duminică 30 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

90 articole
Internațional

Trump, nou atac la UE: Profitori, s-au purtat foarte rău cu noi

Trump acuză europenii că sunt profitori. Președintele american Donald Trump a reluat marți acuzațiile împotriva Uniunii Europene, susținând că europenii sunt „profitori” ai sprijinului oferit de SUA. Trump acuză europenii că sunt profitori Declarația sa, preluată de Sky News, vine în contextul dezvăluirilor dintr-un grup privat de discuții pe aplicația Signal, unde oficiali de rang înalt ai administrației sale și-au exprimat nemulțumirea față de aliații europeni. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Trump a acuzat Uniunea Europeană că a fost „absolut oribilă” față de SUA, referindu-se în special la cheltuielile asumate de Washington pentru NATO și sprijinul acordat Ucrainei. Mesajele private ale oficialilor americani, dezvăluite de The Atlantic Un grup de discuții privat descoperit de revista The Atlantic a scos la iveală resentimentele unor membri ai administrației Trump față de Europa. Printre participanți se numără vicepreședintele J.D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, care au discutat despre necesitatea ca Europa să plătească SUA pentru atacul american asupra Yemenului. Oficialii americani, nemulțumiți că „salvează din nou Europa” Mesajele schimbate pe Signal arată că J.D. Vance și alți oficiali ai administrației Trump își exprimă frustrarea față de ceea ce consideră o dependență excesivă a Europei de protecția americană. Vance și-a manifestat deschis „ura” față de ideea că SUA trebuie „să salveze din nou Europa”, o opinie împărtășită și de șeful Pentagonului, conform sursei citate.

Trump acuză europenii că sunt profitori (sursa: news.sky.com)
Vânzările Tesla, în scădere în Europa (sursa: X/Elon Musk)
Eveniment

Vânzările Tesla în Europa continuă să scadă, deși vânzările de autoturisme electrice în crescut

Vânzările Tesla, în scădere în Europa. Tesla continuă să piardă cotă de piață în Europa, înregistrând o scădere a vânzărilor pentru a doua lună consecutiv, conform datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În februarie, compania a avut doar 1,8% din cota totală de piață și 10,3% din piața vehiculelor electrice pe baterii (BEV), în scădere de la 2,8% și 21,6% în aceeași perioadă din 2024. Vânzările Tesla, în scădere în Europa În perioada ianuarie-februarie 2025, Tesla a vândut aproape 17.000 de mașini în Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), comparativ cu peste 28.000 în aceeași perioadă din 2024. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi   Scăderea de 42,6% are loc în ciuda creșterii generale a vânzărilor de vehicule electrice în Europa, care au urcat cu 26,1% în februarie. Concurență acerbă Tesla se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea producătorilor europeni precum Volkswagen și Renault, care au raportat creșteri de 4% și, respectiv, 10,8% ale vânzărilor în februarie. Îmbătrânirea gamei de vehicule și întârzierea lansării noilor modele pun presiune pe companie, care pregătește lansarea în Europa a unei versiuni modernizate a SUV-ului Model Y, cel mai vândut automobil din regiunea scandinavă în ultimii doi ani. Factori politici și impactul asupra imaginii Tesla Declinul Tesla este influențat și de controversa politică generată de implicarea lui Elon Musk în politica americană și sprijinul acordat mișcărilor de extremă dreapta din Europa. Acest lucru a dus la proteste în fața magazinelor Tesla din SUA și apeluri la boicot în alte regiuni. În acest context, analiștii sunt sceptici că Tesla își va recâștiga poziția dominantă pe piața europeană.

Putin nu ar vrea „toată” Europa (sursa: foxnews.com)
Internațional

Emisarul lui Trump minimalizează riscul rusesc: Putin nu vrea să preia toată Europa

Putin nu ar vrea „toată” Europa. Steve Witkoff, emisarul special al fostului președinte american Donald Trump, a declarat că nu crede că Vladimir Putin are intenția de a extinde agresiunea dincolo de Ucraina și de a „prelua toată Europa”. Declarația sa a fost făcută în cadrul unui interviu pentru postul de televiziune Fox News. Putin nu ar vrea „toată” Europa Întrebat dacă Rusia ar putea avansa mai departe în cazul unor concesii, Witkoff a comparat situația actuală cu cea din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, afirmând că există diferențe fundamentale față de perioada în care Armata Roșie a ajuns la Berlin în lupta împotriva Germaniei naziste. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu În același interviu, Steve Witkoff a menționat că luni sunt așteptate „progrese reale” în cadrul discuțiilor desfășurate în Arabia Saudită, menite să aducă o soluție pentru încetarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Întâlniri la Riad pentru un posibil armistițiu Duminică seara, la Riad, în Arabia Saudită, au avut loc discuții între delegațiile ucrainene și americane cu privire la un posibil armistițiu. Informația a fost confirmată de o sursă din cadrul delegației ucrainene.

Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice (sursa: Facebook/Volkswagen)
Internațional

Volkswagen se pregătește să sprijine industria de apărare a Europei

Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice. Volkswagen AG, cel mai mare producător auto din Europa, și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Europei. Acest anunț vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Europa și SUA sub administrația președintelui Donald Trump, potrivit Bloomberg. Volkswagen, strategie în contextul tensiunilor transatlantice Directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, a declarat marți, în cadrul conferinței anuale de presă de la Wolfsburg, că firma este dispusă să consilieze alți producători în dezvoltarea și producția de vehicule militare. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS "Avem expertiză în domeniul auto și suntem dispuși să oferim consultanță, dar la acest moment totul este complet deschis", a precizat Blume. Deocamdată, nu au fost inițiate discuții concrete în acest sens. Europa își intensifică investițiile în apărare Decizia Volkswagen de a explora acest domeniu vine în contextul în care liderii europeni au promis să crească cheltuielile militare pentru a sprijini Ucraina. Această mișcare a fost accelerată după ce administrația Trump a suspendat ajutoarele militare și a încetat să mai furnizeze informații forțelor ucrainene. Volkswagen și legătura sa cu industria militară Volkswagen nu este străin de industria de apărare. Pe lângă producția de vehicule pentru armata nazistă în Al Doilea Război Mondial, compania a dezvoltat modelul Volkswagen Type 181, utilizat inițial de armata vest-germană, iar ulterior comercializat și pe piețele civile din Marea Britanie și SUA, sub denumirea „The Thing”. În prezent, Volkswagen joacă un rol activ în industria de apărare prin parteneriatul său cu Rheinmetall AG, prin intermediul diviziei MAN Truck & Bus, specializată în producția de vehicule militare. Blume: „Investițiile în apărare sunt necesare” Guvernul german și Uniunea Europeană au lansat inițiative pentru creșterea cheltuielilor militare, măsuri pe care Blume le susține ca fiind esențiale în actualul context geopolitic. "Aceasta este exact direcția corectă, având în vedere situația geopolitică în care ne aflăm. Trebuie să investim mai mult pentru a ne asigura o poziție mai solidă în materie de securitate", a declarat CEO-ul Volkswagen.

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste: „Democrația a murit în Europa”. Dar nu în Rusia! Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

ANALIZĂ Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Georgescu

Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste după eliminarea lui Călin Georgescu din competiția pentru Cotroceni: „Democrația a murit în Europa”, este una din ele. Mesajele urmăresc, în linii mari, direcția propagandiștilor americani care susțin o rupere de NATO și Uniunea Europeană.  Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Propaganda suveranistă evită orice asociere cu Moscova și pretinde că ar fi sprijinită de actuala conducere republicaă de la Casa Albă, ale cărei politici le-ar urma. Cinci direcții de atac ale propagandei suveraniste 1) Interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu va distruge parteneriatul strategic cu SUA: este fals, nici un oficial de la Washington nu a pus sub semnul întrebării acest parteneriat sau prezența trupelor americane în România. În plus, așa cum arată imaginile difuzate recent, Călin Georgescu este profund antiamerican, îl disprețuiește pe Donald Trump și îl atacă pe JD Vance pentru faptul că și-a schimbat numele din Baumann - o referire evident antisemită. 2) „Democrația a murit în Europa”: nu este clar de ce „democrația” ar fi murit în zeci de state din Uniunea Europeană care organizează alegeri în mod impecabil, iar libertatea de expresie este sfântă. Însă suveraniștii nu vorbesc despre „democrația” din Rusia sau Belarus. 3) „Georgescu a fost eliminat la presiunea UE”: nu există nici măcar dovezi circumstanțiale pentru așa ceva. Doar serviciul rusesc de spionaj susține că ar avea „informații”, a căror sursă evident nu a făcut-o publică. 4) „Proteste masive pro-Georgescu”: au fost câteva sute de protestatari violenți după interzicerea de BEC a candidaturii acestuia. La cele mai mari mitinguri suveraniste au venit cel mult câteva mii, aduși de AUR, care acum are infrastructură și bani pentru a mobiliza alegătorii. Georgescu sau POT nu au această capacitate. 5) „România a distrus democrația, prin forță”: Curtea Constituțională are acest drept legal, de a decide cine candidează. Deciziile ei nu pot fi atacate, așa cum nici în SUA deciziile Curții Supreme nu mai pot fi atacate. De exemplu, decizia privind avorturile, din vara lui 2022, a fost criticată și pe baza faptului că majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă au fost numiți de președinți republicani. Democrații au exploatat politic masiv această decizie. Pe de altă parte, presa din România a criticat constant numirile dubioase de la CCR, precum și sistemul de pensii speciale de care beneficiază și pe care îl protejează.     

Germania vrea să întărească descurajarea nucleară (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania susține planul nuclear al Europei pentru a descuraja Rusia, deși nu deține arme nucleare

Germania vrea să întărească descurajarea nucleară. Viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că dorește să inițieze discuții cu Franța și Marea Britanie privind împărțirea armelor nucleare. Totuși, acesta a subliniat că propunerea nu este menită să înlocuiască protecția nucleară oferită de Statele Unite Europei. Germania vrea să întărească descurajarea nucleară „Trebuie să devenim mai puternici împreună în descurajarea nucleară”, a afirmat Merz într-un interviu pentru Deutschlandfunk, la o zi după stabilirea principalelor puncte ale acordului de coaliție între partidul său conservator și social-democrații din SPD. Citește și: CCR îi poate aplica lui Călin Georgescu precedentul Șoșoacă de pe 10 martie. În ce condiții îi poate fi interzisă candidatura Merz a insistat că orice inițiativă privind partajarea armelor nucleare trebuie privită ca o completare a scutului nuclear american, nu ca o alternativă la acesta. „Ar trebui să vorbim cu ambele țări (Franța și Marea Britanie), dar întotdeauna din perspectiva suplimentării protecției oferite de SUA, pe care dorim să o menținem”, a precizat acesta. Deși, din cauza trecutului său din cel de-al Doilea Război Mondial, Germania s-a angajat la o apărare non-nucleară prin tratate internaționale, țara participă la acordurile NATO de partajare a armelor nucleare. Europa își reconsideră strategia de apărare Declarațiile lui Merz vin în contextul în care liderii Uniunii Europene au susținut, la un summit desfășurat la Bruxelles, planuri de creștere a bugetului pentru apărare. Îngrijorările legate de o posibilă extindere a agresiunii Rusiei asupra unei țări din UE și temerile că Europa nu se mai poate baza pe SUA pentru sprijin militar au determinat o reevaluare a strategiilor de securitate. O poziție mai dură privind securitatea și migrația Poziția lui Merz asupra securității reflectă schimbările din peisajul politic german, unde partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a devenit a doua cea mai mare formațiune politică din țară. Viitorul cancelar a precizat că Germania intenționează să înăsprească legislația privind migrația, fără a încălca regulile paneuropene pe care Bruxelles-ul urmează să le introducă. „Vrem solidaritate europeană, dar Germania are, în mod natural, dreptul de a-și apăra securitatea și ordinea”, a afirmat Merz. Coaliția de guvernare, așteptată până la Paște Merz și-a exprimat intenția de a forma o coaliție până la Paște, care anul acesta cade pe 20 aprilie. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus De asemenea, el a anunțat că va insista ca parlamentul pe final de mandat să adopte două pachete financiare majore pentru infrastructură și apărare, precum și modificări ale regulilor privind împrumuturile de stat, cunoscute sub numele de „frâna datoriei”. Pentru adoptarea acestor măsuri, Merz și SPD au nevoie de sprijinul Partidului Verzilor, iar negocierile vor continua săptămâna viitoare. „Vom integra măsuri de protecție a climei în aceste pachete”, a declarat Merz în interviul radio, sugerând că negocierile cu Verzii vor include și angajamente ecologice.

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa (sursa: 20min.ch)
Internațional

Elveția își consolidează securitatea și își aprofundează cooperarea cu Europa

Securitatea Elveției, strâns legată de Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Viola Amherd, a declarat că securitatea țării este „strâns legată” de cea a Europei. În contextul actualelor tensiuni geopolitice și al agresiunii Rusiei în Ucraina, Elveția își consolidează apărarea și își intensifică cooperarea cu statele europene și NATO. Securitatea Elveției, strâns legată de Europa Viola Amherd a atras atenția asupra impactului major pe care războiul din Ucraina îl are asupra securității Elveției. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Ministrul a subliniat că recentele evoluții geopolitice sunt „îngrijorătoare” și că Elveția trebuie să se adapteze la acest context instabil. Cooperare strânsă cu NATO și UE Pentru a face față noilor provocări, guvernul elvețian a intensificat colaborarea în materie de securitate cu statele membre NATO și Uniunea Europeană. Deși Elveția își menține statutul de neutralitate, relațiile mai apropiate cu alianțele occidentale au generat controverse pe plan intern. Controverse privind neutralitatea Elveției În cei șase ani la conducerea Ministerului Apărării, Viola Amherd a fost criticată de dreapta conservatoare, în special de Uniunea Democratică de Centru (UDC). Aceasta i-a reproșat apropierea de NATO și susține că Elveția riscă să își piardă neutralitatea tradițională. Totuși, țara a rămas fermă în refuzul de a furniza arme Ucrainei sau de a permite altor state să exporte armament elvețian către Kiev. Investiții majore în apărare Elveția a crescut considerabil bugetul armatei, de la 4,9 miliarde de franci elvețieni (5,1 miliarde euro) în 2019 la 5,7 miliarde de franci (5,98 miliarde euro) în prezent. Până în 2032, această sumă ar putea ajunge la 9,7 miliarde de franci elvețieni (10,17 miliarde euro), echivalentul a 1% din PIB-ul național. Cine va prelua Ministerul Apărării? Viola Amherd își încheie mandatul, iar miercuri urmează să fie desemnat noul ministru al Apărării. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Cei doi candidați principali sunt Markus Ritter și Martin Pfister, ambii membri ai Partidului de Centru. Noua conducere va trebui să gestioneze relațiile cu NATO, să mențină echilibrul între securitate și neutralitate și să continue modernizarea forțelor armate elvețiene.

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

După încheierea războiului, Rusia se va reorienta spre alte țări europene avertizează Finlanda

Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei. Serviciile de informații finlandeze (Supo) avertizează că finalul războiului din Ucraina ar putea deschide calea pentru ca Rusia să-și redirecționeze resursele către alte activități ostile în Europa. Potrivit raportului Supo privind securitatea pentru anul 2025, Rusia rămâne un stat agresiv, dispus să folosească toate mijloacele pentru atingerea obiectivelor sale politice. Finlanda avertizează: Rusia amenință stabilitatea Europei Conform raportului publicat de Supo, odată cu încheierea conflictului din Ucraina, Rusia ar putea reloca resursele militare și informaționale către alte regiuni europene și ntensifica operațiunile de influență și destabilizare. Citește și: Omul lui Georgescu, Horațiu Potra, fotografiat când lua cărămizi de bani de la o rusoaică, la un hotel în Dubai "Rusia este un stat expansionist, pregătit să utilizeze toate mijloacele pentru a-și atinge scopurile", a declarat Juha Martelius, directorul Supo. Amenințarea Rusiei asupra Finlandei rămâne ridicată În analiza sa pentru 2025, Supo subliniază că Rusia continuă să fie o amenințare serioasă la adresa Finlandei, fără perspective de detensionare. Printre factori se numără și faptul că Finlanda împarte o frontieră de 1.340 km cu Rusia De asemenea, Finlanda a crescut bugetul apărării la 2,41% din PIB, după invazia Ucrainei A aderat la NATO în aprilie 2023, punând capăt deceniilor de neutralitate militară "Finlanda trebuie să fie pregătită pentru o intensificare a influenței ruse, mai ales ca stat vecin și riveran Mării Baltice", a declarat Martelius. Riscurile din Marea Baltică Raportul Supo semnalează că utilizarea intermediarilor („proxy”) a devenit o strategie centrală a Rusiei în acțiunile sale de influență. Exemple relevante includ operațiunile de sabotaj atribuite GRU, serviciul rus de informații militare. Aceste tactici permit Rusiei să-și mascheze implicarea directă. În plus, Finlanda monitorizează cu atenție incidentele suspecte din Marea Baltică, vizând infrastructura critică. La finalul anului 2024, s-au înregistrat mai multe atacuri asupra cablurilor energetice și de telecomunicații. Petrolier rus implicat în avarierea cablurilor submarine Printre cele mai grave incidente recente se numără acțiunea unui petrolier din flota fantomă a Rusiei, suspectat că la 25 decembrie a târât intenționat ancora, provocând: Avarierea unui cablu electric Distrugerea a patru cabluri de telecomunicații Ancheta autorităților finlandeze este în desfășurare, iar astfel de atacuri ridică nivelul de alertă privind securitatea energetică și comunicațională a regiunii.

Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Economie

Vânzările Tesla au scăzut la jumătate în țările nordice după ce Musk a devenit mascota lui Trump

Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia. Vânzările Tesla au continuat să scadă în luna februarie în țările nordice, ceea ce a dus la o erodare vizibilă a cotei de piață europene a producătorului de vehicule electrice. Compania se confruntă acum cu un test major de loialitate din partea clienților, pe fondul implicării directorului general Elon Musk în administrația președintelui Donald Trump. Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia Datele publicate luni arată că, deși livrările Tesla au înregistrat creșteri semnificative în 2023 și începutul lui 2024 în Norvegia, Suedia și Danemarca, anul acesta au fost depășite de competitori precum Volkswagen și Toyota. Citește și: Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, trimis în judecată disciplinară Potrivit statisticilor oficiale, în Suedia, au fost înmatriculate 613 noi vehicule Tesla, în scădere cu 42% față de anul trecut. În Norvegia, înmatriculările Tesla au scăzut cu 48%, la 917 unități. În Danemarca, declinul a fost tot de 48%, cu doar 509 unități vândute. Aceste cifre vin în ciuda unei creșteri generale a cererii pentru automobile electrice în cele trei țări. Până acum, Tesla nu a oferit comentarii oficiale privind aceste date. Boicoturi și proteste împotriva Tesla din cauza lui Musk Declinul Tesla nu este explicat doar prin factorii economici sau concurența tot mai puternică. Implicarea lui Elon Musk în politica americană și apropierea sa de mișcările de extremă dreaptă din Europa au generat proteste în fața magazinelor Tesla din SUA și apeluri la boicot în mai multe regiuni. În Norvegia, una dintre cele mai importante piețe pentru vehicule electrice, cota de piață a Tesla a scăzut la 8,8% în primele două luni din 2025, față de 18,9% în 2024 și 20% în 2023. Gama de modele Tesla, considerată depășită Un alt factor care afectează performanțele Tesla în Scandinavia este îmbătrânirea gamei de modele. Compania pregătește lansarea unei versiuni modernizate a SUV-ului Model Y, care a fost cel mai bine vândut automobil din regiune în ultimii doi ani. Cu toate acestea, analiștii rămân sceptici în privința revenirii Tesla pe poziția de lider. „Tesla a avut o poziție unică pe piața norvegiană, dar acum există multă agitație și gălăgie în jurul companiei și a lui Elon Musk”, a declarat Consiliul pentru Traficul Rutier din Norvegia (OFV). Clienții Tesla caută alternative În Danemarca, Federația Auto (FDM) observă o creștere a numărului de clienți care solicită consiliere pentru a găsi alternative la Tesla. „Mult timp admirat ca antreprenor de succes, Elon Musk pare să devină cel mai mare inamic al Tesla”, susține Atle Falch Tuverud, redactor-șef al publicației auto norvegiene BilNytt. Tesla, în declin și în Europa Scăderile din Scandinavia reflectă o tendință mai largă la nivel european. În luna ianuarie, livrările Tesla în Europa au înregistrat un declin de 45%, în contrast cu creșterea de 37% a înmatriculărilor totale de vehicule electrice pe continent.

Lavrov iubește SUA și acuză Europa (sursa: TASS)
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea război

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă. Țările europene nu intenționează să creeze o armată unificată ca răspuns la amenințările Rusiei, a declarat ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat televiziunii publice TVP. Oficialul a subliniat că, deși Europa trebuie să-și dezvolte capacitățile de apărare, unificarea armatelor naționale nu este o opțiune viabilă. Apelul lui Zelenski pentru o armată europeană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către liderii europeni pentru crearea unei forțe militare europene comune. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți El a argumentat că Europa nu mai poate conta pe protecția SUA și că o armată europeană puternică ar consolida respectul Washingtonului față de continent. Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă Întrebat despre posibilitatea înființării unei armate europene, Sikorski a îndemnat la prudență în utilizarea acestui concept, deoarece poate fi interpretat în mod diferit. „Dacă prin armată europeană înțelegem unificarea armatelor naționale, acest lucru nu se va întâmpla. Însă sunt un susținător al ideii ca Uniunea Europeană să-și dezvolte propriile capacități de apărare”, a declarat ministrul polonez, care reprezintă o țară ce deține președinția semestrială a Consiliului UE. O brigadă consolidată și investiții în industria de apărare Ministrul polonez a subliniat că UE lucrează deja la crearea unei brigăzi consolidate, parte a eforturilor de întărire a apărării europene. „Dacă SUA doresc ca Europa să fie mai activă în apărare, acest lucru ar trebui să se bazeze pe trei componente: o componentă națională, o componentă NATO și o componentă europeană. Aceasta ar include subvenții UE pentru industria de apărare, sporirea capacității de producție militară și o forță UE care să-și merite numele”, a explicat Sikorski.

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că Europa trebuie să-și stabilească un plan de acțiune pentru securitate și sprijinul Ucrainei, fără a mai depinde exclusiv de Statele Unite. Declarațiile sale vin în contextul în care administrația Trump menține incertitudinea privind prezența militară americană în Europa. „Nu presupuneți că prezența americană va dura veșnic” Vineri, în timpul unei vizite în Polonia, Pete Hegseth, șeful interimar al Departamentului Apărării al SUA, a transmis un mesaj ferm aliaților europeni. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Acesta a subliniat că Statele Unite nu vor garanta securitatea Europei la nesfârșit. Oficialul american a încurajat creșterea investițiilor în apărare și consolidarea capacităților militare proprii. Securitatea Europei, independentă de ajutorul american Donald Tusk a transmis pe platforma X că Europa trebuie să elaboreze de urgență un plan strategic pentru securitate și sprijinul Ucrainei, avertizând că, în lipsa unei strategii proprii, „alți actori mondiali ne vor decide viitorul”. În cadrul Conferinței de Securitate de la München, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Europa să acționeze pentru propria securitate și să creeze forțe armate europene independente. Zelenski a subliniat că SUA nu vor garanta securitatea europeană dacă Europa nu își consolidează propriile capacități de apărare.

Propunerea lui Trump, criticată în Europa (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Propunerea lui Trump, criticată în Europa

Propunerea lui Trump, criticată în Europa. Donald Trump, președintele ales al SUA, a solicitat statelor membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. Aceasta a fost considerată o țintă nerealistă de majoritatea țărilor europene. Nemulțumirile lui Trump Trump și-a reiterat lipsa de entuziasm față de NATO, susținând că SUA plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea europeană. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Avem între noi un ocean. De ce plătim noi miliarde de dolari mai mult decât Europa?” a declarat el într-o conferință de presă. Trump a amenințat anterior cu posibilitatea ca SUA să iasă din NATO dacă statele membre nu își asumă cheltuielile corespunzătoare. Realitatea bugetelor NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO respectă angajamentul de 2% din PIB pentru apărare. Propunerea de creștere la 5% ar presupune o majorare masivă a cheltuielilor militare, dificil de realizat în actualul context economic. Aproximativ 200 de miliarde de euro suplimentari pentru fiecare procent din PIB adăugat la bugetele Apărării în UE. Summitul NATO din 2025 La summitul NATO programat în iunie 2025, la Haga, statele membre vor discuta această propunere. Deși unele țări sprijină creșterea la 3% din PIB, majoritatea consideră că 5% este un obiectiv imposibil. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să majoreze cheltuielile pentru a face față provocărilor generate de Rusia. Țările baltice se numără printre puținele care susțin o creștere semnificativă a bugetelor militare. Propunerea lui Trump, criticată în Europa Ralf Stegner, deputat social-democrat german, a descris cererea lui Trump drept „o nebunie totală”. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că o creștere a bugetelor militare este inevitabilă, dar 5% este „complet nerealist”. Tensiuni între SUA și UE Experții anticipează că Trump ar putea accepta o țintă sub 5%, cu condiția ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite în SUA, stimulând industria americană de armament. Acest lucru contravine însă viziunii Franței, care dorește ca fondurile să fie investite în industria militară europeană. Propunerea lui Trump subliniază dorința SUA de a reduce contribuția financiară la apărarea Europei, încurajând statele membre NATO să devină mai independente din punct de vedere militar. Cu toate acestea, compromisurile vor fi esențiale pentru a găsi o soluție viabilă la summitul din iunie.

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa (sursa: X/Donald J. Trump)
Internațional

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa. Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, a cerut Comisiei Europene să acționeze "cu cea mai mare fermitate" împotriva ingerințelor în dezbaterea publică europeană, în special a celor venite din partea lui Elon Musk. Dacă Uniunea Europeană nu va lua măsuri, Franța este pregătită să acționeze independent. Ingerințele lui Musk în politica europeană Miliardarul Elon Musk, patronul platformei X și consilier al fostului președinte american Donald Trump, a fost acuzat de Barrot că sprijină partide de extremă dreaptă, precum AfD din Germania, și că critică lideri politici europeni, cum ar fi premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Aceste ingerințe au declanșat apeluri la măsuri mai stricte pentru protejarea spațiului public european. Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa Întrebat despre o eventuală interzicere a platformei X în Europa, similară suspendării acesteia în Brazilia, ministrul francez a declarat că această opțiune este prevăzută în legislația europeană. Barrot a solicitat Comisiei Europene să aplice legile existente sau să redea statelor membre autoritatea de a o face. UE și Groenlanda Barrot a răspuns și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind anexarea Groenlandei. Ministrul a reiterat că Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei și că Uniunea Europeană nu va permite atacuri asupra granițelor sale suverane. Deși Groenlanda nu face parte din Uniunea Europeană din 1985, este parte a „Comunității Regatului” Danemarcei. Situată strategic în Oceanul Arctic, insula este a doua cea mai mare din lume și dispune de resurse valoroase. Premierul danez Mette Frederiksen a reafirmat că „Groenlanda aparține groenlandezilor”, respingând pretențiile lui Trump. „Legea celui mai puternic” Ministrul francez de externe a subliniat că Europa trebuie să se întărească pentru a face față unei lumi guvernate de „legea celui mai puternic”. Apelurile la acțiune reflectă necesitatea unei coeziuni mai mari în protejarea intereselor europene împotriva provocărilor externe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră