luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: 2026

42 articole
Economie

Dezastru la prețul energiei electrice: creștere cu aproape 60% față de 2025

Prețul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, majorându-se cu 57,2% în martie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutul Național de Statistică. Scumpirea este determinată în principal de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor. Alimentele se scumpesc: cafeaua și fructele, în topul creșterilor În categoria alimentelor, cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cafea (+23,29%), fructe proaspete (+14,23%) și produse din fructe (+11,79%). Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar De asemenea, zahărul și produsele zaharoase au crescut cu 11,16%, iar ouăle s-au scumpit cu 14,63%. Alte majorări importante au fost consemnate la: carne de bovine (+11,47%) pâine (+9,86%) lapte de vacă (+9,69%) carne de pasăre (+7,73%) Uleiul, peștele și băuturile alcoolice, în creștere Prețurile au crescut și pentru alte produse de bază, precum peștele proaspăt (+7,91%), uleiul (+7,31%) și citricele (+9,35%). În același timp, berea s-a scumpit cu 7,74%, iar vinul cu 6,19%. Carnea de porc a avut o creștere mai moderată, de 3,08%. Scăderi de prețuri la unele alimente Există și produse care s-au ieftinit în martie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Printre acestea se numără: cartofii (-11,08%) leguminoasele (-5,01%) făina (-3,38%) mălaiul (-1,78%) Zahărul a înregistrat o ușoară scădere de 0,52%. Scumpiri importante și la produsele nealimentare În categoria mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de creștere a prețurilor. Alte majorări semnificative au fost înregistrate la: energie termică (+13,41%) cărți, ziare și reviste (+10,11%) detergenți (+9,89%) tutun și țigări (+7,42%) Prețurile medicamentelor au crescut cu 4,13%, iar combustibilii cu 12,93%. Singura scădere importantă din categoria nealimentară a fost înregistrată la gaze, care s-au ieftinit cu 7,08% față de martie 2025. Serviciile continuă să se scumpească accelerat În sectorul serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: bilete CFR (+24,40%) apă, canal și salubritate (+15,49%) servicii de igienă și cosmetică (+14,12%) servicii industriale (+15,68%) De asemenea, s-au scumpit serviciile de reparații auto (+13,55%) și cele de confecționare și reparare a îmbrăcămintei și încălțămintei (+13,91%). Creșteri la chirii, transport și servicii medicale Chiriile au crescut cu 8,26% în ultimul an, iar serviciile medicale cu 12,26%. Transportul urban s-a scumpit cu 8,88%, iar cel interurban rutier cu 9,48%. Tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026. Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost înregistrată la transportul aerian, ale cărui tarife au scăzut cu 7,49% față de anul precedent. INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică, introdusă prin OUG nr. 6/2025, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor din ultimele luni. Evoluția prețurilor în România (2020–2026) În perioada 2020–2026, România a înregistrat creșteri semnificative de prețuri atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare, pe fondul inflației ridicate și al crizelor economice succesive. Datele Institutului Național de Statistică arată că unele categorii de produse s-au scumpit mult peste media generală. Scumpiri accelerate la alimente în ultimii ani La alimente, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în special în ultimii ani. De exemplu, în 2026, cafeaua s-a scumpit cu peste 23%, ouăle cu aproximativ 14–15%, iar fructele proaspete cu peste 14% într-un singur an. Creșteri importante au fost consemnate și la produse de bază precum pâinea (+9–10%) sau laptele (+9,7%). În unele perioade, anumite alimente au avut scumpiri și mai accentuate: fructele proaspete au înregistrat creșteri de aproape 40% într-un an, iar produsele din fructe peste 25%. Alimentele, cu până la 50% mai scumpe față de 2020 Pe termen mai lung, comparativ cu 2020, alimentele sunt în prezent cu aproximativ 40–50% mai scumpe, potrivit analizelor bazate pe date INS. Această evoluție a fost determinată de creșterea costurilor cu energia, transportul și materiile prime. În cazul produselor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la energie și utilități. Energia electrică a avut creșteri spectaculoase, de peste 50–60% într-un singur an, iar gazele naturale au ajuns să fie cu peste 80% mai scumpe față de 2020. Combustibili și alte produse nealimentare în creștere Combustibilii au crescut și ei cu aproximativ 13% anual în unele perioade recente. Alte produse nealimentare care s-au scumpit semnificativ includ detergenții (aproape 10%), îmbrăcămintea și produsele textile, dar și medicamentele. În paralel, serviciile au devenit mai scumpe, cu creșteri notabile la transport, reparații auto sau servicii de îngrijire personală. Per ansamblu, inflația cumulată din ultimii ani a dus la o creștere generală a prețurilor de aproape 45% față de 2020. Această evoluție nu a fost uniformă: alimentele și energia au înregistrat cele mai mari scumpiri, influențând direct costul vieții.

Prețul energiei electrice crește cu aproape 60% (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Vreme capricioasă și ploi de Paște (sursa: Pexels/Plato Terentev)
Eveniment

Vreme capricioasă de Paște: după zile calde, România se pregătește pentru frig și ploi

Paștele vine anul acesta cu o vreme capricioasă, marcată de schimbări bruște de temperatură și episoade de ploi în mai multe regiuni ale țării. După zile aproape de vară, răcirea accentuată și precipitațiile consistente ar putea da peste cap planurile de sărbătoare. Vreme capricioasă și ploi de Paște Vremea va fi instabilă în aproape toate regiunile țării în următoarele două săptămâni (6–19 aprilie), cu alternanțe de temperatură și episoade de ploi însemnate cantitativ, în special în perioada Sărbătorilor Pascale, potrivit prognozei publicate de Administrația Națională de Meteorologie. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD În Banat și Crișana, începutul intervalului aduce temperaturi ridicate, de 19–21 de grade, urmate de o răcire semnificativă până în jurul datei de 12 aprilie, când maximele vor coborî spre 10–12 grade. Ulterior, valorile termice vor crește din nou spre 18–19 grade. Minimele vor scădea până la valori apropiate de 0 grade, apoi vor reveni treptat la 5–6 grade. Probabilitatea de precipitații va crește după 10–11 aprilie, cu ploi mai consistente în jurul datei de 13 aprilie. Transilvania și Maramureș: scăderi bruște de temperatură și ploi În Transilvania, temperaturile vor scădea de la aproximativ 20 de grade la 8–9 grade, menținându-se scăzute până la jumătatea lunii. În Maramureș, răcirea va fi resimțită rapid, cu maxime ce vor coborî spre 9 grade, urmate de o revenire treptată spre 18 grade spre finalul intervalului. În ambele regiuni, nopțile vor aduce temperaturi negative în prima parte a intervalului, iar precipitațiile vor fi frecvente, mai ales în a doua săptămână. Moldova și Dobrogea: variații mari și ploi însemnate În Moldova, temperaturile vor scădea de la 21 de grade la aproximativ 9 grade, urmând apoi o creștere spre 16–17 grade. În Dobrogea, maximele vor coborî de la 22 de grade la 10 grade, apoi vor reveni spre 16–17 grade. În ambele regiuni, sunt așteptate precipitații pe aproape toată perioada, cu intensificări în intervalul 12–14 aprilie. Muntenia și Oltenia: răcire rapidă, apoi încălzire treptată În Muntenia și Oltenia, începutul perioadei aduce temperaturi de până la 22 de grade, însă acestea vor scădea rapid spre 10–11 grade până la finalul primei săptămâni. În a doua parte a intervalului, vremea se va încălzi din nou, cu maxime de aproximativ 19 grade. Minimele vor coborî spre 1 grad, apoi vor reveni treptat la 6 grade. Ploile vor deveni mai frecvente după 9–10 aprilie, cu cantități mai mari în perioada 11–14 aprilie. La munte: revenirea iernii în prima săptămână În zonele montane, vremea se va răci accentuat, cu maxime ce vor coborî de la 9–10 grade la -1 grad și minime care pot ajunge până la -7 grade. După 12 aprilie, temperaturile vor începe să crească treptat, iar maximele vor ajunge din nou la aproximativ 8 grade. Precipitațiile vor fi prezente pe tot parcursul intervalului, cu episoade mai consistente în jurul datei de 12–14 aprilie.

Numărul pensiilor speciale a crescut în februarie (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: magistrații rămân în top, cu peste 25.000 lei lunar

Numărul pensiilor de serviciu continuă să crească în România, iar diferențele față de sistemul bazat pe contributivitate devin tot mai vizibile. În februarie 2026, aproape 12.000 de persoane beneficiază de astfel de pensii, iar în cazul magistraților, sumele medii depășesc 25.000 de lei lunar. Magistrații domină topul pensiilor de serviciu Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în februarie 2026, la 11.898 de persoane, în creștere cu 40 față de luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Dintre aceștia, 7.863 de beneficiari primesc pensii calculate și pe baza contributivității, din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Cea mai numeroasă categorie de beneficiari este reprezentată de foștii judecători și procurori, în baza Legii nr. 303/2022. Numărul acestora a ajuns la 5.820 de persoane, dintre care 2.530 beneficiază și de pensie din sistemul contributiv. Această categorie înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu: 25.488 de lei. Din această sumă, 7.534 de lei provin din BASS, iar restul de 22.374 de lei este suportat de la bugetul de stat. Pensiile diplomaților și ale funcționarilor parlamentari În cazul membrilor Corpului diplomatic și consular, reglementați prin Legea nr. 216/2015, numărul beneficiarilor este de 786 de persoane, dintre care 690 au pensie din BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.002 lei, din care 3.052 lei reprezintă componenta finanțată de la bugetul de stat. Pentru funcționarii publici parlamentari, în baza Legii nr. 215/2015, sunt înregistrați 870 de beneficiari, dintre care 655 primesc și pensie din BASS. Pensia medie este de 6.250 lei, cu 3.558 lei acoperiți din bugetul de stat. Pensii ridicate pentru personalul aeronautic civil Personalul aeronautic civil navigant profesionist, beneficiari ai Legii nr. 83/2015, numără 1.333 de pensionari, toți cu pensii din BASS. Pensia medie în acest sector ajunge la 13.111 lei, din care 8.067 lei sunt suportați din bugetul de stat. Situația pensiilor pentru Curtea de Conturi Pentru foștii angajați ai Curții de Conturi, pensii de serviciu sunt acordate unui număr de 688 de persoane, toate având componentă contributivă. Pensia medie este de 10.478 lei, iar suma suportată din bugetul de stat este de 2.550 lei. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.400 de beneficiari Conform Legii nr. 130/2015, privind personalul auxiliar din instanțe și parchete, beneficiază de pensii de serviciu 2.401 persoane. Dintre acestea, 1.967 au și componentă contributivă. Pensia medie pentru această categorie este de 7.207 lei, din care 4.448 lei sunt acoperiți din bugetul de stat.

Peste 11.000 de firme închise în doar două luni (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni din 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost înregistrate 11.066 de dizolvări, în creștere cu 38,31% față de aceeași perioadă din 2025, când se consemnau 8.001 firme închise. București și marile județe, în topul dizolvărilor Cele mai multe firme dizolvate au fost raportate în București, unde 2.117 companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 45,1% față de primele două luni din 2025. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan În topul județelor afectate se mai află: Cluj – 621 firme dizolvate (plus 40,50%) Ilfov – 523 firme (plus 56,12%) Constanța – 498 firme (plus 61,69%) Timiș – 494 firme (plus 44,87%) Iași – 426 firme (plus 39,22%) Județele cu cele mai puține dizolvări de firme La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în: Mehedinți – 39 firme (minus 35%) Ialomița – 54 firme (plus 45,95%) Călărași – 64 firme (plus 23,08%) Covasna – 65 firme (plus 47,73%) Giurgiu – 82 firme (plus 17,14%) Teleorman – 89 firme (plus 30,88%) Creșteri spectaculoase în anumite județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Gorj – plus 78,76% Galați – plus 73,15% Mureș – plus 72,88% Dolj – plus 71,3% În schimb, scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în câteva județe: Mehedinți – minus 35% Buzău – minus 4,11% Vrancea – minus 2,11% Comerțul, cel mai afectat sector Domeniul de activitate cel mai afectat de dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 2.074 de firme dizolvate la nivel național, în creștere cu 5,23% față de perioada similară din 2025. Alte domenii vulnerabile: servicii profesionale și construcții Conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și alte sectoare importante au fost afectate: Activități profesionale, științifice și tehnice – 846 firme dizolvate (plus 17,66%) Construcții – 775 firme dizolvate (plus 1,44%) Situația din februarie 2026 Doar în luna februarie 2026, au fost înregistrate 5.663 de dizolvări de firme. Cele mai multe cazuri au fost raportate în: București – 1.119 firme Cluj – 348 firme Ilfov – 288 firme Iași – 246 firme Timiș – 246 firme Creșterea accelerată a numărului de firme dizolvate reflectă presiunile economice din mediul de afaceri și indică o dinamică îngrijorătoare pentru antreprenoriatul românesc în 2026.

Schimbarea orei, risc pentru sănătate (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Eveniment

Schimbarea orei, un risc ignorat: cum afectează sănătatea inimii, somnul și siguranța zilnică

Schimbarea orei de două ori pe an ar trebui să înceteze, avertizează tot mai mulți specialiști, care susțin că această practică are efecte negative, atât asupra sănătății cât și siguranței publice. Pe măsură ce ceasurile sunt date înainte în ultima duminică din martie, pierderea unei ore de somn devine o rutină anuală pentru milioane de oameni. Însă, potrivit cercetătorilor, această ajustare aparent minoră poate avea consecințe semnificative. „Nu mai aduce beneficii, dar implică riscuri reale” John O'Neill, specialist în ritmuri celulare la Laboratorul de Biologie Moleculară din Cambridge, atrage atenția asupra efectelor schimbării orei. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România „Nu mai aduce cu adevărat beneficii nimănui în prezent, dar ne expune la o serie de riscuri mici, dar semnificative”, a declarat acesta. El compară impactul schimbării orei cu un fenomen de „jet lag” colectiv: „Este ca și cum toată populația ar suferi un decalaj de fus orar de o oră, în același timp.” Creșteri ale riscului de infarct, AVC și accidente rutiere Potrivit expertului, schimbarea orei este asociată cu o creștere temporară a unor riscuri majore pentru sănătate și siguranță. „Se observă o creștere a numărului de infarcte și accidente vasculare cerebrale și, de asemenea, o creștere a accidentelor rutiere în zilele care urmează schimbării orei”, a explicat John O'Neill. Unele studii indică o creștere de aproximativ 6% a riscului de accidente rutiere fatale după trecerea la ora de vară. O practică veche de peste 100 de ani Schimbarea orei a fost introdusă în 1916, cu scopul de a eficientiza utilizarea luminii naturale și de a crește productivitatea în lunile de vară. În prezent, ceasurile sunt date înainte cu o oră în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie. Argumentul tradițional este că astfel oamenii beneficiază de mai multă lumină naturală în timpul zilei de lucru. Corpul nu este pregătit pentru schimbare Specialiștii atrag însă atenția că organismul uman nu este adaptat pentru aceste modificări bruște. „Dacă impui toate aceste solicitări, de exemplu asupra sistemului cardiovascular, cu o oră mai devreme, acesta nu este pregătit să facă față cererii”, a explicat John O'Neill. „În cazul persoanelor mai în vârstă sau cu probleme de sănătate, crește riscul unor evenimente adverse, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.” Efecte psihologice: oboseală, scăderea atenției și decizii mai slabe Și din perspectivă psihologică, schimbarea orei are efecte negative. Katie Barge subliniază impactul asupra funcționării cognitive. „Chiar și mici modificări ale somnului și ritmului circadian pot avea un impact măsurabil asupra funcțiilor cognitive”, a explicat aceasta. „Atunci când se schimbă ora, ceasul intern al organismului devine temporar nealiniat cu cerințele externe, ceea ce duce la scăderea vigilenței, timpi de reacție mai lenți și o diminuare a capacității de concentrare și luare a deciziilor.” Riscuri crescute pentru anumite categorii profesionale Efectele sunt resimțite mai intens în primele zile după schimbarea orei, iar unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele. „Acest fenomen este asociat cu o creștere a presiunii de somn și o activitate redusă în cortexul prefrontal, zona responsabilă de controlul impulsurilor, evaluarea riscurilor și funcțiile executive”, a mai spus Katie Barge. „Ca urmare, oamenii pot deveni mai predispuși la erori, pierderi de concentrare și comportamente ușor mai riscante.” Persoanele care lucrează în domenii critice, precum șoferii, lucrătorii în schimburi sau cei din medii operaționale, sunt cele mai expuse. „Pentru aceste categorii, chiar și o oboseală ușoară poate crește semnificativ riscul de greșeli sau accidente”, avertizează psihologul.

Ora de vară 2026, orarul CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Eveniment

CFR Călători trece la ora de vară 2026: cum circulă trenurile în noaptea de 28 spre 29 martie

Activitatea de transport feroviar din România va trece la ora oficială de vară începând cu 29 martie 2026, când ora 03:00 devine ora 04:00. Anunțul a fost făcut de CFR Călători, care precizează că schimbarea orei nu afectează orarul trenurilor. Mersul trenurilor rămâne neschimbat Reprezentanții CFR Călători subliniază că circulația trenurilor se va desfășura conform programului deja stabilit. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România „Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor”, se arată în comunicatul oficial al companiei. Astfel, pasagerii nu trebuie să își facă griji privind modificări de orar, ci doar să țină cont de schimbarea orei oficiale. Cum circulă trenurile în noaptea schimbării orei Potrivit companiei feroviare, trenurile vor circula după ora de iarnă până în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora 03:00, moment în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră. După această schimbare: ora 03:00 devine ora 04:00 trenurile vor respecta în continuare mersul de tren în vigoare plecările vor avea loc conform orei oficiale de vară Trenurile aflate deja în circulație în momentul schimbării orei își vor continua traseul până la destinație fără modificări. Reguli speciale pentru intervalul 04:00 – 05:00 În situațiile în care apar suprapuneri între trenurile aflate deja în circulație și cele programate să plece în intervalul 04:00 – 05:00, CFR Călători va aplica reguli specifice. Mai exact, trenurile vor pleca în funcție de rang, prioritatea fiind stabilită în conformitate cu regulile de exploatare feroviară. Circulația trenurilor internaționale nu este afectată Schimbarea orei nu va crea probleme nici în traficul feroviar internațional. „Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 29 martie 2026, între staţiile de frontieră cu ţările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare”, precizează reprezentanţii CFR Călători. Ce trebuie să știe călătorii Pentru pasageri, trecerea la ora de vară presupune doar ajustarea orei de plecare și sosire în funcție de noul fus orar. În rest, programul trenurilor rămâne neschimbat, iar circulația se desfășoară conform orarelor deja anunțate.

Schimbarea certificatul de înmatriculare în 2026 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Reguli noi pentru șoferi în 2026: când trebuie să schimbi certificatul de înmatriculare și cât costă

În 2026, șoferii care modifică date esențiale ale vehiculului, precum culoarea sau seria de șasiu, sunt obligați să solicite un nou certificat de înmatriculare pentru actualizarea informațiilor oficiale. Schimbarea certificatul de înmatriculare în 2026 Procedura implică depunerea unei cereri la serviciul de înmatriculări și achitarea unei taxe de 49 de lei, conform datelor furnizate de autorități. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Pentru eliberarea noului document, mașina trebuie să dețină o carte de identitate valabilă, iar dosarul trebuie să conțină actele necesare. Printre acestea se numără certificatul vechi sau dovada pierderii ori furtului, polița RCA valabilă, actul de identitate al solicitantului și dovada plății taxei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Patru zile de muncă pentru un plin la mașină (sursa: Pexels/Julia Avamotive)
Eveniment

Patru zile de muncă pentru un plin la mașină: costul carburantului în 2026, tradus în ore de viață

Scumpirea carburantului în 2026 schimbă radical calculul costului real al unui plin, transformându-l dintr-o simplă cheltuială într-un indicator al timpului de muncă necesar pentru mobilitate. Patru zile de muncă pentru un plin la mașină Creșterea accelerată a prețurilor la benzină și motorină, care au ajuns sau au depășit pragul de 10 lei pe litru, nu este acompaniată de o evoluție similară a salariilor, amplificând presiunea asupra șoferilor. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii În doar două luni și jumătate, motorina s-a scumpit cu peste 30%, iar benzina a urmat același trend, ceea ce face ca fiecare deplasare zilnică să devină tot mai costisitoare în termeni reali. Pentru un angajat plătit cu salariul minim, un plin de aproximativ 500 de lei echivalează cu circa 31 de ore de muncă, adică aproape patru zile lucrătoare dedicate exclusiv alimentării mașinii. Continuarea, în Ziarul de Iași

AUR contestă legea bugetului la CCR (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către parlamentarii AUR, care acuză nereguli majore în procesul de adoptare și în fundamentarea documentului. Judecătorii constituționali urmează să analizeze sesizările joi. AUR contestă bugetul și legea asigurărilor sociale Alianța pentru Unirea Românilor a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Formațiunea solicită blocarea intrării în vigoare a acestor acte normative, pe care le consideră „profund viciate” și adoptate cu încălcarea principiilor statului de drept. Critici privind adoptarea „pe repede înainte” a bugetului Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat că una dintre principalele probleme este modul în care bugetul a fost dezbătut și aprobat. Potrivit acestuia, procesul legislativ a fost accelerat excesiv, fără o dezbatere reală în Parlament, ceea ce a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare. Reprezentanții AUR susțin că bugetul a fost adoptat în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra populației. Buget „nerealist”, bazat pe estimări optimiste Un alt punct central al contestației îl reprezintă fundamentarea bugetului, considerată nerealistă. AUR acuză că documentul este construit pe estimări excesiv de optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în execuția bugetară. Acuzații privind încălcarea drepturilor sociale Formațiunea politică reclamă și încălcarea drepturilor sociale, în special prin neaplicarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor. Potrivit AUR, această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. Critici la adresa Guvernului: derogări și lipsă de consultare În sesizarea depusă la CCR, AUR mai acuză Guvernul că a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce ar submina stabilitatea cadrului legal. De asemenea, formațiunea susține că au fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali. CCR analizează joi sesizările Curtea Constituțională a României urmează să dezbată joi cele două sesizări privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026. Decizia judecătorilor constituționali va fi esențială pentru stabilirea legalității acestor acte normative și pentru eventualul blocaj al aplicării lor.

Trecerea la ora de vară, risc de AVC și infarct (sursa: Pexels/Monoar Rahman)
Eveniment

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii

Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce nu doar zile mai lungi, ci și efecte semnificative asupra organismului. Specialiștii avertizează că această schimbare poate crește riscul de AVC și infarct. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. De ce ne afectează schimbarea orei Introducerea orei de vară a avut inițial scopuri economice, însă organismul uman nu se adaptează uniform la această modificare. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme (...) impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi (...) mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, explică Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, pentru Agerpres. Specialistul subliniază că adolescenții și copiii sunt printre cei mai afectați, deoarece ritmul lor biologic îi predispune la un program de somn mai târziu. Risc de AVC și infarct Primele zile după schimbarea orei sunt marcate de efectele privării de somn, care pot avea consecințe serioase. „Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn (...). Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare”, avertizează medicul. Mai mult, există și riscuri medicale reale: „Creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.” Comparativ, trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată de organism, deoarece oferă o oră suplimentară de odihnă. Cât durează adaptarea organismului Acomodarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Specialiștii recomandă o adaptare progresivă înainte de schimbarea orei, pentru a evita un șoc brusc asupra organismului. Recomandările medicilor pentru o tranziție mai ușoară Pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară, medicii recomandă: - ajustarea treptată a orei de culcare, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi - evitarea cafelei și a energizantelor după ora 12:00 - renunțarea la somnul de după-amiază - mese ușoare seara - expunere la lumină naturală dimineața „În felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată”, explică medicul Oana Goidescu. Cine este cel mai vulnerabil la schimbarea orei Persoanele care suferă de tulburări de somn sunt cele mai expuse efectelor negative. Pacienții cu apnee de somn, în special cei netratați, pot resimți o accentuare a somnolenței și a disconfortului. „În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, avertizează specialistul. Ortosomnia: când tehnologia devine un obstacol În încercarea de a obține un somn „perfect”, tot mai multe persoane apelează la gadgeturi de monitorizare. Acest comportament, numit ortosomnie, poate avea efecte inverse. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului (...) a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună”, explică medicul. Mai mult, simpla utilizare a telefonului pe timpul nopții afectează direct somnul: „Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru.” Tehnologia și comportamentele din timpul somnului Un fenomen tot mai întâlnit, mai ales la tineri, este utilizarea telefonului în timpul somnului, ca reacție la notificări. „Cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon”, spune medicul, atrăgând atenția asupra impactului dependenței de tehnologie. Ce prevede legislația din România România aplică ora de vară conform reglementărilor stabilite prin Ordonanța nr. 20/1997. Astfel, ora oficială este decalată cu o oră înainte față de ora Europei Orientale, începând din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Numărul de mașini furate s-a dublat în 2026 (sursa: Facebook/Poliţia de Frontieră Română)
Eveniment

Creștere alarmantă a vehiculelor furate depistate la frontieră: numărul s-a dublat în 2026

Numărul vehiculelor suspecte de furt descoperite la frontierele României a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2026. Potrivit Poliției de Frontieră, totalul acestora s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă din 2025. 44 de vehicule identificate în doar două luni În lunile ianuarie și februarie 2026, polițiștii de frontieră au depistat 44 de mijloace de transport suspecte a fi furate, față de doar 21 în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Dintre acestea, 36 au fost autoturisme și 8 au fost motociclete. Descoperirile au fost făcute atât în punctele de trecere a frontierei, cât și în zonele aflate în competența Poliției de Frontieră. Rețele internaționale: suspecți din mai multe țări Persoanele implicate în aceste cazuri provin din mai multe state, inclusiv România, Bulgaria, Georgia, Serbia, Ucraina, Ungaria. În același timp, majoritatea vehiculelor identificate provin din țări vest-europene, precum Germania, Italia, Cehia și Austria. Mașini de lux și metode sofisticate de disimulare Autoritățile atrag atenția că cele mai multe dintre vehiculele descoperite fac parte din clasa medie și de lux și sunt înmatriculate în state din Europa de Vest sau din nordul continentului. Pentru a ascunde proveniența, infractorii folosesc metode tot mai sofisticate: dezmembrarea vehiculelor falsificarea documentelor schimbarea plăcuțelor de înmatriculare transportul pe platforme sau prin porturi maritime Dosare penale și vehicule confiscate În toate cazurile identificate, polițiștii de frontieră au deschis dosare penale, conform legislației în vigoare. Vehiculele au fost reținute până la finalizarea anchetelor. Cooperare internațională pentru combaterea traficului auto Verificările au fost realizate în colaborare cu parteneri din Uniunea Europeană și din afara acesteia, prin consultarea bazelor de date internaționale, precum SIS și Interpol. Autoritățile subliniază că schimbul de informații și cooperarea transfrontalieră rămân esențiale în lupta împotriva traficului de vehicule furate. Suspecții invocă necunoașterea provenienței În multe dintre cazuri, persoanele implicate au susținut că nu știau că vehiculele se află în atenția autorităților. Poliția de Frontieră continuă acțiunile de prevenire și combatere a acestui tip de infracționalitate, prin colaborare constantă cu instituțiile similare din alte state.

Amendamente PSD la bugetul pe 2026 (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

Amendamente propuse de PSD la bugetul pe 2026: 2,3 miliarde lei în plus pentru măsuri sociale

Parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au depus luni mai multe amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Social-democrații propun identificarea unor venituri suplimentare în valoare de 2,3 miliarde de lei, care ar urma să fie direcționate către finanțarea unor măsuri sociale și către sprijinirea categoriilor vulnerabile. Potrivit PSD, Ministerul Finanțelor ar fi omis în mod nejustificat două surse importante de venituri la bugetul de stat. Două surse de venit suplimentar identificate de PSD Social-democrații susțin că există două surse principale din care statul ar putea obține venituri suplimentare, în valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Prima sursă este recuperarea unei părți din arieratele la buget provenite din contribuțiile de asigurări sociale neachitate de agenții economici. „Totalul contribuțiilor sociale restante ale agenților economici este de 3,7 miliarde de lei. Considerăm că o țintă de recuperare de cel puțin 1,3 miliarde de lei este absolut obligatorie, deoarece aceste restanțe reprezintă bani reținuți din salariile angajaților pentru contribuțiile CAS, dar care nu au fost virați către stat”, arată PSD. A doua sursă indicată este colectarea unei sume suplimentare de aproximativ 1 miliard de lei din TVA, în contextul creșterii prețului combustibililor. Social-democrații argumentează că majorarea prețurilor la carburanți ar putea genera automat venituri mai mari din TVA în sectorul combustibililor, unul dintre cele mai importante segmente ale economiei. Finanțarea „Pachetului de Solidaritate” și eliminarea unor contribuții Din cele 2,3 miliarde de lei identificate, PSD propune alocarea unei sume de aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. De asemenea, aproximativ 500 de milioane de lei ar urma să fie utilizați pentru compensarea pierderilor de venituri generate de eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de persoane. Restul fondurilor ar urma să rămână la dispoziția Ministerului Finanțelor pentru realocări interne în funcție de necesitățile bugetare. Eliminarea CASS pentru veterani, deținuți politici și persoane vulnerabile Printre amendamentele depuse de PSD se află și eliminarea CASS pentru veteranii și văduvele de război, o măsură pe care social-democrații o descriu drept „un act de recunoștință pentru sacrificiul adus patriei”. În cazul foștilor deținuți politici, eliminarea contribuției la sănătate este prezentată drept „o reparație morală pentru suferințele îndurate în timpul dictaturii comuniste”. PSD propune, de asemenea, scutirea de CASS pentru persoanele cu invaliditate, argumentând că acestea se confruntă zilnic cu dificultăți majore și limitări care le afectează viața de zi cu zi. Totodată, amendamentele vizează și sprijinirea personalului monahal, considerată de social-democrați o formă de respect față de o viață dedicată valorilor spirituale și morale. „Adoptarea acestor măsuri nu reprezintă doar o ajustare fiscală, ci un gest de dreptate socială și solidaritate. Atunci când impactul bugetar este redus, dar beneficiul moral și social este semnificativ, astfel de decizii devin nu doar oportune, ci și necesare”, susține PSD. Propunere de scutire de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului Un alt amendament depus de social-democrați vizează eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Potrivit PSD, această măsură nu trebuie privită ca un privilegiu, ci ca un sprijin firesc pentru familiile aflate într-o perioadă de vulnerabilitate economică. „Veniturile mamelor sunt deja reduse în perioada concediului pentru creșterea copilului, iar costurile de îngrijire și creștere a copiilor sunt semnificative, mai ales în situațiile în care copiii necesită terapii speciale sau tratamente medicale”, arată social-democrații. Propunere de majorare a bugetului Ministerului Muncii În același timp, PSD propune suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 1,1 miliarde de lei. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru finanțarea unor măsuri de sprijin destinate familiilor cu venituri reduse, familiilor care au în întreținere copii cu handicap și pensionarilor. Potrivit estimărilor PSD, aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii ar putea beneficia de un ajutor financiar în 2026. În total, implementarea măsurilor de sprijin pentru categoriile vulnerabile ar necesita un buget estimat la aproximativ 2,65 miliarde de lei, sumă care ar include atât ajutoarele pentru familiile cu copii și venituri reduse, cât și sprijinul financiar destinat pensionarilor.

Oscar 2026, cursă strânsă pentru marele premiu (sursa: Facebook/The Academy)
Eveniment

„Sinners” sau „One Battle After Another”? Suspans total înaintea Oscarurilor 2026

Câștigătorii Premiilor Oscar 2026 vor fi anunțați în noaptea de duminică spre luni, într-o ceremonie care se anunță extrem de imprevizibilă. Două filme domină competiția pentru trofeul suprem – „Sinners” și „One Battle After Another” – ambele considerate favorite pentru premiul Cel mai bun film. Criticul Clayton Davis de la revista Variety spune că ambele producții au șanse reale să doboare recorduri la această ediție a premiilor Academiei Americane de Film. Totuși, rezultatul final rămâne incert până în momentul deschiderii plicului decisiv. „Sinners” și „One Battle After Another”, marile favorite ale galei Filmul „Sinners”, o poveste neobișnuită care combină atmosfera muzicii blues afro-americane cu elemente supranaturale și vampirice, a intrat deja în istoria Oscarurilor cu 16 nominalizări, un record pentru această ediție. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Regizorul Ryan Coogler, cunoscut pentru succesul global „Black Panther”, ar putea deveni primul cineast afro-american care câștigă Oscarul pentru cel mai bun regizor. Principalul rival al peliculei sale este „One Battle After Another”, un thriller regizat de Paul Thomas Anderson, nominalizat la 13 categorii. Filmul îl are în rol principal pe Leonardo DiCaprio, care interpretează un fost revoluționar de stânga ce ajunge să își salveze fiica din mâinile unui extremist adep al supremației albe. Producția a dominat numeroase gale de premiere din acest sezon și este apreciată pentru modul în care reflectă diviziunile politice și radicalizarea din societatea americană. Paul Thomas Anderson, favorit pentru primul Oscar Regizorul Paul Thomas Anderson, autorul unor filme celebre precum „There Will Be Blood”, „Magnolia” sau „Licorice Pizza”, a fost nominalizat de 14 ori la premiile Oscar, fără a câștiga vreodată trofeul. Unii membri ai Academiei au declarat că ar putea vota filmul său tocmai pentru a-i recompensa întreaga carieră. „Era și timpul”, a spus unul dintre votanți, care a explicat că a ales să voteze „pentru întreaga sa operă”. Totuși, competiția rămâne strânsă, iar succesul lui Ryan Coogler este considerat la fel de meritat de mulți dintre votanți. Jessie Buckley, favorita pentru Oscarul pentru cea mai bună actriță În categoriile dedicate actorilor, singura categorie considerată aproape sigură este Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol principal. Favorită este Jessie Buckley, apreciată pentru interpretarea emoționantă din filmul „Hamnet”, unde o interpretează pe soția lui William Shakespeare, devastată de moartea fiului lor. Duel puternic pentru Oscarul pentru cel mai bun actor În categoria Cel mai bun actor, competiția este mult mai deschisă. Inițial, Timothée Chalamet părea favorit pentru rolul său din „Marty Supreme”, unde interpretează un jucător de ping-pong ambițios. În ultimele săptămâni însă, cursa s-a schimbat radical. Michael B. Jordan, protagonistul din „Sinners”, a câștigat premiul Sindicatului Actorilor Americani (SAG) pentru rolul său dublu – cel al unor gemeni mafioți care se revoltă împotriva Americii segregaționiste. De asemenea, sunt apreciați și Leonardo DiCaprio, pentru rolul din „One Battle After Another”, precum și actorul brazilian Wagner Moura, pentru interpretarea din „The Secret Agent”. Concurență strânsă la rolurile secundare În categoria Cel mai bun actor în rol secundar, Sean Penn ar putea câștiga al treilea Oscar al carierei sale pentru interpretarea unui militar marcat de propriul rasism în „One Battle After Another”. Totuși, competiția este puternică, cu nominalizări pentru Stellan Skarsgård („Sentimental Value”) și Delroy Lindo („Sinners”). La Cea mai bună actriță în rol secundar, favorită este Wunmi Mosaku, apreciată pentru rolul unei vindecătoare voodoo în „Sinners”. Ea se confruntă însă cu o concurență serioasă din partea actrițelor Amy Madigan („Weapons”) și Teyana Taylor („One Battle After Another”). Oscarul pentru film internațional, cel mai imprevizibil Categoria Cel mai bun lungmetraj internațional este considerată una dintre cele mai greu de anticipat. Printre favoriți se află: „Sentimental Value”, filmul regizorului danezo-norvegian Joachim Trier despre relația complicată dintre un regizor și fiicele sale „The Secret Agent”, al brazilianului Kleber Mendonça Filho, o dramă plasată în timpul dictaturii din Brazilia anilor ’70 Aceste producții par să aibă un avantaj față de filmul „It Was Just an Accident” al regizorului iranian Jafar Panahi, laureat al Palmei de Aur la Cannes. „KPop Demon Hunters”, favorit la animație În categoria Cel mai bun film de animație, producțiile franceze „Arco” și „Amélie et la métaphysique des tubes” pornesc cu șanse mai mici. Favoritul pare a fi fenomenul Netflix „KPop Demon Hunters”, a cărui melodie principală va face parte și din momentele muzicale ale ceremoniei. Ceremonie sub securitate sporită la Hollywood Cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar are loc într-un context internațional tensionat. Din cauza războiului din Orientul Mijlociu în care sunt implicate Statele Unite, autoritățile americane au întărit măsurile de securitate în zona Hollywoodului. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien, care va încerca să mențină atmosfera festivă într-o ediție marcată de incertitudine și competiție extrem de strânsă. Recordul absolut de 11 statuete Oscar, deținut de filmele „Ben-Hur”, „Titanic” și „The Lord of the Rings: The Return of the King”, ar putea fi amenințat în acest an de unul dintre marile favorite ale galei.

PSD votează bugetul, dar depune amendamente (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Sorin Grindeanu anunță că PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat duminică, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, că social-democrații vor vota legea bugetului de stat pentru 2026, însă vor depune amendamente prin care doresc să includă în document și viziunea economică a partidului. Liderul social-democrat afirmă că bugetul a fost trimis în Parlament cu o întârziere nejustificată și critică modul în care au fost gestionate discuțiile din cadrul coaliției de guvernare. PSD: Vom vota bugetul, dar vrem modificări esențiale În scrisoarea adresată premierului, Sorin Grindeanu spune că decizia de a vota bugetul a fost luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD, după analizarea argumentelor economice și politice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Potrivit liderului social-democrat, partidul său va susține însă amendamente considerate esențiale pentru ca proiectul de buget să reflecte și principiile social-democrate. „Vă anunț oficial că am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susține însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea noastră social-democrată”, a transmis Grindeanu. Acesta a criticat și dialogul din cadrul coaliției, pe care l-a descris drept „un simulacru”, afirmând că PSD a intrat la guvernare pentru a asigura stabilitate și protecție socială, nu pentru a susține politici economice pe care le consideră greșite. Pachetul de Solidaritate, principala cerință a PSD Una dintre principalele modificări pe care PSD vrea să le introducă în bugetul pe 2026 este finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin social destinat unui număr mare de români vulnerabili. Potrivit lui Sorin Grindeanu, programul ar urma să ajute aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv: pensionari cu venituri mici copii cu dizabilități mame singure veterani Liderul PSD susține că aceste categorii au fost afectate cel mai mult de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. „Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD”, a afirmat acesta. Critici dure la adresa politicilor economice ale premierului În scrisoarea deschisă, Sorin Grindeanu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a favorizat marile companii în detrimentul populației și al economiei interne. Potrivit liderului PSD, Guvernul ar fi redus taxarea pentru multinaționale și ar fi eliminat măsuri care limitau externalizarea profiturilor. „Ați tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și ați revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor. Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților”, susține Grindeanu. Acesta afirmă că, în timp ce marile corporații ar fi fost avantajate, Guvernul cere „responsabilitate” atunci când sunt discutate majorări minime ale ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile. PSD: Economia a intrat în recesiune Sorin Grindeanu susține că datele economice ar contrazice discursul premierului și indică o deteriorare a situației economice. Potrivit liderului PSD: consumul ar fi scăzut șase luni consecutiv, pe fondul creșterii TVA și accizelor puterea de cumpărare a salariilor ar fi în scădere, cea mai mare din ultimii 15 ani pensiile ar fi suferit cea mai puternică diminuare a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani În opinia sa, aceste evoluții sunt consecința politicilor fiscale adoptate de actualul guvern. Acuzații privind blocarea planului de relansare economică Liderul PSD afirmă că premierul ar fi blocat și amânat planul de relansare economică propus de social-democrați în septembrie 2025. Potrivit lui Grindeanu, acest lucru ar fi contribuit la stagnarea economiei. „Guvernarea dumneavoastră înseamnă prosperitate pentru 5% dintre cei mai bogați și austeritate pentru 95% dintre români”, a declarat liderul social-democrat. Acesta mai susține că măsurile fiscale adoptate ar fi afectat în special: clasa mijlocie cele peste 5,2 milioane de persoane aflate în sărăcie persoanele vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate, veteranii și persoanele cu dizabilități. Critici privind educația și investițiile În scrisoarea adresată premierului, Grindeanu critică și modul în care este finanțat sistemul educațional. Potrivit acestuia, măsurile guvernului ar fi afectat stabilitatea sistemului, ducând la plecarea unor cadre didactice din învățământ și la deteriorarea condițiilor pentru elevi. „Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor”, susține liderul PSD. De asemenea, acesta acuză Guvernul că a blocat investițiile și a redus consumul, ceea ce ar fi accelerat intrarea economiei în recesiune. PSD: Decizia finală va fi luată în Parlament În finalul scrisorii, Sorin Grindeanu transmite că PSD nu va susține politici pe care le consideră dăunătoare pentru economie și pentru populația vulnerabilă. Social-democrații cer adoptarea unor amendamente care să includă în bugetul pe 2026 măsuri sociale și investiții suplimentare, cu un impact bugetar estimat la aproximativ 0,16% din PIB. „PSD refuză să mai participe la falimentul României. Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament”, a transmis liderul social-democrat, invitând partidele din coaliție să susțină propunerile formațiunii. Potrivit acestuia, dacă aceste solicitări nu vor fi acceptate, fiecare actor politic își va asuma consecințele deciziilor luate.

România riscă să intre în recesiune în 2026 (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

România riscă să intre în recesiune în 2026: consumul s-a prăbușit cu peste 9%

România ar putea intra în recesiune în 2026, nu doar într-o recesiune tehnică, dacă tendințele economice de la începutul anului continuă. Avertismentul vine din partea lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care atrage atenția asupra scăderii semnificative a consumului. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice”, organizată de CFA România. România ar putea avea creștere economică aproape zero Potrivit lui Adrian Codirlașu, scenariul optimist pentru economia României în 2026 ar fi o creștere economică de aproximativ 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Elicopterele Airbus prin SAFE nu au armament, muniție și protecție și nu vor genera nici o investiție în România Totuși, există șanse reale ca economia să înregistreze chiar o contracție pe întregul an. „Am fi norocoși dacă avem o creștere economică de 0,5% anul acesta. Sunt șanse mari să fie un mic minus pe tot anul și să avem recesiune, nu doar tehnică”, a declarat președintele CFA România. Scăderea consumului, cea mai îngrijorătoare evoluție economică Unul dintre principalele motive de îngrijorare este prăbușirea consumului înregistrată la începutul anului. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o scădere puternică a comerțului cu amănuntul în luna ianuarie. „Am citit de mai multe ori comunicatul INS pentru a verifica cifra. Minus 9,1% la consum mi s-a părut extraordinar de mare. Este cea mai îngrijorătoare știre economică de la începutul anului”, a explicat Codirlașu. Primele semne de recesiune ar putea apărea încă din primul trimestru Economistul consideră că primele indicii clare privind evoluția economiei vor veni odată cu datele privind PIB-ul pentru primul trimestru al anului. Dacă produsul intern brut va fi mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, România ar putea intra într-o perioadă de recesiune. „Este necesar să vedem datele din trimestrul I. Dacă vom avea un minus față de trimestrul I din anul trecut, este posibil să mergem către o ușoară recesiune”, a precizat Codirlașu. Posibil nou șoc economic în martie Pe lângă scăderea din ianuarie, economiștii se așteaptă ca tendința negativă a consumului să continue. În februarie ar putea exista o ușoară revenire, însă luna martie ar putea aduce un nou șoc negativ. Printre factorii care ar putea influența consumul se numără creșterea prețurilor la combustibil și prudența tot mai mare a populației în cheltuieli, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice. Comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în ianuarie Potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în ianuarie 2026 cu 9,1% față de aceeași lună a anului trecut. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, scăderea a fost de 6,5%. Declinul a fost determinat în special de: scăderea vânzărilor de carburanți pentru autovehicule (-13,8%); reducerea vânzărilor de produse nealimentare (-11,3%); scăderea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). Guvernul mizează totuși pe o creștere economică În ciuda acestor evoluții, la elaborarea bugetului pentru anul în curs, Guvernul a estimat o creștere economică de aproximativ 1%. Economiștii avertizează însă că evoluția consumului și incertitudinile economice ar putea face ca această prognoză să fie dificil de atins.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră