vineri 09 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

141 articole
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Foto: X/Twitter Gazprom
Economie

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025, arată Agerpres, citând Reuters. Acesta este cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene şi pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Conform Reuters, anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol şi gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 şi 1970. Exporturile de gaze ruseşti prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 – şi au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom şi statul rus, care deţine o participaţie majoritară la această companie. În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte şi aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze ruseşti prin conducte de la începutul anilor 1970. Conform datelor Gazprom, Uniunea Sovietică a furnizat 19,3 miliarde metri cubi de gaze Europei în 1975, faţă de 6,8 miliarde metri cubi în 1973, în primii ani ai exporturilor de gaze de la zăcămintele siberiene. Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor ruseşti către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria şi Slovacia se numără printre ţările care primesc gaze naturale ruseşti prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, şi este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL. Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% faţă de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut şi cu 3% faţă de luna noiembrie 2025. Pe ansamblul acestui an, exporturile de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu aproximativ 7%, de la un nivel de 16,8 miliarde de metri cubi în 2024. Împreună cu ruta ucraineană, în 2024 exporturile s-au ridicat la 32 miliarde de metri cubi, în creştere cu 13% faţă de 2023.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Europa și Canada îl susțin pe Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski primește sprijin european și canadian înaintea întâlnirii decisive cu Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în tranzit prin orașul canadian Halifax în drumul spre Florida, a primit sâmbătă un sprijin ferm din partea statelor europene și a Canadei, în ajunul unei întâlniri considerate cruciale cu președintele american Donald Trump. Atacuri masive asupra Kievului În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat atacuri aeriene de amploare asupra Kievului și a regiunii învecinate. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Bilanțul provizoriu indică doi morți, aproximativ 40 de răniți și peste un milion de gospodării rămase fără electricitate. Zelenski a reacționat dur, afirmând că aceste bombardamente demonstrează că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului”. Liderii europeni: Ucraina vrea pace, Rusia prelungește războiul Într-o videoconferință la care au participat principalii lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat contrastul dintre dorința Ucrainei de a construi o pace durabilă și hotărârea Rusiei de a prelungi conflictul început în urmă cu aproape patru ani. Țările europene, Canada, Uniunea Europeană și NATO au transmis Ucrainei „sprijin deplin” înaintea discuțiilor lui Zelenski cu Donald Trump, a precizat cancelarul german Friedrich Merz. Mesaj comun: respectarea integrității teritoriale a Ucrainei Liderii occidentali au reafirmat ideea unei „păci juste și durabile” pentru Ucraina. Ursula von der Leyen a declarat că această pace trebuie să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în timp ce premierul canadian Mark Carney a subliniat că pacea este posibilă doar dacă Rusia este dispusă să coopereze. Zelenski a spus că pentru a opri războiul sunt necesare două elemente: presiune asupra Rusiei și un sprijin consistent pentru Ucraina. Întâlnirea Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se întâlnească în Florida cu Donald Trump pentru a discuta „chestiuni sensibile”, inclusiv: - situația regiunii Donbas - garanții de securitate pentru Kiev - planul american de încetare a conflictului Noi atacuri aeriene, impact major asupra infrastructurii energetice Forțele aeriene ucrainene au anunțat că, în cursul ultimelor atacuri, Rusia a lansat cel puțin 519 drone și 40 de rachete. Dintre acestea, 474 drone și 29 rachete au fost doborâte. Țintele principale au fost infrastructurile energetice. Compania DTEK a anunțat că peste un milion de locuințe au rămas fără curent electric. Ministerul rus al Apărării a susținut, la rândul său, că a doborât peste 230 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus. Armata rusă a declarat că a cucerit orașul Mîrnohrad din regiunea Donețk și localitatea Huliaipol din regiunea Zaporojie, în contextul intensificării operațiunilor militare din ultimele luni. Planul american: înghețarea frontului pe pozițiile actuale Zelenski și Trump vor discuta despre planul american prezentat recent de Washington. Versiunea revizuită a documentului: - propune înghețarea frontului pe pozițiile actuale - nu rezolvă imediat disputele teritoriale - recunoaște că Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei Planul renunță la două cerințe cheie ale Moscovei: retragerea ucraineană din Donețk și renunțarea juridică la aderarea la NATO. Reacția Moscovei și declarațiile lui Putin Aprobarea acordului de către Rusia este considerată improbabilă în acest moment. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a acuzat Kievul și aliații săi că încearcă să „torpileze” negocierile. Vladimir Putin a avertizat că, dacă problema nu va fi rezolvată pe cale pașnică, Rusia își va continua acțiunile pe cale militară. Trump: „Zelenski nu are nimic până nu îmi dau acordul” Cu o zi înaintea întâlnirii, Donald Trump a declarat că Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau acordul”. El a adăugat că se așteaptă la discuții „bune” atât cu liderul ucrainean, cât și cu Vladimir Putin, cu care intenționează să vorbească în curând.

Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Putin, pregătit de război cu Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dezlănțuit: Dacă Europa vrea război, suntem pregătiți chiar acum

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene care susțin Ucraina. Totuși, liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa „își dorește războiul”, Moscova este pregătită „chiar în acest moment”. Afirmațiile au fost făcute înaintea întrevederii cu emisarul american Steve Witkoff, venită în contextul negocierilor pentru planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Putin acuză Europa că blochează procesul de pace Liderul rus susține că statele europene formulatează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, cu scopul de a compromite procesul de negociere. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Potrivit lui Putin, europenii „nu au o agendă a păcii” și sunt „de partea războiului”. Totodată, aceștia ar fi „vexați” că au fost excluși din negocieri, dar, afirmă el, „s-au exclus singuri”. Afirmațiile lui Putin: „Suntem gata acum. Nu dorim război” Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că este pregătită pentru o confruntare dacă aceasta începe ostilitățile. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, suntem gata chiar acum”, a spus președintele rus. În opinia sa, europenii trăiesc cu „iluzia” unei posibile înfrângeri strategice a Rusiei și ar trebui „să revină la realitate”. Acuzații de piraterie la adresa Ucrainei Putin a acuzat Ucraina de „piraterie” în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii. Rusia ar putea „extinde paleta loviturilor” împotriva navelor care intră în porturile ucrainene și chiar împotriva navelor statelor occidentale care susțin aceste operațiuni. El a avertizat că Rusia ia în considerare măsuri împotriva navelor din țările ce asistă Ucraina și a menționat „cea mai radicală soluție”: tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Atacurile asupra petrolierele rusești Două petroliere – Kairos și Virat, sub pavilionul Gambiei și parte din „flota din umbră” a Rusiei – au fost lovite de drone navale ucrainene în largul coastelor Turciei. Un al treilea petrolier, Mersin, operat de o companie turcă, a fost avariat în Atlantic, în apropiere de Senegal. În paralel, un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier de la Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah. Moscova găzduiește noi discuții asupra planului de pace al lui Trump Putin urmează să se întâlnească la Moscova cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner pentru a discuta varianta revizuită a planului de pace al administrației Trump. Documentul este negociat în paralel de delegațiile americane și ucrainene, care au purtat discuții recente în Florida și Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați, după ce au fost marginalizați de Washington în acest proces. Divergențe majore: frontiera, securitatea și reconstrucția Ucrainei Zelenski a recunoscut că problema teritoriilor disputate este cel mai dificil punct al negocierilor. Alte divergențe vizează garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției. Planul inițial al SUA, format din 28 de puncte, prevede: cedarea de facto a întregului Donbas către Rusia; demilitarizarea zonelor neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO; folosirea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. Propunerile Ucrainei și ale aliaților europeni În contrapropunerea lor, Ucraina și statele europene cer ca negocierile să pornească de la actuala linie a frontului. De asemenea, un armistițiu prealabil, creșterea limitelor armatei la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent străin în Ucraina, renunțarea la angajamentul de neaderare la NATO, obligarea Rusiei să plătească integral daunele provocate și menținerea înghețării activelor rusești până la achitarea compensațiilor.

Contraoferta europeană la planul lui Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse

Europa răspunde planului de pace propus de administrația Trump cu o contrapropunere care încearcă să corecteze cele mai sensibile puncte ale documentului american. Dacă Washingtonul mizează pe o soluție rapidă, chiar cu riscul unor compromisuri teritoriale, europenii propun o abordare mai prudentă, menită să protejeze interesele strategice ale Ucrainei și arhitectura de securitate a continentului. Contraoferta europeană la planul lui Trump Documentul elaborat de Marea Britanie, Franța și Germania nu respinge planul SUA, dar îl rescrie punct cu punct, ajustând elementele considerate riscante sau ambigue. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Printre principalele modificări: evitarea oricărei recunoașteri a pierderilor teritoriale, păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la NATO și UE și condiționarea reintegrării Rusiei de respectarea dreptului internațional și a principiilor neagresiunii. Textul integral al contrapropunerii europene Propunerea europeană, elaborată de cele trei mari puteri ale Europei (Marea Britanie, Franța și Germania), folosește planul american ca bază, dar îl analizează punct cu punct, oferind modificări și ștergeri. 1. Să fie reconfirmată suveranitatea Ucrainei. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este eliminat. O versiune a acestuia, văzută de Reuters, spunea: „Se va impune așteptarea ca Rusia să nu își invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să crească oportunitățile de conectivitate și dezvoltare economică viitoare. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei ucrainene va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care în prezent nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 (al NATO) a. SUA să primească compensații pentru acordarea garanției. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar robust și coordonat, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere a noului teritoriu și toate celelalte beneficii din acest acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, pe durata evaluării. 12. Pachet robust de reconstrucție globală pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina, destinat investițiilor în industrii cu creștere accelerată, precum tehnologie, centre de date și inițiative în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor colabora cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera împreună infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele și facilitățile de stocare. c. Efort comun pentru reconstruirea zonelor afectate de război, cu scopul de a restaura, redeschide și moderniza orașe și zone rezidențiale. d. Dezvoltarea infrastructurii. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a accelera aceste eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și agreată în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia cu Rusia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung, pentru dezvoltare reciprocă în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date, pământuri rare, proiecte comune în Arctica și alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi complet reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin utilizarea activelor suverane ruse, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei. 15. Va fi creat un grup de lucru comun pentru securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și a europenilor, pentru a promova și aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va înscrie legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare (NPT). 19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu recupereze teritoriile sale ocupate prin mijloace militare. Negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale vor fi agreate, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica dacă acest angajament este încălcat. 23. Rusia nu va obstrucționa utilizarea de către Ucraina a râului Nipru în scopuri comerciale, iar acorduri vor fi încheiate pentru ca exporturile de cereale să circule liber prin Marea Neagră. 24. Va fi creat un comitet umanitar pentru soluționarea problemelor deschise: a. Toți prizonierii și trupurile vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute mecanisme pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru abordarea suferinței victimelor conflictului. 27. Acest acord va avea caracter juridic obligatoriu. Implementarea lui va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea acordului. 28. Odată ce toate părțile acceptă acest memorandum, încetarea focului va intra imediat în vigoare, odată cu retragerea ambelor părți la punctele agreate, pentru demararea implementării acordului. Modalitățile de încetare a focului, inclusiv monitorizarea, vor fi stabilite de ambele părți sub supraveghere americană.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Rusia sărăcește, dar se înarmează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război. Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Albinele, amenințate cu dispariția în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Albinele și fluturii din Europa, în pericol de dispariție, avertisment alarmant al UICN

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a tras un semnal de alarmă privind riscurile majore care amenință supraviețuirea polenizatorilor sălbatici din Europa, în special a albinelor sălbatice. Avertismentul a fost lansat sâmbătă, în cadrul Congresului Mondial al UICN, desfășurat la Abu Dhabi. Albinele, amenințate cu dispariția în Europa Potrivit noii evaluări realizate pentru Lista Roșie a speciilor amenințate, aproape 100 de specii suplimentare de albine sălbatice din Europa au fost clasificate ca fiind în pericol. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă UICN a inclus pe Lista Roșie cel puțin 172 dintre cele 1.928 de specii evaluate, în creștere semnificativă față de cele 77 de specii menționate în 2014. Printre acestea se află și albina Simpanurgus phyllopodus, considerată acum „în pericol critic”. Bondarii și albinele-de-celofan, printre cele mai afectate Organizația avertizează că peste 20% dintre speciile din grupurile comune, precum bondarii și albinele-de-celofan (familia Colletidae), se confruntă cu un risc crescut de extincție. Aproximativ 15 specii de bondari – esențiali pentru polenizarea plantelor precum mazărea, fasolea, arahidele sau trifoiul – și 14 specii de albine-de-celofan, care contribuie la polenizarea margaretelor, arțarilor și salciilor, sunt acum considerate pe cale de dispariție. Fluturii europeni, și ei în declin alarmant Situația este gravă și pentru fluturii de pe continent: 65 dintre cele 442 de specii evaluate, adică aproape 15%, sunt amenințate cu dispariția, față de 37 de specii înregistrate în 2010. UICN atrage atenția că numărul speciilor de fluturi amenințate a crescut cu 76% într-un deceniu, iar peste 40% dintre fluturii endemici europeni sunt în pericol sau aproape de a fi incluși în această categorie. O specie emblematică, albilița-mare-din-Madeira (Pieris wollastoni), care trăia doar pe insula portugheză Madeira, a fost deja declarată dispărută. Poluarea și pierderea habitatelor, cauze majore ale declinului Conform UICN, principala amenințare o reprezintă dispariția habitatelor naturale, în special a mlaștinilor bogate în flori, esențiale pentru supraviețuirea polenizatorilor. De asemenea, utilizarea intensivă a pesticidelor, erbicidelor și îngrășămintelor în agricultură duce la reducerea biodiversității și la degradarea ecosistemelor. „Polenizatorii sunt fundația ecosistemelor noastre” Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a avertizat că situația este „gravă”, subliniind rolul vital al acestor insecte: „Ei reprezintă fundația sistemelor noastre alimentare, a ecosistemelor și a societăților noastre. Este necesară o acțiune urgentă și colectivă.” Studiul care a stat la baza evaluării a fost finanțat de Comisia Europeană. 90% dintre plantele cu flori depind de polenizatori Coordonatorul cercetării, entomologul belgian Denis Michez, a reamintit că aproape 90% dintre plantele cu flori din Europa depind de polenizarea realizată de aceste specii. „Din păcate, populațiile sălbatice se confruntă cu o scădere drastică și nu pot fi ușor înlocuite prin colonii artificiale, care reprezintă mai puțin de 1% din speciile existente”, a explicat el. Franța, în centrul dezbaterii privind pesticidele În Franța, subiectul a generat o dezbatere aprinsă după ce Legea Duplomb a permis temporar utilizarea unui pesticid considerat periculos pentru albine. O petiție împotriva acestei legi a fost semnată, în luna iulie, de peste două milioane de persoane, determinând autoritățile să retragă autorizarea substanței din textul legislativ. Apel urgent la acțiune pentru protejarea polenizatorilor UICN avertizează că pierderea polenizatorilor ar avea consecințe dramatice pentru agricultură, biodiversitate și securitatea alimentară. Organizația solicită guvernelor europene să adopte măsuri urgente pentru restaurarea habitatelor naturale și reducerea utilizării substanțelor chimice în agricultură.

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic (sursa: Pexels/Plato Terentev)
Eveniment

România, campioană europeană la risipă alimentară. Peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic. Românii aruncă zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare, echivalentul unui camion plin cu hrană în fiecare minut. Datele au fost prezentate luni de Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare. România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic „Trăim o realitate dură în România. Noi, ca popor, aruncăm zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii În același timp, foarte multe familii se confruntă cu insecuritate alimentară”, a declarat Bulai. Evenimentul de la București a inclus expoziția „Arta de a nu risipi nimic”, găzduită de Art Safari, cu sprijinul Edenred România și Lidl România. Este pentru prima dată când tema risipei alimentare devine subiect central al unei expoziții de artă, transformată într-un instrument de educație și conștientizare. Expoziția reunește lucrări semnate de artiști precum Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Mihai Mureșan și Adrian Ghenie, alături de instalații care ilustrează modul în care hrana se transformă în deșeuri. Risipa alimentară, „un flagel contemporan” Președintele FBAR a descris risipa alimentară drept „un flagel contemporan” și a lansat un apel la solidaritate: „Să ne unim cu toții forțele pentru a nu mai risipi, să fim atenți la nevoile semenilor noștri și să donăm surplusul de produse celor care au mai multă nevoie de ele.” Cine aruncă mai mult: populația sau companiile? Întrebat de jurnaliști despre evoluția fenomenului, Romuald Bulai a explicat că băncile pentru alimente colectează tot mai multe produse, în timp ce retailerii devin mai atenți la stocuri. Totuși, risipa cea mai mare are loc la nivelul consumatorilor, populația fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din alimentele aruncate. România, printre campionii risipei din UE Datele Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, se risipesc anual peste 59 de milioane de tone de alimente – aproximativ 132 kg pentru fiecare persoană. În România, cifrele sunt alarmante: peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic; fiecare român risipește acasă, în medie, 72 de kilograme de alimente pe an, suficient pentru a hrăni un copil timp de o lună. 37.000 de tone de alimente salvate din 2017 Federația și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați) formează o rețea națională de solidaritate. Din 2017, aproape 37.000 de tone de alimente au fost recuperate și transformate în peste 74 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 863 de ONG-uri către 325.000 de persoane aflate în dificultate. Pe lângă recuperarea de hrană, FBAR desfășoară constant programe de educație și conștientizare în școli, companii și organizații partenere.

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Republica Moldova își alege duminică noul Parlament, într-un scrutin considerat decisiv pentru viitorul politic și geopolitic al țării. În joc nu sunt doar cele 101 mandate, ci și orientarea pe termen lung a unei națiuni aflate între două modele de dezvoltare: integrarea europeană sau revenirea sub influența Rusiei. Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a avertizat, într-un interviu pentru Agerpres, că alegerile se desfășoară în contextul unui „război hibrid total”, declanșat de Federația Rusă. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Potrivit acestuia, Moscova folosește toate pârghiile posibile – de la instituții religioase afiliate Patriarhiei Moscovei, până la partide politice și grupări criminale – pentru a destabiliza Chișinăul și a bloca opțiunea europeană. Dincolo de retorică, realitatea este că peste 30% din bugetul Republicii Moldova depinde de sprijinul financiar occidental, în special din partea Uniunii Europene. Tot Occidentul asigură și securitatea energetică a țării, după renunțarea la gazul rusesc. În acest context, componența viitorului legislativ va influența decisiv relația Moldovei cu Bruxelles-ul. Diaspora, factor decisiv Alegerile de duminică nu se joacă doar la Chișinău, ci și în diaspora. 301 secții de votare au fost deschise în 45 de țări, un număr record pentru un scrutin parlamentar. România are o pondere importantă, cu 23 de secții de votare – inclusiv una la Muzeul Țăranului Român, în premieră. La precedentele alegeri, aproape 31.000 de moldoveni din România s-au prezentat la urne, iar ambasadorul Chirilă mizează pe o mobilizare la fel de puternică. „Cetățenii noștri din diaspora sunt profund pro-europeni, înțeleg importanța democrației și a libertății”, a spus diplomatul. Regulile jocului Comisia Electorală Centrală a anunțat deschiderea a 2.274 de secții de votare – dintre care 1.961 în țară și 12 în regiunea separatistă Transnistria. Procesul electoral se desfășoară între orele 07:00 și 21:00, iar scrutinul este validat dacă la urne se prezintă cel puțin o treime din alegători. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți. Cine intră în competiție Pe buletinul de vot figurează 23 de concurenți: 14 partide politice, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Nostru, AUR, Partidul Social Democrat European sau Partidul Liberal. 4 blocuri electorale, între care Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau Blocul „Unirea Națiunii”. 4 candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu. În ultima clipă, Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat din cursă printr-o decizie a CEC. O alegere între Est și Vest Dincolo de cifre, aceste alegeri sunt o confruntare între două viziuni diametral opuse. De o parte, partidele pro-europene care mizează pe sprijinul financiar și energetic al Bruxelles-ului și pe accelerarea negocierilor de aderare. De cealaltă parte, formațiuni pro-ruse care propun o reîntoarcere la orbita Moscovei, chiar cu prețul izolării internaționale. Nu întâmplător, apelurile la mobilizare au venit și din România. „De votul vostru depinde viitorul Basarabiei”, a spus președintele României, Nicușor Dan, într-un mesaj video adresat basarabenilor din România. Viitorul Moldovei, pe buletinul de vot Parlamentul care va rezulta din aceste alegeri nu este doar o instituție legislativă. El va decide dacă Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană sau dacă se întoarce la sfera de influență a Rusiei. Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost introdus în 10 state, semn că autoritățile încearcă să aducă cât mai aproape de urne diaspora – un electorat decisiv în bătălia dintre Est și Vest. Scrutinul de duminică nu este, așadar, doar o alegere politică, ci un referendum mascat asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova.

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră