miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Gradul de siguranță epidemiologică în școli, între 76 și 82%, spune Cîmpeanu

Școlile din România sunt nesigure epidemiologic. Ministrul Educației a explicat că gradul de siguranță în școli în context pandemic diferă de la o unitate de învățământ la alta. Media ar fi între 7,60 și 8,20, de la 1 la 10, adică între 76 și 82%. Școlile din România sunt nesigure epidemiologic "Am dat deja un răspuns, după ce m-am consultat cu cei cu competențe epidemiologice. Situația diferă de la o școală la alta, diferența de infrastructură, școli aglomerate, școli neaglomerate, școli cu rata de vaccinare de 100% și școli în care avem rata de vaccinare de doar 20%. Citește și: Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple O medie ponderata te duce ca notare, pe o scară de la 1 la 10, între 7,60 și 8,20.Dacă ar fi existat și teste în școli, pentru o testare de două ori pe săptămână, așa cum trebuie, siguranța s-ar fi dus undeva spre nota 9. Dacă ar fi existat și o responsabilitate din partea tuturor, adică dacă s-ar fi testat toți elevii, nota ar merge la 9,50. Pericol există, dar părinții îi pot învăța pe copii că masca, respectarea regulilor de igienă și vaccinarea duc siguranța către 100%", a spus ministrul, la Digi24. Ministrul, mândru de fiul său Întrebat și cum își trimite copilul la școală, Cîmpeanu a răspuns: "Este student și o face cu o responsabilitate admirabilă". De asemenea, la întrebarea dacă este sigur că nu poate lua boala, ministrul a spus că fiul său s-a infectat deja. "Nu s-a infectat la școală, ci la petrecerea de Revelion, cu mai mulți studenți. Mi-a spus că a purtat masca tot timpul, cu excepția nopții de Revelion. Este vaccinat complet și nu a dezvoltat niciun fel de simptome. A stat în izolare corect, după care a mers la facultate", a explicat ministrul. Acesta a precizat că fiul său s-a testat pentru "cu totul altă problemă", fără nicio legătură cu COVID, fiind asimptomatic și așa a aflat că a luat virusul.

Gradul de siguranță epidemiologică în școli, între 76 și 82%, spune Cîmpeanu
Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple
Economie

Un elev român din doi nu înțelege ce citește și nu poate face calcule simple

Un elev din doi, analfabet funcțional în România. O statistică a Băncii Mondiale arată că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit, potrivit datelor Ministerului Educației. În 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50. În 2021, numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50. Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu. Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: "Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate". Un elev din doi, analfabet funcțional Profesorii recunosc că, de când s-au mutat în online, au dat 10 mult mai ușor. Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: "Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte... Deja se vede diferența". Citește și: Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului Andreea Ionescu, reprezentant al asociației "Părinții cer schimbare": "Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului". România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcțional, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor. Sistemul de evaluare scârțâie grav Gelu Duminică, sociolog: "De multe ori, nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare e unul care merită serios îmbunătățit". Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație: "Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7". Până atunci, ministrul Educației are propria soluție pentru a încuraja performanța. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la Jurnalul de Seară al Digi24: "Propun ca primii trei din fiecare clasă cu condiția să nu fie sub nota 9 (pentru bursa de merit – n.r.). Pentru că altfel avem clase cu 33 elevi din 35 care au avut 10. Cum faci diferențierea?!"

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului
Economie

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în 42 din cele 138 de pagini ale doctoratului

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat: teza generalului de la Palatul Victoria, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, potrivit unui articol al pressone.ro. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat. "Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat. Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat.", se arată în articolul publicat de pressone.ro. Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999, iar patru ani mai târziu a obținut titlul de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Titlul lucrării este Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. La data de 31 iulie 2003, ziua susținerii publice a tezei de doctorat, Nicolae Ciucă era locotenent colonel la UM 01047 Craiova. Potrivit CV-ului său, în 1998, cu un an înainte să se înscrie la studiile doctorale, lt. col. Ciucă a devenit șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova. Doctorat făcut în timpul unor misiuni internaționale Perioada studiilor doctorale se suprapune cu cel puțin două misiuni pe care Nicolae Ciucă menționează în CV că le-a îndeplinit în străinătate: exercițiul multinațional Dynamic Response, care a avut loc în aprilie – mai 2001 în Bosnia și Herțegovina și misiunea Enduring Freedom, care s-a derulat între iunie 2002 – ianuarie 2003 în Afganistan. În 2006, la trei ani după ce a obținut titlul de doctor în România, Nicolae Ciucă a urmat un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale Americii (SUA). Fostul ambasador Cătălin Avramescu, care este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, se întreba la finalul anului trecut, într-o postare pe Facebook, cum a fost posibil ca Nicolae Ciucă să facă un masterat în SUA după ce a obținut titlul de doctor în România în același domeniu – științele militare. Doctoratul este un program de învățământ superior masteratului, fapt care face total neuzuală opțiunea cuiva care a dobândit titlul științific de doctor să dorească să obțină abia ulterior, în același domeniu, un titlu de master.

Dîncu: Ministerul Educaţiei a scăpat de sub control învăţământul superior
Economie

Dîncu: Ministerul Educaţiei a scăpat de sub control învăţământul superior

Fost membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Vasile Dîncu critică Ministerul Educaţiei. „Ştiu dinamica din 1990 încoace în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, inclusiv sistemul doctoratelor. Eu cred că, la un moment dat, Ministerul Educaţiei a scăpat de sub control această situaţie a calităţii din învăţământul superior. A început să devină important numai să ai cât mai mulţi studenţi. A finanţa doar pe bază de student echivalent este un dezastru în învăţământ Toată lumea va trece pe toţi studenţii, pentru că nu vrea să piardă banii pe student”, a afirmat Dîncu la Digi 24. Vasile Dîncu critică Ministerul Educaţiei Acesta a adăugat că au fost în învăţământ mii de studenţi fictivi. Dîncu a mai spus că lipsa unei strategii privind calitatea în învăţământul superior „este o slăbiciune a statului român”. „Ar fi fost normal ca şcolile doctorale să fie auditate chiar de specialişti din străinătate şi în acelaşi timp să facem şi o lege corectă pentru asta”, a adăugat Vasile Dîncu. El consideră că „la noi s-a diluat tot ceea ce înseamnă competiţie şi competenţă în ceea ce înseamnă învăţământul şi a fost degradare continuă a învăţământului”. „Ceea ce am văzut în cazul unor şcoli doctorale este numai un vârf ai aisbergului”, a mai arătat Dîncu, care este și profesor universitar.

CNATDCU, care trebuie să verifice acuzațiile de plagiat, fără conducere
Economie

CNATDCU, care trebuie să verifice acuzațiile de plagiat, fără conducere

CNATDCU verifică plagiate fără șef. Conducerea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) este incertă în acest moment. Instituția ar trebui să verifice și doctoratul premierului Nicolae Ciucă, acuzat de plagiat în teza sa. Săptămâna aceasta a expirat auto-suspendarea președintelui forului, Ioan Aurel Pop. Acesta s-a suspendat din funcție anul trecut, iar perioada pe care poate face asta este pentru maximum șase luni, potrivit edupedu.ro. CNATDCU verifică plagiate fără șef Contactat de edupedu.ro, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, care este și președintele CNADTCU, a declarat că „o să preia acum (conducerea CNATDCU - n.r.) Mircea Dumitru”. „V-am spus că sunt în convalescență, am cerut să se întâmple acest lucru, e o formalitate, mai mult nu pot să fac eu. Eu mă aflu mai la Cluj și sunt, repet, bolnav”, a mai spus Pop. Acesta a declarat încă de joi că are COVID și că nu are „nicio părere” despre acuzațiile aduse premierului, privind plagiatul din teza de doctorat. Întrebat ce anume presupune delegarea atribuțiilor sau suspendarea pentru încă șase luni, Pop a spus că este vorba despre un formular. Pe care ar trebui să îl trimită secretariatul tehnic al CNATDCU, asigurat de Ministerul Educației.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră