sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

80 articole
Eveniment

Creștere masivă a antisemitismului în Europa

Creștere masivă a antisemitismului în Europa. Dezinformarea şi ura faţă de evrei au "luat amploare" în special pe Internet de la începutul invaziei ruse în Ucraina, agravând deja un proces declanşat de pandemia de COVID-19, avertizează Uniunea Europeană într-un raport publicat joi, care subliniază că datele insuficiente îngreunează combaterea acestui flagel social. Creștere masivă a antisemitismului în Europa "Antisemitismul rămâne o problemă gravă în societăţile noastre. Pandemia de coronavirus şi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au alimentat şi mai mult această ură", apreciază Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei europene pentru drepturi fundamentale (FRA), responsabilă de acest raport. Potrivit acestui raport publicat în limba engleză, UE a examinat în iunie consecinţele invaziei ruse în Ucraina. "Riscurile naraţiunilor false alimentează antisemitismul", constată FRA, dând ca exemplul întrebuinţarea abuzivă a unor termeni de către Moscova pentru a-şi justifica războiul declanşat împotriva Ucrainei. De exemplu, Rusia a calificat drept "nazist" guvernul legitim al Ucrainei, pe care l-a acuzat de practicarea unui "genocid" împotriva populaţiei vorbitoare de limbă rusă în estul ţării, indică aceasta. Lavrov: Zelenski = Hitler Deşi FRA nu-şi detaliază acuzaţia, mai multe organizaţii internaţionale şi instituţii evreieşti au denunţat naraţiunile antisemite la care a recurs Kremlinul. Bunăoară, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a comparat în luna mai pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu dictatorul nazist Adolf Hitler, cel care a planificat exterminarea evreilor şi principalul responsabil de Holocaust, afirmând că ambii au origini evreieşti. Lavrov a mai spus că "antisemiţi sunt evreii înşişi", o declaraţie pentru care preşedintele rus Vladimir Putin a fost nevoit să prezinte personal scuze guvernului israelian. La scurt timp după începerea agresiunii împotriva Ucrainei, Muzeul Holocaustului din Ierusalim (Yad Vashem) a avertizat că propaganda rusă şi referirile sale la nazişti şi Holocaust echivalează cu "trivializarea şi distorsionarea faptelor istorice". Noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei" "Comunităţile evreieşti din întreaga Europă" au fost "profund afectate" de ura online în contextul invaziei ruse şi a epidemiei de COVID-19, continuă agenţia. Referitor la pandemie, raportul FRA semnalează că discursul antisemit a vizat atât "trivializarea Holocaustului", cât şi răspândirea de noi "mituri şi teorii ale conspiraţiei", cum ar fi cea care atribuie evreilor vina pentru epidemie. În acest sens, FRA se referă la studii şi analize care se axează pe modul în care multe dintre protestele şi mişcările care se opun măsurilor anti-COVID-19 sau vaccinării au folosit simboluri şi analogii legate de Holocaust. Agenţia UE citează Anti-Defamation League, o organizaţie dedicată luptei împotriva antisemitismului, care a denunţat comparaţia dintre regimul nazist şi măsurile de combatere a pandemiei drept o "încercare de a minimiza imensitatea Holocaustului". Unele state din UE nu culeg date FRA recunoaşte că, din cauza datelor insuficiente sau a diferenţelor în modul în care sunt prezentate datele de la ţară la ţară, raportul nu oferă o imagine completă a incidentelor antisemite pe ansamblul UE, dar arată că flagelul "rămâne o problemă de mare îngrijorare şi că sunt necesare răspunsuri politice decisive". "Înregistrarea incidentelor antisemite este slabă în toată Europa", colectarea datelor variind în funcţie de ţară, subliniază organismul cu sediul la Viena (în Austria). Citește și: Frustrarea generalilor ruși poate duce la folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina, potrivit informațiilor deținute de Washington. Alertă la Casa Albă Unele ţări, precum Ungaria şi Portugalia, nu întocmesc nicio statistică oficială, ceea ce face imposibilă o comparaţie între cele 27 de state membre ale UE. În unele state, precum Austria sau Finlanda, cele mai multe incidente înregistrate au avut loc pe Internet. Bruxellesul a prezentat în 2021 prima sa strategie de luptă împotriva antisemitismului şi, potrivit FRA, Comisia Europeană "va publica rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia în 2024 şi în 2029".

Creștere masivă a antisemitismului în Europa (sursa: fra.europa.eu)
Șantajul gazelor lui Putin a eșuat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat

Șantajul gazelor lui Putin a eșuat. Lipsită de livrările ruseşti pe care s-a bazat mult timp, Europa s-a grăbit să importe gaze lichefiate din întreaga lume iar acum combinaţia între vremea neobişnuit de caldă şi livrările mari de gaze lichefiate face ca depozitele de gaze să fie aproape pline înainte ca europenii să dea drumul la termostate, transmite Bloomberg. Șantajul gazelor lui Putin a eșuat Există în continuare riscuri pentru perioada următoare, în condiţiile în care un val de frig ar putea obliga Europa să recurgă la gazele din depozite. În plus, guvernele din regiune urmăresc cu atenţie ameninţările cu privire la posibile sabotaje ale unor active energetice care ar putea perturba piaţa. Dar, cu toate acestea, la finele lunii octombrie, continentul european este într-o poziţie mai bună decât sperau decidenţii. "Excesul de gaze din Europa este aşteptat să dureze cel puţin până în decembrie. Este puţin probabil ca Europa să înregistreze un val de frig prelungit în noiembrie", spune Giacomo Masato, analist şef la firma italiană de energie Illumia. În paralel, preţurile la gaze sunt la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele patru luni, chiar dacă cotaţiile futures pentru luna februarie sunt cu 44% peste cele din luna noiembrie, ceea ce arată că piaţa se aşteaptă ca problemele pe partea de ofertă să persiste. Consumul trebuie, totuși, redus Toate acestea înseamnă că reducerea cantităţii de gaze utilizate, în pofida mirajului preţurilor mici, rămâne esenţială. Potrivit analiştilor de la Timera Energy, pe ansamblul anului 2022, cererea de gaze ar urma să scadă cu 7-9%, în principal ca urmare a închiderii unor mari consumatori industriali, ceea ce înseamnă că nu va fi atinsă ţinta UE privind o reducere a consumului cu 15%. "Capacitatea Europei de a face faţă unor crize paralele în domeniul electricităţii şi gazelor naturale, în următorii doi ani, depinde în mare parte de capacitatea sa de a reduce cererea. Credem că această criză este departe de sfârşit", susţin analiştii de la Timera. Pentru moment însă, tancurile încărcate cu gaze lichefiate continuă să sosească. Potrivit Bloomberg, în cursul acestei luni Europa de Nord-Vest ar urma să primească 82 de tancuri cu gaze lichefiate, cu 19% mai multe decât în septembrie. Şi mai multe vase stau mai mult la aşa-numitele facilităţi plutitoare de stocare în aşteptarea unor preţuri mai mari dar şi pentru că există capacităţi limitate de a primi combustibil, susţine brokerul de nave Fearnleys A/S. Situaţia ar putea persista până la mijlocul lunii ianuarie, este de părere Oystein Kalleklev, director general la firma norvegiană Flex LNG Ltd. care deţine nave specializate în transportul de gaze lichefiate. Nu există siguranță absolută Însă, chiar dacă preţurile scad pentru moment, cererea venită din Asia ar putea să crească iar Rusia ar putea pune punct livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina, fie intenţionat, fie din cauza deteriorării infrastructurilor în contextul continuării luptelor. Ambele elemente ar putea pune presiune pentru creşterea preţurilor şi ar face umplerea depozitelor mai dificilă în anul care va veni. Citește și: Consiliul de securitate al Rusiei a declanșat misiunea de „desatanizare” a Ucrainei. „Sunt sute de secte în Ucraina”, declară un asistent al secretarului Consiliului de Securitate Între timp, miniştrii europeni ai Energiei discută un plafon temporar impus preţurilor de referinţă la gaze. Unul dintre principalele argumente împotriva acestei soluţii este că ar face mai dificilă pentru Europa atragerea de gaze lichefiate de care va avea nevoie la iarnă.

Bombardiere nucleare americane deasupra Europei (NATO) (sursa: afnwc.af.mil)
Eveniment

Bombardiere nucleare americane deasupra Europei

Bombardiere nucleare americane deasupra Europei (NATO). Forţele armate din 14 ţări membre ale NATO au început luni exerciţiul anual de simulare a apărării teritoriului Alianţei Nord-Atlantice folosind arme nucleare, relatează DPA. Bombardiere nucleare americane deasupra Europei (NATO) Exerciţiul, numit "Steadfast Noon", implică aproape 60 de avioane, printre care avioane de luptă, de supraveghere şi de realimentare, precum şi bombardiere B-52 de rază lungă din SUA, care vor zbura din Dakota de Nord, conform NATO. Zborurile de antrenament vor avea loc deasupra Belgiei, care găzduieşte exerciţiul, precum şi deasupra Mării Nordului şi Marii Britanii, a precizat NATO, care a subliniat că nu vor fi folosite arme reale. Exerciţiul "Steadfast Noon este o rutină, un antrenament recurent şi nu este legat de niciun eveniment mondial din prezent", se arată într-un comunicat de presă al Alianţei Nord-Atlantice. Exercițiu anual al NATO Exerciţiul este găzduit de un alt stat al NATO în fiecare an, a spus purtătoarea de cuvânt Oana Lungescu. "Acest exerciţiu ajută la garantarea siguranţei şi eficienţei capacităţii de descurajare nucleară a Alianţei", a declarat ea. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Conform programului nuclear comun al NATO, armele nucleare americane staţionate în Europa pot fi de asemenea folosite de avioanele statelor partenere într-o situaţie de urgenţă pentru a combate forţe inamice, de exemplu. Arme nucleare ale SUA sunt depozitate în Belgia, Turcia, Olanda şi Germania, conform unor informaţii care nu au fost confirmate oficial de Alianţă.

Putin simte lipsa gazului vândut Europei (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Putin simte lipsa gazului vândut Europei

Putin simte lipsa gazului vândut Europei. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a propus joi omologului său turc Recep Tayyip Erdogan crearea în Turcia a unui centru de distribuţie pentru exportul gazelor ruseşti către Europa, idee prezentată iniţial de liderul de la Kremlin în ziua anterioară la o conferinţă energetică la Moscova, transmite AFP. Putin simte lipsa gazului vândut Europei "Am putea examina posibilitatea de a crea pe teritoriul turc un hub gazier pentru livrări către alte ţări", în special către Europa, a spus Putin la o întâlnire cu Erdogan, în marja unui forum regional în Kazahstan. Preşedintele rus a lăudat Turcia, care s-a dovedit a fi "itinerariul cel mai sigur pentru livrările" de gaze ruseşti, în timp ce transportul acestor gaze spre Europa este sistat în urma avarierii gazoductelor Nord Stream, sabotaje puse de Putin pe seama celor despre care a afirmat miercuri că doresc ruperea legăturilor Europei cu Rusia. Un eventual nod de distribuţie a gazelor în Turcia ar putea servi de asemenea la "definirea preţurilor" acestora, "astăzi exorbitante", astfel că "am putea reglementa preţurile fără să implicăm politica", a mai spus Putin. Nimic despre războiul dus în Ucraina Pe de altă parte, o eventuală mediere turcă în conflictul din Ucraina nu a fost evocată la începutul întrevederii Putin-Erdogan. Kremlinul anunţase miercuri că aşteaptă o propunere concretă în acest sens din partea Turciei. În schimb, preşedintele turc i-a propus omologului său rus la întâlnirea lor de joi ajutorul Turciei pentru ca Rusia să-şi poată exporta îngrăşămintele chimice spre ţările sărace. "Subliniem că dorim să consolidăm acordul de la Istanbul (pentru exportul cerealelor din Ucraina), care de asemenea cuprinde exportul de îngrăşăminte din Rusia către ţările subdezvoltate prin Turcia", a spus Erdogan în faţa presei alături de Putin, înaintea începerii întrevederii. "Am putea colabora asupra stabilirii acestor ţări. Este important să ne axăm pe ţările sărace, mai degrabă decât pe cele dezvoltate", a adăugat Erdogan, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE. Ankara studiază propunerea Moscovei Cât despre propunerea lui Putin asupra creării unui centru de distribuţie a gazelor în Turcia, Erdogan s-a limitat să amintească în această apariţie în faţa presei de colaborarea bună cu Moscova în construcţia primei centrale atomoelectrice turce. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Ministrul său al Energiei, Fatih Donmez, declarase miercuri că propunerea făcută public mai devreme în aceeaşi zi de preşedintele rus Vladimir Putin de a face din Turcia un centru de distribuţie a gazelor către Europa este nouă pentru Ankara şi ea va trebui studiată în detaliu, dar o consideră realizabilă din punct de vedere tehnic. Directorul general al societăţii ruse Gazprom, Alexei Miller, a semnalat la rândul său că această companie este pregătită din punct de vedere tehnic să construiască noi gazoducte prin Marea Neagră către Turcia (pe lângă cel deja existent, TurkStream), şi de acolo către UE.

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin amenință să sisteze toate livrările (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință să sisteze toate livrările

Putin amenință să sisteze toate livrările. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat miercuri că va opri toate livrările de gaz, petrol şi cărbune în cazul unei plafonări a preţurilor, insistând totodată că nu vrea să folosească energia ca "armă" împotriva Europei preocupate de spectrul penuriei de energie, relatează AFP. G7 & UE vor plafonarea prețurilor Săptămâna trecută, ţările G7 au semnalat că vor implementa "de urgenţă" o plafonare a preţului petrolului rus, încurajând o "coaliţie largă" de ţări să se alăture acestei măsuri, ca represalii pentru ofensiva din Ucraina. Şi Comisia Europeană a anunţat miercuri că va propune un plafon la preţul gazelor naturale ruseşti, alături de măsuri cum ar fi o ţintă obligatorie privind reducerea utilizării de electricitate în perioadele de consum de vârf, o limită pentru veniturile firmelor care produc electricitate cu costuri reduse şi o contribuţie de solidaritate din partea companiilor de petrol şi gaze. Miercuri, Vladimir Putin a ţinut să se facă clar înţeles: Rusia nu va mai livra petrol sau gaz ţărilor care limitează preţurile acestora vândute de Moscova. Putin amenință să sisteze toate livrările Plafonarea preţurilor ar fi "o decizie absolut stupidă", "o prostie", a declarat liderul de la Kremlin în cadrul unui forum economic la Vladivostok (Orientul Îndepărtat al Rusiei). "Dacă ţările europene vor să renunţe la avantajele lor competitive, este la latitudinea lor să decidă", a avertizat el. Dar "nu vom livra absolut nimic dacă este împotriva intereselor noastre, în acest caz economice. Nici gaz, nici petrol, nici cărbune (...). Nimic", a adăugat el, pe un ton ferm. "Nu vom furniza nimic în afara cadrului contractelor" semnate cu ţările importatoare, a subliniat Putin în faţa mai multor lideri economici ruşi şi asiatici, denunţându-i "pe cei care încearcă să ne impună propria lor voinţă". Nord Stream, mai mult închis În contextul acestor tensiuni, Rusia anunţase săptămâna trecută închiderea supapelor gazoductului Nord Stream, care deserveşte Germania şi mai multe ţări europene, invocând motive tehnice. Potrivit gigantului rus Gazprom, această întrerupere prelungită se datorează necesităţii de a repara o turbină a gazoductului. Decizia a sporit însă temerile ţărilor europene cu privire la o întrerupere totală a gazului rusesc pe continent, în condiţiile în care iarna se apropie şi pe fundalul unei inflaţii galopante a preţurilor energiei. Miercuri, Vladimir Putin a îndemnat ţările europene "să-şi revină în fire", pe fondul intensificării vocilor în Occident care acuză Rusia că îşi foloseşte gazul ca mijloc de presiune în contextul conflictului din Ucraina. Putin, teatru ieftin: Daţi-ne o turbină! Acuzaţii respinse miercuri de Putin: "Ei spun că Rusia foloseşte energia ca armă. Încă o prostie!", a comentat preşedintele rus. Moscova se apără argumentând în special că sancţiunile care i-au fost impuse pentru ofensiva sa din Ucraina au determinat o penurie de piese de schimb care ameninţă integritatea Nord Stream. "Daţi-ne o turbină şi mâine relansăm Nord Stream", a spus Putin. "Suntem pregătiţi (să reluăm exporturile) mâine. Tot ce trebuie să faceţi este să apăsaţi un buton", a spus el, amintind că nu Rusia a fost cea care "a impus sancţiuni". Liderul de la Kremlin vorbește de o "explozie" socială Agenţia spaniolă EFE aminteşte că UE, care speră ca plafonarea propusă să determine o scădere a finanţării campaniei militare ruse din Ucraina, a achiziţionat 54% din totalul combustibililor fosili exportaţi de Rusia de la finele lui februarie, în schimbul unei sume de 85,1 miliarde de dolari. Deşi nu sunt disponibile cifre oficiale, adaugă EFE, se estimează că Rusia a investit în războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari, veniturile din exportul de combustibili fiind un "factor-cheie" pentru desfăşurarea campaniei militare. Citește și: TUPEU Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Vladimir Putin a mai remarcat miercuri la Vladivostok, potrivit France Presse, că ţările UE, confruntate cu creşterea preţurilor la energie, "au mai multe soluţii: fie subvenţionează (aceste) preţuri mari, (...) fie reduc consumul". "Din punct de vedere economic, este corect. Dar din punct de vedere social, este periculos. Poate provoca o explozie", a avertizat el. "Este mai bine să respecţi obligaţiile contractuale, regulile civilizate", a punctat Putin, care a adăugat: "Este imposibil să alterezi legile economice . Altfel, acest lucru se va întoarce la tine ca un bumerang".

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc (sursa: Geopolitical Futures)
Internațional

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc

Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc. De la debutul invaziei ruse în Ucraina, țările europene au căutat surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de livrările rusești. Caspica, salvarea Europei de gazul rusesc Până acum, aceste eforturi nu au avut succes, deoarece, pe termen scurt, este imposibil să se ridice producția la nivelul necesar pentru a înlocui exporturile rusești de energie și pentru a crea infrastructura necesară aprovizionării pe piețele europene. Pe termen lung, însă, diversificarea energetică este o posibilitate reală, iar țările europene își concentrează strategiile pe regiunea caspică – în special Kazahstanul, Turkmenistanul și Azerbaidjanul bogat în resurse. „Aceste țări au fost considerate în mod tradițional o zonă de influență rusă, dar Moscova le poate vedea în curând ca o provocare semnificativă la adresa dominației sale asupra pieței energetice europene”, subliniază Geopolitical Futures. Republicile petroliere De ce este regiunea Caspică atât de promițătoare ca înlocuitor al energiei rusești? Marea Caspică este una dintre cele mai mari și mai vechi regiuni producătoare de petrol și gaze din lume. „Asemeni Rusiei, țările post-sovietice situate acolo și-au folosit resursele energetice pentru a-și construi economiile, devenind tot mai dependente de exporturile de petrol și gaze în acest proces. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special Cu economiile slăbite post-pandemie și pe fondul perturbărilor tot mai mari cauzate în mare parte de invazia rusă, menținerea aprovizionării este esențială în această regiune”, notează Geopolitica Futures. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală și un furnizor major de gaze naturale. Se mândrește cu aproximativ 30 de miliarde de barili de rezerve de petrol și ocupă locul trei în ceea ce privește rezervele de gaze în Comunitatea Statelor Independente (CSI), după Rusia și Turkmenistan. Turkmenistanul trăiește din gaz În Kazahstan există peste 250 de zăcăminte de petrol și gaze, operate de 104 întreprinderi, inclusiv mari companii internaționale precum Chevron, Eni, Total, ExxonMobil, Royal Dutch Shell și British Gas. În 2021, industria de petrol și gaze a reprezentat aproximativ 17% din produsul intern brut al Kazahstanului, în timp ce petrolul a reprezentat aproximativ o treime din bugetul său. Sectorul energetic din amonte a atras 28% din intrările brute de investiții străine directe. Exporturile de țiței, gaze naturale și produse petroliere au reprezentat 57% din totalul exporturilor Kazahstanului. În Turkmenistan, „gazele naturale reprezintă 85% din veniturile bugetare”. Țara deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, inclusiv Galkynysh, al doilea zăcământ de gaze din lume. Între timp, Azerbaidjan produce 590.000 de barili de petrol (cu gaz condensat) pe zi, cu rezerve totalizând 7 miliarde de barili de petrol și 1,9 trilioane de metri cubi de gaz, notează Geopolitical Futures, potrivit Știrilor TVR.

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu (sursa: Unsplash)
Internațional

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu

Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu. Exporturile mari de motorină şi alte produse rafinate ale Rusiei care sunt refuzate de multe state din Europa se îndreaptă rapid spre o nouă destinaţie: Orientul Mijlociu, arată o analiză Bloomberg. Combustibilul lui Putin, spre Orientul Mijlociu Livrările de combustibili din Rusia spre Orientul Mijlociu au crescut în fiecare lună începând din februarie, când a început invazia din Ucraina, ajungând la 155.000 de barili pe zi în luna iunie, potrivit firmei de consultanţă Vortexa Ltd. În contrast, importurile Europei au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. Chiar dacă livrările de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu nu sunt o noutate, cele mai recente date arată modul cum războiul din Ucraina a modificat rutele comerciale tradiţionale şi a creat oportunităţi pentru traderi. SUA au interzis importurile de combustibili ruseşti şi multe firme europene au decis din proprie iniţiativă să evite combustibili ruseşti. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului În plus, Uniunea Europeană şi Marea Britanie se pregătesc să interzică şi importurile de petrol din Rusia prin intermediul navelor. „Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul anului, livrările ar putea să crească”, spune Jonathan Leitch, analist la Turner, Mason & Co., făcând referire în special la motorina rusească. Păcura, vedeta exporturilor Cea mai mare parte a importurilor de combustibili ruseşti în Orientul Mijlociu este compusă din păcură, un produs rezultat în procesul de rafinare care este deseori utilizat în producţia de electricitate şi sectorul de shipping. Dar includ de asemenea benzină, combustibil pentru avioane şi motorină, precum şi produse mai puţin cunoscute, arată datele Vortexa. Luna trecută, importurile de produse petroliere din Rusia în Orientul Mijlociu au atins cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2016 şi peste o treime din aceste importuri au ajuns în hub-ul de depozitare şi tranzacţionare de la Fujairah (Emiratele Arabe Unite). Analiza completă, în Știrile TVR.

Criza gazelor din Europa, mai gravă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Criza gazelor din Europa, mai gravă

Criza gazelor din Europa, mai gravă. Prețurile gazelor naturale din Europa sunt încă cu mult sub maximul istoric stabilit în martie. Cu toate acestea, săpați puțin mai adânc și veți descoperi o perturbare mai prelungită decât au anticipat piețele imediat după declanșarea invaziei ruse, scrie Bloomberg. Criza gazelor din Europa, mai gravă În timp ce piața de gaze a stabilit prețul într-o criză de scurtă durată, care a durat poate câteva luni, acum prezintă un pericol extrem pentru iarna viitoare, până în 2023 și, din ce în ce mai mult, 2024. În ultimele zile, întreaga curbă europeană a prețurilor la gaze a fost recalculată la un nivel mult mai ridicat. Schimbarea curbei ascendente a fost cea mai notabilă dezvoltare a pieței de gaze din ultima lună – una care nu atrage suficientă atenție în capitalele europene. Dar industria este foarte conștientă, deoarece suportă costurile. În martie, un producător german putea bloca prețurile la gaz pentru tot anul 2023 la aproximativ 80 de euro/ megawat-oră. Acum, trebuie să plătească 145 de euro pentru a acoperi același risc de preț. Prețurile - mari, dar nu așa mari Săptămâna trecută, contractul TTF olandez, un punct de referință european, a crescut la aproximativ 175 de euro, dublându-se într-o lună, după ce Rusia a tăiat livrările prin conducta Nord Stream 1 în Germania. Chiar și așa, prețurile la gaze la vedere rămân cu 30% sub nivelul record de 227 de euro stabilit în primele zile ale războiului — îngrijorător, dar nu alarmant; prețurile sunt mari, dar nu chiar așa de mari. După ceea ce a suferit piața în martie, se poate înțelege de ce factorii de decizie politică nu intră în panică, scrie Bloomberg. Citește și: Germania continuă să sprijine Gazprom și funcționarea Nord Stream 1, conducta prin care Berlinul primește gaz rusesc. Ucraina denunță ipocrizia cancelarului Scholz Asta dacă ignori acțiunea din spatele curbei. Pe 5 martie - când prețurile spot la gaz au crescut la aproximativ 185 de euro - contractul de livrare în decembrie 2022 a crescut la aproximativ 155 de euro. Săptămâna trecută, când prețul spot a fost ușor mai mic, contractul din decembrie s-a tranzacționat la aproape 195 de euro. La un an de când Rusia manipulează livrările europene de gaze, piața este în sfârșit convinsă că Moscova va continua să facă acest lucru, și poate cu o intensitate mai mare. Analiza completă, în Știrile TVR.

Raport european privind consumul de droguri (sursa: Pixabay)
Internațional

Raport european privind consumul de droguri

Raport european privind consumul de droguri. Se estimează că 83,4 milioane de adulţi (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal (50,5 milioane de bărbaţi şi 33 de milioane de femei), iar cea mai consumată substanţă rămâne canabisul, 22 de milioane de adulţi europeni raportând acest consum, indică "Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii", prezentat, marţi, la Palatul Parlamentului, la un eveniment organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Raport european privind consumul de droguri Potrivit studiului prezentat online de Marica Ferri, şeful Departamentului Sănătate Publică - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie EMCDDA, drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent, estimându-se că, în ultimul an, 3,5 milioane de adulţi au consumat cocaină, 2,6 milioane - MDMA şi două milioane - amfetamine. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Aproximativ un milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an, opioidele având în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri, subliniază raportul. "Este important de reţinut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanţe", concluzionează autorii raportului. Conform aceluiaşi studiu, globalizarea continuă să stimuleze inovarea în domeniul traficului şi al producţiei de droguri, iar războiul din Ucraina sporeşte incertitudinea situaţiei drogurilor în Europa, potrivit Agerpres. În România, se estimează că, în 2020, s-au înregistrat 1,0-1,7 cazuri la 1.000 de locuitori de consum de opioide de mare risc, fiind admise la tratament 838 de persoane.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE

Kremlinul a calificat vineri drept o ''afacere internă a Europei'' decizia şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la UE, relatează AFP. "Este o afacere internă europeană", le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, subliniind că este "important" pentru Moscova ca "toate aceste procese să nu creeze mai multe probleme Rusiei şi (...) în relaţiile acestor ţări cu Rusia". Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE El a afirmat totodată că speră ca această decizie să nu conducă la o deteriorare a relaţiilor dintre Moscova şi Bruxelles, care în prezent sunt la un nivel atât de scăzut "încât este foarte dificil să fie şi mai mult deteriorate". Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a denunţat, de asemenea, dorinţa Republicii Moldova "de a deveni mai europeană decât europenii înşişi". Citește și: Ucraina va căpăta un statut foarte important, deși neoficial, de partener al NATO. În limbaj diplomatic, Stoltenberg se referă la „un pachet exhaustiv de asistenţă” El a reamintit că Turcia, care este ţară candidată la UE de circa douăzeci de ani, "nu a reuşit niciodată să avanseze mai mult. Însă, în acelaşi timp, a devenit o ţară suverană şi independentă", a mai spus Peskov. Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au acordat joi Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de țări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens. Această decizie marchează începutul unui proces lung şi complex în vederea aderării la forul comunitar, potrivit Agerpres. Consiliul European a decis să recunoască "perspectiva europeană" a Georgiei, dar nu i-a acordat încă statutul de candidat.

Lituania are încredere în NATO (sursa: lithuaniatribune.com)
Internațional

Lituania are încredere în NATO

Lituania are încredere în NATO. Amenințarea Rusiei de a pedepsi Lituania pentru că a blocat transporturile feroviare către enclava Kaliningrad, aflată sub controlul Moscovei, a dat emoții marți rezidenților care locuiesc de cealaltă parte a graniței și care au încredere în apartenența la NATO pentru a contracara orice potențială acțiune militară. Lituania are încredere în NATO Lituania a închis ruta pentru transportul de oțel și alte metale feroase, ceea ce spune că este obligată să facă în conformitate cu sancțiunile UE care au intrat în vigoare sâmbătă, stârnind furia oficialilor ruși care au amenințat cu un "impact negativ grav". "Nu se va întâmpla nimic rău… pentru că Lituania este în NATO și în Uniunea Europeană", a declarat el pentru Reuters. "Nu cred că ne vor ataca în mod agresiv", spune un localnic. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă Alți locuitori din orașul de frontieră de aproape 6.000 de locuitori au declarat că amenințările din partea Rusiei au umbrit alte probleme, cum ar fi inflația foarte mare care a afectat buzunarele multor lituanieni. "Lucrăm în apropiere de graniță, iar împușcăturile și manevrele sunt un pic îngrijorătoare", a declarat Galina Mateikuniene, o croitoreasă în vârstă de 52 de ani. "Ne este probabil mai mult teamă de război, de o invazie. Economia este economia". Kaliningrad, fostul port Koenigsberg, capitala Prusiei Orientale, a fost capturat de la Germania nazistă de către Armata Roșie în aprilie 1945 și cedat Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial. Se află între Polonia și Lituania, membre NATO, potrivit Reuters. După ce Rusia a invadat Ucraina, Statele Unite și aliații săi au impus unele dintre cele mai severe sancțiuni din istoria modernă, o măsură pe care Kremlinul a catalogat-o ca fiind similară unei declarații de război economic.

Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie (sursa: Facebook/Robert Habeck)
Internațional

Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie

Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie. Reducerea livrărilor de gaz rus către Europa via Nord Stream, decisă recent de Moscova, reprezintă un "atac" care urmăreşte "semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei", a afirmat marţi ministrul german al Economiei şi Climei, Robert Habeck, relatează AFP. "Ceea ce am văzut săptămâna trecută capătă o altă dimensiune. Reducerea livrărilor de gaz prin Nord Stream este un atac la adresa noastră", a afirmat ministrul german într-un discurs rostit la Berlin în faţa patronilor din industrie. Rusia seamănă haos pe piața europeană de energie Acest "atac economic" a fost "comis în mod deliberat" de Vladimir Putin, a adăugat el. "Am văzut deja acest mod de mai multe ori, cu reducerea livrărilor de gaz în Bulgaria, Polonia sau în Danemarca", a precizat ministrul german. Citește și: Lupte feroce pentru Insula Șerpilor: Ucraina încearcă să recucerească minuscula stâncă din Marea Neagră care are o importanță strategică uriașă "Este vorba de a semăna haos pe piaţa europeană de energie" prin "creşterea preţurilor", a avertizat Robert Habeck. Grupul rus Gazprom a scăzut săptămâna aceasta livrările către Europa prin gazoductul Nord Stream cu 40%, apoi cu 33%, invocând o problemă tehnică. Dar pentru guvernul german, este o decizie politică, menită să cântărească în confruntarea dintre Moscova şi ţările occidentale privind războiul din Ucraina. Pentru a face faţă acestei scăderi a livrărilor, Berlinul a anunţat duminică o utilizare sporită, până în 2024, a centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică, potrivit Agerpres. O decizie incomodă pentru acest guvern de coaliţie care a promis că va elimina treptat cărbunele până în 2030.

Cărbunele revine în Occident (sursa: Pixabay)
Internațional

Cărbunele revine în Occident

Cărbunele revine în Occident. Criza energetică accentuată de războiul din Ucraina determină statele Uniunii Europene să își regândească prioritățile și să ăși schimbe unele politici. Olanda, Germania, Italia și Austria au decis să își redeschidă centralele care consumă cărbuni pentru a produce electricitate, notează France24. Olandezii au decis să ridice toate restricțiile legate de centralele electrice pe bază de cărbuni care, anterior, erau limitate doar la o treime din potențialul de producție. O decizie similară a fost luată și de guvernanții din Germania și Viena. Cărbunele revine în Occident "Cabinetul a decis să retragă imediat restricțiile privind producția din centralele electrice pe bază de cărbune din 2002 până în 2024", a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al climei și energiei. El a subliniat că această decizie a fost luată după consultările cu "colegii europeni". Citește și: Kremlinul, provocare pentru Casa Albă: americanii capturaţi în Ucraina, „mercenari” angajaţi în activităţi ilegale, trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru „crimele” comise Chiar dacă au luat o măsură similară, germanii au ținut să sublinieze faptul că încă își propun să închidă toate centralele care consumă cărbuni până în 2030, ca parte a politicilor legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. "Data de renunțare la cărbune în 2030 nu este deloc pusă la îndoială", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului economiei, Stephan Gabriel Haufe, într-o conferință de presă. El a mai subliniat că acest obiectiv este "mai important ca niciodată". Invazia Rusiei asupra Ucrainei a a dus la creșterea costurilor la energie și a accentuat instabilitatea pieței la nivel global. Gigantul Gazprom a oprit deja livrările către o serie de țări europene, inclusiv Polonia, Bulgaria, Finlanda și Olanda.

Armata britanică se pregătește de război (sursa: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Armata britanică se pregătește de război

Armata britanică se pregătește de război. Noul şef al Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a avertizat că trupele britanice trebuie să se pregătească "să lupte în Europa încă o dată" în această generaţie, relatează duminică agenţiile Reuters şi EFE. Armata britanică se pregătește de război "Sunt primul şef de Stat Major după 1941 care preia comanda armatei în umbra unui război terestru în Europa care implică o putere continentală. Invazia rusă în Ucraina evidenţiază obiectivul nostru esenţial de a proteja Regatul Unit prin capacitatea noastră de a lupta şi câştiga războaie terestre", menţionează generalul britanic într-un mesaj scris adresat personalului militar. "Există un imperativ puternic de a construi forţe armate capabile să lupte împreună cu aliaţii noştri şi să învingă Rusia în luptă. Suntem generaţia care trebuie să pregătească forţele armate să lupte în Europa încă o dată", a indicat generalul Patrick Sanders, care săptămâna aceasta a preluat comanda armatei britanice. Boris Johnson, "marele prieten" al Ucrainei Premierul britanic Boris Johnson, un susţinător vocal al Ucrainei de când a început în februarie agresiunea rusă împotriva acestei ţări, a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe care să sprijine direct armata ucraineană, dar a avertizat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit să susţină Ucraina "pe termen lung" în războiul acesteia cu Rusia. Descris de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "marele prieten" al Ucrainei, premierul Boris Johnson a venit vineri pentru a doua oară la Kiev de când a început agresiunea rusă. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Cei doi au discutat şi despre sporirea ajutorului militar britanic pentru armata ucraineană, în special pentru a acoperi nevoile acesteia de echipare cu armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Johnson a oferit de asemenea un vast program de instruire a militarilor ucraineni de către armata britanică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră