Constanța, Varna – porțile cocainei, heroinei europene. Consumul de droguri în Europa este în creștere. La fel și criminalitatea legată de traficul de stupefiante. Săptămânal, apar noi substanțe sintetice, imposibil de depistat de doctori, în caz de supradoză.
În Uniunea Europeană, creșterea consumului și traficului de droguri au dus la situații surprinzătoare: Finlanda, țară-exemplu în ceea ce privește organizarea socială, este și țara în care mor cei mai mulți tineri din cauza drogurilor.
În Irlanda este o „epidemie” a consumului de cocaină. Guvernul Suediei a devenit neputincios în fața atentatelor traficanților de droguri. Studii recente arată impactul războiului din Ucraina asupra traficului și producției de droguri.
Lupta cu drogurile în Ucraina, oprită de război
Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, poliția ucraineană începuse acțiuni în forță contra traficului și a producției de droguri sintetice. Ultima reușită: 79 dintre laboratoarele clandestine au fost desființate de autoritățile ucrainene, număr record în întreaga Europă.
Însă, din februarie 2022, războiul a îngreunat acțiunea autorităților contra traficanților și a monitorizării traficului de droguri.
Potrivit unui raport al Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC), publicat în luna iulie, războiul din Ucraina a afectat nu doar controlul autorităților ucrainene asupra producției de droguri sintetice, dar se pare că a schimbat și rutele traficanților către regiunea balcanică.
Prezența militară în Europa de est a perturbat fluxurile tradiționale de droguri, care s-au refăcut de-a lungul rutei balcanice.
De asemenea s-a înregistrat o schimbare a traficului principalelor droguri: țări consumatoare de canabis au devenit piețe pentru cocaină, heroină și drogurile sintetice. Și viceversa.
Constanța, Varna – porțile cocainei, heroinei europene
În rândul militarilor din zona de război s-a înregistrat o cererea crescută de canabis. Deficitul de aprovizionare locală a schimbat astfel natura traficului din Albania, Macedonia de Nord și Kosovo, iar fluxurile mari de heroină, cocaină și droguri sintetice s-au îndreptat înspre Europa de sud-est.
În ceea ce privește cocaina, raportul notează că porturile bulgare și românești de la Marea Neagră au înregistrat activități comerciale crescute din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Raportul avertizează: „În cazul în care aceste operațiuni comerciale sporite nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la afluxurile de cocaină, heroină și droguri sintetice”.
Din porturi, spre Europa de vest
Fluxurile mai mari de heroină în Europa de sud-est alimentează mai departe și țările Europei de vest din cauza „întreruperii fluxurilor de-a lungul rutei Central/Nord prin Rusia/Caucaz”.
Potrivit raportului, din cauza războiului și stresului post-traumatic, în Ucraina a început să crească din nou consumul de droguri sintetice. Ceea ce va reactiva și producția locală.
„Cererea locală de noi substanțe psihoactive (NPS) este în creștere în Ucraina și în regiunea mai largă de vest a Mării Negre, în special în România și Bulgaria”, se mai arată în raport.
Cocaina, amploare nemaiîntâlnită
Potrivit celui mai recent raport european privind consumul și traficul de droguri, în țările membre există din ce în ce mai multe tipuri de droguri, de la cele tradiționale la cele sintetice.
Din cauza supradozelor s-au înregistrat mai multe decese ca oricând și există mai multe acte de violență din cauza criminalității legate de droguri.
„Drogurile sunt acum peste tot, oricine le poate consuma și din ce în ce mai mulți sunt afectatați, direct sau indirect, de consumul acestora”, se arată în raport.
Deși canabisul rămâne cel mai solicitat drog ilegal din Europa (peste 22 de milioane dintre europenii cu vârste între 15-64 de ani au consumat canabis în ultimul an), consumul de cocaină ia amploare în UE, fiind și una dintre subsanțele depistate mai des la cei care s-au prezentat în camerele de urgență ale spitalelor. Potrivit datelor, anul trecut, aproximativ patru milioane dintre adulții europeni au consumat cocaină.
În ceea ce privește opioidele, deși heroina rămâne una dintre cele mai folosite substanțe, pe piața europeană apar noi opioide sintetice, mai ieftine, mai ușor de procurat, ale căror efecte sunt devastatoare.
Tinerii finlandezi sub 25 de ani mor pe capete
Finlanda a devenit țara europeană în care cei mai mulți tineri sub 25 de ani mor din cauza drogurilor.
În 2022, aproape 30% dintre victime aveau vârsta de până în 25 de ani. Consumatorii de droguri din Finlanda mor în medie cu zece ani mai tineri decât cei din alte țări ale UE. Iar consumatorii devin din ce în ce mai tineri: 13 sau 14 ani.
Drogurile tinerilor finlandezi nu sunt cele tradiționale, ci au fost înlocuite de substanțe precum benzodiazepine și buprenorfina. Acestea au venit din Europa de Est.
Potrivit lui Pirkko Kriikku, toxicolog criminalist în cadrul Autorității de Sănătate finlandeză, „drogul care provoacă cele mai multe decese în Finlanda este buprenorfina”.
Problema, care pentru autorități pare să scape de sub control, a dus la o inițiativă a cetățenilor. O petiție pentru crearea de săli pentru consumul controlat de droguri a strâns peste 50.000 de semnături necesare pentru a fi depusă parlamentului.
Însă politicienii ezită: crearea unor asemenea spații, în care un consumator s-ar droga, supravegheat de doctori, ar duce la relaxarea legislației în ceea ce privește consumul de droguri.
Epidemie de cocaină în Irlanda
În Irlanda, un recent raport al Consiliului de Cercetare în Sănătate (HRB) privind cererea de tratament pentru droguri a constatat că, în 2022, 12.009 cazuri au fost tratate pentru consum problematic de droguri. Aproape patru din zece cazuri au fost noi.
Potrivit raportului, cocaina a fost cel mai raportat drog. Consumul de cocaină în Irlanda este în creștere rapidă și pentru că a devenit o substanță foarte facil de procurat. Însă datele se referă doar la cei care vin la tratament, existând posibilitatea ca numărul consumatorilor să fie mult mai mare. Vârsta celor care se prezintă la tratament începe de la 15 ani.
Potrivit profesorului Colin O’Gara, psihiatru și specialist în adicții, Irlanda se confruntă în prezent cu o „epidemie de cocaină”.
Suedia, asaltată de cocaină și bande
În luna mai, vama suedeză a avertizat că Suedia și portul Helsingborg au devenit punctul principal de tranzit al cocainei sud-americane către piața ilegală din Europa.
De la începutul anului, vama a confiscat 867 de kilograme de cocaină doar în acest port, față de 822 de kilograme confiscate pe tot teritoriul țării în cursul anului 2022. Deși capturile au fost fără precedent în istoria Suediei, potrivit autorităților vamale, controalele în portul Helsingborg nu sunt suficiente și securitatea lasă de dorit. Din aceste cauze, acolo s-a dezvoltat o „circulație aproape liberă a cocainei”.
În plus, Suedia a devenit o țară în care guvernează bandele de traficanți de droguri.
Pe 31 august, în Göteborg, Norsborg (suburbiile Stockholmului) și în Nykoping, la 100 km sud de capitală, au avut loc explozii provocate de disputele traficanților.
Până la acea dată, în țară fuseseră deja înregistrate peste o sută de asemenea atentate. Potrivit poliției suedeze, „majoritatea acestor dispozitive explozive sunt menite să intimideze potențiale ținte în acest război între bande”.
Trib, Mirodenii și Budha Blues
Peste o mie de droguri sintetice noi au fost depistate recent în Europa. Autoritățile identifică câte unul nou în fiecare săptămână.
Printre ele „Tribe”, „Mirodenii”, „Buddha Blues” sau „3-MMC”.
Este vorba despre substanțe care imită efectele drogurilor clasice precum canabisul, morfina sau cocaina. Însă aceste NPS sunt fabricate cu derivați de petrol, acetonă și acizi.
Sunt droguri care câștigă teren, pentru că sunt mai ușor de obținut, putând fi comandate pe Internet, și sunt și mai ieftine. Însă sunt chiar mai periculoase decât drogurile tradiționale. Dau mai multă dependență, au efecte mai puternice decât drogurile pe care le imită și, în caz de supradoză, doctorii nu știu ce tratament să aplice.
Fiind vorba de substanțe noi substanțe neîncadrate legal, traficanții scapă de legislația drogurilor. În plus, testele rutiere nu le pot detecta.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră