vineri 30 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1238 articole
Economie

Bursa de la București, scădere puternică pe fondul creșterii suveraniștilor în sondaje

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 28 aprilie – 2 mai 2025, pierzând 10,87 miliarde de lei din capitalizarea totală, echivalentul a 2,97% față de săptămâna anterioară. BVB, scădere majoră, înainte de alegeri Conform datelor oficiale publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 354,55 miliarde de lei, față de 365,43 miliarde de lei în perioada 21 – 25 aprilie. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Volumul total al tranzacțiilor cu acțiuni s-a diminuat cu 7,6%, ajungând la 150,32 milioane de lei, comparativ cu 162,7 milioane de lei în săptămâna precedentă. Cea mai activă zi de tranzacționare a fost marți, 29 aprilie, când s-au înregistrat schimburi în valoare de 54,21 milioane de lei. Vineri, 2 mai, a fost cea mai slabă zi a săptămânii, cu doar 23,79 milioane de lei în tranzacții. Evoluția indicelui BET: închis în scădere Indicele de referință al pieței, BET, a încheiat săptămâna la nivelul de 17.139,47 puncte, reflectând climatul de corecție ușoară înregistrat pe piața locală. Menționăm că, în ambele perioade analizate, au avut loc câte patru ședințe de tranzacționare. Banca Transilvania rămâne liderul lichidității Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide de pe segmentul principal, cu un volum de tranzacționare de 59,45 milioane de lei și o creștere de preț de 0,21%. În topul lichidității s-au mai aflat titlurile OMV Petrom, cu 23,27 milioane de lei (-1,91%), și Hidroelectrica, cu 19,24 milioane de lei (-2,31%). Cine a câștigat și cine a pierdut pe piață Cele mai mari creșteri: Societatea de Construcții Napoca: +11,51% Mecanica Ceahlău: +11,32% Green Tech International: +9,92% Cele mai mari scăderi: Carbochim: -13,64% Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră: -6,36% SNTGN Transgaz: -6,04%

BVB, scădere majoră, înainte de alegeri (sursa: Facebook/Bursa de Valori București)
Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă Foto: Facebook
Economie

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria, arată datele Eurostat prezentate vineri. Astfel, în România, în martie, șomajul era 5,5%, în timp ce în Polonia era doar 2,7%, în Bulgaria - 3,8%, iar în Ungaria - 4,2%.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă În ceea ce privește șomajul în rândul tineretului, persoane sub 25 de ani, România este singura țară din UE nu a mai raportat date din decembrie, când avea cea mai mare rată - 26,3%.   Procentul este surprinzător în condițiile în care România înregistrează un număr uriaș de cetățeni care au plecat la muncă în străinătate, probabil cel mai mare număr din statele UE.  Și alte state est-europene, precum Slovacia, Slovenia sau Croația au o rată a șomajului mai mică.  „În martie 2025, rata șomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,5% în martie 2024. Rata șomajului în UE a fost de 5,8% în martie 2025, de asemenea stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,0% în martie 2024. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene”, arată Eurostat. 

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Foto: Facebook
Economie

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule

Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule. El avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra „schimbărilor” economice care vor veni în jurul anului 2030: generațiile născute în anii 60 vor ieși la pensie, iar costurile cu pensiile vor exploda, iar România va primi mult mai puține fonduri de la UE. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei „Avem următorii patru ani ca să ne pregătim pentru 2030 iar pentru asta avem în primul rând nevoie de o guvernare responsabilă, cu un premier alfabetizat economic. România are câteva șanse pe care dacă le folosește poate evita un colaps în 2030”, scrie Stamule. 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Ce soluții propune rectorul FABIZ: „Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului” „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” „Atragerea unei părți a diasporei înapoi în țară datorită creșterilor salariale din România şi acoperirea implicită a deficitului de forță de muncă” „Creșterea producției de energie cu ajutorul fondului de modernizare pentru a genera un mix energetic cât mai stabil” „Dezvoltarea industriilor petrochimice și siderurgice bazate pe gazul de la Marea Neagră”.  Stamule arată că, în absența fondurilor de la UE, investițiile vor trebui făcute din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune pe deficit. În plus, după finalizarea fondului de modernizare, investițiile în energie vor trebui făcute de companii, deci statul va trebui să ia mai puține dividende - o altă problemă pentru deficit. 

Centura de trafic ușor a Iașiului, în licitație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Centura de trafic ușor a Iașiului ar trebui să fie gata în 2027

După o perioadă extinsă de pregătiri, centura de trafic ușor a Iașiului, alcătuită dintr-un sistem de drumuri județene, a ajuns în etapa licitației publice pentru atribuirea contractului de execuție. Centura de trafic ușor a Iașiului, în licitație Traseul viitoarei centuri a fost împărțit în patru loturi, cu o valoare totală estimată de 264,68 milioane de lei (echivalentul a peste 50 de milioane de euro). Citește și: Oana Gheorghiu, „Dăruiește Viața”, desființează proiectul Sanador al unui spital oncologic pentru copii Termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 16 iunie a.c. Valoarea estimată pentru fiecare lot este următoarea: Lotul 1: 74,7 milioane lei Lotul 2: 63,2 milioane lei Lotul 3: 55,8 milioane lei Lotul 4: 70,9 milioane lei Durata de execuție pentru fiecare dintre cele patru loturi este de 24 de luni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gazprom revine pe profit în 2024 (sursa: gazprom.com)
Economie

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după pierderile din 2023

Gazprom revine pe profit în 2024. Gigantul energetic rus Gazprom a raportat un profit net de 1.200 miliarde de ruble (aproximativ 14,76 miliarde de dolari) în 2024, marcând o revenire puternică după pierderile de aproape 7 miliarde de dolari din anul precedent, potrivit unui anunț transmis miercuri de compania controlată de statul rus. Gazprom revine pe profit în 2024 Redresarea financiară s-a datorat în principal îmbunătățirii afacerilor cu gaze naturale și majorării veniturilor din dobânzi, generate de investițiile financiare ale grupului. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI   În 2023, Gazprom a înregistrat primele sale pierderi nete din 1999, în contextul scăderii abrupte a vânzărilor în Europa, anterior principala piață a companiei. Această scădere a fost cauzată de sancțiunile internaționale impuse după invazia Rusiei în Ucraina. Gazprom, afectată de sancțiuni, dar susținută de rezerve de lichiditate Gazprom a fost una dintre companiile rusești cel mai puternic afectate de sancțiunile occidentale. Totuși, potrivit adjunctului directorului general, Famil Sadygov, grupul dispune de o rezervă de lichidități de 1.034 miliarde de ruble, ceea ce îi oferă o stabilitate financiară ridicată, chiar și în contextul presiunilor internaționale. Stoparea tranzitului prin Ucraina De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a întrerupt complet tranzitul gazelor rusești, după decenii în care această rută a asigurat aprovizionarea Europei. Decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a consfințit sfârșitul dominației energetice rusești în regiune. Divizia de gaze, mai profitabilă decât cea de petrol Potrivit raportului anual al companiei, divizia de gaze a generat un profit de 756 miliarde de ruble, depășind divizia de petrol, care a raportat 649 miliarde de ruble. Veniturile totale ale Gazprom au atins 10.700 miliarde de ruble în 2024, al doilea cel mai mare rezultat din istoria companiei. De asemenea, EBITDA-ul a crescut cu 76%, ajungând la 3.100 miliarde de ruble. În lipsa pieței europene, Gazprom își redirecționează eforturile către extinderea exporturilor de gaze naturale spre Asia, cu accent pe China, în acord cu strategia Kremlinului de reorientare către Est.  

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc

Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare: după alegeri, pe lângă majorarea TVA de la 19% la 21%, Executivul are în plan o creștere explozivă a impozitului pe proprietate, a impozitului pe profit și a celui pe dividende, arată surse din ministerul de Finanțe.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern Deficitul a ajuns la 2,28% în martie 2025, mai mare ca în 2024, în condițiile în care guvernul Ciolacu s-a angajat ca, la final de an, acesta să fie de doar 7%, față de 9,3% în 2024. Dar, în pofida acestui angajament, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu peste 15% în primele trei luni din 2025, față de perioada similară din 2024 -  deși inflaţia este de doar 5%, iar creşterea salariilor din mediul privat este tot la 5%. Ce măsuri pregătește Guvernul după alegeri: majorarea TVA de la 19% la 21%, afirmă surse guvernamentale. Spre deosebire de lunile precedente, acum, membrii Executivului nu au negat această intenție. impozitul pe dividendele retrase de acționarii microîntreprinderilor sare de la 10% la 16% impozitul pe profit va crește. Acum este 16%, dar nu se știe cu cât va fi majorat. Pragul maxim ar fi chiar 20%.  va crește impozitul pe proprietăți - aceasta este o taxă locală - ceea ce ar permite Executivului să taie din alocările de la buget către administrațiile locale.  „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit. 

România își plătește greu datoriile vechi (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

România își plătește din ce în ce mai greu datoriile: au crescut arieratele mai vechi de trei luni

România își plătește greu datoriile vechi. Arieratele bugetului general consolidat au înregistrat o creștere ușoară, de aproape 0,1%, în februarie 2025 față de luna precedentă, ajungând la 557,2 milioane de lei, față de 556,7 milioane lei în ianuarie, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF). România își plătește greu datoriile vechi Arieratele în funcție de vechime au evoluat astfel: Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” Arieratele de peste 90 de zile s-au redus semnificativ, cu 18,4%, de la 185 milioane lei la 150,9 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 9,05%, de la 235,1 milioane lei la 256,4 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au înregistrat un avans de 9,8%, urcând de la 136,5 milioane lei la 149,9 milioane lei. Creștere a arieratelor la bugetele locale În ceea ce privește bugetele locale, arieratele au crescut cu 1,07% în februarie 2025, ajungând la 497,6 milioane de lei, față de 492,3 milioane lei în ianuarie. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 19,3%, la 124,3 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au crescut cu 10,5%, la 233,8 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au urcat cu 10%, atingând 139,5 milioane lei. Scădere a arieratelor pentru bugetul de stat și companiile autonome La capitolul „Buget de stat și autonome”, arieratele s-au diminuat cu 3,4%, coborând de la 61,8 milioane lei în ianuarie 2025 la 59,7 milioane lei în februarie. Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,6%, până la 26,7 milioane lei. Arieratele de peste 120 de zile au înregistrat o scădere de 2,6%, până la 22,6 milioane lei. Arieratele de peste 360 de zile au crescut semnificativ, cu 35,06%, ajungând la 10,4 milioane lei.

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Foto: Inquam/George Calin
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28%, cheltuielile cu salarii cresc alert

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

Pensia pe mai, primită în iunie (sursa: Facebook/Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale)
Economie

Unii pensionari vor primi pensia pe mai abia în luna iunie, din cauza cardului bancar

Pensia pe mai, primită în iunie, deși Casa Națională de Pensii Publice a anunțat oficial că pensiile vor fi virate în conturile bancare pe 12 mai 2025, o zi de luni. Data este confirmată de calendarul de plăți stabilit pentru luna mai. Pensia pe mai, primită în iunie Totuși, pensionarii care și-au schimbat recent cardul bancar, dar nu au informat casa de pensii până la data de 8 aprilie, nu vor primi pensia în mai, ci abia în luna iunie, în noul cont actualizat. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Conform Ministerului Muncii, pensiile livrate prin Poșta Română vor fi distribuite în perioada 2–15 mai, începând de vineri, 2 mai, până joi, 15 mai. Această perioadă include o întârziere de o zi față de distribuirea obișnuită, din cauza zilei libere de 1 Mai, care cade joi. Pentru pensionarii din străinătate, pensia aferentă lunii mai va fi transferată pe 20 mai 2025, marți, prin intermediul Citi Bank. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Foto: grupaj Euronews/TikTok
Economie

ANALIZĂ Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA, România nu se mai poate împrumuta

Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA arată surse guvernamentale, întrucât deficitul pe primele trei luni este mai mare ca în 2024, România nu se mai poate împrumuta din exterior, iar PNRR-ul este înghețat. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat, pentru Bloomberg, că România a renunțat să se mai împrumute pe piețele externe până după alegeri, când vor urma „măsuri suplimentare”.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Semnele tsunami-ului de după alegeri: va crește TVA Cu toate acestea, salariile în sectorul de stat, de la falimentarul Metrorex la regia SRI, Rasirom, continuă să crească. Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au majorat cu peste 16% în primele două luni din 2025 față de perioada similară din 2024, arată ultimele date oficiale ale Finanțelor. În plus, numărul bugetarilor a crescut în primele luni din 2025, iar Guvernul a anunțat noi angajări.  Ce semnale sunt că, după alegeri, va urma un tsunami pentru economia României: Economica.net a scris, la 23 aprilie, că TVA-ul va fi majorat la 21%, iar măsura ar trebui luată urgent, poate chiar înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.  Bloomberg a scris că deficitul bugetar la trei luni a ajuns la 2,3%, față de doar 2,04% în primele trei luni din 2024. Eurostat a arătat că deficitul bugetar în 2024 a fost de 9,3%, nu 8,65%, cât a declarat ministerul de Finanțe. Cheltuielile salariale ale bugetarilor au crescut, în primele două luni din 2025, cu peste 16%, față de perioada similară din 2024. Companiile de stat continuă să crească salariile, chiar dacă au pierderi. PNRR este înghețat, nici un ban nu a mai venit de circa un an. Absorbția fondurilor de coeziune merge prost, sunt programe, precum cel pentru Sănătate, cu absorbție zero. Investițiile străine au căzut, arată datele BNR În aceste condiții, România s-a angajat ca, până la final de an, să reducă deficitul bugetar de la 9,3% la 7%. 

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Foto: Facebook
Economie

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”

România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, anunță șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Citește și: Țeapa de 500 milioane de lei de la Unifarm va plătită de contribuabili, vrea guvernul Ciolacu. Compania, condusă de un politruc PSD Agenția de știri mai scrie că „deficitul bugetar a crescut la 2,3% din produsul intern brut în primele trei luni, depășind deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut”.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare” Mai mulți analiști consideră că măsurile suplimentare anunțate de Nanu înseamnă o majorare abruptă a taxelor și impozitelor. „Următoarea emisiune de euroobligațiuni va fi după alegerile prezidențiale, când vom vedea și măsurile luate de noul guvern. Toată lumea vorbește despre asta. Agențiile de rating așteaptă asta”, a spus Nanu. „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a mai afirmat directorul Trezoreriei.  „În traducere pentru iobagii locali: Statul nu se mai poate împrumuta la actualele dobânzi, dați-vă jos pantalonii, că noi avem biciul pregătit. După alegeri”, a comentat profesorul de economie Bogdan Glăvan declarațiile lui Nanu.  „După alegeri, toată lumea va fi lăsată cu ochii în soare și cu buzunarul gol. Ciolacu a mai făcut o dată asta, refuzând indexarea pensiilor, Simion a mai votat noi impozite cot la cot cu Ciolacu în Parlament, acum o vor face mai abitir. Nimic, dar absolut nimic altceva nu-i interesează pe acești tiriplici politici decât puterea, putereaaa...”, a mai afirmat Glăvan. 

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Foto: presidency.ro
Economie

FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%

FMI a înjumătățit, azi, prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6%, arată cel mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea Tot azi, Eurostat a confirmat că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României Conform noilor prognoze ale FMI, după o creştere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 şi 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026, după o creştere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflaţie de 3,6% în 2025.În privinţa ratei şomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce uşor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a şomajului de 5,4% în 2025.Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Washington.

România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE Foto: Facebook
Economie

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB

Eurostat confirmă că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB. Guvernul Ciolacu a raportat deficit de doar 8,65% din PIB, însă acesta este calculat „cash”, nu ESA (European System of National and Regional Accounts), cum calculează Eurostat. Citește și: Momentul în care Crin Antonescu a mințit grosolan în legătură cu relația sa cu Securitatea România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE „În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au înregistrat deficite egale sau mai mari de 3% din PIB”, arată Eurostat.  Problema acestui deficit uriaș, mai mare decât cel raportat de guvernul Ciolacu, este că România trebuie ca, în acest an, să ajungă la 7%, deci reducerea va fi mult mai abruptă.  Gradul de îndatorare publică, calculat ca pondere în PIB, s-a situat la cel mai redus nivel în Estonia (23,6%), urmată de Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%), a arătat, tot azi, Eurostat.   România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate datorii publice din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).    

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Românii, ahtiați după mall-uri: inaugurarea unuia la Iași a blocat o parte din oraș

Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul. Mall Moldova, cel mai nou centru comercial din Iași, și-a deschis oficial porțile pe 17 aprilie, generând un trafic intens în zona Păcurari încă de la primele ore ale dimineții. Inaugurarea unui mall a aglomerat Iașiul Construit pe fosta platformă ERA Shopping Park, noul mall a fost inaugurat la ora 9:00, în prezența autorităților locale, a investitorilor și a unui public numeros, dornic să exploreze oferta de shopping și divertisment. Citește și: Crin Antonescu s-a angajat în fața Securității să-l influențeze „pozitiv” pe prietenul său care dorea să fugă în Vest Proiectul este dezvoltat de Prime Kapital în parteneriat cu MAS P.L.C. și face parte dintr-un plan de investiții de aproximativ 500 de milioane de euro, ce include și proiectul Silk District Iași. Dezvoltatorii anunță că majoritatea fondurilor sunt proprii, iar beneficiile pentru comunitatea locală includ peste 4.000 de locuri de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră