sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1184 articole
Economie

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I

Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după un an de guvernare Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat, joi seara, la Antena 3, că deficitul la final de an 2024 este 8,6% din PIB - probabil cel mai mare din UE. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea În plus, PNRR-ul pare a fi complet abandonat: la 15 ianuarie se împlinesc 13 luni de la ultima cerere de plată, care nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I În plus, datele Eurostat arată că PIB-ul României a scăzut în trimestrul III cu 0,1%. La nivelul UE, s-a înregistrat o creștere medie de 0,4%. PIB-ul Bulgariei a crescut cu 0,6%. Situația României a fost confirmată de INS: “Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi o scădere de 0,1% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2023“. Joi, Institutul Național de Statistică a arătat că în primele nouă luni din 2024 exporturile au scăzut. “În perioada 1.I-30.XI 2024, exporturile au scăzut cu 1,0%, iar importurile au crescut cu 3,3%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2024 a fost de 30054,9 milioane euro, mai mare cu 4518,8 milioane euro (+17,7%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2023“, precizează INS. Datele INS arată că exporturile de alimente au căzut cu aproape 15%, în timp ce importurile au crescut cu 5%.

Starea dezastruoasă a economiei după Ciolacu I Foto: Guvernul României
Vinul, prețuri mai mari în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Vinul, prețuri mai mari în 2025

Vinul, prețuri mai mari în 2025. Proprietarul cramei Gramma din Iași consideră că piața vinului oferă încă oportunități, în ciuda dificultăților economice actuale. Vinul, prețuri mai mari în 2025 El subliniază impactul negativ al creșterii taxelor și impozitelor, inclusiv majorarea impozitului pe venit de la 1% la 3%, și avertizează că o posibilă creștere a TVA va reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Citește și: ANALIZĂ Starea dezastruoasă a economiei la final de 2024, după Ciolacu I: deficit bugetar astronomic, exporturile scad, importurile cresc, iar PIB-ul începe să cadă În ceea ce privește prețurile, Marian Olteanu anticipează o ușoară creștere, influențată de mai mulți factori. Unul dintre aceștia este recolta de struguri cu 35% mai mică din anul precedent, care a condus la creșterea costurilor de producție. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Romgaz vrea să vândă gaze direct populației Foto: Insolventa azi
Economie

Romgaz vrea să vândă gaze direct populației

Compania de stat Romgaz preia modelul Hidroelectrica și vrea să vândă gaze direct populației: cumpără un sistem informatic “adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum“. Romgaz a lansat în sistemul de achiziţii publice o licitație pentru un sistem informatic care să susţină intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare de gaze naturale, scrie Ziarul Financiar. Sistemul informatic va costa sub 11 milioane de lei, cu TVA. Romgaz vrea să vândă gaze direct populației “Romgaz face un pas curajos spre piaţa de furnizare, aşa cum am anunţat încă de anul trecut. Este o nouă promisiune îndeplinită şi felicit managementul companiei pentru asumarea acestui proiect strategic. Prin această iniţiativă, compania îşi extinde orizonturile şi reconfirmă că energia ţării noastre trebuie să fie sigură şi accesibilă pentru toţi românii şi companiile româneşti. Romgaz va deveni astfel a doua mare companie din portofoliul Ministerului Energiei care intră pe piaţa românească de furnizare, după Hidroelectrica", a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Citește și: Din aprilie, prețul la gaze va crește cu peste 30%, iar cel la electricitate se dublează, dacă plafoanele de preț vor fi eliminate După semnarea contractului, câștigătorul licitației va trebui să livreze infrastructura hardware necesară în cel mult 45 de zile și să pună în funcțiune platforma informatică după alte 45 de zile – în total, 90 de zile, ceea ce înseamnă că platforma ar putea fi activată în august sau septembrie 2025. Potrivit Ziarului Financiar, Hidroelectrica are cea mai ieftină ofertă la electricitate, dar sistemul informatic are probleme. “Cererea mare pentru energia ieftină vândută de Hidroelectrica a depăşit capacitatea infrastructurii IT a companiei, ceea ce a dus la blocaje în emiterea facturilor. Unii clienţi ai Hidroelectrica nu şi-au primit facturile nici până acum, deşi au contracte cu furnizorul cu luni înainte“, scrie ZF.

Creșteri enorme de preț în imobiliare (sursa: imobiliare.ro)
Economie

Creșteri enorme de preț în imobiliare

Creșteri enorme de preț în imobiliare. Cele mai scumpe locuințe din România rămân cele din Cluj, unde, la începutul anului 2025, prețul mediu al unui apartament a depășit 3.000 euro/mp util, marcând o creștere semnificativă față de anul anterior. Creșteri enorme de preț în imobiliare Achiziționarea unui apartament cu două camere de 50 mp implică un cost mediu mai mare cu aproximativ 20.400 euro comparativ cu anul trecut. Citește și: Din aprilie, prețul la gaze va crește cu peste 30%, iar cel la electricitate se dublează, dacă plafoanele de preț vor fi eliminate În Brașov, al doilea oraș ca nivel al prețurilor, prețul mediu a ajuns la 2.083 euro/mp util, înregistrând o creștere de 19% față de anul trecut, a doua cea mai mare din rândul orașelor mari analizate de Imobiliare.ro. Pentru locuințele noi din Brașov, cumpărătorii se confruntă cu prețuri de aproximativ 2.458 euro/mp util. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Taxă nouă pe clădiri din 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Taxă nouă pe clădiri din 2025

Taxă nouă pe clădiri din 2025. Primăria Iași a introdus o nouă taxă specială, denumită "taxa de protecție civilă", care va fi aplicată începând cu 2025. Taxă nouă pe clădiri din 2025 Proprietarii de apartamente care au achitat impozitul pe clădiri la începutul anului au observat deja includerea noii taxe în sistem. Citește și: Din aprilie, prețul la gaze va crește cu peste 30%, iar cel la electricitate se dublează, dacă plafoanele de preț vor fi eliminate Această taxă se va aplica tuturor proprietarilor de imobile, atât persoane fizice, cât și juridice, și va genera venituri de 1,7 milioane de lei pentru bugetul local. Taxa reprezintă 2% din valoarea impozitului pe clădiri, dar nu va fi mai mică de 10 lei pentru fiecare contribuabil care datorează impozit pe clădiri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prețurile la gaze și electricitate explodează (sursa: Inquam Photos/Ioana Fredi-Avram)
Economie

Prețurile la gaze și electricitate explodează

Prețurile la gaze și electricitate explodează. Scumpirile se vor produce dacă plafoanele prețurilor la energie vor fi eliminate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Prețurile la gaze și electricitate explodează Integral, mai jos, analiza AEI: Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta "Anul 2025 pe lângă multiplele schimbări fiscale și creșteri de taxe vine și cu întrebări privind care vor fi prețurile pe care românii le vor achita pentru gaze și energie electrică după aprilie 2025. Un răspuns greu de anticipat. Considerăm că sunt trei scenarii posibile: În situația în care ideea plafonării prețurilor la energie se va menține, prețurile la gazele naturale vor rămâne la același nivel – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus. În ceea ce privește prețul la energie electrică, apreciez că se vor stabilii cel mult două niveluri de prețuri probabil 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și de 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 6 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate – 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru energie electrică se vor achita prețuri de cca 1,15 lei/kWh cu TVA inclus (considerând prețul mediu de achiziție al energiei electrice de pe OPCOM an 2025). Aceasta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu cca 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 100 kWh) și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 24 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). În situația în care plafoanele vor fi eliminate, începând cu 1 aprilie 2025, și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, probabil consumatorii de: a) gaze naturale vor achita prețuri de minim 0,380 lei/KWh (considerând prețul de achiziție al gazelor de pe bursa de la TTF an 2025). b) energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu cca 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kWh/lună (24 lei/lună la un consum de 300 kWh), cca 72% pentru consumatorii care consumă între 100 - 255 kWh/lună (58 lei/lună la un consum de 100 kWh) și de cca. 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună (o creștere în medie cu cca 35 lei/lună la factura de energie electrică de 50 kWh). De precizat că dacă scenariul 2 și 3 degrevează bugetul României de costurile subvenției, scenariul 1 ar aduce cheltuieli importante pentru acoperirea subvențiilor din energie, coroborat cu pierderea unor surse de finanțare europeană și care se vor materializa în noi creșteri de taxe și impozite, care i vor afecta în primul rând pe cei mai săraci dintre români."

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT

Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT. Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici a discutat despre impactul eliminării facilității fiscale pentru angajații IT și despre ajustările pieței muncii în acest sector. Eliminarea facilității fiscale pentru angajații IT Omul de afaceri ieșean a subliniat riscurile generate de instabilitatea politică și necesitatea prioritizării educației pentru viitorul industriei IT. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acesta a remarcat că creșterile spectaculoase din perioada pandemiei nu se vor repeta, iar afacerile vor oscila între stagnare și ajustări minore. Schimbările fiscale vor influența semnificativ companiile, determinându-le să regândească strategiile de dezvoltare. Continuarea, în Ziarul de Iași

România poate deveni hub energetic regional (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Economie

România poate deveni hub energetic regional

România poate deveni hub energetic regional. Grupul austriac OMV și compania germană de utilități Uniper au încheiat un acord important pentru furnizarea de gaze naturale din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Livrările vor începe în 2027, marcând un pas semnificativ pentru independența energetică a Europei și poziția României pe piața gazelor. Acordul OMV-Uniper Conform surselor, acordul pe cinci ani prevede livrarea a 15 terawați-oră de gaze naturale din Neptun Deep. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Acest volum reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024, fiind un prim pas spre reducerea dependenței de gazele rusești, pe fondul opririi livrărilor prin Ucraina și al sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep, situat în secțiunea românească a Mării Negre, este estimat să conțină rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu o producție anuală planificată de 8 miliarde de metri cubi timp de un deceniu, proiectul aproape că va dubla producția de gaze a României, transformând țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și un exportator net pentru prima dată. Istoricul descoperirii și investițiilor Gazele din Neptun Deep au fost descoperite de OMV Petrom în 2012, iar decizia finală de investiție a fost luată în 2023. Proiectul este deținut în proporții egale de OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz. Conform legislației românești, guvernul are drept de preemțiune asupra gazelor extrase, ceea ce poate consolida securitatea energetică a țării. România poate deveni hub energetic regional Succesul Neptun Deep deschide ușa pentru alte descoperiri semnificative în Marea Neagră. Potrivit estimărilor, rezervele de gaze din apele teritoriale românești ar putea atinge 200 de miliarde de metri cubi, având potențialul de a diversifica sursele de energie pentru întreaga regiune. Importanța strategică a proiectului Proiectul Neptun Deep joacă un rol crucial în contextul geopolitic actual, în care Uniunea Europeană își reduce dependența de gazele rusești. Acordul dintre OMV și Uniper subliniază importanța strategică a României în noua arhitectură energetică europeană. OMV: lider global în sectorul energetic OMV, cu venituri de 39 de miliarde de euro în 2023 și aproximativ 20.600 de angajați, este unul dintre cei mai mari jucători din industria energetică globală. Cel mai mare acționar al OMV este guvernul austriac, care deține 51,2% din acțiuni. Subsidiara OMV Petrom, unde statul român controlează 20,7% din acțiuni, joacă un rol-cheie în realizarea proiectului Neptun Deep. România, un viitor exportator net de gaze Cu Neptun Deep pe cale să devină operațional, România este pregătită să își consolideze poziția ca lider regional în producția de gaze naturale. Acest proiect nu doar că aduce beneficii economice semnificative, dar joacă și un rol crucial în asigurarea securității energetice a Europei. Diversificarea surselor de energie prin proiecte precum Neptun Deep este esențială pentru stabilitatea regiunii și reducerea dependenței de gazele rusești.

Investitorii străini au început deja să ocolească România Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Investitorii străini au început deja să ocolească România

Investitorii străini au început deja să ocolească România: numărul societăților cu capital străin înființate scade, s-a prăbușit capitalul subscris, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Datele ONRC sunt convergente cu cele ale Băncii Naționale a României, care, la 13 decembrie, anunța că investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat, în primele zece luni din 2024, 5,5 miliarde de euro, față de 5,9 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2023. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa „Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să dețină proprietăți în țara mea”, spunea Călin Georgescu într-un interviu din decembrie 2024. Investitorii străini au început deja să ocolească România În primele 11 luni din 2024, s-au înființat în România 5.588 de societăţi cu capital străin, o scădere de 13,3% față de aperioada similară din 2023. Cele 5.588 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de aproape 17,878 milioane de dolari, în scădere cu 85,52% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în primele 11 luni din 2023, de 123,431 milioane dolari, a arătat ONRC. La finele lunii noiembrie 2024, în România existau 270.582 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 71,8 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 53.653 (capital subscris de 3,627 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,219 miliarde de dolari, în 6.210 de firme.

Captură accidentală de droguri la țară (sursa: Facebook/Atenție Poliția Iași)
Economie

Captură accidentală de droguri la țară

Captură accidentală de droguri la țară. Polițiștii care percheziționau o locuință din Glodenii Gândului, în căutarea unor electronice furate, au descoperit două cântare de precizie. Captură accidentală de droguri la țară Suspicioși, au verificat și mașina suspectului parcată în fața casei, unde au găsit 1,5 kilograme de muguri de cannabis. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Descoperirea i-a adus ieșeanului o condamnare de 6 ani pentru trafic de droguri, deși nu s-a demonstrat că a vândut vreun gram. Această captură importantă a fost rezultatul unei coincidențe neașteptate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Societățile cu capital străin, în scădere (sursa: ONRC)
Economie

Societățile cu capital străin, în scădere

Societățile cu capital străin, în scădere. În primele 11 luni din 2024, numărul societăților cu capital străin înființate în România a scăzut cu 13,32% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Această scădere este însoțită de o diminuare dramatică a capitalului social subscris. Societățile cu capital străin, în scădere În perioada ianuarie-noiembrie 2024, au fost înființate 5.588 de societăți cu capital străin, cu un capital social total de 17,878 milioane de dolari, în scădere cu 85,52% față de aceeași perioadă din 2023, când s-au înregistrat 123,431 milioane de dolari. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” În luna noiembrie 2024, au fost înmatriculate 645 societăți (+8,04% față de noiembrie 2023), însă capitalul subscris a fost de doar 380.200 de dolari, marcând o scădere de 84,84%. Domeniile de activitate predominante Cele mai multe înmatriculări în noiembrie 2024 au fost în următoarele sectoare: Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto: 35,81% din total. Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice: 17,83%. Transport, depozitare și comunicații: 14,73%. Situația societăților cu capital străin în România La finalul lunii noiembrie 2024, în România funcționau 270.582 de societăți cu participare străină la capitalul social, însumând o valoare totală a capitalului subscris de peste 71,8 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți vine din Italia, cu 53.653 firme și un capital de 3,627 miliarde de dolari. Olanda, cel mai mare capital social subscris, de 13,219 miliarde de dolari, în doar 6.210 firme. Impactul reducerii capitalului străin asupra economiei Diminuarea semnificativă a numărului de societăți și a capitalului subscris reflectă o încetinire a investițiilor străine directe în România. Această tendință poate fi influențată de factori interni și externi, precum incertitudinile economice și climatul investițional. Semnale de îngrijorare Scăderea capitalului subscris și a numărului de societăți cu participare străină atrage atenția asupra necesității unor măsuri pentru îmbunătățirea climatului investițional în România. În timp ce anumite sectoare precum comerțul și transporturile rămân atractive, reducerea generală a interesului investitorilor străini reprezintă un semnal de alarmă pentru economia locală.

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi

Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi prin emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes", arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de ministerul de Finanțe. Citește și: Antreprenorul Cătălin Teniță: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor plătetești mai mult decât ca salariat” În prezent, acest plafon este de 75 de miliarde de euro, dar cabinetul Ciolacu II vrea să-l ducă la 90 de miliarde de lei. Guvernul crește cu 15 miliarde de euro plafonul de împrumuturi „În forma sa actuală, Hotărârea Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea Programului – cadru de emisiuni de titluri de stat «Medium Term Notes» (MTN), cu modificările ulterioare, reglementează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe pieţele externe, în sumă maximă, în orice moment, de 75 miliarde EUR sau echivalent EUR din orice valută. Valoarea obligaţiunilor emise şi nerambursate (în EUR și USD) în cadrul Programului MTN este în prezent de cca. 73,3 mld. EUR echivalent, suma disponibilă pentru emisiuni de euroobligațiuni în cadrul Programului fiind de aproximativ 1,7 mld. EUR (…) Pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru anul 2025 precum și pentru a crea flexibilitatea necesară pentru a realiza prima emisiune din anul 2026 în debutul acestui an având în vedere că în anul 2026 prima scadență este în luna februarie 2026 în sumă de 1,3 mld. Euro şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 1,7 mld. EUR, se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 15 mld. EUR, de la 75 mld. EUR la 90 mld. EUR”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În document se menționează că „în cazul Poloniei valoarea Programului MTN a crescut gradual începând cu anul 2007, de la 25 mld. EUR, la un nivel de 85 mld. EUR în anul 2024”.

Numărul pensiilor mici este în creștere (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Economie

Numărul pensiilor mici este în creștere

Numărul pensiilor mici este în creștere. În decembrie 2024, numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a ajuns la 923.766 persoane, cu 3.860 mai mult față de luna precedentă, conform datelor CNPP. Din acest total, 834.665 erau pensionari din sistemul public, iar 89.101 proveneau din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Numărul pensiilor mici este în creștere Conform CNPP, indemnizația socială pentru pensionari este acordată beneficiarilor sistemului public de pensii ale căror venituri totale (din pensii și alte indemnizații) sunt sub 1.281 de lei. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță Această măsură este reglementată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare. Pentru pensionarii din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 528 de lei. Cele mai mari indemnizații medii au fost înregistrate în județele Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei), Bistrița-Năsăud (591 lei). Bucureștiul și Suceava, cele mai multe cazuri Cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se aflau în București (39.043 persoane). Capitala este urmată de județele: Suceava (35.017), Iași (31.002), Dolj (29.818), Prahova (27.444) și Bacău (27.000) Indemnizațiile pentru pensionarii agricultori Pensionarii agricultori au primit, în medie, o indemnizație socială de 342 de lei, suportată din bugetul de stat. Cele mai mari valori au fost înregistrate în: Ilfov – 483 lei, Gorj – 443 lei, Hunedoara – 424 lei. În sectorul 2 al Capitalei, indemnizația e de 438 lei Iași, județul cu cei mai mulți beneficiari agricultori Numărul cel mai mare de pensionari agricultori care au primit indemnizația socială s-a înregistrat în Iași – 6.242 persoane. Urmează Botoșani – 5.866, Dolj – 5.706, Olt – 5.177, Teleorman – 5.133

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut (sursa: Facebook/Vins de Bordeaux)
Economie

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut: acestea se confruntă cu un declin "existențial": generațiile tinere optează tot mai mult pentru alte băuturi sau evită complet alcoolul, conform experților. Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut Consumul de vin roșu în Franța a scăzut cu aproape 90% din 1970 până în prezent, potrivit CIVB (Conseil Interprofessionnel du Vin de Bordeaux). În plus, consumul total de vin – roșu, alb și rose – s-a redus cu peste 80% din 1945, potrivit datelor Nielsen, cu o scădere accentuată între Generația Z și mileniali. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni "Problemele pentru vin, în special pentru vinul roșu, devin existențiale acum și există probleme care au început în urmă cu mai mult de un deceniu", spune Spiros Malandrakis, analist la Euromonitor International. El subliniază că sectorul suferă din cauza "lipsei de conexiune cu generațiile mai tinere". Jean-Pierre Durand, membru în consiliul director al CIVB, descrie impactul generațional: "Cu fiecare generație din Franța vedem o schimbare. Dacă bunicul consuma 300 de litri de vin roșu pe an, tatăl consuma 180 de litri, fiul consumă 30 de litri." Tinerii vor culori mai deschise Declinul consumului este accentuat și de preferințele tinerilor pentru rose, bere, băuturi spirtoase și opțiuni fără alcool. În plus, sectorul suferă de pe urma scăderii cererii din China, o piață de export esențială, și a impactului schimbărilor climatice. "Vinurile roșii cu un conținut mare de tanin sunt în declin puternic, iar declinul accelerează odată cu schimbul de generații", explică Thomas Castet, cumpărător de vin. Pentru a răspunde provocărilor, liderii industriei vinului sugerează fie o concentrare pe vinurile de calitate ridicată, fie extinderea gamei prin vinuri albe sau cu conținut redus de alcool, deși aceste opțiuni necesită investiții. Defrișări masive de vie Spiros Malandrakis menționează rezistența viticultorilor față de produse inovative, precum vinurile la cutie, și reticența față de turismul oenologic și marketingul personalizat, care ar putea atrage tinerii. Presiunile au condus la defrișarea a până la 9.500 de hectare de vie în regiunea Bordeaux, ca răspuns la supra-producție și pentru controlul dăunătorilor. Conform unui plan început în 2023, viticultorii primesc 6.000 de euro pentru fiecare hectar de vie defrișat, cu un buget total de 57 milioane de euro finanțat de Guvernul francez și CIVB. "Nu putem continua să producem vinuri care nu sunt băute. Atunci când modelul nu funcționează, ne adaptăm", afirmă Jean-Pierre Durand.

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată (sursa: Facebook/Sebastian Burduja)
Economie

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată

Plafonarea prețului la energie, probabil sistată. Scenariile analizate pentru liberalizarea pieței de energie vor fi implementate etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025, conform unei informări a Ministerului Energiei. Plafonarea prețului la energie, probabil sistată "Conform programului de guvernare și planului de acțiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică și gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Programul de guvernare prevede elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale. Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor și nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili", se menționează în informarea de presă. Se caută alte soluții Ministerul Energiei subliniază că scenariile analizate includ mecanisme deja testate, precum cardurile de sprijin (energie, alimente, vacanță), dar nu exclud ajustări în funcție de concluziile întâlnirilor Grupului Interministerial. "Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluții pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei este ca prețurile la energie să rămână corecte și să nu devină o povară pentru consumatori", se specifică în informare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că printre scenarii se numără continuarea schemei de plafonare-compensare pentru o perioadă limitată. "Este o schemă cunoscută de piață, avem o instabilitate pe piața regională. Stoparea tranzitului de gaz rusesc și creșterea prețului la gaze pe burse sunt argumente. Credem că și Comisia Europeană va fi deschisă la o asemenea idee", a explicat Burduja. Infringement UE în fază incipientă Ministrul a adăugat că se lucrează la un calendar etapizat pentru liberalizare, care să protejeze consumatorii și să asigure lichiditatea pieței. "Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement din cauza plafoanelor, ceea ce reprezintă o derogare de la principiile pieței libere europene. Analizăm implicațiile și sursele de finanțare pentru o astfel de schemă", a declarat Burduja, subliniind că discuțiile trebuie finalizate până la sfârșitul lunii ianuarie. El a menționat și alte scenarii, precum prelungirea schemei cu accent pe consumatorii vulnerabili și sprijin pentru sectoare non-casnice, cum ar fi industria grea, dependentă de prețurile la energie electrică și gaze.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră