vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

135 articole
Internațional

Desant european la Casa Albă pentru întâlnirea Trump-Zelenski. Zi decisivă pentru Ucraina

Zelenski și liderii europeni, la Washington. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi primit la Casa Albă, într-o întâlnire considerată decisivă pentru viitorul conflictului. Alături de el, o delegație consistentă de lideri europeni și secretarul general al NATO vor încerca să imprime o direcție clară în negocieri. Zelenski și liderii europeni, la Washington Summitul dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, desfășurat vineri în Alaska, a fost privit cu mari așteptări, dar s-a încheiat fără un anunț clar privind pacea în Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Deși cei doi lideri au organizat o scurtă conferință de presă comună, mesajele au fost prudente și lipsite de detalii concrete. Totuși, negocierile au deschis un nou front diplomatic care se va juca, de această dată, la Washington. Zelenski va fi acompaniat de liderii europeni. Garanții de securitate pentru Ucraina Unul dintre puținele elemente conturate după întrevederea din Alaska a fost anunțul emisarului american Steve Witkoff, care a declarat la CNN că Trump și Putin au convenit asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina. Potrivit lui Witkoff, aceste garanții ar putea „schimba datele problemei” și ar reprezenta o formulă de compromis care să ofere Kievului protecție fără aderarea formală la NATO. Ideea ar semăna cu articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord – clauza de apărare colectivă –, dar ar fi adaptată într-un cadru separat, negociat direct între Washington și Moscova. În esență, Ucraina ar beneficia de promisiunea că un eventual atac ar fi întâmpinat cu sprijin american și european, însă fără pașii formali ai extinderii NATO, pe care Kremlinul îi respinge vehement. Pentru Zelenski, orice garanție credibilă de securitate este vitală. Duminică, la Bruxelles, liderul ucrainean a declarat că „garanțiile americane sunt mult mai importante decât reflecțiile lui Putin”, subliniind că Rusia nu poate oferi nicio garanție reală, ci doar revendicări și presiuni. Amenințarea sancțiunilor împotriva Rusiei În paralel cu aceste discuții, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un avertisment clar Moscovei. Într-un interviu pentru NBC, Rubio a spus că „dacă nu vom reuși să ajungem la un acord, vor exista consecințe”, evocând posibilitatea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Mesajul diplomatului american este menit să transmită că Washingtonul nu se bazează exclusiv pe negocieri, ci menține și opțiunea presiunilor. De altfel, sancțiunile au fost una dintre principalele arme utilizate de Occident în ultimii ani pentru a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Totuși, Moscova pare să joace cartea fermității. Înainte de întâlnirea de luni, revendicările Kremlinului rămân neschimbate: recunoașterea anexării Crimeei, cedarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea definitivă la intenția de aderare la NATO. Pentru Kiev, aceste condiții sunt inacceptabile și echivalează cu o capitulare. Poziția Ucrainei și dilemele lui Zelenski Declarațiile lui Zelenski din weekend au scos în evidență tensiunea momentului. Liderul ucrainean a recunoscut că nu știe exact ce au discutat Trump și Putin în Alaska și că își dorește mai multă transparență din partea președintelui american. „Aș dori ca președintele Trump să îmi ofere, la fel și liderilor europeni, mai multe detalii”, a spus Zelenski, sugerând că negocierile bilaterale dintre Washington și Moscova lasă Kievul într-o poziție vulnerabilă. Totodată, Zelenski a afirmat că Rusia are „numeroase revendicări”, dar că nu le cunoaște pe toate și că acestea vor necesita timp pentru a fi evaluate. În același timp, a respins ideea unui summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, arătând că nu există semne reale că Moscova ar fi dispusă la o astfel de întâlnire. Poziția Kievului este delicată: pe de o parte, Zelenski are nevoie de sprijinul SUA pentru a menține rezistența militară și pentru a obține garanții de securitate. Pe de altă parte, nu poate accepta condițiile impuse de Putin, care ar însemna recunoașterea unor pierderi teritoriale majore. Europa intră în joc Un element esențial al întrevederii de luni este prezența unei delegații europene de prim rang la Washington. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-au confirmat participarea. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va fi prezent la discuții. Această desfășurare de forțe diplomatice arată că Europa dorește să fie parte a soluției și să nu lase negocierile exclusiv în mâinile Washingtonului și Moscovei. Mesajul principal al liderilor europeni va fi, potrivit Downing Street, reafirmarea sprijinului „atât timp cât va fi necesar” pentru Ucraina. În același timp, europenii se confruntă cu propriile presiuni interne: costurile economice ale războiului, criza energetică, precum și ascensiunea partidelor populiste care cer o abordare mai conciliantă față de Rusia. Trump între Moscova și Kiev Pentru Donald Trump, această succesiune de întâlniri este un test al politicii externe. Summitul din Alaska cu Putin nu a adus rezultate vizibile, iar acum președintele american are ocazia să arate că poate construi un consens atât cu Zelenski, cât și cu aliații europeni. Deocamdată, Trump pare să caute o formulă care să îi ofere imaginea unui negociator capabil să pună capăt războiului, dar fără a antagoniza complet Moscova. Formula garanțiilor de securitate pentru Ucraina, fără aderarea la NATO, reflectă tocmai această încercare de echilibru. Însă succesul ei depinde de cât de credibilă va fi pentru Kiev și cât de acceptabilă pentru Kremlin. Întâlnirea decisivă Întâlnirea de luni de la Casa Albă va fi, prin urmare, mai mult decât o simplă discuție bilaterală. Va fi un test pentru unitatea Occidentului, un moment în care Zelenski va încerca să obțină garanții ferme, iar Trump va încerca să demonstreze că inițiativa sa diplomatică poate produce rezultate. Pentru Ucraina, miza este uriașă: garanțiile de securitate ar putea asigura un viitor fără frica unei noi invazii, dar orice concesie teritorială ar putea fi percepută ca o trădare a sacrificiului făcut până acum. Pentru Rusia, obiectivul este să obțină recunoașterea faptelor împlinite pe teren și să forțeze Occidentul să accepte „noua realitate”. În acest context, luni se va decide dacă se conturează un plan real de pace sau dacă războiul riscă să continue, prelungind una dintre cele mai grave crize de securitate ale Europei din ultimele decenii.

Zelenski și liderii europeni, la Washington (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni i-au transmis lui Donald Trump cinci condiții pentru pace în Ucraina

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin. Aliații europeni ai Ucrainei au reiterat, miercuri, președintelui american Donald Trump un set de cinci condiții esențiale pentru un acord de pace cu Rusia. Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin Mesajul a fost transmis în cadrul unei videoconferințe cu lideri europeni, înaintea summitului pe care Trump îl va avea vineri, la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la Berlin alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a subliniat că orice discuție ulterioară trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor. „Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Merz, în contextul avansului trupelor ruse în estul Ucrainei. Acord-cadru și delimitarea clară a frontierei A doua condiție impusă de europeni este stabilirea elementelor esențiale într-un acord-cadru. În ceea ce privește chestiunile teritoriale, Merz a precizat că „așa-numita linie de contact trebuie să fie punctul de plecare”, respingând categoric recunoașterea ocupației ruse. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să rămână valabil. Garanții de securitate și strategie comună Cea de-a patra cerință este oferirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, alături de sprijin militar continuu. În final, liderii europeni insistă ca orice negocieri viitoare să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. „Dacă Rusia nu face concesii, atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea”, a avertizat Merz. Participare extinsă la consultările europene Videoconferința a fost organizată la inițiativa cancelarului german. A reunit lideri din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Condițiile Rusiei, respinse de Kiev Rusia solicită Ucrainei cedarea oficială a celor patru regiuni parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), recunoașterea anexării Crimeei, renunțarea la aderarea la NATO și reducerea capacităților militare. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv menținerea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent militar european. Posibile compromisuri înainte de summit Presa americană a relatat că Moscova ar fi propus oprirea ofensivei în Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov, în schimbul controlului total asupra regiunii Donbas. Provincia Lugansk este aproape complet ocupată de Rusia, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru pace în Ucraina

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună prin care se afirmă că pacea nu poate fi obținută fără implicarea Ucrainei, fără respectarea suveranității și integrității sale teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina În mesajul postat pe Facebook, șeful statului a salutat eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace „justă și durabilă”. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document „Pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a subliniat Nicușor Dan. Angajament ferm pentru sprijinirea Ucrainei Președintele României și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina, în parteneriat cu statele europene și aliații transatlantici. „Vom continua să sprijinim Ucraina pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor fundamentale ale proiectului european”, a declarat Nicușor Dan.

Zelenski sprijină planul european pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin

Zelenski sprijină planul european pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a mai multor lideri europeni referitoare la obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene, transmite Reuters. Liderii europeni salută eforturile lui Donald Trump Declarația a fost semnată de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Aceștia au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, dar au subliniat necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și oferirii de garanții de securitate pentru Kiev. Zelenski sprijină planul european pentru pace „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a scris Zelenski pe platforma X. El a subliniat că Ucraina sprijină integral documentul semnat de Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Donald Tusk, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și Alexander Stubb, privind pacea în Ucraina. Întâlnire Trump–Putin programată în Alaska Donald Trump a anunțat că se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu trei ani și jumătate. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat că orice acord care ar obliga Ucraina să cedeze părți importante din teritoriul său ar încuraja și mai mult agresiunea Rusiei.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul acuză Europa de „militarism agresiv” și reia amenințările nucleare

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE. Rusia acuză țările europene că alimentează conflictul din Ucraina prin investiții masive în armament și avertizează din nou, voalat, asupra posibilității utilizării armelor nucleare. Declarațiile au fost făcute miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE Într-o conferință de presă, Dmitri Peskov a susținut că țările europene investesc masiv în armament pentru a susține Ucraina și a contribui astfel la prelungirea războiului. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat El a criticat dur climatul politic european, pe care l-a descris drept „emoțional” și „aproape irațional”. „Este foarte greu de prevăzut ceva în această stare de tensiune generală care domnește pe continentul european”, a declarat Peskov. Reprezentantul Kremlinului a invocat și recenta revizuire a doctrinei nucleare a Rusiei, subliniind că aceasta consideră drept act de agresiune nu doar atacurile directe, ci și incitarea statelor nenucleare la acțiuni ostile împotriva Rusiei de către puterile nucleare. În Europa, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare, fapt ce amplifică tensiunile în contextul sprijinului oferit Ucrainei de aceste două state. Amenințările nucleare pentru a descuraja Occidentul De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări nucleare menite să descurajeze sprijinul occidental. Declarațiile lui Peskov revin pe acest ton belicos, pe fondul stagnării negocierilor de pace și al intensificării ajutorului militar occidental. Acuze la adresa Ucrainei Deși Rusia a refuzat până acum să accepte compromisuri în cadrul negocierilor, Peskov a reluat narativa conform căreia Ucraina ar fi responsabilă pentru lipsa progreselor diplomatice. Oficialul rus a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor. Însă, în ultima rundă de discuții de la Istanbul, delegația rusă a venit doar pentru a prezenta „cerințele maximale” ale președintelui Vladimir Putin, echivalente cu o solicitare de capitulare, refuzând orice dialog real. Trump anunță noi livrări de arme către Ucraina În acest context tensionat, Donald Trump a anunțat luni o nouă tranșă de livrări de arme către Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot. Finanțarea acestor livrări va fi asigurată de țările europene membre NATO, potrivit declarațiilor sale.

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Represiunea politică din Georgia, condamnată de guverne europene și "Externele" UE

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia. Șaptesprezece țări europene, alături de Uniunea Europeană, au exprimat sâmbătă o profundă îngrijorare față de deteriorarea situației politice și a statului de drept în Georgia. Îngrijorare europeană privind situația din Georgia „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. Condamnări controversate pentru lideri ai opoziției Cel puțin cinci figuri marcante ale opoziției georgiene au fost condamnate în ultimele săptămâni pentru că au refuzat să depună mărturie într-o anchetă parlamentară legată de presupusele abuzuri din timpul mandatului fostului președinte Mihail Saakașvili (2004–2013), aflat în detenție din 2021. Potrivit semnatarilor, aceste condamnări au motivații politice evidente. Represiune, regres democratic și autoritarism Miniștrii de externe semnatari au denunțat ceea ce consideră a fi o încercare clară de „sufocare a opoziției” în Georgia, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. Ei susțin că această represiune contribuie la destrămarea democrației și transformarea accelerată a țării într-un regim autoritar, ceea ce a dus deja la „o degradare accentuată a relațiilor și reducerea sprijinului pentru Georgia”. Soluția propusă: eliberarea deținuților și reluarea dialogului Declarația transmite și un apel la autoritățile georgiene: „Nu este prea târziu pentru a schimba direcția”. Semnatarii cer eliberarea imediată a liderilor politici, jurnaliștilor și activiștilor arestați pe nedrept, retragerea legislației represive și reluarea unui dialog național autentic. Criza politică se adâncește după alegerile din 2024 Tensiunile politice din Georgia s-au amplificat după victoria partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile legislative din octombrie 2024, considerate frauduloase de opoziție. Criza s-a agravat la sfârșitul lunii noiembrie, când guvernul a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, declanșând ample proteste reprimate violent de autorități, cu numeroase arestări.

Trump impune taxe vamale pentru Europa (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump s-a hotărât: tarife de 30% pe produse importate din Europa de la 1 august

Trump impune taxe vamale pentru Europa. Într-un anunț făcut sâmbătă pe rețelele sociale, Donald Trump a declarat că, de la 1 august, Statele Unite vor impune taxe vamale de 30% pentru toate produsele importate din Uniunea Europeană și Mexic. Trump impune taxe vamale pentru Europa Uniunea Europeană își exprimase speranța că va putea încheia un acord comercial global cu Statele Unite, care să includă toate cele 27 de state membre. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Decizia anunțată de Trump riscă însă să tensioneze relațiile economice transatlantice și să afecteze exporturile europene către piața americană. Produsele din cupru, taxate cu 50% Anunțul privind taxele pentru UE și Mexic vine la scurt timp după ce, în cursul aceleiași săptămâni, Donald Trump a informat că intenționează să introducă taxe vamale suplimentare și pentru alte țări. Printre acestea se numără Japonia, Coreea de Sud, Canada și Brazilia. În plus, Trump a precizat că produsele din cupru vor fi supuse unei taxe vamale de 50%, măsură care se adaugă noii politici protecționiste anunțate pentru diverse sectoare de import.  

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia pregătește acțiuni militare în Europa, avertizează serviciile de informații ucrainene

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat duminică asupra pregătirii unor noi acțiuni militare ale Rusiei pe teritoriul european. Declarația a fost făcută într-un mesaj postat pe Telegram, fără a oferi detalii concrete despre planurile Moscovei. Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa Zelenski a precizat că a fost informat despre situație de șeful serviciului de informații militare al armatei ucrainene, Kirilo Budanov. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Liderul ucrainean acuză conducerea rusă de un „regres intelectual” și de escaladarea intenționată a conflictului. Kievul promite transparență față de aliați Președintele Ucrainei a transmis că va informa partenerii internaționali cu privire la dovezile colectate de serviciile secrete. Zelenski a subliniat importanța colaborării strânse în fața unei posibile amenințări extinse. Decizii comune de apărare cu UE și Marea Britanie În același mesaj, Zelenski a declarat că pregătește decizii comune de apărare alături de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Inițiativa vine în contextul tensiunilor tot mai mari privind securitatea continentală.

Românii, soți și concubini foarte agresivi (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Românii, printre cei mai violenți soți și concubini din Europa. Cei mai agresivi, ungurii

Românii, soți și concubini foarte agresivi. România se numără printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate niveluri ale violenței exercitate de partenerii intimi asupra femeilor, arată un raport al Monitorului Social, proiect realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România, pe baza datelor Eurostat. Românii, soți și concubini foarte agresivi Potrivit raportului, 45,5% dintre femeile din România care au avut un partener au fost victime ale violenței psihologice — un procent semnificativ mai mare decât media UE, situată la 29,9%. Citește și: Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi România ocupă locul al patrulea în clasamentul european, după: Ungaria (52,1%) Finlanda (50,2%) Slovacia (48,9%) Acest tip de violență include controlul, manipularea, insultele și intimidările, fiind un semnal clar al relațiilor abuzive. Violența fizică: România, dublu față de media UE Un sfert dintre femeile din România (25,4%) au raportat violență fizică sau amenințări din partea partenerului, dublu față de media Uniunii Europene, care este de 10,7%. În total, 48,9% dintre femeile românce care au avut un partener spun că au fost victime ale violenței psihologice, fizice sau sexuale — față de 31,8% media europeană. Nivelul de educație influențează incidența violenței Violența domestică afectează femeile din toate categoriile sociale, dar este mai frecventă în rândul celor cu educație scăzută: 60,4% dintre femeile cu studii cel mult gimnaziale au fost victime ale partenerului 47,9% dintre femeile cu educație medie (liceu sau postliceal) 35,8% dintre femeile cu studii superioare Raportul menționează că, la nivel european, nu se observă aceeași corelație între nivelul de educație și frecvența violenței de gen. Mediul rural, cel mai afectat de fenomenul violenței Jumătate dintre femeile din mediul rural din România (50,3%) care au avut un partener au fost victime ale violenței domestice. Țara noastră ocupă primul loc în UE la acest capitol, urmată de: Slovacia (48,2%) Finlanda (48,0%) Ungaria (47,9%) Suedia (46,7%) În mediul urban, 46,2% dintre femeile românce au fost victime ale violenței de cuplu, peste media europeană de 35,3%, România situându-se pe locul nouă în UE. Date colectate la nivel european între 2021 și 2024 Raportul se bazează pe un sondaj Eurostat realizat în perioada 2021–2024, publicat în noiembrie 2024. În România, colectarea datelor a fost realizată de firme private sub coordonarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) și a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe (EIGE). Apel la acțiune: ce măsuri sunt necesare Friedrich-Ebert-Stiftung România subliniază că nivelul ridicat de violență împotriva femeilor în relațiile de cuplu este un semnal grav care necesită intervenție instituțională imediată. Printre măsurile recomandate se numără: Campanii publice de conștientizare și educație Toleranță zero față de orice formă de violență Educație în școli despre consimțământ, relații sănătoase și egalitate de gen Formare adecvată pentru personalul care lucrează cu victimele Extinderea serviciilor de sprijin psihologic, juridic și social

Pizzerie din Iași, top 50 Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O pizzerie din România a ajuns în topul celor mai bune din Europa, în clasamentul 50TopPizza

Pizzerie din Iași, top 50 Europa. Pizzeria Zano din Iași a fost inclusă pentru al doilea an consecutiv în prestigiosul clasament „50TopPizza Europa”, urcând în 2025 de pe locul 49 pe 46. Pizzerie din Iași, top 50 Europa Fondată în 2022 de Alex Gafițianu, fost student la Psihologie, și de maestrul pizzaiolo italian Giovanni Santarpia, Zano este singura pizzerie din România prezentă în acest top. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Localul concurează de la egal la egal cu restaurante din Italia, Franța sau Spania, impresionând prin autenticitatea rețetelor și calitatea ingredientelor. Cei doi fondatori au pornit această afacere din pasiune, nu pentru trofee, ci pentru a oferi o pizza autentic italiană chiar în inima Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Kremlinul acuză Europa de implicare militară (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul susține că țările europene participă indirect la războiul din Ucraina, cu armament

Kremlinul acuză Europa de implicare militară. Kremlinul susține că sprijinul militar oferit de statele europene Ucrainei reprezintă o implicare indirectă în războiul împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat marți că Europa continuă să trimită o gamă largă de sisteme de armament și muniții Kievului. Kremlinul acuză Europa de implicare militară „Europa participă indirect la conflict. Livrările de armament către Ucraina nu ajută la rezolvarea pașnică a situației”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Pe lângă sprijinul militar, Kremlinul observă cu îngrijorare și discuțiile privind posibilitatea trimiterii de trupe europene în Ucraina. Peskov avertizează că aceste demersuri ale statelor occidentale nu contribuie în niciun fel la găsirea unei soluții diplomatice. Germania susține dreptul Ucrainei de a lovi ținte din Rusia Declarațiile lui Peskov vin după ce cancelarul german Friedrich Merz a susținut, marți, că Ucraina are dreptul de a folosi arme cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor militare de pe teritoriul Rusiei. El a subliniat că, pentru a se apăra eficient, Ucraina trebuie să poată lovi inclusiv în spatele frontului. „Doar cei care pot ataca ținte pe teritoriul agresorului se pot apăra cu adevărat”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez, Petteri Orpo, în orașul Turku. Peskov condamnă atacurile cu drone ucrainene Reprezentantul Kremlinului a condamnat totodată intensificarea atacurilor cu drone ucrainene asupra teritoriului rus. Aceste atacuri, spune el, nu contribuie la procesul de pace. Rusia răspunde cubombardamente intense În replică, Rusia a lansat recent cele mai intense bombardamente asupra Ucrainei de la începutul invaziei. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, în noaptea de duminică spre luni, Rusia a trimis 355 de drone asupra teritoriului ucrainean — un nou record de la începutul conflictului în februarie 2022.

Lideri europeni salută victoria lui Nicușor (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

UE răsuflă ușurată după victoria lui Nicușor Dan: lideri europeni s-au grăbit să-l felicite

Lideri europeni salută victoria lui Nicușor. Candidatul independent Nicușor Dan a ieșit învingător în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, obținând cu aproape zece procente mai mult decât George Simion, candidatul AUR. După centralizarea a peste 99% dintre voturile exprimate în România, Nicușor Dan conduce cu un avans de aproape un milion de voturi, consolidându-și poziția de lider național. Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri europeni. Lideri europeni salută victoria lui Nicușor La scurt timp după ce victoria sa a devenit certă, mai mulți oficiali europeni au transmis mesaje de felicitare. Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat alegerea românilor pentru o direcție europeană: „Cele mai sincere felicitări, Nicușor Dan, pentru victoria din această seară! Poporul român s-a prezentat masiv la urne. Ei au ales promisiunea unei Românii deschise, prospere, într-o Europă puternică. Împreună, haideți să îndeplinim această promisiune. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu dumneavoastră.” Premierul Poloniei, Donald Tusk, a transmis un mesaj scurt, dar simbolic: „Felicitări, Nicușor Dan! Trăiască România liberă!” Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat: „Felicitări, Nicușor Dan! Știu că, sub conducerea ta, România va deveni tot mai puternică și va continua să modeleze Europa noastră. Aștept cu nerăbdare să colaborăm pentru o Europă mai inteligentă, mai puternică și mai sigură.” Emmanuel Macron: „Poporul român a ales democrația” Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj ferm în favoarea democrației și a statului de drept: „L-am sunat pe Nicușor Dan și l-am felicitat pentru alegerea sa la președinția României. În pofida numeroaselor tentative de manipulare, poporul român a ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană. Franța va fi alături de dumneavoastră pentru a consolida parteneriatul nostru și pentru a lucra împreună pentru o Europă mai puternică, mai suverană și mai independentă.” Maia Sandu: „România, mergem împreună cu încredere pe drumul european” Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a felicitat România și a evidențiat legătura profundă dintre cele două țări: „Felicitări, România! Felicitări, Nicușor Dan! România, mergem împreună cu încredere pe drumul european! Republica Moldova și România se bazează una pe alta – și la bine, și la greu. Dragi moldoveni cu cetățenie română de acasă și din toată lumea, ați avut, din nou, o voce puternică pentru libertate și democrație! Vă mulțumesc tuturor pentru participarea impresionantă în alegeri. Ne vede o lume întreagă ce putere avem când suntem uniți!” Gabriel Attal: „Este victoria unui popor suveran” Fostul premier francez Gabriel Attal a salutat rezultatul scrutinului ca pe un semnal clar împotriva extremismului: „Este victoria libertății și a statului de drept. Este victoria unui popor suveran în fața tuturor încercărilor de ingerință. Acest rezultat este o nouă respingere categorică a celor care afirmă că victoria extremelor este inevitabilă. În fața acestor vânturi nefaste, poporul se ridică și alege libertatea, democrația și Europa.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră