea prin polița de asigurare va depinde de contract și de cauzele evenimentului; de aceea nu trebuie presupus automat nici că asigurătorul va refuza plata, nici că va acoperi orice daună provocată prin nerespectarea obligațiilor de siguranță. Cine plătește într-o locuință închiriată În raport cu operatorii din domeniu, obligația trebuie urmărită de titularul locului de consum și de deținătorul sau utilizatorul instalației, după caz. Între proprietar și chiriaș, plata depinde și de contractul de închiriere. În practică, verificările periodice și lucrările care țin de instalația permanentă sunt suportate adesea de proprietar, iar defecțiunile provocate de folosirea necorespunzătoare pot reveni chiriașului. Pentru a evita situația în care fiecare crede că se ocupă celălalt, contractul ar trebui să precizeze cine programează verificările, cine plătește și cine păstrează documentele. La bloc trebuie verificată și instalația comună Într-un condominiu pot exista atât instalații individuale, cât și o instalație comună de utilizare a gazelor. Verificarea centralei din apartament nu acoperă conductele comune ale blocului. Asociația de proprietari trebuie să urmărească lucrările care privesc partea comună, iar fiecare proprietar trebuie să permită accesul acolo unde controlul instalației o impune. O problemă descoperită într-un singur apartament poate întârzia reluarea gazelor pentru mai mulți locatari dacă afectează instalația comună sau siguranța întregului tronson. Cum verifici dacă ești la zi Pentru centrală, trebuie consultate livretul aparatului și ultimul proces-verbal VTP. Pentru instalația de gaze, data scadentă apare în notificarea furnizorului și în ultima fișă de verificare sau revizie. Înainte de a contracta o firmă, proprietarul trebuie să-i verifice autorizația, să ceară prețul complet și să afle cine transmite documentele către operatorul de distribuție. Cel mai simplu este ca termenele să fie trecute într-un calendar imediat după efectuarea lucrărilor. O centrală curățată recent poate avea VTP-ul expirat, iar o instalație verificată la doi ani poate ajunge separat la termenul reviziei de zece ani. În domeniul gazelor, trei operațiuni cu denumiri asemănătoare nu înseamnă aceeași obligație.

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri
Eveniment

Pensia de urmaș în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când poate fi cumulată cu alte venituri

În 2026 pensia de urmaș nu se acordă automat oricărei rude a unei persoane decedate. Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, beneficiari pot fi numai copiii și soțul supraviețuitor, iar condițiile diferă în funcție de vârstă, continuarea studiilor, invaliditate, durata căsătoriei și veniturile obținute. În anumite situații, pensia poate fi cumulată cu salariul sau cu alte surse de venit, însă depășirea plafonului legal poate duce la suspendarea plății. Cine poate primi pensie de urmaș Pensia de urmaș se acordă după decesul unei persoane care: Citește și: Ce este „Pachetul de solidaritate” pentru pensionari în 2026: cine primește 1.000 de lei și când intră a doua tranșă - era deja pensionară; - sau îndeplinea, la data decesului, condițiile pentru obținerea unei pensii în sistemul public. Legea recunoaște două categorii de urmași: copiii și soțul supraviețuitor. Părinții, frații, surorile ori alte rude nu pot solicita acest tip de pensie, chiar dacă au fost întreținute de persoana decedată. Până la ce vârstă primesc copiii pensia de urmaș Copiii au dreptul la pensie de urmaș în aceste condiții: Citește și: Ajutoare de urgență pentru pensionari în 2026: cine poate primi bani și unde trebuie depusă cererea - până la împlinirea vârstei de 16 ani; - până la terminarea studiilor, fără a depăși vârsta de 26 de ani, dacă urmează o formă de învățământ organizată potrivit legii; - pe toată durata invalidității, indiferent de grad, dacă aceasta a apărut înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau în perioada în care copilul își continua studiile, dar nu mai târziu de 26 de ani. După împlinirea vârstei de 16 ani, beneficiarul trebuie să dovedească în fiecare an continuarea studiilor. Adeverința se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de zece zile de la începerea anului școlar sau universitar. Dacă documentul nu este depus, plata se suspendă. Pentru elevii și studenții care își întrerup studiile, pensia încetează să mai fie datorată din momentul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale. Simplul fapt că tânărul nu a împlinit încă 26 de ani nu este suficient. Copilul poate lucra și primi pensie de urmaș Legea nr. 360/2023 nu interzice copilului beneficiar să obțină simultan venituri din muncă. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Un elev sau un student poate avea contract de muncă, inclusiv cu normă întreagă, fără ca pensia de urmaș să fie suspendată din cauza salariului, atât timp cât continuă studiile și nu a împlinit 26 de ani. Prin urmare, plafonul reprezentat de salariul minim brut nu se aplică urmașilor copii. În cazul lor contează vârsta, continuarea studiilor și, după caz, existența invalidității în condițiile stabilite de lege. Există însă o situație distinctă atunci când beneficiarul are și o pensie proprie. Copilul care îndeplinește condițiile atât pentru o pensie proprie, cât și pentru pensia de urmaș trebuie să opteze pentru dreptul mai avantajos; cele două pensii din sistemul public nu se încasează împreună. Când primește soțul supraviețuitor pensie pe viață Soțul supraviețuitor dobândește dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă mariajul a durat cel puțin 15 ani. Vârsta standard nu este aceeași pentru toate persoanele, ci se stabilește în funcție de sex și data nașterii, potrivit anexei nr. 5 la Legea pensiilor. De aceea, verificarea trebuie făcută pentru fiecare beneficiar în parte. Dacă mariajul a durat între 10 și 15 ani, dreptul poate fi acordat, dar suma este redusă cu 0,5% pentru fiecare lună de căsătorie lipsă până la 15 ani, echivalentul unei diminuări de 6% pentru fiecare an. De exemplu, la o căsătorie de 13 ani, cuantumul cuvenit soțului supraviețuitor va fi redus cu 12%. Dacă mariajul a durat exact zece ani, reducerea ajunge la 30%. O căsătorie mai scurtă de zece ani nu permite acordarea pensiei pe viață la vârsta standard, dar soțul poate beneficia de drept în alte situații prevăzute de lege. Pensia de urmaș înaintea vârstei de pensionare Soțul supraviețuitor care nu a ajuns încă la vârsta standard poate primi pensie de urmaș pe perioada în care este încadrat în gradul I sau II de invaliditate, dacă mariajul a durat cel puțin un an. În această situație trebuie respectată și condiția referitoare la veniturile profesionale: acestea nu trebuie să depășească salariul minim brut pe țară garantat în plată. Durata căsătoriei nu mai contează dacă decesul susținătorului a fost provocat de un accident de muncă sau de o boală profesională. Rămân însă aplicabile condiția de vârstă și cea privind veniturile. Persoanele beneficiare pe motiv de invaliditate trebuie să se prezinte la revizuirile medicale și să respecte programele de recuperare recomandate. Neîndeplinirea acestor obligații poate conduce mai întâi la suspendarea și, ulterior, la încetarea dreptului. Dreptul acordat timp de șase luni după deces Soțul supraviețuitor care nu întrunește condițiile pentru pensia pe viață sau pentru cea acordată pe motiv de invaliditate poate primi pensie de urmaș timp de șase luni de la data decesului. Și în acest caz, veniturile profesionale trebuie să se situeze sub plafonul stabilit de lege. Dreptul încetează după expirarea celor șase luni, fără a fi necesară o altă decizie a beneficiarului. Această perioadă reprezintă o protecție temporară oferită imediat după pierderea susținătorului, nu o pensie permanentă. Situația soțului care îngrijește un copil mic Dacă, la data decesului, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii în vârstă de până la șapte ani, pensia de urmaș poate fi plătită până când ultimul copil împlinește această vârstă. Și aici se aplică limita veniturilor profesionale. Dacă beneficiarul depășește plafonul prevăzut de lege, plata pensiei se suspendă. Dreptul încetează atunci când ultimul copil ajunge la vârsta de șapte ani. Ulterior, soțul supraviețuitor poate primi din nou pensia numai dacă îndeplinește o altă condiție legală, de exemplu ajunge la vârsta standard de pensionare și durata căsătoriei îi permite acordarea dreptului. Cum se calculează pensia de urmaș Calculul pornește de la: - pensia pentru limită de vârstă pe care persoana decedată o primea sau la care ar fi avut dreptul; - pensia de invaliditate de gradul I pe care o primea ori ar fi putut să o primească, dacă decesul a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru pensia pentru limită de vârstă. Din dreptul astfel determinat se acordă: 50% pentru un singur urmaș; 75% pentru doi urmași; 100% pentru trei sau mai mulți urmași. Procentele nu se acordă fiecărui beneficiar în parte, ci reprezintă cuantumul total destinat tuturor urmașilor îndreptățiți. De exemplu, dacă baza de calcul este de 3.000 de lei, un singur urmaș va primi 1.500 de lei. Pentru doi urmași se acordă în total 2.250 de lei, suma fiind împărțită între ei. Dacă există cel puțin trei urmași, totalul pensiei de urmaș va fi de 3.000 de lei. Când numărul beneficiarilor se modifică – de exemplu, unul dintre copii termină studiile sau împlinește 26 de ani – pensia se recalculează pentru cei care își păstrează dreptul. În cazul copiilor orfani de ambii părinți, drepturile se calculează separat după fiecare părinte și apoi se însumează. Ce venituri poate avea soțul supraviețuitor Pensia de urmaș nu este incompatibilă cu orice fel de venit. Restricția privește în special veniturile obținute: - pe baza unui contract individual de muncă; - dintr-un raport de serviciu; - din funcții elective sau din funcții de numire în autoritățile executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului; - în calitate de membru cooperator, în condițiile prevăzute de lege. Dacă asemenea venituri lunare depășesc salariul minim brut pe țară, plata pensiei de urmaș se suspendă. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut general este de 4.325 de lei, potrivit HG nr. 146/2026. În prima jumătate a anului, plafonul a fost de 4.050 de lei. Important: comparația se face cu venitul brut, nu cu suma netă primită „în mână”. În schimb, veniturile care nu se încadrează în categoriile profesionale expres indicate de lege – precum chirii, dividende, dobânzi sau câștiguri din investiții – nu determină, prin ele însele, suspendarea pensiei de urmaș. Pentru situațiile atipice, natura fiscală și juridică a venitului trebuie însă verificată la casa teritorială de pensii. Depășirea plafonului suspendă plata, nu anulează definitiv dreptul Obținerea unui salariu peste plafon nu duce automat la pierderea definitivă a pensiei. Plata este suspendată pe perioada în care există cauza de incompatibilitate. După încetarea activității sau după reducerea veniturilor sub plafon, beneficiarul poate cere reluarea plății. Aceasta se face, de regulă, din luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, pe baza cererii și a documentelor doveditoare. Beneficiarul are obligația să comunice casei de pensii în termen de 15 zile modificările care pot influența plata. Încasarea necuvenită a pensiei după depășirea plafonului poate conduce la recuperarea sumelor. Pensia proprie și pensia de urmaș nu se adună O confuzie frecventă privește situația în care văduva sau văduvul are deja propria pensie pentru limită de vârstă. Legea nu permite încasarea integrală a ambelor pensii din sistemul public. Beneficiarul poate opta pentru cea mai avantajoasă: - fie își păstrează pensia proprie; - fie solicită pensia de urmaș calculată după soțul decedat. Nu se adaugă 50% din pensia soțului peste pensia proprie. Plata dreptului ales se face începând cu luna următoare depunerii solicitării. Dacă raportul dintre cele două cuantumuri se schimbă ulterior, persoana poate cere din nou trecerea la pensia mai avantajoasă. Când încetează definitiv pensia de urmaș Dreptul poate înceta, între altele, atunci când: - beneficiarul decedează; - copilul împlinește 16 ani și nu își continuă studiile; - copilul termină studiile sau împlinește 26 de ani; - beneficiarul încadrat în grad de invaliditate își redobândește capacitatea de muncă; - soțul supraviețuitor se recăsătorește; - expiră perioada de șase luni pentru care fusese acordat dreptul temporar; - ultimul copil aflat în îngrijire împlinește șapte ani; - urmașul este condamnat definitiv pentru omor sau tentativă de omor asupra susținătorului. Recăsătorirea duce la încetarea dreptului, nu doar la suspendarea lui. În schimb, depășirea plafonului de venit ori nedepunerea la timp a adeverinței de studii determină, în principiu, suspendarea plății, care poate fi reluată după remedierea situației. Cererea trebuie depusă în cel mult 30 de zile pentru a nu pierde bani Pensia de urmaș se acordă numai la cerere. Dacă susținătorul era pensionar și solicitarea este depusă în termen de 30 de zile de la deces, drepturile se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul. Dacă persoana decedată nu era pensionară, dar îndeplinea condițiile pentru pensie, cererea depusă în 30 de zile permite acordarea dreptului de la data decesului. Când termenul este depășit, pensia se acordă, de regulă, numai de la data înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă anterioară. Dosarul cuprinde, în principal, certificatul de deces, actele de stare civilă ale urmașilor, documentele privind studiile sau invaliditatea și, dacă susținătorul nu era pensionar, actele necesare stabilirii pensiei la care acesta ar fi avut dreptul. Cererea poate fi depusă la casa teritorială de pensii, online prin serviciile puse la dispoziție de CNPP sau prin mandatar cu procură specială.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră