marți 25 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

918 articole
Economie

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă. ITM Iași a făcut controale pentru verificarea măsurilor luate pe timp de caniculă, pentru protecția angajaților. Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă Inspectorii au mers pe teren, au făcut recomandări, dar au aplicat și amenzi pentru neregulile descoperite la Iași. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Au fost vizați angajatorii care desfășoară activități în construcții, agricultură și comerț. În cazul a 14 directori de firme, inspectorii în domeniul securității și sănătății în muncă au descoperit tot atâtea nereguli, pentru care au dispus 16 măsuri privind ameliorarea condiţiilor de muncă a salariaţilor care lucrează în aer liber și menţinerea stării de sănătate a angajaţilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Obligația angajatorilor: apă angajaților pe caniculă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Cireșe din Cotnari în toată Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cireșe din Cotnari în toată Europa

Cireșe din Cotnari în toată Europa. Compania lucrează peste 100 de hectare de plantații pomicole în zona cunoscută mai degrabă pentru vinuri. Cireșe din Cotnari în toată Europa Fructele ajung din fabrica ieșeană în majoritatea țărilor europene. Ele sunt comercializate sub brandul "Panere", organizație ce reunește 20 de producători de fructe. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din județul Iași, din satul Cotnari, și produce, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Eurostat pune sare pe rană: România, cea mai dură cădere a producției industriale Foto: Facebook
Economie

Eurostat pune sare pe rană

Eurostat pune sare pe rană: România a avut cea mai dură prăbușire a producției industriale din întreaga Uniune Europeană. Producția industrială a României a scăzut cu 6,9% în mai 2024, comparativ cu mai 2023. În schimb, producția industrială a Danemarcei a crescut cu 9,6%. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Doar în ultima săptămână, statisticile oficiale au consemnat: prăbușirea producției industriale și a exporturilor, o creștere masivă a datoriei externe și un nivel de 52,1% din PIB al datoriei publice, față de 48,8% la final de an 2023. Eurostat pune sare pe rană “Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Slovenia (-7,3%), România (-6,2%) și Danemarca (-4,9%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda (+6,7%), Luxemburg (+3,9%) și Estonia (+3,8%). Cele mai mari scăderi anuale au fost înregistrate în România (-6,9%), Germania (-6,6%) și Bulgaria (-6,3%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Danemarca (+9,6%), Irlanda (+8,7%) și Grecia (+6,8%)“, a arătat, azi, Eurostat, în buletinul lunar privind producția industrială. În paralel, datoria guvernamentală a ajuns la pragul critic de 52,1% din produsul intern brut, arată cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, în lei şi valută, a crescut la finalul lunii aprilie 2024 la 852, 8 miliarde de lei, în creştere cu 69,3 miliarde de lei, faţă de finalul lui 2023. Și datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate azi. Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro.

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă

Chinurile PNRR în România - birocrație extremă. Licitația pentru reabilitarea Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Iași a intrat în prelungiri. Chinurile PNRR în România - birocrație extremă Primăria a stabilit un câștigător al contractului de lucrări, dar celălalt participant la procedură a contestat raportul și solicită reevaluarea ofertelor. Citește și: EXCLUSIV Miracolul Geoană: după ce a fost numit la NATO, prietenul său Dima Șamata a dat lovitura – contract de 89 de milioane de lei cu Armata. Anterior, Șamata nu avusese contracte cu MApN Valoarea estimată a contractului se ridică la 17,7 milioane lei, fără TVA. Lucrările vizează, în principal, reabilitarea termică a corpului principal al liceului, a internatului, sălii de sport și clădirii laborator. Fondurile sunt asigurate prin intermediul PNRR. Licitația a fost câștigată de firma Katar Conneg SRL, din Vaslui, o societate care are un istoric controversat în derularea altor contracte de lucrări cu Primăria Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială Foto: Facebook
Economie

Și exporturile s-au prăbușit

Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni este mai mare cu 11% față de perioada similară din 2023. Citește și: EXCLUSIV Geoană, no comment în legătură cu transferul unui sistem Patriot românesc în Ucraina. Anterior, Geoană spusese că este legitimă discuția despre crearea unei vulnerabilități României printr-un astfel de demers Și exporturile s-au prăbușit “Faţă de luna mai 2023, exporturile din luna mai 2024 au scăzut cu 16,2%, iar importurile au scăzut cu 5,6% (...) În perioada 1.I-31.V 2024, exporturile au scăzut cu 2,9%, iar importurile au crescut cu 0,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.V 2023. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.V 2024 a fost de 12288,3 milioane euro, mai mare cu 1230,8 milioane euro (+11,1%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.V 2023“, afirmă INS. Datele statisticii arată că exporturile așa-numitelor “Mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă“ au scăzut cu 6%. Ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Radu Oprea, susţine însă că 100 miliarde euro este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. „100 miliarde euro. Aceasta este ţinta exporturilor României pentru anul acesta. În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susţinut poziţia ACAROM ( Asociaţia constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniştrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanţii industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziţia de ţară, dar şi după aceea pentru a-i informa despre discuţiile avute şi poziţionarea celorlalte state membre”, a scris Oprea pe reţeaua de socializare. „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, vineri, INS.

Două asistente fac munca a trei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Două asistente fac munca a trei

Două asistente fac munca a trei: în prezent, cea mai acută problemă pentru membrii Sanitas nu mai este legată de așteptarea creșterilor salariale, ci de deficitul sever de personal, în special de personal auxiliar. Două asistente fac munca a trei Din acest motiv, angajații din sistemul sanitar înregistrează un număr mare de ore suplimentare care nu pot fi remunerate. În plus, până în prezent, aceștia nu au primit niciun voucher de vacanță. Citește și: Prăbușire dramatică a producției industriale, de peste 10% – anunță Institutul Național de Statistică La începutul anului, Sanitas aproape că a declanșat un conflict de muncă, strângând semnături și parcurgând toate etapele necesare. În cele din urmă, guvernanții au fost receptivi la cererile lor, iar Sanitas a obținut Ordonanța 19, care prevedea creșteri consistente la 1 martie și 1 iunie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

An bun la grâu în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

An bun la grâu în România

An bun la grâu în România. Campania de recoltare la cereale păioase continuă la Iași. În atenția fermierilor sunt acum culturile de grâu, unde au intrat deja combinele agricole. An bun la grâu în România Deși încă nu au adunat tot de pe câmp, fermierii se declară mulțumiți. Și de cantitate. Și de calitate. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Nici prețurile nu sunt acum de neglijat, după cum observă agricultorii, un motiv numai bun să înceapă formalitățile pentru a vinde din producție. Cultura arată mult mai bine față de anul trecut, după cum ne asigură și Cezar Musteață, un important fermier din Iași, care deține în jur de 300 ha de grâu, împreună cu tatăl său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Prăbușire dramatică a producției industriale Foto: Invest Energy
Economie

Prăbușire dramatică a producției industriale

Prăbușire dramatică a producției industriale, în luna mai 2024, de peste 10%, comparativ cu mai 2023 - anunță Institutul Național de Statistică (INS). Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special Prăbușire dramatică a producției industriale „Faţă de luna mai 2023, producţia industrială a fost mai mică cu 11,1% ca serie brută și cu 6,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, a comunicat, azi, INS. Față de aprilie 2024, producția industrială a scăzut în mai 2024 cu 8,8% ca serie brută și cu 6,3% ca serie ajustată. În perioada primele cinci luni din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, producţia industrială a scăzut cu 1,7% ca serie brută și cu 1,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. INS arată că această prăbușire a avut loc ca urmare a „scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-12,1%), industria prelucrătoare (-11,5%) și industria extractivă (-1,8%)”. România nu a reușit în prima jumătate din 2024 să-și acopere necesarul de energie electrică din producția proprie. Dezechilibrul a început în aprilie, când producția de energie a scăzut din cauza secetei și după scoaterea din producție a unui grup de la Cernavodă.

Evaziune de milioane lei cu căruța (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Evaziune de milioane lei cu căruța

Evaziune de milioane lei cu căruța. De loc din Lunca Cetățuii, Crenguța Stănescu a fost trimisă în judecată în 2019, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de 2,7 milioane lei. Evaziune de milioane lei cu căruța Ea a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Fullnef Metal SRL, înregistrase în contabilitatea firmei, în perioada februarie-decembrie 2014, un număr de 155 de achiziții fictive, de deșeuri metalice de diverse tipuri, în valoare totală de 14,4 milioane lei. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Aparent, cei doi furnizori declarați livraseră către firma Crenguței Stănescu zeci de tone de deșeuri feroase și neferoase pe zi, lucru imposibil pentru societăți care nu aveau angajați, mijloace de transport sau de încărcare a mărfii ori depozite. De altfel, nici Fullnef Metal SRL nu dispunea de depozite pentru a prelua atâta marfă, iar în contabilitatea firmelor "partenere" nu erau înregistrate operațiuni cu societatea Crenguței Stănescu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sistemul de carduri BRD, cădere totală (sursa: Facebook/BRD Groupe Societe Generale)
Economie

Sistemul de carduri BRD, cădere totală

Sistemul de carduri BRD, cădere totală. Bancurile și POS-urile BRD au fost inutilizabile miercuri, după ora 15.00. UPDATE Joi, 11 iulie, cardurile BRD erau funcționale. Banca, însă, nu a comunicat nimic despre uriașa defecțiune de miercuri, care a durat ore bune. Sistemul de carduri BRD, cădere totală Posesorii de carduri BRD nu le puteau folosi pentru plăți sau extrageri de cash. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina De asemenea, POS-urile băncii erau total inutilizabile. Una din marile victime ale căderii a fost Carrefour, care are aproape toate POS-urile de la BRD. Clienții au fost înștiințați de operatorii de la call center-ul BRD că sistemul de carduri este căzut. Nu s-a putut preciza durata defecțiunii.

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate

Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate: obligația oricărei companii aeriene este să ducă toți pasagerii la destinație în siguranță. Obține compensații pentru zboruri amânate, anulate Sunt însă cazuri când călătorii rămân să se descurce singuri pe fondul lipsei comunicării cu cei de la companie. Citește și: EXCLUSIV Situație „explozivă” la Romarm: directorul Emanuel Ioana refuză să semneze documente pentru ca fabricile de armament să-și onoreze contracte inclusiv pentru Ucraina Există un regulament – afișat inclusiv pe pagina anpc.ro a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – care prevede ce drepturi și obligații au pasagerii și companiile aeriene, fie ele de linie sau care operează doar zboruri charter (la cerere). Este vorba de Regulamentul nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM (sursa: Facebook/TAROM)
Economie

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM

Salarii uriașe nete la conducerea TAROM. Salariile șefilor TAROM sunt foarte bune: peste 4.000 de euro lunar, net, pentru membrii conducerii executive și aproape 7.500 de lei net, lunar, pentru un membru al Consiliului de Administrație. Salarii uriașe nete la conducerea TAROM Potrivit TAROM, "Remuneratia bruta a Directorului General are valoarea de 37000 lei/luna". Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Net, directorul general încasează aproximativ 60% din această sumă, adică peste 22.000 de lei, echivalentul a 4.400 de euro. Directorul financiar are o remunerație brută de 36.131 lei, deci un net de peste 21.000 de lei (4.200 de euro). Aceeași sumă o încasează și directorul comercial. În total, brut, cei trei membri ai conducerii executive încasează împreună 109.262 de lei. Un membru al Consiliului de Administrație este plătit cu 12.500 de lei brut lunar, adică aproximativ 7.500 de lei net.

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate

Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate. Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Salarii de 6.000 lei lunar, refuzate Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Citește și: De ce Sorin Grindeanu este direct responsabil de dezastrul din Transporturi: de la haosul de pe Otopeni și de la Tarom, la CFR-ul falit și închiderea haotică a Văii Oltului Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăria Iași caută oferte pentru CET (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăria Iași caută oferte pentru CET

Primăria Iași caută oferte pentru CET. Valoarea concesionării sistemului de termoficare din Iași ar putea trece pragul de un miliard de euro. Primăria Iași caută oferte pentru CET Această sumă este limita maximă estimată de Primăria Iași pentru delegarea activității pe o perioadă de 15 ani. Citește și: EXCLUSIV Nicușor Dan a dat în judecată SAGA Festival: firma organizatoare nu a plătit curentul electric și apa consumate pe Arena Națională la ediția 2022. PMB cere 330.000 de lei Suma a fost determinată, conform legii, de veniturile estimate pentru delegat, cumulate cu valoarea bunurilor date în concesiune. Municipalitatea a stabilit patru criterii pentru atribuirea contractului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Economie

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje

RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje. Automatele RetuRO SGR dau rateuri constant și nu returnează garanția plătită deja de clienți pe ambalaje. Care este procedura de returnare Procedura prin care cei care cumpără băuturi în recipiente de plastic, metal sau sticlă își primesc garanția de 50 de bani pe recipient e simplă. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Astfel, după cumpărare și consum, recipientul gol, intact și nedeformat trebuie predat pentru returnarea banilor. Predarea se poate face fie unui operator uman, fie unui automat care colectează ambalajele. După colectare, clientul primește un bon pe care se află inscripționate numărul de ambalaje predate și suma pe care clientul o are de încasat (numărul de ambalaje predate ori 50 de bani). Cu acel bon, clientul poate alege fie să plătească alte cumpărături, fie să primească bani lichizi. Etichete nerecunoscute de automatul de colectare Predarea la automat, însă, pune întotdeauna probleme. Și nu este vorba doar de faptul că, de multe ori, se formează cozi mari la aparate. Ci și că automatele nu recunosc toate etichetele ambalajelor, deși atât ambalajele, cât și etichetele sunt în stare perfectă. "În general, aștept să se adune câteva zeci de sticle, doze sau recipiente din plastic ca să le duc la automat. Cu regularitate, unele doze ale unei mărci de bere nemțești, fără alcool, dar și unele sticle de plastic ale unei ape minerale românești nu sunt recunoscute de aparat", a spus un client pentru DeFapt.ro. Angajații care se ocupă de automate recunosc Practic, acele ambalaje nu pot fi returnate la automate. Sau, cel puțin, nu la toate atutomatele (în cazul descris mai sus este vorba de automatul unui mare lanț franțuzesc de supermarketuri). "O angajată care se ocupă de acest automat mi-a spus, la un moment dat, chiar să mă străduiesc mai mult cu sticlele de apă minerală și că dozele de bere au o problemă pentru că eticheta cu logo-ul RetuRO e pe hârtie, care se uzează mai repede", a spus același client citat mai sus. RetuRO fură lunar milioane pe ambalaje Practic, conform mai multor mărturii adunate de DeFapt.ro, la o sută de ambalaje predate unui automat, cel puțin două sau trei nu sunt acceptate de aparat. Pare puțin. Dar numai până privim lucrurile în context. Astfel, în mai 2024, potrivit datelor făcute publice chiar de RetuRO, au fost returnate peste 247 de milioane de ambalaje (140,1 milioane - plastic, 58,9 milioane - metal, 48,1 milioane - sticlă). Ambalaje returnate în mai 2024 (sursa: returosgr.ro) Doar 2% ambalaje refuzate de automate din acest total înseamnă aproximativ cinci milioane de ambalaje. La 50 de bani pe ambalaj, asta înseamnă 2,5 milioane de lei. Bani pe care clienții i-au plătit când au cumpărat băuturi, dar nu-i mai văd înapoi. Punctul de vedere al RetuRO SGR RetuRO SGR a trimis un "punct de vedere" la acest articol, pe care-l publicăm integral mai jos: "Contravaloarea garanției pentru produsele în ambalaje SGR achiziționate de către clienți și nereturnate de către aceștia la punctele de colectare va constitui un venit pentru RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare. Totodată, precizăm faptul că RetuRO funcționează în baza principiului not-for-profit, însemnând că acționarii și-au asumat prin actul constitutiv al companiei ca orice venituri realizate să fie reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare. Cadrul legal care stabilește implementarea în România a Sistemului de Garanție-Returnare, respectiv HG 1074/2021 (republicată), stabilește totodată țintele anuale de colectare pe care RetuRO, în calitate de administrator al sistemului, trebuie să le atingă. În cazul neîndeplinirii obiectivelor de returnare în legătură cu ambalajele SGR, administratorul SGR are obligația să declare şi să achite contribuțiile conform legii pentru diferenţa dintre cantităţile de ambalaje SGR corespunzătoare obiectivelor minime anuale de returnare şi cantităţile de ambalaje validate în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare. Așadar, atingerea țintelor minime stabilite prin cadrul de reglementare reprezintă un obiectiv major pentru RetuRO, care, astfel, își propune și depune eforturi susținute pentru a recupera o cantitate cât mai mare din ambalajele SGR puse pe piață de către producători. În acest sens, RetuRO a derulat încă dinaintea introducerii sistemului și continuă să deruleze ample campanii de informare și educare a consumatorilor pentru a-i ghida și încuraja să returneze ambalajele SGR pentru produsele pe care le achiziționează. Mai mult, ambalajele SGR colectate și procesate în centrele RetuRO sunt valorificate prin vânzarea către operatorii de reciclare, reprezentând sursă de venit pentru companie. Aceste materiale reprezintă resurse valoroase, fiind materii prime secundare de înaltă calitate pentru unitățile de reciclare, aspect important pentru procesul de producție al reciclatorilor, dar și din punct de vedere al oportunității de valorificare, RetuRO având astfel un obiectiv firesc de a direcționa către unitățile de reciclare o cantitate cât mai mare de materiale procesate în centrele sale. Și aceste venituri realizate sunt reinvestite exclusiv pentru susţinerea funcţionării şi creşterea eficienţei Sistemului de Garanţie-Returnare, conform principiului not-for-profit care stă la baza actului constitutiv al companiei.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră