miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europa

157 articole
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment (sursa: Facebook/Heathrow Airport)
Eveniment

Avertisment MAE pentru români: atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa

Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că, în noaptea de 19 spre 20 septembrie, a avut loc un atac cibernetic care a vizat mai multe aeroporturi europene de importanță strategică. Printre acestea se numără Heathrow (Londra), Berlin Brandenburg și Zaventem (Bruxelles). Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment MAE le recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Regatul Unit, Germania sau Belgia să verifice cu atenție situația zborurilor înainte de a se prezenta la aeroport. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Autoritățile subliniază importanța consultării informațiilor oficiale și a comunicatelor companiilor aeriene. Numere de urgență pentru românii din străinătate Cetățenii români care se confruntă cu situații dificile sau de urgență pot apela numerele de telefon de permanență ale misiunilor diplomatice, în funcție de țara în care se află: Consulatul General al României la Londra: +077 387 16 335 Ambasada României în Germania: +49 160 157 9938 Ambasada României în Belgia: +32 (0)497 428663

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Trump acuză Europa că „atacă” Google (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Google stârnește un nou război UE-Trump, după ce compania americană a fost amendată de Bruxelles

Trump acuză Europa că „atacă” Google. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă de 2,95 miliarde de euro gigantului Google. Liderul american a scris pe rețeaua sa Truth Social că Europa a „atacat o altă mare companie americană” și a amenințat cu sancțiuni comerciale. Trump acuză Europa că „atacă” Google Trump a avertizat că, dacă UE nu renunță la amenzile „nedrepte” impuse Google și Apple, va fi „constrâns” să declanșeze mecanismul de taxe vamale punitive prevăzut de „Secțiunea 301”. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 El a cerut ca „Uniunea Europeană să înceteze imediat aceste practici împotriva companiilor americane”. Google, acuzată că abuzează de poziția dominantă Comisia Europeană a stabilit că Google și-a favorizat propriile servicii de publicitate în detrimentul furnizorilor concurenți. Potrivit anchetei, compania ar fi abuzat de poziția dominantă încă din 2014 pentru a-și avantaja produsele. Deși a fost mai reținut față de sectorul tehnologic în primul său mandat, Trump, în vârstă de 79 de ani, beneficiază acum de sprijinul celor mai mari companii americane din domeniu, care s-au raliat masiv de partea sa după revenirea la putere.

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România (sursa: visir.is)
Eveniment

Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”. Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți. Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România. Patrulele anti-migrație De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi. Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat. Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera. În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor. Frică, manipulare și dezinformare Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare. În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare. Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse. „Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități. Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo. Criminalitate rebranduită în „patriotism” În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale. În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”. „Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi. Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală. Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați Mesajele au avut ecouri. Incidente anti-migranți în România Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”. Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Nu este un incident singular. La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”. Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate. Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie. La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini. La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka. Normalizarea retoricii anti-străini Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora. În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.

Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Confiscarea activelor rusești din Europa ar fi ilegală, avertizează Germania și Belgia

Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești. Belgia și Germania și-au exprimat scepticismul față de confiscarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în Uniunea Europeană de la începutul războiului din Ucraina. Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești Premierul belgian Bart De Wever a declarat că aceste fonduri, administrate prin Euroclear la Bruxelles, ar trebui menținute în continuare în custodie, deoarece o confiscare directă ar ridica probleme majore de ordin legal. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Statele G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei, dintre care aproape 210 miliarde de euro se află în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte este sub formă de obligațiuni guvernamentale gestionate prin Euroclear, conform datelor Comisiei Europene. Riscuri juridice și repercusiuni internaționale Bart De Wever a avertizat că activele includ fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, care beneficiază de imunitate legală. Confiscarea lor ar putea genera consecințe grave pe plan juridic și sistemic. Premierul belgian a subliniat că alte state ar putea reacționa retrăgându-și propriile fonduri din sistem, ceea ce ar destabiliza piețele financiare internaționale. Dobânzile, deja folosite pentru sprijinirea Ucrainei În prezent, dobânzile obținute din aceste active sunt direcționate către finanțarea de arme și muniții pentru Ucraina. De Wever a considerat această soluție acceptabilă, dar a atras atenția că fondurile principale trebuie protejate. „Gâsca cu ouă de aur” și pacea viitoare Premierul belgian a folosit o metaforă sugestivă: „Este ca o gâscă care face ouă de aur. Ar trebui să păstrăm această gâscă. La momentul negocierii unui tratat de pace, ea poate fi pusă pe masă. Până atunci, este mai înțelept să menținem situația actuală.” Germania, preocupată de efectele asupra pieței de capital Cancelarul german Friedrich Merz a împărtășit îngrijorările omologului său belgian, avertizând că o eventuală confiscare a fondurilor ar putea afecta negativ piețele de capital. El a atras atenția că alte state ar putea urma exemplul Rusiei și și-ar putea retrage rezervele din Europa, amplificând riscurile pentru stabilitatea economică.

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

Zelenski și liderii europeni, la Washington (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Desant european la Casa Albă pentru întâlnirea Trump-Zelenski. Zi decisivă pentru Ucraina

Zelenski și liderii europeni, la Washington. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi primit la Casa Albă, într-o întâlnire considerată decisivă pentru viitorul conflictului. Alături de el, o delegație consistentă de lideri europeni și secretarul general al NATO vor încerca să imprime o direcție clară în negocieri. Zelenski și liderii europeni, la Washington Summitul dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, desfășurat vineri în Alaska, a fost privit cu mari așteptări, dar s-a încheiat fără un anunț clar privind pacea în Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Deși cei doi lideri au organizat o scurtă conferință de presă comună, mesajele au fost prudente și lipsite de detalii concrete. Totuși, negocierile au deschis un nou front diplomatic care se va juca, de această dată, la Washington. Zelenski va fi acompaniat de liderii europeni. Garanții de securitate pentru Ucraina Unul dintre puținele elemente conturate după întrevederea din Alaska a fost anunțul emisarului american Steve Witkoff, care a declarat la CNN că Trump și Putin au convenit asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina. Potrivit lui Witkoff, aceste garanții ar putea „schimba datele problemei” și ar reprezenta o formulă de compromis care să ofere Kievului protecție fără aderarea formală la NATO. Ideea ar semăna cu articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord – clauza de apărare colectivă –, dar ar fi adaptată într-un cadru separat, negociat direct între Washington și Moscova. În esență, Ucraina ar beneficia de promisiunea că un eventual atac ar fi întâmpinat cu sprijin american și european, însă fără pașii formali ai extinderii NATO, pe care Kremlinul îi respinge vehement. Pentru Zelenski, orice garanție credibilă de securitate este vitală. Duminică, la Bruxelles, liderul ucrainean a declarat că „garanțiile americane sunt mult mai importante decât reflecțiile lui Putin”, subliniind că Rusia nu poate oferi nicio garanție reală, ci doar revendicări și presiuni. Amenințarea sancțiunilor împotriva Rusiei În paralel cu aceste discuții, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un avertisment clar Moscovei. Într-un interviu pentru NBC, Rubio a spus că „dacă nu vom reuși să ajungem la un acord, vor exista consecințe”, evocând posibilitatea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Mesajul diplomatului american este menit să transmită că Washingtonul nu se bazează exclusiv pe negocieri, ci menține și opțiunea presiunilor. De altfel, sancțiunile au fost una dintre principalele arme utilizate de Occident în ultimii ani pentru a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Totuși, Moscova pare să joace cartea fermității. Înainte de întâlnirea de luni, revendicările Kremlinului rămân neschimbate: recunoașterea anexării Crimeei, cedarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea definitivă la intenția de aderare la NATO. Pentru Kiev, aceste condiții sunt inacceptabile și echivalează cu o capitulare. Poziția Ucrainei și dilemele lui Zelenski Declarațiile lui Zelenski din weekend au scos în evidență tensiunea momentului. Liderul ucrainean a recunoscut că nu știe exact ce au discutat Trump și Putin în Alaska și că își dorește mai multă transparență din partea președintelui american. „Aș dori ca președintele Trump să îmi ofere, la fel și liderilor europeni, mai multe detalii”, a spus Zelenski, sugerând că negocierile bilaterale dintre Washington și Moscova lasă Kievul într-o poziție vulnerabilă. Totodată, Zelenski a afirmat că Rusia are „numeroase revendicări”, dar că nu le cunoaște pe toate și că acestea vor necesita timp pentru a fi evaluate. În același timp, a respins ideea unui summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, arătând că nu există semne reale că Moscova ar fi dispusă la o astfel de întâlnire. Poziția Kievului este delicată: pe de o parte, Zelenski are nevoie de sprijinul SUA pentru a menține rezistența militară și pentru a obține garanții de securitate. Pe de altă parte, nu poate accepta condițiile impuse de Putin, care ar însemna recunoașterea unor pierderi teritoriale majore. Europa intră în joc Un element esențial al întrevederii de luni este prezența unei delegații europene de prim rang la Washington. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-au confirmat participarea. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va fi prezent la discuții. Această desfășurare de forțe diplomatice arată că Europa dorește să fie parte a soluției și să nu lase negocierile exclusiv în mâinile Washingtonului și Moscovei. Mesajul principal al liderilor europeni va fi, potrivit Downing Street, reafirmarea sprijinului „atât timp cât va fi necesar” pentru Ucraina. În același timp, europenii se confruntă cu propriile presiuni interne: costurile economice ale războiului, criza energetică, precum și ascensiunea partidelor populiste care cer o abordare mai conciliantă față de Rusia. Trump între Moscova și Kiev Pentru Donald Trump, această succesiune de întâlniri este un test al politicii externe. Summitul din Alaska cu Putin nu a adus rezultate vizibile, iar acum președintele american are ocazia să arate că poate construi un consens atât cu Zelenski, cât și cu aliații europeni. Deocamdată, Trump pare să caute o formulă care să îi ofere imaginea unui negociator capabil să pună capăt războiului, dar fără a antagoniza complet Moscova. Formula garanțiilor de securitate pentru Ucraina, fără aderarea la NATO, reflectă tocmai această încercare de echilibru. Însă succesul ei depinde de cât de credibilă va fi pentru Kiev și cât de acceptabilă pentru Kremlin. Întâlnirea decisivă Întâlnirea de luni de la Casa Albă va fi, prin urmare, mai mult decât o simplă discuție bilaterală. Va fi un test pentru unitatea Occidentului, un moment în care Zelenski va încerca să obțină garanții ferme, iar Trump va încerca să demonstreze că inițiativa sa diplomatică poate produce rezultate. Pentru Ucraina, miza este uriașă: garanțiile de securitate ar putea asigura un viitor fără frica unei noi invazii, dar orice concesie teritorială ar putea fi percepută ca o trădare a sacrificiului făcut până acum. Pentru Rusia, obiectivul este să obțină recunoașterea faptelor împlinite pe teren și să forțeze Occidentul să accepte „noua realitate”. În acest context, luni se va decide dacă se conturează un plan real de pace sau dacă războiul riscă să continue, prelungind una dintre cele mai grave crize de securitate ale Europei din ultimele decenii.

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni i-au transmis lui Donald Trump cinci condiții pentru pace în Ucraina

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin. Aliații europeni ai Ucrainei au reiterat, miercuri, președintelui american Donald Trump un set de cinci condiții esențiale pentru un acord de pace cu Rusia. Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin Mesajul a fost transmis în cadrul unei videoconferințe cu lideri europeni, înaintea summitului pe care Trump îl va avea vineri, la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la Berlin alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a subliniat că orice discuție ulterioară trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor. „Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Merz, în contextul avansului trupelor ruse în estul Ucrainei. Acord-cadru și delimitarea clară a frontierei A doua condiție impusă de europeni este stabilirea elementelor esențiale într-un acord-cadru. În ceea ce privește chestiunile teritoriale, Merz a precizat că „așa-numita linie de contact trebuie să fie punctul de plecare”, respingând categoric recunoașterea ocupației ruse. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să rămână valabil. Garanții de securitate și strategie comună Cea de-a patra cerință este oferirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, alături de sprijin militar continuu. În final, liderii europeni insistă ca orice negocieri viitoare să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. „Dacă Rusia nu face concesii, atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea”, a avertizat Merz. Participare extinsă la consultările europene Videoconferința a fost organizată la inițiativa cancelarului german. A reunit lideri din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Condițiile Rusiei, respinse de Kiev Rusia solicită Ucrainei cedarea oficială a celor patru regiuni parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), recunoașterea anexării Crimeei, renunțarea la aderarea la NATO și reducerea capacităților militare. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv menținerea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent militar european. Posibile compromisuri înainte de summit Presa americană a relatat că Moscova ar fi propus oprirea ofensivei în Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov, în schimbul controlului total asupra regiunii Donbas. Provincia Lugansk este aproape complet ocupată de Rusia, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan a semnat declarația comună a liderilor europeni pentru pace în Ucraina

Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina. Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, alături de alți lideri europeni, o declarație comună prin care se afirmă că pacea nu poate fi obținută fără implicarea Ucrainei, fără respectarea suveranității și integrității sale teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul. Nicușor Dan semnează declarația pentru Ucraina În mesajul postat pe Facebook, șeful statului a salutat eforturile președintelui Donald Trump de a contribui la încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de a construi o soluție de pace „justă și durabilă”. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document „Pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”, a subliniat Nicușor Dan. Angajament ferm pentru sprijinirea Ucrainei Președintele României și-a reafirmat angajamentul de a susține Ucraina, în parteneriat cu statele europene și aliații transatlantici. „Vom continua să sprijinim Ucraina pentru un viitor sigur, stabil și democratic în regiune și pentru apărarea valorilor fundamentale ale proiectului european”, a declarat Nicușor Dan.

Zelenski sprijină planul european pentru pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin

Zelenski sprijină planul european pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a mai multor lideri europeni referitoare la obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene, transmite Reuters. Liderii europeni salută eforturile lui Donald Trump Declarația a fost semnată de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Aceștia au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, dar au subliniat necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și oferirii de garanții de securitate pentru Kiev. Zelenski sprijină planul european pentru pace „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a scris Zelenski pe platforma X. El a subliniat că Ucraina sprijină integral documentul semnat de Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Donald Tusk, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și Alexander Stubb, privind pacea în Ucraina. Întâlnire Trump–Putin programată în Alaska Donald Trump a anunțat că se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu trei ani și jumătate. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat că orice acord care ar obliga Ucraina să cedeze părți importante din teritoriul său ar încuraja și mai mult agresiunea Rusiei.

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul acuză Europa de „militarism agresiv” și reia amenințările nucleare

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE. Rusia acuză țările europene că alimentează conflictul din Ucraina prin investiții masive în armament și avertizează din nou, voalat, asupra posibilității utilizării armelor nucleare. Declarațiile au fost făcute miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE Într-o conferință de presă, Dmitri Peskov a susținut că țările europene investesc masiv în armament pentru a susține Ucraina și a contribui astfel la prelungirea războiului. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat El a criticat dur climatul politic european, pe care l-a descris drept „emoțional” și „aproape irațional”. „Este foarte greu de prevăzut ceva în această stare de tensiune generală care domnește pe continentul european”, a declarat Peskov. Reprezentantul Kremlinului a invocat și recenta revizuire a doctrinei nucleare a Rusiei, subliniind că aceasta consideră drept act de agresiune nu doar atacurile directe, ci și incitarea statelor nenucleare la acțiuni ostile împotriva Rusiei de către puterile nucleare. În Europa, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare, fapt ce amplifică tensiunile în contextul sprijinului oferit Ucrainei de aceste două state. Amenințările nucleare pentru a descuraja Occidentul De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări nucleare menite să descurajeze sprijinul occidental. Declarațiile lui Peskov revin pe acest ton belicos, pe fondul stagnării negocierilor de pace și al intensificării ajutorului militar occidental. Acuze la adresa Ucrainei Deși Rusia a refuzat până acum să accepte compromisuri în cadrul negocierilor, Peskov a reluat narativa conform căreia Ucraina ar fi responsabilă pentru lipsa progreselor diplomatice. Oficialul rus a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor. Însă, în ultima rundă de discuții de la Istanbul, delegația rusă a venit doar pentru a prezenta „cerințele maximale” ale președintelui Vladimir Putin, echivalente cu o solicitare de capitulare, refuzând orice dialog real. Trump anunță noi livrări de arme către Ucraina În acest context tensionat, Donald Trump a anunțat luni o nouă tranșă de livrări de arme către Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot. Finanțarea acestor livrări va fi asigurată de țările europene membre NATO, potrivit declarațiilor sale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră