miercuri 18 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Economie

1445 articole
Economie

Autostrada A8 a primit acordul de finanțare pentru tronsonul montan de 6,4 miliarde de euro. Licitația poate începe până la finalul anului

Autostrada A8, acord pentru tronsonul montan. Moment istoric în parcursul proiectului A8: obţinerea finanţării pentru tronsonul montan al autostrăzii. Autostrada A8, acord pentru tronsonul montan Costul estimat de 6,4 miliarde de euro (cu tot cu TVA) a primit, alături de alţi indicatori, votul unanim al comisiei interministeriale întrunite joia trecută. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde Urmează ca, în decurs de o lună, Executivul să adopte hotărârea de guvern referitoare la toţi aceşti indicatori tehnico-economici şi să înceapă pregătirea caietelor de sarcini pentru procedurile de licitaţie – care ar putea fi lansate înainte de sfârşitul acestui an. Irinel Bucur, de la asociaţia "Hai că se poate!", a explicat că tronsonul montan lung de 159 km va fi împărţit în şase loturi şi că trei dintre acestea ar fi esenţial să intre anul acesta în licitaţie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autostrada A8 a primit acordul de finanțare pentru tronsonul montan de 6,4 miliarde de euro. Licitația poate începe până la finalul anului
EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu  CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli
Economie

EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli

Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori care câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri, arată un document consultat de DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României, pentru care Guvernul și-a asumat răspunederea, se estimează că cheltuielile acestor companii se vor reduce cu peste 1,3 miliarde de lei. Statul român deține 1.310 companii Documentul arată că statul deține 171 de companii la nivel central și 1.139 de companii locale. Directorii și directorii adjuncți au câte doi consilieri, care câștigă în medie, brut, lunar, 7.000 de lei. În CA-urile acestor companii sunt peste șapte persoane, care primesc circa 3.000 lei/lună. Directorii generali beneficiază de indemnizații de 25.000 lei/lună, brut - componenta fixă - dar au și o componentă variabilă, în funcție de rezultate. Prin proiectul de lege privind „unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României”, se va reduce numărul de membri ai consiliilor de administrație, se va înjumătăți numărul de consilieri ai directorilor și se vor plafona salariile tuturor celor cu funcții de conducere din aceste companii. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală De exemplu, prin limitarea salariilor de bază ale personalului cu funcții de conducere/execuție din companiile de stat/locale la nivelul a 80% din componenta fixă a indemnizației/salariului brut lunar a conducerii executive, Executivul estimează economii de puțin sub un miliard de lei, începând cu 2024.

Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19%
Economie

Marea miză a legislației referitoare la jocurile de noroc: obligarea companiilor străine să-și mute sediul social în România pentru a plăti TVA 19%

Jocurile de noroc, TVA în România. Scandal și acuzații fără precedent de șantaj între premierul Marcel Ciolacu și reprezentanții industriei jocurilor de noroc. Pe de-o parte, premierul Marcel Ciolacu susține că șefii din industria jocurilor de noroc au început șantajul la adresa sa și a altor demnitari români. De cealaltă parte, unii dintre reprezentanții industriei, Odeta Nestor și Sorin Constantinescu, resping acuzațiile. Citește și: EXCLUSIV Acuzat de premier că-l șantajează pentru a nu scoate jocurile de noroc în afara localităților, consultantul Sorin Constantinescu răspunde: Ciolacu vrea bani pentru campania electorală La solicitarea DeFapt.ro, Cristian Pascu, președintele executiv al Asociației Organizatorilor și Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), a declarat că miza scandalului din industria jocurilor de noroc este TVA-ul de 19%. Multinaționalele, avantajate Cristian Pascu critică măsurile fiscale, susținând că acestea ar avantaja companiile multinaționale din industria jocurilor de noroc, dar ar dezavantaja firmele mici și mijlocii pe care acesta le reprezintă. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De exemplu, spune Cristian Pascu, sub justificarea nevoii de a identifica noi resurse financiare pentru buget sau, unde este convenabil, sub cea a combaterii dependenței de jocurile de noroc, Ministerul Finanțelor vizează să impună mai multe măsuri cel puțin contestabile, dacă nu „cu dedicație”. Una dintre aceste măsuri prevede mărirea la un milion de euro a garanției pentru acoperirea riscului de neplată a taxelor, pe care organizatorul licențiat pentru jocuri de noroc tradiționale trebuie să o constituie în avans pentru a avea dreptul să deruleze această afacere. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țeapă ordinară dată ANAF și partenerilor de afaceri: a trecut activele firmei cu datorii de peste un milion de lei Premium Raci SRL pe altă firmă, „curată”. Obligat să plătească din propriul buzunar datoriile, se ascunde „O astfel de reglementare va funcționa în mod clar ca instrument de suprimare din piață a companiilor mici și mijlocii, autohtone în marea lor majoritate. Fie și doar această reglementare va determina rămânerea pe piață a doar maximum 15 companii multinaționale mari, pentru care dimensiunea afacerii și a veniturilor realizate face ca un astfel de nivel al garanției să fie permisiv, dintre cele circa 300 de companii cu licențe active în acest moment”, a spus Cristian Pascu. Să fie taxată toată lumea Ministerul de Finanțe mai vrea ca toate companiile de jocuri de noroc online care activează pe piața românească să își mute serverele și sediul social în România. În plus, la Camera Deputaților mai există o inițiativă legislativă adoptată tacit de Senatul României prin care jocurile de noroc fizice să fie mutate în afara localităților. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Cristian Pascu consideră că această campanie împotriva jocurilor de noroc se duce pe mai multe fronturi, dar recunoaște și că industria jocurilor de noroc trebuie să îndrepte foarte multe lucruri, inclusiv cele legate de publicitate. „Una din campanii este cea cu Ordonanța de Guvern, acolo unde sunt aceste bariere discriminatorii pe care le-am prezentat în comunicatul de presă. Dacă dânsul (Marcel Ciolacu - n.r.) se referea la legea cu scoaterea jocurilor în afara localităților, aici este o problemă. Guvernul cere, pe de-o parte, bani în plus de la o industrie, dar cere după un mod greșit. Cere mai mult de la puțini, puținii fiind multinaționalele, în loc să ceară puțin de la mulți. Ăia mulți ar fi toți românii care sunt în piață”, a spus Cristian Pascu. "Discriminarea este maximă" În spatele ușilor închise se duce o luptă acerbă pentru supremația pe piața jocurilor de noroc și a profiturilor uriașe. „Discuțiile aprige au fost pe această Ordonanță, unde discriminarea este maximă. În acest moment, singura încordare pe care a avut-o este de la asociația online care susține că aducerea pe teritoriul românesc a serverelor lor și a sediilor sociale nu ar fi decât un cost în plus și Uniunea Europeană nu ar prevedea așa ceva”, potrivit lui Cristian Pascu. Citește și: EXCLUSIV Pescobar nu vrea să plătească nici măcar 500 de lei lunar dintr-o datorie bancară de 102.000 de lei, a fost dat în judecată de un executor judecătoresc În realitate, spune Cristian Pascu, companiile cu jocuri de noroc online insită ca această clauză de aducere în România a sediului lor să nu fie implementată în lege. Jocurile de noroc, TVA în România „A menționat și niște nume, nu ne-am băgat în lupta asta. Trebuie aduse în România aceste firme. Dacă se referă la niște intervenții ale online-ului pe care le-a spus cu nume și prenume, este adevărat. Vă spun direct, e vorba de un 19% TVA, acolo e costul mare, nu la faptul că ar plăti impozit în România sau în Malta. Imediat cum aduce sediul în țară, TVA-ul care până acum nu l-au plătit intracomunitar, este mare pentru ei”, a mai declarat Cristian Pascu. Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, adică a jocurilor de noroc online, este condusă de Odeta Nestor, fosta președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Cât va costa, de fapt, încălzirea pe datorie a unui oraș enorm ca Iașiul începând cu iarna care vine
Economie

Cât va costa, de fapt, încălzirea pe datorie a unui oraș enorm ca Iașiul începând cu iarna care vine

Încălzire pe datorie, credit foarte scump. Consiliul Local dezbate vineri unul dintre cele mai mari împrumuturi ale municipalităţii ieşene din ultimii 30 de ani. Încălzire pe datorie, credit foarte scump Intenţia Primăriei este de a contracta o sumă de până la 200 milioane lei exclusiv pentru asigurarea combustibilului la centralele de termoficare pe perioada iernii. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Proiectul de hotărâre are aviz favorabil de la comisiile de specialitate – demersul este susţinut de PNL, PMP şi viceprimarul ex-USR Cezar Baciu. O majoritate cu 14 consilieri la limită: dacă un consilier din alianţă va lipsi, atunci primarul Mihai Chirica ar avea nevoie de voturi din PSD sau USR. Reprezentanţii celor două partide înclină să voteze „împotriva” sau să se abţină la votul din plen. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Consiliul Economic și Social desființează pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei
Economie

Consiliul Economic și Social desființează pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei

Consiliul Economic și Social (CES) desființează pachetul Ciolacu de măsuri fiscale: ia 100 de miliarde de lei de la mediul privat și taie cheltuielile cu doar 16 miliarde de lei, apreciază această instituție. CES a emis aviz negativ la așa numitul proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul urmează să-și asigure răspunderea pe acest proiect de lege. Avizul CES este consultativ, iar Executivul poate să-l ignore. Consiliul Economic și Social desființează pachetul Ciolacu În avizul negativ se arată, printre altele, că: acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creștere a poverii fiscale pentru mediul privat s-a dovedit și în trecut că are efecte contrare, veniturile la buget scăzând. Impozitarea pe cifra de afaceri va lovi este „un TVA”, va fi o lovitură foarte grea pentru retail, energie și industria auto și va duce la creșterea prețurilor. Societățile din energie vor fi dublu taxate. firme cu pierderi vor plăti un impozit de 1% din cifra de afaceri. CES mai scrie că acest proiect de lege, denumit „privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.” va contribui, de fapt, la deteriorarea nivelului de trai al populației. Citește și: Bugetarii cu salarii și averi uriașe care l-au îndemnat pe Ciolacu să atace sectorul privat: familia Socol, finanțiștii favoriți ai lui Dragnea, câștigă 12.000 de euro pe lună, de la stat Potrivit notei de fundamentare a acestui proiect, acesta nu va avea un impact în 2023 pe creșterea veniturilor statului, dar cheltuielile vor fi reduse cu 630 de milioane de lei. Situația se schimbă dramatic în 2024, când reducerile de cheltuieli ale statului sunt estimate la 3,3 miliarde de lei, dar creșterea de venituri la buget, generată de noile taxe și impozite, este de 16,4 miliarde de lei. Din 2025, situația se schimbă și mai dramatic în defavoarea contribuabililor: dacă estimarea reducerilor de cheltuieli rămâne la puțin peste 3,3 miliarde de lei, veniturile suplimentare la buget, urmare a creșterii fiscalității, vor fi de 20 de miliarde de lei în 2025, 21,7 miliarde lei în 2026 și 22,2 miliarde lei în 2027.

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată de majoritatea specialiștilor în economie: va duce la închiderea unor afaceri
Economie

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată de majoritatea specialiștilor în economie: va duce la închiderea unor afaceri

Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată. Proiectul ajustării fiscale prevede o serie de măsuri (drastice, după unii, necesare, după alţii) de limitare a deficitului bugetar. Anularea scutirilor fiscale pentru IT-iști, criticată Dar şi pentru respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Cresc anumite taxe şi impozite şi au fost introduse unele noi, IT-iştii nu vor mai fi scutiţi de la plata impozitului. La fel şi angajaţii din construcţii, sectorul agricol şi industria alimentară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încălzire pe datorie în iarna care se apropie. Se întâmplă la Iași și datoria e enormă: 200 de milioane de lei
Economie

Încălzire pe datorie în iarna care se apropie. Se întâmplă la Iași și datoria e enormă: 200 de milioane de lei

Încălzire pe datorie în iarna viitoare. Primăria Iaşi va împrumuta 200 milioane lei pentru a putea asigura încălzirea oraşului în sezonul rece. Încălzire pe datorie în iarna viitoare Toţi banii vor fi cheltuiţi pentru achiziţia de combustibil, iar creditul va trebui returnat în cinci ani. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Contractarea împrumutului este posibilă după ce Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a permis autorităţilor locale să obţină acest tip de credit. În ultimii circa zece ani, astfel de împrumuturi nu au fost posibile. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tănase Stamule (PNL), decanul FABIZ, critici dure către „pachetul Ciolacu”: „O piatră de moară”. Plus: „ura față de corporații” pare mai importantă decât locurile de muncă a un milion de români
Economie

Tănase Stamule (PNL), decanul FABIZ, critici dure către „pachetul Ciolacu”: „O piatră de moară”. Plus: „ura față de corporații” pare mai importantă decât locurile de muncă a un milion de români

Tănase Stamule (PNL), decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), a formulat o serie de critici dure către „pachetul Ciolacu”, prin care fiscalitatea va fi majorată substanțial: „Pachetul Ciolacu riscă să devină o piatră de moară pentru ţara noastră”, a scris el, în Ziarul Financiar. Citește și: George Simion, singurul lider din opoziție care nu a criticat măsurile fiscale pe care Guvernul își va asuma răspunderea. AUR, de acord cu unele din măsuri Articolul său se intitulează „Impozitul de 1% pe cifra de afaceri din pachetul Ciolacu este o măsură antieconomică”. Critici dure către „pachetul Ciolacu” Potrivit lui Stamule, Ciolacu, „consiliat de neocomuniştii din jurul său”, riscă stabilitatea locului de muncă pentru circa un milion de români. El s-a referit la impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, arătând că „nicio ţară din Uniunea Europeană nu are un impozit similar şi nici nu are de gând să introducă”. El arată însă, la finalul articolului publicat în Ziarul Financiar că „deşi pachetul Ciolacu este necesar pentru a rezolva criza bugetară provocată de gaura lui Câciu, este nevoie de foarte mare atenţie politică pentru a nu afecta masiv iremediabil mediul de afaceri”. Stamule face distincția între „firmele ce au ca piaţă România şi unde valoarea adăugată rămâne în ţară (...) au ca obiectiv principal profitul în România şi e firesc să fie urmărite cu atenţie pentru a ne asigura că plătesc taxe” și cele care „care produc în România pentru pieţe externe”. Economistul liberal a arătat că această a doua categorie de firme, care exportă, vor fi afectate de impozitul pe profit și există riscul să-și mute producția. Un milion de locuri de muncă ar putea fi periclitate „Ele nu îşi vând produsele în România şi valoarea adăugata pe care o realizează la noi e foarte mică. Implicit, aceste firme au marje de profit intre 0 si 3%, obiectivul lor nefiind de a face profit ci de a optimiza costurile de producţie pentru produsul final. Aceste companii vor fi direct afectate de impozitul pe cifra de afaceri, multe urmând să treacă pe pierdere. În acest fel şi atractivitatea României ca destinaţie de investiţii va scădea masiv, iar multe firme vor decide să plece in ţări vecine cu taxe mai mici. Companiile care produc in special pentru alte pieţe angajează peste 1 milion de români. Desigur că putem spune că nu ne interesează viitorul acestor oameni iar ura faţă de corporaţii e mai importantă politic decât stabilitatea locului lor de muncă”, a scris Tănase Stamule. Citește și: Anghel (PwC România): „Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate. Ritmul de creștere va încetini” „Din păcate, din cauza sfaturilor proaste primite de premier din partea consilierilor neocomunişti, România riscă să intre într-o aventură economică ce nu ştim cum se va sfârşi”, a mai afirmat el.

Anghel (PwC România): „Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate. Ritmul de creștere va încetini”
Economie

Anghel (PwC România): „Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate. Ritmul de creștere va încetini”

„Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate (...) Ritmul de creștere va încetini”, a declarat, azi, Daniel Anghel, Partener, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România, la conferinţa "Get ready for the fiscal new wave". Citește și: EXCLUSIV Dealer-ul de Fentanil și Oxicodonă de la Catena le-a vândut Fentanil polițiștilor sub acoperire pe strada Icoanei din București. În birou avea en gros Fentanil, Oxicodonă, morfină El a mai arătat că ministerul Finanţelor ar urma să încaseze 6,2 miliarde de lei din impozitul minim pe cifra de afaceri. „Ritmul de creștere va încetini” „Dintre toate modificările, aş spune, cel mai important este impozitul minim pe cifra de afaceri, care va avea, după cum vedeţi şi cel mai mare impact. Este o estimare pe care am făcut-o împreună cu colegii mei. Aţi auzit, impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. Marjele de profit diferă, evident, de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic. Conform estimărilor noastre, vedeţi, vor fi 756 de companii eligibile la plata acestui impozit pe cifra de afaceri, 20 dintre acestea fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar urma să plătească în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul de Finanţe o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde de lei în plus la bugetul statului", a declarat Daniel Anghel. El a menţionat că aceste estimări iau în calcul doar cifrele bilanţiere ale companiilor, aşa cum ele au fost publicate în 2022 pe site-ul Ministerului Finanţelor, nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege, care, în anumite situaţii pot fi chiar mai mari. Industria auto, deja afectată de criza semiconductorilor, va fi lovită „Aceasta este poza, să spun, a impactului pe care noi cel puţin la acest moment, luând în calcul şi discuţiile din perspectiva veniturilor totale, care credem că se vor contura în jurul acestui impozit. Principalele sectoare afectate sunt energie auto, sectorul tutunului, farmaceutic şi construcţii. O parte importantă dintre aceste companii sunt deja supra-impozitate, precum cele din sectorul de petrol şi gaze sau producătorii şi furnizorii de energie electrică. Companii din sectorul automotive sunt cele care, ştim foarte bine, au contribuţie semnificativă la exporturile României, cu marje de profit reduse sau cu pierderi din cauza crizei semiconductorilor la nivel global. 27% spre exemplu, din exporturile României, sunt generate de industria auto. Sectorul construcţiilor, ştim la fel de bine, a avut cea mai mare contribuţie la creşterea reală a produsului intern brut în anul 2022, ca urmare a investiţilor în infrastructură. Însă în trimestru II 2023 vedem deja o încetinire, în special pe zona rezidenţială. Nu este surprinzător că foarte multe dintre aceste companii sunt şi companii reglementate, fie că vorbim de energie sau farma şi, evident, putem spune că lucrurile acestea vin să schimbe regulile jocului în timpul jocului", a spus Daniel Anghel. Potrivit reprezentantului companiei de consultanţă, impozitul pe cifra de afaceri, ca şi consecinţe la care ne putem aştepta, va încetini ritmul de creştere economică într-un context oricum volatil. Acesta descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu. Inflația va fi plătită de consumatorii finali „Deşi la prima vedere putem spune că impozitul pe cifra de afaceri poate părea, cel puţin din perspectiva bugetară, un instrument atrăgător, totuşi această măsură poate avea un efect contrar, respectiv migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor de investiţii. Şi asta în contextul în care România, în ultimii 2 ani de zile, a avut cifre record din perspectiva investiţiilor străine directe, undeva la 9-10 miliarde de euro pe an şi tocmai redevenisem atractivi pentru investitorii străini. Sperăm să rămânem în continuare aşa. După cum bine ştiţi, din păcate aceste modificări nu au fost însoţite şi de o analiză de impact, costuri versus beneficii. De aceea am încercat să facem o simulare măcar pentru impozitul pe cifra de afaceri. Va genera cu siguranţă presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali. Şi nu în ultimul rând, credem că va reduce competitivitatea României cu impact asupra exporturilor. Nu e un lucru surprinzător. Vom deveni mai scumpi şi, ca atare, mai puţin atractivi, cu potenţial efect asupra balanţei comerciale, care sperăm să nu devină iarăşi deficitară. În concluzie, România are o situaţie bugetară dificilă, dar credem că majorarea taxelor nu ar fi trebuit să fie singura soluţie", a declarat Daniel Anghel. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu „Nu ne așteptam la impozite noi” Potrivit acestuia, avem o colectare care ne plasează, din păcate, la coada clasamentului din Uniunea Europeană. „Şi da, susţinem şi am susţinut întotdeauna tot ce înseamnă reglajele din PNRR. Era nevoie de ele. Sunt necesare tocmai pentru echitatea fiscală, tocmai pentru lărgirea bazei de impozitare, cu mai puţine facilităţi, excepţii şi scutiri. Dar evident, nu ne aşteptam la impozite noi. Dar pentru că speranţa, nu e aşa, moare ultima, sper ca instituţia dialogului şi a consultării reale dintre autorităţi şi mediul de afaceri să-şi facă iarăşi loc în agendele noastre şi astfel de iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi adoptate, pentru că, evident, nu este în avantajul nimănui această lipsă de consultare. Iar dacă semănăm incertitudine, cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere sustenabilă", a mai spus Daniel Anghel.

Primarii de comune și șefii de consilii județene nu reușesc să facă proiecte pentru racordarea la gaze
Economie

Primarii de comune și șefii de consilii județene nu reușesc să facă proiecte pentru racordarea la gaze

Primarii de comune nu trag gaze. În 2018, Transgaz a propus construirea a două magistrale care să deservească 19 unităţi administrativ teritoriale din județul Iași. Primarii de comune nu trag gaze Condiţia era ca primăriile să înfiinţeze asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora şi concesionarea sistemelor de distribuţie. Citește și: Unul din cei mai mari dealer-i de Fentanil și Oxicodonă din București lucrează la lanțul de farmacii Catena. DIICOT l-a prins în flagrant Doar câteva comune din vestul judeţului au făcut asta (Tătăruşi, Valea Seacă, Lespezi, Sireţel şi Vânători). Studiul de fezabilitate care a costat 630 de mii de lei nu le-a folosit, pentru că alegerile din 2020 au schimbat regulile jocului: orice localitate putea să se branşeze la reţeaua de gaze existentă, fără să mai fie nevoie de alte magistrale. Doar că mai puţin de 19 unităţi administrativ teritoriale au decis să aplice pentru obţinerea de fonduri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pescobar de la "Taverna Racilor" a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău
Economie

Pescobar de la "Taverna Racilor" a încasat câte 10.000 de euro pe zi în 2022. Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău

Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic. Comisarii de la Protecţia Consumatorilor propun închiderea, pe o perioadă de până la 12 luni, a restaurantului "Taverna Racilor" Herăstrău, în urma neregulilor constatate în cadrul unor controale derulate la această unitate în perioada iunie - septembrie a acestui an, informează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Acest Escobar al pescăriilor Potrivit unui comunicat al instituţiei, Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea (CRPCR) Bucureşti-Ilfov a desfăşurat, în perioada 1 iunie - 15 septembrie 2023, mai multe acţiuni de control la "Taverna Racilor" Herăstrău - Bucureşti, administrată iniţial de SC Nedsea SRL, iar în prezent de SC Commercial Diplomatic Club SRL (societăţi promovate în media de Paul Nicolau, cunoscut şi ca Pescobar). Citește și: EXCLUSIV Prietena de droguri a lui Vlad Pascu, inculpată pentru lipsire de libertate alături de fiul unui fost șef din Primăria 5, cercetat de DNA în dosarul lui Vanghelie. Alt complice al tinerilor fura din magazine "În urma deficienţelor constatate, comisarii CRPCR Bucureşti-Ilfov au aplicat următoarele sancţiuni: în data de 01.06.2023 - administrator SC Nedsea SRL - amenzi contravenţionale în valoare de 25.000 lei; un avertisment; oprirea definitivă de la comercializare a 156 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 2600 lei; oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor. Ulterior, a fost verificată măsura dispusă de oprire temporară a unităţii de la prestarea serviciilor şi s-a constatat că aceasta nu a fost respectată, societatea fiind sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 lei şi s-a propus emiterea deciziei de închidere a unităţii", se precizează în comunicat. Închis pe o firmă, redeschis pe alta Ulterior, în data de 3 iunie (administrator SC Nedsea SRL) a fost solicitată verificarea măsurilor dispuse şi s-a constatat ca deficienţele au fost remediate. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj În data de 22 iunie (administrator SC Nedsea SRL) au fost dispuse mai multe măsuri vizând amenzi contravenţionale în valoare de 75.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 84 kg de produse alimentare neconforme, în valoare de circa 2.500 lei, oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor, propunerea de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru abateri repetate şi propunerea de încetare a practicilor comerciale incorecte. În 28 iunie a fost emisă decizia nr. 259 de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru SC Nedsea SRL. Sute de kilograme de ingrediente "neconforme" În 24 iunie, a fost efectuat un alt control constatându-se că la acelaşi punct de lucru funcţiona SC Commercial Diplomatic Club SRL. În urma controlului au fost dispuse amenzi contravenţionale în valoare de 15.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 186 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 8.100 lei, şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor (agregate figorifice). Citește și: Șoferul drogat care a ucis la 2 Mai a fost eliberat de polițiști în noaptea tragediei pentru că petrecea cu odrasle de oameni importanți din Constanța, susține șeful sindicatului polițiștilor Europol În data de 15 septembrie (administrator SC Commercial Diplomatic Club SRL), au fost dispuse alte sancţiuni care constau în amenzi contravenţionale în valoare de 25.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a 560 kg produselor alimentare neconforme, în valoare de circa 16.500 lei, oprirea temporară a unităţii de la prestarea serviciilor până la remedierea deficienţelor şi propunerea de închidere temporară a unităţii pe o durată de la 6 luni la 12 luni pentru abateri repetate. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe "Menţionăm că vor fi transmise adrese către Primăria Sectorului 1, Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi Direcţia de Sănătate Publică", se arată în documentul ANPC. Muște, praf și rugină Principalele abateri constatate de echipele de control au fost: folosirea unor materii prime şi a unor semipreparate fără etichete cu elemente de identificare şi caracterizare, utilizarea unor agregate frigorifice neigienizate, cu grătare cu rugină, sistem de ventilaţie cu depuneri masive de praf, chedere depreciate şi murdare, prezenţa insectelor vii (muşte) în unitate, schimbarea stării termice a produselor, nerespectarea temperaturii de păstrare a preparatelor finite calde, existenţa unor condiţii improprii în spaţiul de lucru (paviment neigienizat), lipsa verificării metrologice a cântarelor utilizate, lipsa informării cu privire la ingredientele conţinute de preparate, a aditivilor şi a alergenilor, în lista meniu, lipsa autorizaţiei emisă de Primărie. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant De asemenea, au fost descoperite produse alimentare cu data limita de consum depăşită şi utilizarea unei maşini de transport neautorizate la care sistemul de răcire nu era funcţional, ca spaţiu de depozitare a materiilor prime (congelate şi refrigerate). Pescobar ("Taverna Racilor"), 10.000 euro zilnic Nedsea SRL a avut în 2022 venituri de 16,5 milioane de lei, adică peste 45.000 de lei zilnic, echivalentul a aproapr 10.000 de euro. Tot anul trecut, impozitul după plata taxelor a fost de peste 5,1 milioane de lei, echivalentul a aproape 1,1 milioane de euro. Performanța de anul trecut a firmei este ciudat de mare față de rezultatele din 2021, când Nedsea SRL a avut venituri de trei ori mai mici (aproape 5,4 milioane de lei) și un profit de peste 12 ori mai mic: puțin peste 400.000 de lei. În 2021, numărul declarat de angajați al firmei a fost de 11, în 2022 - de 24.

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate
Economie

Guvernul taie de la cultură: cheltuielile autorităților locale nu pot depăși 2,5% din venituri. Plafonul nu există la sport, dar salariile sportivilor sunt limitate

Guvernul taie hotărât de la cultură: cheltuielile autorităților locale la capitolul „Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din venituri, prevede proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Executivul își va asuma răspunderea. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Guvernul taie de la cultură „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie” nu pot depăși 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”. Președintele UDMR Kelemen Hunor a criticat această prevedere. „Nu poți să spui de la nivel central cât trebuie să cheltuiască pe cultură, sport, religie. Acel procent de 2,5% pentru cultură trebuie să dispară din proiect (…) Nu poți să spui ce procent pentru un domeniu”, a susținut Kelemen Hunor. Liderul UDMR a mai precizat că „nu pot fi stabilite criterii de performanță de la Ministerul Finanțelor pentru autoritățile locale”. În ceea ce privește sportul, acest plafon nu există în proiect: „La determinarea procentului de 2,5% aplicat asupra veniturile proprii nu se includ cheltuielile destinate activităților sportive, recreative precum și instituțiile publice de cultură indiferent de natura acestora și forma lor de organizare. Echipa lui Pandele, lovită de limitarea cheltuielilor bugetare Însă Guvernul impune un plafon al salariilor acordate sportivilor de la cluburile controlate de autoritățile locale: „Începând cu anul 2024 contractele de activitate sportivă încheiate potrivit legii, nu pot depăși onorariul/remunerația alocată din fonduri publice indiferent de natura și denumirea acestora echivalentul a două indemnizații acordate pentru funcția de demnitate publică de președinte al consiliului județean”. Aceasta înseamnă că salariul maxim pe care îl poate plăti o autoritate locală unui sportiv sau antrenor de un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” „Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria”, explică Gazeta Sporturilor.

De ce vin nepalezii în România? Un inginer în construcții poate câștiga 400 de dolari lunar la el acasă. Aici, salariul e de 1.300 de dolari
Economie

De ce vin nepalezii în România? Un inginer în construcții poate câștiga 400 de dolari lunar la el acasă. Aici, salariul e de 1.300 de dolari

De ce vin nepalezii în România. Nishan Rajbanschi, inginer civil de profesie, spune că ar fi plătit în ţara lui cu aproape 400 de dolari la o companie bună, dar, în funcţie de experienţă, se poate ajunge şi la mai mult de atât. De ce vin nepalezii în România Pe de altă parte, în Iaşi munceşte acum pe un salariu de 1.300 de dolari, adică triplu, nu plăteşte chirie şi are zilnic masa asigurată, o diferenţă “de la cer la pământ”, a lăsat bărbatul să se înţeleagă. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj El este unul dintre cei 770 de nepalezi care au acum un loc de muncă în Iași. Cel puţin aşa arătau cifrele oficiale luna trecută - iar pe cei mai mulţi dintre ei îi vezi pe şantiere. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Barurile din România prosperă: și-au revenit complet după pandemia de COVID și nu sunt afectate de războiul din Ucraina
Economie

Barurile din România prosperă: și-au revenit complet după pandemia de COVID și nu sunt afectate de războiul din Ucraina

Barurile din România prosperă după pandemie. Barurile ieşene, de exemplu, şi-au revenit complet după dezastrul din pandemie iar criza provocată de conflictul din Ucraina nu pare să le fi afectat în mare măsură. Barurile din România prosperă după pandemie Cel puțin dacă ne ghidăm după datele de bilanţ pe anul 2022, care par să nu țină cont de scumpirile tarifelor la utilităţi şi la produse alimentare sau nealimentare. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un portofel cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În top zece, doar unul dintre baruri a raportat pierderi – dar e un business care nu pare să încheie niciun am pe profit şi totuşi funcţionează de 23 de ani, face angajări şi s-a plasat pe locul al treilea în top, după cifra de afaceri. Între primele zece baruri din Iaşi, partea leului o iau păcănelele şi stabilimentele administrate de cetățeni din Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cerealele ucrainene nu mai au interdicție de la UE să ajungă în România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia. Polonia și Ungaria se opun. Bucureștiul promite sprijin pentru fermieri
Economie

Cerealele ucrainene nu mai au interdicție de la UE să ajungă în România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia. Polonia și Ungaria se opun. Bucureștiul promite sprijin pentru fermieri

Cerealele ucrainene agită iar țările vecine. Comisia Europeană a anunţat vineri că a pus punct interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine. Cerealele ucrainene agită iar țările vecine În luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urma să expire pe 15 septembrie. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Embargoul asupra cerealelor ucrainene în România trebuie prelungit, spune un consilier al lui Ciolacu. Portul Constanța va primi de două ori mai mult decât poate exporta Executivul comunitar a ajuns la concluzia că, graţie măsurilor introduse la începutul lunii mai, "distorsiunile de pe pieţele celor cinci state membre care sunt vecine cu Ucraina au dispărut". Autorităţile poloneze, ţară unde în luna octombrie ar urma să aibă loc alegeri parlamentare, susţin că cerealele ucrainene ieftine fac neprofitabilă producţia locală, şi marţi au anunţat că nu vor ridica interdicţia chiar dacă UE va decide să nu prelungească aranjamentul dincolo de săptămâna aceasta. Citește și: Instituția inutilă care a ratat finanțări PNRR de 740 milioane euro pentru spitale: condusă de un pesedist, zeci de angajați care primesc sporuri uriașe, inclusiv pentru că nu atrag fonduri UE În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale, după ce Polonia a anunţat că va continua să blocheze importurile de cereale din Ucraina, chiar dacă Bruxelles-ul va ridica interdicţiile introduse anterior. Bulgaria nu se opune deciziei UE Contrar Poloniei, Bulgaria a decis joi să nu prelungească interdicţia de a importa cereale ucrainene după 15 septembrie. Sofia "nu susţine" o extindere a restricţiilor, stipulează o rezoluţie adoptată de Parlamentul bulgar cu o largă majoritate (124 de voturi din totalul celor 197 de deputaţi prezenţi), la iniţiativa guvernului proeuropean al Bulgariei. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie Textul invocă "solidaritatea cu Ucraina" şi necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Înainte de invazia rusească, ţările din Europa de Est nu se numărau printre principalii importatori de cereale ucrainene, însă datele vamale arată că exporturile de cereale şi oleaginoase ucrainene în Polonia şi România au crescut semnificativ anul trecut. România ar fi vrut embargo mai lung Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, declara la începutul acestei săptămâni că măsurile restrictive privind importurile de produse agricole din Ucraina au avut un efect pozitiv asupra pieţei cerealelor din România, iar decizia Comisiei Europene ar trebui să fie de prelungire a acestor restricţii, cel puţin până la finalul anului 2023, pentru a nu afecta competitivitatea fermierilor. Pe de altă parte, şeful MADr a transmis că vor fi luate cele mai bune măsuri, atât economice şi financiare, cât şi acte normative, "pentru a sprijini şi proteja fermierii români". Ungaria, același joc ca Polonia Ungaria a impus o interdicţie naţională de import pentru 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri, relatează Reuters. "Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene", faţă de patru până acum, cu scopul de a "proteja interesele agricultorilor noştri", a anunţat pe Facebook ministrul Agriculturii, Istvan Nagy. Interdicţia intră în vigoare din 16 septembrie. Ungaria a decis să interzică în mod unilateral importurile de produse alimentare ucrainene, după ce Comisia Europeană a anunţat că nu va prelungi interdicţia actuală privind importurile de cereale ucrainene în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE, care urmează să expire vineri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră