marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: 2026

27 articole
Economie

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom, prin majorarea capitalului

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom, prin majorarea capitalului social. Potrivit proiectului de buget pe 2026, consultat de Profit, ministerul Transporturilor poate aloca fonduri „cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat, pentru majorarea contribuției statului la capitalul social al Societății Comerciale «Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM»”.  Citește și: Sondaj: O mică parte din alegătorii AUR se întorc la PSD, USR scade ușor Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom „TAROM va utiliza suma prevăzută pentru reducerea deficitului de finanțare necesar în anul 2026, pentru plata parțială a datoriilor cu termen scadent depășit, cu respectarea deciziilor Comisiei Europene”, mai arată Profit.  Director la Tarom este Bogdan Costaș, un apropiat al PSD, fost șef de pușcărie.  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  DeFapt.ro a scris că în ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova.

Guvernul Bolojan se pregătește să pompeze iar bani publici în Tarom Foto: Facebook Tarom
Val de dizolvări de firme în România (sursa: Pexels/fauxels)
Economie

Val de dizolvări de firme în România: peste 5.400 de companii închise în ianuarie 2026

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut puternic la începutul anului 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în luna ianuarie au fost înregistrate 5.403 dizolvări de companii, cu 47,22% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ianuarie 2025, numărul firmelor dizolvate era de 3.670, ceea ce arată o accelerare semnificativă a fenomenului la nivel național. Bucureștiul conduce clasamentul dizolvărilor de firme Cele mai multe firme dizolvate au fost înregistrate în București, unde 998 de companii și-au încetat activitatea în prima lună a anului 2026. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Numărul este cu aproximativ 50% mai mare comparativ cu ianuarie 2025. Creșteri semnificative au fost raportate și în mai multe județe importante din punct de vedere economic: Constanța – 291 de firme dizolvate, creștere de 75,3% Cluj – 273 de firme, creștere de 52,51% Timiș – 248 de firme, creștere de 65,33% Ilfov – 235 de firme, creștere de 55,63% Dolj – 206 firme, creștere de 82,3% Brașov – 200 de firme, creștere de 56,25% Cele mai puține dizolvări, în județele mici La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele cu activitate economică mai redusă. Printre acestea se numără: Mehedinți – 18 firme dizolvate, scădere de 43,75% Ialomița – 20 de firme, număr dublu față de ianuarie 2025 Călărași – 25 de firme, creștere de 19,05% Giurgiu – 30 de firme, creștere de 11,11% Covasna – 33 de firme, creștere de 106,25% Teleorman – 40 de firme, creștere de 11,11% Deși numărul total rămâne redus, unele dintre aceste județe au înregistrat totuși creșteri procentuale importante. Creșteri spectaculoase în unele județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Galați – creștere de 138,81% Mureș – creștere de 131,71% Covasna – creștere de 106,25% Gorj – creștere de 105,66% În același timp, scăderi ale numărului de dizolvări au fost înregistrate doar în două județe: Mehedinți (minus 43,75%) și Satu Mare (minus 15,25%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul economic cu cele mai multe firme dizolvate în ianuarie 2026 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv activitățile de reparare a autovehiculelor și motocicletelor. La nivel național, în acest domeniu au fost raportate 1.021 de dizolvări de companii, cu 6,8% mai multe decât în ianuarie 2025. Alte domenii în care s-au înregistrat numeroase închideri de firme sunt: activitățile profesionale, științifice și tehnice – 397 dizolvări (creștere de 17,11%) construcțiile – 393 dizolvări (creștere de 2,34%) industria prelucrătoare – 369 dizolvări (creștere de 17,89%) Datele ONRC indică astfel o tendință de creștere a dizolvărilor de firme în mai multe sectoare economice importante, în special în comerț și în domeniile cu activitate intensă în mediul urban.

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026 (sursa: Facebook/Rumänisches Kulturinstitut Berlin)
Eveniment

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026: „Atlasul Universului” și „De capul nostru”

Cinematografia românească a obținut două distincții importante la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul pentru copii „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, a primit Mențiunea Specială a juriului Generation Kplus, iar filmul „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a fost recompensat cu premiul CICAE Art Cinema Award în secțiunea Forum. „Atlasul Universului”, primul film românesc pentru copii premiat la Berlinale „Atlasul Universului” a intrat în competiția Generation Kplus, secțiune dedicată publicului tânăr, devenind primul film românesc pentru copii selectat și premiat la Berlinale. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Lungmetrajul este produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr (deFilm) și realizat în coproducție cu Poli Angelova și Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria), alături de Carmen Rizac (Avanpost Media, România). Distincția — o Mențiune Specială acordată pentru realizări deosebite — confirmă aprecierea juriului internațional. Scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu, filmul a avut premiera mondială la Berlin, unde a fost remarcat de public și critici pentru poveste, interpretare, muzică și imagine. Regizorul Paul Negoescu a subliniat că echipa este bucuroasă de modul în care filmul a fost primit de spectatorii festivalului. Povestea filmului: o aventură sensibilă despre copilărie „Atlasul Universului” spune povestea unui băiat de zece ani care, după ce cumpără din greșeală doi pantofi pentru piciorul drept, pornește într-o călătorie pentru a-l găsi pe cel stâng. Drumul devine o experiență despre curaj, prietenie și descoperirea de sine. Protagonistul este Matei Donciu, în vârstă de 11 ani, aflat la prima experiență cinematografică. Din distribuție mai fac parte Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu și copiii Johanna Mild, Călin Petru și Sofia Marinescu. Imaginea este semnată de Ana Drăghici, montajul de Mihai Codleanu, iar scenografia și costumele au fost realizate de Iulia și Victor Fulicea. Muzica și designul de sunet sunt semnate de Marius Leftărache, iar castingul a fost coordonat de Florentina Bratfanof. „De capul nostru”, premiu pentru cinema de autor Al doilea succes românesc vine din secțiunea Forum, unde filmul „De capul nostru”, regizat de Tudor Cristian Jurgiu și realizat în coproducție România–Italia, a câștigat CICAE Art Cinema Award. Premiul este acordat de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă și are rolul de a sprijini distribuția filmului în rețeaua globală de cinematografe de artă, facilitând accesul publicului internațional la producțiile independente. Filmul urmărește viața unor adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, explorând teme precum singurătatea, maturizarea timpurie și nevoia de apartenență. Ediția a 76-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, desfășurată între 12 și 22 februarie, a reunit producții din întreaga lume și a confirmat rolul Berlinalei ca una dintre cele mai importante platforme pentru filmul independent și noile voci cinematografice.

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Foto: Facebook Sofix
Eveniment

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro

Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro: a înregistrat cea mai bună creștere de pe bursă din lume, la începutul anului 2026, arată Bloomberg. Agenția titra, acum câteva zile: „Intrarea în zona euro face ca acțiunile bulgare să fie cele mai bune din lume la începutul anului 2026”. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Însă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat vineri că ţara va organiza alegeri anticipate după ce partidele principale au refuzat un mandat de a forma un guvern. Ar fi al optulea scrutin din ultimii patru ani.  Bulgaria face performanță la nivel mondial după ce a adoptat euro Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a declanșat o creștere masivă a pieței bursiere, făcând din acțiunile bulgare cele mai performante din lume la începutul anului 2026. Astfel, indicele SOFIX și volumul tranzacțiilor snt în creștere, pe măsură ce investitorii anticipează o integrare europeană mai profundă, o încredere sporită și posibile îmbunătățiri ale ratingului de credit, arată agențiile de presă.  Reacția pozitivă a pieței reflectă impulsul observat după aderarea la UE în 2007, cu creșteri semnificative ale acțiunilor precum Sirma Group Holding și Sopharma, iar sentimentul pozitiv al investitorilor determinând creșteri substanțiale ale cifrei de afaceri la Bursa de Valori din Bulgaria. Indicele SOFIX a înregistrat o creștere semnificativă (de aproximativ 14-18%) în prima săptămână de tranzacționare în euro, atingând niveluri maxime din ultimii aproape douăzeci de ani. În plus, cifra de afaceri a Bursei de Valori din Bulgaria (BSE) a crescut dramatic, unele rapoarte indicând o creștere de 184% în prima săptămână. În plus, se estimează că inflația se va reduce la 2,9% în 2026, iar PIB-ul ar putea crește la 2,7% potrivit Comisiei Europene, estimare revizuită în creștere față de estimările anterioare, „datorită sinergiilor generate de adoptarea euro”. FMI oferă o prognoză ușor mai optimistă, de 3,1%, în timp ce OCDE anticipează 2,3%.  Șomajul în 2026 este estimat la 3,4%. 

Globurile de Aur 2026, nominalizări (sursa: Facebook/Golden Globes)
Eveniment

Vampiri sau revoluționari, cine pleacă acasă cu cele mai multe Globuri de Aur în 2026?

Sezonul premiilor de la Hollywood începe, ca în fiecare an, cu Globurile de Aur – barometrul informal, dar influent, care anticipează marile tendințe și favoritele Oscarurilor. Nominalizările au fost deja anunțate, iar ceremonia de decernare va avea loc pe 11 ianuarie, la ora 20:00 ora coastei de Est a SUA ( adică noaptea de 12 ianuarie, la ora 3.00, în România). Lista din acest an confirmă o schimbare de paradigmă: cinema-ul de autor, producțiile non-anglofone și serialele cu miză socială serioasă concurează de la egal la egal cu blockbuster-ele și marile nume consacrate. One Battle After Another sau Sinners? Odată cu anunțarea nominalizărilor la Globurile de Aur, două titluri s-au detașat rapid ca mari favorite ale sezonului: One Battle After Another, semnat de Paul Thomas Anderson, și Sinners, regizat de Ryan Coogler. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Criticii sunt împărțiți, iar dezbaterea nu privește doar cine va câștiga Globurile, ci și cine va domina cursa spre Oscaruri. One Battle After Another: pariul cinema-ului de autor Pentru mulți critici, One Battle After Another este favorit clar la Globurile de Aur, datorită combinației dintre viziunea autorală a lui Paul Thomas Anderson și forța distribuției. Filmul a adunat nominalizări importante, inclusiv pentru regie, scenariu și interpretare, confirmând statutul său de producție sofisticată, cu priză atât la juriu, cât și la publicul cinefil. Stilul ironic, construcția narativă amplă și temele sociale abordate cu inteligență îl transformă într-un candidat ideal pentru Globurile de Aur, cunoscute pentru apetitul lor pentru filme care îmbină ambiția artistică și accesibilitatea. Sinners: drama care poate rescrie regulile la Oscar În paralel, Sinners este considerat de alți critici nu doar un favorit la Globurile de Aur, ci și un posibil fenomen al sezonului de premii. Filmul lui Ryan Coogler impresionează prin intensitatea dramatică, relevanța tematică și performanțele actoricești, fiind deja vehiculat drept un titlu cu potențial de record de nominalizări la Oscar. Dacă One Battle After Another mizează pe rafinament și stil, Sinners se impune prin impact emoțional și forță morală, elemente care cântăresc greu în voturile Academiei Americane de Film. De ce sunt criticii împărțiți Diferența dintre cele două filme reflectă, de fapt, diferența de filozofie dintre Globurile de Aur și Oscaruri. Primul premiu favorizează adesea cinema-ul cu personalitate și strălucire autorală, în timp ce Oscarurile tind să recompenseze producțiile cu mesaj social puternic și rezonanță largă. Astfel, One Battle After Another pare construit „pentru Globuri”, în timp ce Sinners este văzut drept un candidat ideal pentru Oscaruri. Filmele anului: între dramă, experiment și spectacol Categoria „Cel mai bun film” reunește titluri care explorează traume intime, dileme morale și tensiuni istorice. „Frankenstein”, în viziunea lui Guillermo del Toro, promite o reinterpretare gotică și profund umană a mitului clasic, în timp ce „Hamnet”, semnat de Chloé Zhao, propune o meditație delicată asupra pierderii și memoriei. Alături de acestea, filme precum „Sentimental Value” sau „The Secret Agent” confirmă interesul juriului pentru cinema-ul european și pentru povești cu substrat politic. La polul aparent opus, dar nu mai puțin sofisticat, „Cel mai bun film” aduce în prim-plan producții cu ironie fină și ambiții artistice mari: „Bugonia”, cu Emma Stone, „Marty Supreme”, cu Timothée Chalamet, sau „Nouvelle Vague”, un titlu care pare să revendice explicit moștenirea cinema-ului francez. Cinema fără granițe: filmele non-anglofone și animația Categoria „Cel mai bun film într-o limbă străină” confirmă deschiderea Globurilor de Aur către cinema-ul global. Regizorul iranian Jafar Panahi este prezent cu „It Was Just an Accident”, iar „The Voice of Hind Rajab” și „Sirât” întregesc o selecție profund politizată și umană. Animația își păstrează, la rândul ei, statutul de artă majoră. De la „Zootopia 2” și „Elio”, până la „KPop Demon Hunters” sau „Little Amélie or the Character of Rain”, lista dovedește că animația nu mai este de mult un gen „pentru copii”, ci un spațiu de experiment narativ și estetic. Actorii anului: reveniri spectaculoase și confirmări Categoriile de interpretare aduc un amestec interesant de nume consacrate și actori aflați în plină ascensiune. Jessie Buckley, Jennifer Lawrence, Renate Reinsve și Julia Roberts concurează la categoria „Cea mai bună actriță”. Pentru „Cel mai bun actor” se remarcă Oscar Isaac, Michael B. Jordan și Jeremy Allen White. În zona comediei și musicalului, Emma Stone, Amanda Seyfried și Cynthia Erivo se află într-o competiție strânsă, la fel cum Timothée Chalamet, Leonardo DiCaprio și George Clooney își dispută trofeul masculin. Regie, scenariu și muzică: miezul creației cinematografice Nominalizările pentru „Cel mai bun regizor” confirmă anul excepțional pentru cinema-ul de autor: Paul Thomas Anderson, Ryan Coogler, Guillermo del Toro, Jafar Panahi, Joachim Trier și Chloé Zhao reprezintă stiluri radical diferite, dar o aceeași ambiție artistică. La scenariu, competiția este la fel de strânsă, cu „One Battle After Another”, „Hamnet” și „Sentimental Value” în prim-plan. Muzica rămâne un personaj în sine, cu Hans Zimmer, Alexandre Desplat, Max Richter și Nick Cave printre nominalizați. Televiziunea de calitate își consolidează poziția În zona serialelor, „Severance”, „The White Lotus”, „Slow Horses” și „The Diplomat” domină categoriile dramatice, confirmând apetitul publicului pentru producții sofisticate, cu miză psihologică și politică. Comedia de televiziune este reprezentată de titluri deja cult precum „The Bear”, „Hacks” sau „Only Murders in the Building”, în timp ce miniseriile, de la „Adolescence” la „Black Mirror”, continuă să fie spațiul predilect pentru experimente narative și teme incomode. Stand-up și podcasturi: extinderea granițelor Globurilor de Aur Un semn clar al schimbării vine din includerea unei categorii pentru cel mai bun podcast, unde titluri extrem de populare precum „SmartLess”, „Call Her Daddy” sau „Up First from NPR” concurează pentru prima dată sub egida Globurilor de Aur. În stand-up, nume ca Ricky Gervais, Sarah Silverman și Kevin Hart confirmă că umorul rămâne una dintre cele mai directe forme de comentariu social. Ce ne spun, de fapt, aceste nominalizări Mai mult decât o simplă listă de nume, nominalizările Globurilor de Aur din acest an vorbesc despre o industrie aflată în transformare: mai diversă, mai internațională și mai dispusă să își asume riscuri. Ele trasează, totodată, primele linii ale cursei către Oscaruri și oferă o radiografie relevantă a poveștilor care definesc prezentul cultural global.

Anul 2026 a început în Kiritimati (sursa: visitkiribati.travel)
Internațional

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni

Anul 2026 a fost întâmpinat pentru prima dată pe glob în atolul Kiritimati, parte a Republicii Kiribati. Aproximativ 7.300 de locuitori au celebrat trecerea dintre ani la miezul nopții, ora locală (10:00 GMT), marcând astfel începutul oficial al Noului An la nivel mondial. Kiritimati, primul teritoriu locuit care intră în 2026 Atolul Kiritimati are o suprafață de aproximativ 320 de kilometri pătrați și aparține statului insular Kiribati, o țară întinsă pe mai multe fusuri orare și situată de-a lungul Ecuatorului, în mijlocul Oceanului Pacific. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Datorită poziționării geografice, Kiritimati deschide în mod tradițional șirul sărbătorilor de An Nou. Insulele Chatham au urmat după 15 minute La doar 15 minute după Kiritimati, Insulele Chatham, teritoriu aparținând Noii Zeelande, au trecut în 2026. Arhipelagul are puțin peste 700 de locuitori și se află la aproximativ 800 de kilometri est de Noua Zeelandă continentală, beneficiind de propriul fus orar distinct. Noua Zeelandă, Samoa și Tonga au intrat în 2026 la ora 11:00 GMT La ora 11:00 GMT, Noua Zeelandă, împreună cu națiunile insulare Samoa și Tonga, au sărbătorit și ele intrarea în noul an. La Auckland au fost organizate spectacole impresionante de lumini și focuri de artificii în punctele emblematice ale orașului, în special în jurul Sky Tower, turnul de 328 de metri considerat cel mai înalt din emisfera sudică. În capitala Wellington, luminile, muzica și evenimentele în aer liber au marcat festiv trecerea în Anul Nou. Sydney, pregătită pentru focuri de artificii spectaculoase La ora 13:00 GMT a venit rândul metropolei Sydney să întâmpine anul 2026. Autoritățile au anunțat lansarea a aproximativ 9 tone de artificii în jurul simbolurilor orașului: Podul Harbour și Opera din Sydney. Totuși, petrecerile tradiționale de pe celebra plajă Bondi au fost anulate ca măsură de precauție, în urma atacului terorist soldat cu victime produs acolo în urmă cu două săptămâni. Ultimul loc care va intra în 2026: Samoa Americană La polul opus al hărții temporale, Samoa Americană va fi ultimul teritoriu locuit de pe glob care va intra în noul an. Deși se află la doar 220 de kilometri est de Samoa, poziționarea față de Linia Internațională a Datei face ca sărbătoarea de An Nou să fie marcată aici la finalul întregului șir planetar de celebrări.

Reduceri de personal în administrația publică (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan aprinde fitilul de Crăciun: vor fi concedieri la stat în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seară că măsurile agreate pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică vor include, în anumite instituții, și reduceri de personal începând de anul viitor. Audit al schemelor de personal în toate instituțiile publice Întrebat într-o emisiune difuzată de Antena 3 dacă Guvernul are în vedere concedieri în sectorul public, premierul a precizat că toate autoritățile vor fi obligate să facă un audit al schemelor de personal. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Scopul acestui demers este evaluarea reală a necesarului de angajați și a justificării fiecărui post. Potrivit lui Ilie Bolojan, instituțiile vor trebui să stabilească dacă există personal excedentar și dacă anumite funcții sunt cu adevărat necesare sau pot fi reorganizate. Sporuri, redistribuire sau reduceri de personal Șeful Executivului a explicat că, în urma auditului, autoritățile vor avea două opțiuni principale. Prima vizează analizarea sistemului de sporuri și a modului de distribuire a personalului, inclusiv unde și cum este alocat acesta. A doua opțiune, în situațiile în care există în mod clar personal excedentar, este reducerea efectivă a numărului de posturi. „Nu trebuie să ne ascundem de asta”, a subliniat premierul, referindu-se la posibilitatea concedierilor acolo unde acestea sunt justificate. Reducerea cheltuielilor, legată direct de investiții și servicii publice Ilie Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public afectează direct bugetul alocat investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, astfel de cheltuieli înseamnă mai puțini bani pentru domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura și, implicit, servicii mai slabe pentru cetățeni. Anul viitor, un test pentru reforma administrației Premierul a indicat că anul viitor va fi unul decisiv pentru reforma administrației publice, în care eficientizarea cheltuielilor va deveni o prioritate. Auditul personalului și eventualele restructurări sunt prezentate drept măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și creșterea calității serviciilor oferite populației.

Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026

Guvernul Bolojan ar vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026, cea care face legătura între weekend-ul 3-4 ianuarie și zilele libere din 6 și 7 ianuarie, adică Boboteaza și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă Guvernul ar permite ca 5 ianuarie să fie zi liberă, bugetarii ar avea o minivacanță care s-ar întinde din 1 ianuarie în 7 ianuarie. Citește și: Bolojan, atacuri în serie la PSD: a încălcat protocolul, votează alături de AUR Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Această zi, 5 ianuarie, ar fi singura propice pentru a face o punte între week-end și zile legal libere, în 2026.  În România, angajații au dreptul la 17 zile libere legale pe an, conform Codului Muncii, care se adaugă celor 104 zile de weekend (52 de sâmbete + 52 de duminici).  În 2025 au fost 17 zile libere legale (13 în timpul săptămânii, 4 în weekend), iar în 2026 vor fi 16 zile libere legale, deoarece una dintre ele se suprapune.   România se situează la un nivel moderat în clasamentul mondial cu 15 sărbători legale (și 17 zile libere), depășind Statele Unite (6-11) și Regatul Unit (8-10), dar rămânând în urma unor țări asiatice precum Myanmar (25-26) și Iran (26). Cele 15 zile de sărbătoare ale sale sunt similare cu cele ale unor țări precum Polonia (14), Rusia (14) și Spania (12-13). Ce zile libere vor fi în România în 2026: 1 ianuarie - Anul Nou (joi); 2 ianuarie - A doua zi de Anul Nou (vineri); 6 ianuarie - sărbătoarea de Bobotează (marți); 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri); 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă); 10 aprilie - Vinerea Mare a Paștelui (vineri); 12 aprilie - Paștele Ortodox (duminică); 13 aprilie - A doua zi de Paște (luni); 1 mai - Ziua muncii (vineri); 31 mai - Rusaliile (duminică); 1 iunie - A doua zi de Rusalii (luni) - 1 iunie - Ziua Copilului (luni); 15 august - Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă); 30 noiembrie - Sfântul Andrei (luni); 1 decembrie - Ziua Națională a României (marți); 25 decembrie - prima zi de Crăciun (vineri); 26 decembrie - A doua zi de Crăciun (sâmbătă).

Trump admite riscul unei înfrângeri republicane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump admite că republicanii ar putea pierde alegerile din 2026: Este foarte dificil să câștigi

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut că Partidul Republican ar putea pierde alegerile legislative de la mijloc de mandat din 2026, în ciuda a ceea ce el descrie drept „succese economice majore” obținute în primul an al noului său mandat. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, realizat vineri în Biroul Oval și publicat sâmbătă seara. „Am creat cea mai mare economie din istorie” Donald Trump susține că economia americană traversează o perioadă de prosperitate fără precedent, dar admite că efectele nu sunt încă percepute de electorat. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Am creat cea mai mare economie din istorie. Însă este nevoie de timp ca oamenii să-și dea seama”, a declarat președintele SUA, subliniind că investițiile recente vor avea efecte pe termen mediu. Investiții masive, dar rezultate electorale incerte Liderul de la Casa Albă a vorbit despre fluxurile financiare care intră în Statele Unite și despre proiectele industriale aflate în derulare, de la fabrici auto până la dezvoltarea inteligenței artificiale. „Toți acești bani permit construirea de fabrici și tehnologii avansate. Dar nu pot spune cum se va traduce asta în voturi”, a afirmat Trump, adăugând că prioritatea sa rămâne guvernarea, nu calculele electorale. Trump pune inflația pe seama administrației Biden Revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, Donald Trump continuă să atribuie inflația moștenită fostului președinte democrat Joe Biden. El susține că prețurile sunt în scădere și că situația economică se va stabiliza înainte de scrutinul din 2026. „Cred că, până vom ajunge să vorbim serios despre alegeri, nivelul prețurilor va fi bun”, a declarat președintele pentru Wall Street Journal. Alegerile de la mijloc de mandat, o provocare istorică Trump a recunoscut că, din punct de vedere statistic, alegerile de la mijloc de mandat sunt dificil de câștigat pentru partidul aflat la putere, chiar și în cazul unor președinții considerate de succes. „Chiar și președinți care au avut mandate reușite au pierdut aceste alegeri. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus liderul republican. Nemulțumiri persistente legate de costul vieții Deși Trump susține că a fost reales în noiembrie 2024 cu promisiunea reducerii inflației și că prețurile sunt în scădere, mulți americani continuă să se plângă de costul ridicat al vieții. Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago arată că doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a actualului președinte. Reacția lui Trump la sondaje: „Când vor înțelege oamenii?” Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a criticat rezultatele sondajelor de opinie și a pus sub semnul întrebării percepția publică asupra economiei. „Când vor reflecta sondajele grandoarea de astăzi a Americii? Când se va spune că am creat, fără inflație, poate cea mai bună economie din istoria țării?”, a scris președintele american.

Dobânzile la creditele ipotecare scad în 2026 (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

Scad dobânzile la creditele ipotecare la începutul lui 2026. Reduceri importante de rate bancare

Anul viitor ar putea debuta cu reduceri ale dobânzilor atât pentru creditele ipotecare fixe, cât și pentru cele variabile, ca urmare a diminuării IRCC. Potrivit analizei realizate de Ipotecare.ro și SVN România | Credit & Financial Solutions, indicatorul IRCC este prognozat să ajungă la 5,67% în primul trimestru al anului 2026, un nivel comparabil cu începutul acestui an. În același timp, dobânzile fixe ar urma să scadă la o medie de 5,55%, de la aproximativ 5,70% în trimestrul al patrulea din 2025. Niveluri ale dobânzilor tot mai reduse în debutul lui 2026 O dobândă medie fixă de 5,55% ar reprezenta a treia cea mai scăzută valoare din ultimii patru ani, în timp ce dobânzile variabile estimate la 8,17% ar marca a patra cea mai redusă valoare din 2023 până în prezent. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu Tendința de scădere ar putea continua și în trimestrul al doilea din 2026, calculele bazate pe valorile zilnice ale IRCC indicând un nivel provizoriu de aproximativ 5,58%. Un 2025 stabil și un posibil record pe piața ipotecară Analiza arată că anul 2025 a fost caracterizat de o stabilitate a dobânzilor, cu valori fixe între 5,45% și 5,70%, iar IRCC oscilând între 5,55% și 6,06%. În paralel, piața creditelor ipotecare ar putea încheia anul cu un nou record, după ce în primele zece luni s-au acordat credite în valoare de 9,2 miliarde euro, în creștere cu 26% față de aceeași perioadă din 2024. Cerere de locuințe în ușoară scădere, dar interes ridicat pentru finanțare Deși numărul locuințelor vândute la nivel național a scăzut cu 2,7% în primele zece luni ale lui 2025, iar în București-Ilfov cu 5,7%, apetitul pentru credite ipotecare rămâne ridicat. Reprezentanții SVN România subliniază că 2026 ar putea fi un an la fel de puternic pentru piața creditelor, în absența unor șocuri macroeconomice majore, evoluția inflației fiind determinantă pentru traiectoria dobânzilor. Actorii principali ai pieței de brokeraj ipotecar Ipotecare.ro se remarcă printr-un model exclusiv online, bazat pe algoritmi care identifică soluțiile optime de finanțare pentru fiecare client. SVN România | Credit & Financial Solutions rămâne unul dintre cei mai importanți jucători ai pieței, intermediind aproximativ 1.600 de dosare în prima jumătate a lui 2025 și operând printr-o rețea de 28 de birouri la nivel național.

George Simion, între speranțe și incertitudine (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

Simion se vede la guvernare în 2026, dar la fel de bine și în arest: "Se poate întâmpla orice"

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului în cadrul Congresului Național desfășurat duminică. În fața delegaților, acesta a declarat că își începe noul mandat „într-o situație cât se poate de incertă”, evocând posibilități extreme: „de la a fi arestat până la a forma o guvernare”. „Situație incertă: de la arestare la guvernare” George Simion a afirmat că viitorul politic al formațiunii, dar și al său personal, este marcat de imprevizibil. Citește și: De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” „În 2026 se poate întâmpla orice. De la a fi arestat până la a forma o guvernare cu AUR, o guvernare la care românii au mari speranțe. Te poți aștepta de la orice”, a spus acesta, referindu-se la contextul politic actual, pe care îl consideră instabil și plin de provocări. Mesaj către electorat: „AUR trebuie să fie alternativa pentru toți” În discursul său, Simion a insistat asupra nevoii ca partidul să reprezinte toate categoriile sociale, de la fermieri afectați de taxe și impozite, până la tineri interesați de domenii inovatoare precum inteligența artificială. „Trebuie să avem grijă de toți: de cel care muncește pământul, de studentul care nu-și poate achiziționa o locuință, până la bătrânul părăsit de autorități”, a afirmat liderul AUR. Disciplina și efortul, condiții pentru atingerea obiectivelor Simion a subliniat că „efortul susținut și disciplina” sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale formațiunii. Acesta a transmis că AUR nu va folosi „armele murdare” ale adversarilor, ci va lupta prin mobilizarea comunităților și promovarea intereselor românilor. „De adversarii noștri se va ocupa poporul român. Ei sunt trecutul, noi suntem viitorul”, a spus Simion. Promisiune pentru noul mandat: „Mai blând, dar mai exigent” Liderul AUR le-a promis delegaților că va fi „un președinte mai blând decât se așteaptă unii, dar mai exigent decât oricând”. Totodată, a transmis că partidul se află „într-un moment de luptă, nu de relaxare”: „Nu e vreme de plânsete, nu e vreme de relaxare. E vreme de luptă”. Rezultatul votului: 991 pentru, 17 împotrivă George Simion a fost singurul candidat pentru funcția de președinte al AUR. Din cele 1.008 voturi valabil exprimate, 991 au fost pentru și 17 împotrivă. Simion a mulțumit delegaților pentru susținere, subliniind dimensiunea formațiunii: „Suntem un partid mare. Acum suntem primul partid al țării”. Conducerea AUR: peste 200 de membri Potrivit liderului partidului, noua structură de conducere centrală cuprinde 200 de membri, 90 de parlamentari membri de drept ai CNC, 70 de membri CNC votați, 30 de membri ai Biroului Național de Conducere și 10 supleanți. „Pe umerii acestor 200 de oameni stă mișcarea noastră”, a afirmat Simion.

Centrul de Mari Arși, Timișoara, aproape finalizat (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

România va avea, totuși, un centru de mari arși, la Timișoara. Va fi funcțional din 2026

Noul Centru de Mari Arși (CMA) din cadrul Spitalului Județean Timișoara va deveni operațional în 2025 și se anunță a fi unul dintre cele mai moderne huburi medicale din România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, prezent la Timișoara, a subliniat că unitatea va avea infrastructură complexă, echipamente de ultimă generație și personal medical super-specializat atât în țară, cât și în centre medicale occidentale. Dotări medicale de ultimă generație Noua clădire va găzdui 27 de paturi ATI moderne, conforme cu toate standardele internaționale, un bloc operator ultraperformant cu 25 de săli de operație și 58 de posturi în Unitatea Primiri Urgențe. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Clădirea va fi interconectată cu Spitalul Județean și cu clădirea Ortopediei, formând astfel cel mai important pol medical din întreaga regiune. Potrivit ministrului, centrul nu va trata doar pacienții cu arsuri grave, ci va funcționa ca o structură complexă, cu zonă ATI, bloc operator și UPU modernizată pentru nevoile actuale din domeniul medical. Personal super-specializat Personalul medical din actualul Centru de Arși de la Casa Austria va fi relocat în noua unitate. Medicii și asistentele au beneficiat deja de programe de formare în Franța și Germania, prin proiecte cu Banca Mondială. Înainte de mutare, aceștia vor urma noi sesiuni de training dedicate echipamentelor de ultimă generație și noilor protocoale medicale. „Fluxurile medicale, infrastructura și echipamentele vor fi sincronizate cu cerințele actuale ale medicinei moderne”, a precizat ministrul Rogobete. Deblocarea angajărilor Alexandru Rogobete a anunțat că se vor debloca angajările pentru toate funcțiunile nou înființate, astfel încât centrele să devină operaționale. Ministerul lucrează la actualizarea normativului de personal, care până acum se baza exclusiv pe numărul de paturi. Începând cu anul viitor, normarea se va face ținând cont de complexitatea cazurilor, numărul de pacienți și nivelul de dotare al unității sanitare. Astfel, se urmărește eliminarea dezechilibrelor din sistem: secțiile cu cazuri critice vor beneficia de mai mult personal, spre deosebire de zonele cu activitate medicală mai puțin complexă. Redefinirea gărzilor și recalibrarea normativelor de personal Ministrul a confirmat inițierea a două reforme de fond: schimbarea modului de tarifare a gărzilor și actualizarea normativelor de personal. Planul prevede trei tipuri de gardă: la domiciliu, de monitorizare și de urgență — fiecare cu tarifare distinctă. Totodată, normarea personalului va ține cont de realitatea medicală din teren: intervenții complexe, pacienți critici, tehnologii avansate și necesarul real de resursă umană. Reformă graduală Alexandru Rogobete a subliniat că aceste reforme nu pot fi implementate peste noapte, deoarece sistemul de sănătate este „un organism viu” care necesită echilibru, analiză și adaptare. „Cel mai ușor ar fi să spun că până la finalul anului totul va fi perfect, dar nu pot, pentru că sunt un om responsabil”, a declarat ministrul, subliniind importanța unui proces gradual, dar sustenabil.

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare

CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare: legea prin care creșteau taxele locale, amânată pe februarie 2026. Prin această amânare, Executivul nu va putea să-și construiască bugetul pe 2026 luând în calcul aceste resurse.  Citește și: EXCLUSIV Miruță (USR) dinamitează Guvernul: îl acuză pe ministrul Ivan (PSD) de ilegalități, a sesizat DNA Decizia CCR este stranie având în vedere că această lege a mai fost atacată la CCR, a fost respinsă, iar acum, după ce ar fi fost adoptată respectând criticile Curții, a fost contestată din nou. În decizia precedentă, din 20 octombrie, CCR a avut o singură obiecție, legată de prevederile privind folosirea „tehnicii poligraf”.  CCR își bate joc de Guvern, după ce majoritatea i-a tăiat bonusul de pensionare „Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative - Termen ședință de judecată – 4 februarie 2026”, a anunțat, azi, CCR.  Proiectul prevede creșteri substanțiale ale taxelor și impozitelor: Creșterea de trei ori a impozitului special aplicat pe case și mașini scumpe, cu valoare de peste 500.000 de euro (2,5 milioane de lei) în cazul caselor și 75.000 de euro (375.000 de lei) în cazul mașinilor. Astfel, impozitul ar urma să crească de la 0,3% în prezent din valoarea care depășește pragurile menționate mai sus, la 0,9%. Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare. Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%. Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026. - Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent. Decizia vine la câteva zile după ce Senatul a adoptat proiectul privind eliminarea indemnizaţiei compensatorii acordate la încetarea mandatului judecătorilor Curţii Constituţionale.

Calendarul pensionării femeilor în 2026 (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Eveniment

Calendarul pensionării femeilor în 2026: începe tranziția spre creșterea vârstei de ieșire la pensie

În anul 2026, femeile născute între iulie 1963 și aprilie 1964 vor începe să resimtă efectele tranziției către noua vârstă standard de pensionare, stabilită prin Legea nr. 360/2023. Calendarul pensionării femeilor în 2026 În funcție de luna nașterii, acestea vor putea ieși la pensie între 62 de ani și 6 luni și 62 de ani și 7 luni. Citește și: Cum m-a dat Băluță pe mâna unui procuror DIICOT a cărui parteneră de viață lucra pentru amicii săi Procesul de pensionare se desfășoară treptat, odată cu aplicarea noii legi din septembrie 2024 și până în ianuarie 2035. În acest interval, vârsta standard de pensionare crește de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv urcă de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile și salariile, acoperite anul acesta (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu nu neagă că în 2026 e posibil să nu fie bani de salarii și pensii, dar nu "acum"

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți, la Alexandria, că nu există nicio problemă privind plata salariilor și pensiilor până la finalul anului. „Nu există această teamă în acest moment pentru asigurarea resurselor financiare pentru pensii și salarii. Nu se pune problema de așa ceva!”, a afirmat Grindeanu, răspunzând unei întrebări legate de disponibilitatea fondurilor bugetare. Probleme de finanțare la unele DGASPC-uri Grindeanu a recunoscut însă că există restanțe salariale la unele Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), unde angajații nu și-au primit banii de două sau chiar trei luni. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura „Sunt județe unde la DGASPC-uri, la consiliile județene, nu s-a asigurat finanțarea și Guvernul trebuie să intervină, ca în fiecare an, cu acea cotă parte. Asta nu e normal!”, a subliniat liderul PSD. Guvernul, chemat să intervină pentru plata restanțelor Grindeanu a explicat că executivul va trebui să acopere diferențele de finanțare pentru a asigura plata salariilor restante la nivelul administrațiilor locale. Măsura ar urma să fie luată în următoarele săptămâni, pentru a evita alte întârzieri salariale în sistemul public de asistență socială. Conferința extraordinară PSD Teleorman Afirmațiile au fost făcute în cadrul Conferinței extraordinare a PSD Teleorman, eveniment la care Grindeanu a participat marți. După reuniune, acesta a susținut o conferință de presă în care a reiterat mesajul privind stabilitatea financiară a statului și angajamentul Guvernului de a sprijini autoritățile locale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră