vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

135 articole
Eveniment

Europa consumă accelerat gazele din rezerve

Europa consumă accelerat gazele din rezerve. Europa utilizează gaze din rezervele sale subterane cu cea mai mare viteză din ultimii șapte ani, pe fondul vremii reci care crește cererea de încălzire. Potrivit Bloomberg, temperaturile scăzute vor continua să afecteze regiunea, intensificând presiunea asupra stocurilor de gaze. Europa consumă accelerat gazele din rezerve În prezent, depozitele europene de gaze sunt 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această scădere cu 25 de puncte procentuale față de nivelul maxim de umplere marchează cea mai mare reducere din ultimii șapte ani. Dacă depozitele vor avea un grad redus de umplere la finalul sezonului rece, reumplerea lor înaintea iernii viitoare ar putea deveni o provocare majoră. Impactul vremii și prognozele pe termen scurt Temperaturile scăzute din nord-vestul Europei au dus la creșterea cererii de încălzire, ceea ce ar putea accelera și mai mult retragerile din stocuri. Conform Samanthei Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs, temperaturile sub estimări ar putea amplifica dificultățile în reumplerea stocurilor. Dependența de gazele naturale lichefiate Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze naturale rusești prin conductele din Ucraina. Această expunere crește volatilitatea pieței. Problemele neașteptate la furnizorii principali, cum ar fi oprirea uzinei de procesare Hammerfest din Norvegia până pe 9 ianuarie, adaugă riscuri suplimentare. Prețurile gazelor Săptămâna trecută, cotațiile gazelor au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Totuși, luni, cotațiile futures la hub-ul TTF din Amsterdam au scăzut cu 1,2%, ajungând la 49,05 euro/MWh în jurul orei 8:49. Riscuri pe termen scurt și lung Europa se confruntă cu un echilibru fragil pe piața gazelor. Consumarea rapidă a stocurilor, vremea rece și dependența de GNL amplifică riscurile. Dacă temperaturile rămân scăzute și livrările sunt perturbate, prețurile gazelor ar putea înregistra noi creșteri, iar pregătirea pentru iarna viitoare ar deveni mai dificilă.

Europa consumă accelerat gazele din rezerve (sursa: Pexels/Christina & Peter)
Atacul din Germania alertează țările europene (sursa: Facebook/Wiener Polizei)
Internațional

Atacul din Germania alertează țările europene

Atacul din Germania alertează țările europene. După atacul de vineri din Magdeburg, Germania, soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, mai multe țări europene iau măsuri pentru sporirea securității, în special în locurile aglomerate precum târgurile de Crăciun. Atacul din Germania alertează țările europene În capitala Austriei, Viena, autoritățile au decis să mărească prezența poliției în târgurile de Crăciun. Decizia vine ca răspuns la atacul din Germania, deși nu există o amenințare specifică pentru Austria. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Din cauza incidentului de la Magdeburg, care nu are nicio legătură cu Austria, a fost luată decizia de a intensifica prezența poliției începând de sâmbătă”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, David Pawlik. Autoritățile austriece colaborează îndeaproape cu cele germane pentru prevenirea unor posibile amenințări. De asemenea, măsuri similare au fost luate în alte provincii ale Austriei, unde s-a intensificat securitatea în zonele aglomerate. Amintirea atacului din 2020 din Austria Măsurile de securitate crescute din Austria sunt motivate și de atacul din noiembrie 2020, când un simpatizant al grupării Stat Islamic a împușcat mortal patru persoane și a rănit alte 23 în centrul Vienei. Ulterior, Austria a adoptat o lege antiteroristă controversată, care permite supraveghere extinsă pentru a preveni astfel de incidente. Italia sporește măsurile de securitate Italia se alătură țărilor care intensifică securitatea în urma incidentului din Germania. Conform unei circulare a poliției, măsurile includ supravegherea suplimentară a siturilor turistice, comerciale și a târgurilor de Crăciun din toată țara. Ordinul vizează și alte zone sensibile sau considerate cu risc ridicat. În plus, autoritățile italiene au intensificat activitățile de investigare pentru a preveni eventualele atacuri, concentrându-se pe locurile care găzduiesc evenimente de divertisment și obiectivele considerate vulnerabile. Europa, în alertă de Crăciun După atacul tragic din Magdeburg, Europa se mobilizează pentru a asigura securitatea cetățenilor în perioada sărbătorilor. Măsurile adoptate de Austria și Italia reflectă o preocupare sporită pentru protecția locurilor publice aglomerate, în contextul unor amintiri dureroase ale atacurilor teroriste din trecut.

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei (sursa: Facebook/Apele Române)
Mediu

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei. Agenția Europeană de Mediu (AEM) a atras atenția marți asupra contaminării apelor europene cu așa-numiții „poluanți eterni”, substanțe care depășesc în mare parte pragurile de reglementare stabilite pentru protejarea sănătății umane și a mediului. PFOS, substanță interzisă în Europa Un exemplu major este PFOS (acid perfluorooctansulfonic), o substanță interzisă în Europa din 2019. Citește și: Ultimul mare „tun” al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni „Avem o problemă cu PFOS, care este atât persistent, cât și răspândit”, a declarat Nadia Cerioli, expertă în cadrul AEM. Procent ridicat de ape contaminate Între 2018 și 2022, datele arată că un procent semnificativ al apelor de suprafață din Europa a depășit standardele de calitate pentru PFOS: 51% - 60% dintre râuri. 11% - 35% dintre lacuri. 47% - 100% dintre apele costiere. Aceste date sunt incluse în primul raport de acest tip din Europa, care reunește concentrațiile măsurate de PFOS, una dintre cele mai periculoase componente din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate). Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei Raportul indică variații semnificative în funcție de țară: În Belgia, Franța și Islanda, 100% dintre corpurile de apă raportate au depășit standardele de calitate. În Spania, Irlanda, Polonia, Croația și Estonia, mai puțin de 20% dintre situri au înregistrat depășiri. În Bulgaria, Letonia și Muntenegru, nu s-au raportat depășiri ale standardelor. Monitorizare insuficientă Un număr de 22 de state membre au participat la acest studiu, dar datele colectate rămân incomplete, multe țări raportând parțial sau deloc informații privind contaminarea. Magnus Lofsted, coautor al raportului, a subliniat importanța extinderii monitorizării: „Încă avem nevoie de mai multe date pentru a obține o imagine completă a contaminării. Este crucial să utilizăm metode suficient de sensibile pentru a detecta PFAS la niveluri foarte scăzute.” Impactul asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică PFOS drept „posibil cancerigen”. Persistența acestor substanțe în mediul înconjurător ridică îngrijorări majore, în ciuda interzicerii lor în Europa. Deși PFOS a fost interzis, este imposibil să se determine dacă nivelul contaminării scade, deoarece datele colectate până în prezent acoperă o perioadă limitată de timp. AEM subliniază necesitatea intensificării eforturilor de monitorizare și reducere a poluanților PFAS pentru a proteja ecosistemele și sănătatea publică.

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore (sursa: Facebook/Ørsted)
Eveniment

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore. După decenii de creștere rapidă, energia eoliană offshore din Europa începe să întâmpine obstacole, în special în țări precum Danemarca și Suedia. Acestea se confruntă cu scăderea prețurilor la electricitate și reducerea stimulentelor, ceea ce face ca noile proiecte să nu mai fie viabile economic. Un exemplu concret este licitația organizată recent de guvernul danez, care nu a atras nicio ofertă. Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore Diminuarea investițiilor în energia eoliană riscă să prelungească dependența Europei de combustibili fosili. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Deși costurile energiei eoliene au scăzut semnificativ de-a lungul anilor, creșterea prețurilor pentru inputuri precum oțelul și forța de muncă pune presiune asupra noilor proiecte. "Nu putem avea un sistem de electricitate care să se bazeze în întregime pe vânt și soare," avertizează Brian Vad Mathiesen, profesor la Universitatea Aalborg. Dilema Danemarcei Danemarca, lider mondial în utilizarea energiei eoliene, a generat anul trecut 58% din electricitatea sa din parcuri eoliene. Cu toate acestea, ultima licitație pentru dezvoltarea unor noi parcuri offshore a eșuat, deoarece companii precum Orsted A/S consideră investițiile neatractive din cauza randamentelor scăzute. Prețurile scăzute ale electricității descurajează investițiile Prețul scăzut al electricității, rezultat din oferta abundentă generată de parcurile eoliene existente, face dificilă justificarea investițiilor în noi proiecte. Această situație este agravată de amânarea sau abandonarea unor mega-proiecte industriale mari consumatoare de energie verde în nordul Europei. Problemele tehnice și economice Energia regenerabilă, inclusiv cea eoliană și solară, întâmpină limite tehnice și economice în integrarea în rețea. Parcurile eoliene produc energie doar atunci când bate vântul, iar în anumite cazuri, excesul de ofertă poate duce la prețuri negative, consumatorii fiind chiar plătiți pentru a utiliza energia. Posibile soluții Un răspuns ar putea fi ajustarea cererii de electricitate pentru a se potrivi mai bine cu fluctuațiile ofertei. Electrificarea transportului, încălzirii locuințelor și industriei ar putea contribui la creșterea cererii și la stabilizarea prețurilor medii, susținând astfel noi investiții. Lipsa progresului în tehnologiile de decarbonizare Cu toate acestea, aceste soluții întâmpină dificultăți. Rata de adopție a vehiculelor electrice încetinește, iar proiectele legate de hidrogenul verde pentru decarbonizarea industriei încă nu s-au concretizat. Viitorul energiei eoliene offshore În timp ce Europa rămâne un lider global în tranziția energetică, provocările actuale subliniază necesitatea unor politici mai bine coordonate și a unor soluții tehnologice inovatoare pentru a depăși stagnarea din sectorul energiei eoliene. Fără aceste schimbări, expansiunea regenerabilelor riscă să încetinească, lăsând spațiu pentru o continuare a utilizării combustibililor fosili.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Mediu

Populația de arici europeni, în declin

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

Putin amenință "statele mici" din Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință "statele mici" din Europa

Putin amenință "statele mici" din Europa. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că avertismentele sale împotriva unui posibil sprijin occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus au fost auzite. Într-un interviu difuzat duminică pe Telegram, liderul rus a subliniat că Rusia ar putea lua măsuri în cazul unei astfel de escaladări. Putin: "Va trebui să luăm decizii" Vladimir Putin a declarat că Occidentul nu a oferit informații directe în acest sens, dar speră că avertismentele sale au fost înțelese. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Președintele a menționat că Rusia va lua măsuri dacă Ucraina primește permisiunea să atace ținte în adâncimea teritoriului rus cu arme occidentale. Temeri de escaladare și reacția SUA Până în prezent, Statele Unite au refuzat să furnizeze Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune pentru atacuri directe asupra teritoriului rus, temându-se de un conflict direct cu Rusia, având în vedere statutul ambelor țări ca puteri nucleare. Putin a avertizat în septembrie că orice sprijin pentru astfel de atacuri ar implica NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar „schimba însăși natura conflictului”. Occidentul, acuzat Pentru Rusia, chiar dacă loviturile sunt efectuate de armata ucraineană, Putin consideră că sprijinul occidental - prin furnizarea de arme și informații - face ca Occidentul să fie responsabil indirect. Liderul rus a subliniat că astfel de atacuri ar fi pregătite cu ajutorul resurselor și informațiilor furnizate de aliații Ucrainei. Putin amenință "statele mici" din Europa În primăvară, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a „neutraliza” locurile militare de lansare a rachetelor rusești. Această afirmație a fost percepută de Rusia ca un semn de deschidere din partea Occidentului pentru un sprijin mai direct al acțiunilor ucrainene. "În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă", a spus Putin la acea vreme.

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene (sursa: Telegram/Warfare Analysis)
Internațional

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene. Cel puţin 24 de poliţişti şi trei manifestanţi au fost răniţi sâmbătă la o manifestaţie pro-palestiniană desfăşurată în capitala italiană Roma, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate pentru tulburările provocate la această demonstraţie care nu a fost autorizată. Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene Circa 7.000 de persoane s-au adunat la acest protest în Piaţa Ostiense. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAutorităţile au interzis marşurile pe străzile capitalei italiene şi au închis cu forţe de ordine în scop de descurajare zona unde aşteptau desfăşurarea manifestaţiei. Protestatarii s-au adunat totuşi şi au manifestant paşnic aproximativ trei ore, după care unii dintre ei au încercat să pătrundă în perimetrul izolat de poliţie, moment în care s-au declanşat confruntările cu forţele de ordine. Incidente au survenit şi în capitala germană Berlin, unde participanţii la o demonstraţie contra antisemitismului au avut altercaţii cu contra-manifestanţi pro-palestinieni. Un an de la atentatele Hamas Manifestaţii pro-palestiniene au avut loc sâmbătă de asemenea în mai multe alte ţări europene, cu două zile înaintea împlinirii unui an de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent peste 41.800 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, în timp ce populaţia enclavei palestiniene care a supravieţuit bombardamentelor şi ofensivei israeliene trăieşte o catastrofă umanitară. Mii de manifestanţi reuniţi în capitala spaniolă Madrid au cerut astfel încetarea "genocidului" în Fâşia Gaza. Şi în capitala britanică Londra mii de manifestanţi, conduşi într-un marş de fostul premier laburist Jeremy Corbyn (în prezent independent) şi de fostul premier scoţian Humza Yousaf au purtat pancarte cu mesaje precum "Opriţi bombardarea spitalelor !" sau "Palestina liberă !". Tot la Londra va avea loc duminică şi o manifestaţie în memoria victimelor incursiunii efectuate de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. În Franţa, manifestaţii pro-palestiniene au avut loc la Paris şi în mai multe mari oraşe, precum Lyon, Toulouse şi Strasbourg, ca gest de "solidaritate cu palestinienii şi cu libanezii", în contextul campaniei militare lansate acum de Israel şi în Liban contra grupării pro-iraniene Hezbollah.

Ciclonul Boris face ravagii în Europa (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ciclonul Boris face ravagii în Europa

Ciclonul Boris face ravagii în Europa. Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă asupra Europei Centrale şi de Est anunţă inundaţii care ar putea atinge "o amploare inedită", au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă, care urmăresc "cu uimire" aceste evenimente. Ciclonul Boris face ravagii în Europa "Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002", care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat De câteva zile, prognozele meteorologice au permis alertarea autorităţilor şi a publicului. "S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sunt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment", a adăugat specialista. Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat în acest weekend, "cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate". "Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb", a spus ea. "Precipitaţii extrem de intense au fost observate de-a lungul frontierei ceho-polone, iar previziunile noastre pentru anumite râuri şi în aval indică inundaţii care ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent", a avertizat specialista. Ploi sunt aşteptate şi "în următoarele zile", în contextul în care râurile sunt deja pline, iar solul este saturat. Cum se formează aceste furtuni? "Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale", a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine. În cazul ciclonului Boris, "condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp", a adăugat specialistul. Schimbările climatice "Pentru a stabili dacă schimbările climatice sunt sau nu la originea lui Boris va fi nevoie de analize suplimentare, bazate pe date istorice şi modele climatice", a subliniat Malcolm Mistry. "Însă, studii recente au arătat că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii climei, inclusiv la latitudini mai înalte", a spus el. Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă. "Câteva săptămâni mai târziu, zone vaste se pregătesc pentru multe ploi", a declarat Hannah Cloke. "Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice", a adăugat ea. "Avem încă un drum lung de parcurs pentru a ne adapta viaţa la această nouă normalitate", a notat Cloke. Însă, "oamenii de ştiinţă sunt încrezători că reducerea mai rapidă şi imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră va ajuta la prevenirea mai multor astfel de evenimente în deceniile următoare", a precizat specialista.

Partenera lui Putin preferă luxul european (sursa: NPR)
Eveniment

Partenera lui Putin preferă luxul european

Partenera lui Putin preferă luxul european. Alina Kabaeva, partenera lui Putin (și poate deja a doua soție), precum și mama ultimilor trei copii ai săi, călătorea constant – în cele patru destinații europene preferate – la Torino și Milano, pentru a intra în Italia, sau a merge în Alpii italieni și francezi. Partenera lui Putin preferă luxul european Acest lucru poate fi descoperit examinând așa-numitele “Fsb border leaks”, o serie de informaţii scurse din datele de frontieră înregistrate de serviciile secrete ruse, care în ultimele săptămâni ne permit să reconstituim multe lucruri interesante despre oligarhi, miliardari și elita lui Putin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Despre stilul lor de viață, dar și despre complicii care au putut să asigure maxima intimitate în luxoasele lor peregrinări europene până și celor mai discutate și compromise figuri ale unui regim care începuse să sufere sancțiuni din 2014 (pentru anexarea ilegală a Crimeei) și invadase și încălcase deja suveranitatea națională a Georgiei. Pe scurt, era mult în afara legalității internaționale, chiar dacă aproape toată lumea din Occident închidea ochii. Kabaeva îndrăgostită de Italia De ce iubea Kabaeva atât de mult oraşele Torino și Milano? Din diferite motive. Călătoriile înregistrate – pe care le putem consulta datorită „Agentstvo”- acoperă (este posibil totuşi ca baza de date scursă să nu fie completă) o perioadă de timp cuprinsă între septembrie 2014 și anul 2023. Primul dintre zborurile din baza de date este o călătorie de 12 zile în septembrie 2014 împreună cu mama sa, Lyubov Kabaeva la Lugano, mai precis la clinica Sant’Anna, unde în 2015 l-a născut pe primul dintre copiii ei cu Putin. După naştere, Kabaeva nu a zburat timp de un an (sau baza de date este incompletă), dar în vacanța cu ocazia Anului Nou 2016 a revenit în Italia: a călătorit de la Soci în Europa, unde a stat trei zile, aterizând la Torino și s-a întors plecând din Lyon, Franța. Între lunile martie și iunie 2016, Kabaeva a venit de trei ori în Italia, ruta fiind Soci – Milano, unde a stat două-trei zile. Călătorii care ar putea fi legate și de o sesiune de shoping în capitala modei. Tot în iunie a mers şi în oraşul ei natal, Tașkent. Vacanțele în Maldive În 2017 și 2018, Kabaeva a avut obiceiul de a petrece o săptămână în timpul primăverii în Maldive cu anturajul ei apropiat, care este compus din sora sa Leysan Kabaeva, Anna Nazarova și Olesya Fedina, fosta colegă de clasă a lui Leysan, Elena Erkhan și soția patinatorului Anton Sikharulidze, Victoria. Tot în această perioadă a efectuat alte zboruri către Alma-Ata, Tașkent, Munchen, Geneva și din nou de trei ori către Milano. Kabaeva venea des la Milano, Torino, Lugano și Lyon, și dtorită faptului că toate aceste oraşe erau destul de aproape de una dintre principalele reședințe europene pe care le folosea, vila de la Geneva a oligarhului și marelui prieten al lui Putin, Gennady Timchenko. Din iulie 2018, poate din cauza celei de-a doua nașteri, timp de un an și jumătate Kabaeva călătorește mai puțin, apoi se reîntoarce la Lugano şi la Milano, unde revine în noiembrie 2021 pentru a primi un premiu sportiv. Torino era o destinaţie convenabilă pentru a merge la schi la Courchevel, Meribel sau Courmayeur. Când a întrerupt zborurile în Europa La un moment dat, Kabaeva întrerupe pentru încă un an și jumătate zborurile în Europa: este faza imediat anterioară invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ştia ceva Kabaeva cu mult înainte de invazie? Cert este că a decis să nu mai zboare în Europa, și nici în mult iubita sa Italie, cu mult înaintea sancțiunilor. Iar de la începutul războiului şi până în prezent, a zburat în principal doar în Uzbekistan. Şi uneori, la Minsk. Investigație La Stampa, preluată de Rador

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa (sursa: BBC)
Eveniment

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa. Atât șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, cât și ministrul de Externe britanic David Lammy, s-au declarat „îngroziți” de lovitura israeliană asupra unei şcoli din oraşul palestinian Gaza. Gaza bombardarea unei școli șochează Europa ''Sunt îngrozit de imaginile unei şcoli din Gaza servind ca adăpost şi care a fost atinsă de o lovitură israeliană, soldată cu zeci de victime palestiniene. Cel puţin 10 şcoli au fost ţintite în ultimele săptămâni. Nu există nicio justificare pentru aceste masacre'', a scris Josep Borrell pe platforma X. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Ministrul de externe britanic David Lammy a afirmat, la rândul său că este "îngrozit" de atacul aerian al Israelului asupra unei şcoli din Gaza. "Sunt îngrozit de lovitura militară israeliană asupra şcolii al-Tabeen şi de pierderea tragică de vieţi omeneşti", a scris şeful diplomaţiei britanice pe platforma X. "Hamas trebuie să înceteze să pună în pericol civilii. Israelul trebuie să se conformeze cu Dreptul Internaţional Umanitar. Avem nevoie de o încetare imediată a focului pentru a proteja civilii, pentru a-i elibera pe toţi ostaticii şi de o încetare a restricţiilor privind ajutorul", a adăugat ministrul britanic. Londra a anunţat recent un ajutor de 6 milioane de lire sterline (7 milioane de euro) pentru a susţine "în special distribuirea apei pentru 55.000 de persoane în Gaza". Atacul s-a soldat cu peste 100 de morţi şi alte zeci de persoane rănite, conform surselor medicale şi de securitate din enclava palestiniană, un bilanţ încă provizoriu. Armata israeliană a recunoscut atacul, însă a afirmat că școală bombardată adăpostea un centru de comandă al grupării Hamas şi că a încercat să limiteze riscul provocării de victime civile. Hamas a negat că ar avea o bază în acea şcoală.

Cireșe din Cotnari în toată Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cireșe din Cotnari în toată Europa

Cireșe din Cotnari în toată Europa. Compania lucrează peste 100 de hectare de plantații pomicole în zona cunoscută mai degrabă pentru vinuri. Cireșe din Cotnari în toată Europa Fructele ajung din fabrica ieșeană în majoritatea țărilor europene. Ele sunt comercializate sub brandul "Panere", organizație ce reunește 20 de producători de fructe. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din județul Iași, din satul Cotnari, și produce, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Rusia bombardează Europa cu știri false (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia bombardează Europa cu știri false

Rusia bombardează Europa cu știri false. Franţa şi alte ţări europene sunt "bombardate de propaganda rusă" odată cu apropierea alegerilor europene din 9 iunie, a avertizat ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul cotidianului Ouest France. Rusia bombardează Europa cu știri false "Suntem bombardaţi de propaganda Rusiei lui Vladimir Putin şi a curelelor sale de transmisie", şi-a exprimat îngrijorarea Barrot în acest interviu. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” "Nu trece o săptămână fără ca Franţa să fie ţinta unor manevre coordonate şi deliberate pentru a perturba dezbaterea publică şi a interfera în campania pentru alegerile europene", a adăugat el. Ministrul a citat mai multe cazuri recente: "deturnarea site-ului Ministerului Apărării pentru un apel fictiv ca 200.000 de oameni să meargă să lupte în Ucraina" sau "cel al Ministerului de Interne pentru anunţul fictiv al înăspririi condiţiilor de primire a refugiaţilor ucraineni". El a amintit, de asemenea, de campaniile de ştiri false privind răspândirea tuberculozei în Franţa sau de "un presupus val de anulare a nopţilor de hotel din cauza contextului de securitate". Propaganda plătită de la "Voice of Europe" Întrebat despre posibilitatea ca aceste campanii să influenţeze rezultatele alegerilor, Barrot a subliniat că "riscul este dovedit" şi a reamintit că Franţa, Germania şi Polonia au convenit asupra unui mecanism de alertă coordonat "pentru a face faţă împreună". Bruxellesul avertizează regulat asupra riscurilor unei intensificări a campaniilor de dezinformare provenind din Rusia odată cu apropierea alegerilor europene, menite să influenţeze rezultatele votului şi să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul declanşat de Moscova. La sfârşitul lui martie, Praga a dezvăluit descoperirea de către serviciile de informaţii cehe a unei reţele orchestrate de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina prin intermediul site-ului Voice of Europe. Belgia a raportat apoi că, potrivit serviciilor sale, unii europarlamentari "au primit bani" în acest context pentru a transmite mesajele Rusiei. Cazul a determinat justiţia belgiană să deschidă o anchetă.

Extremiștii europeni de dreapta, în top (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Extremiștii europeni de dreapta, în top

Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%. Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%. Extremiștii europeni de dreapta, în top În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%. Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene. Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională) Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%. În 2019, partidul era cotat cu 19,53% RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist. În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024. În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor. În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, "Marea înlocuire". Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene. În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o "republică islamică" la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: "Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța". Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială. Germania: Maximilian Krah (AfD) Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD) AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania. Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană. Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán. În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar "Identitate și democrație" (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă. În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța. Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China. Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară. La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel "suveranitatea germană ar fi în pericol". Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China. În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA. Austria: Harald Vilimsky (FPÖ) Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019. Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus. Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ. În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști. După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%. Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii. În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin. În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia. În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%. SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%. Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene. Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist. Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: "Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!". Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu "protecția climei”": "Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță". La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este "o decizie greșită și precară". "Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră", a declarat Vilimsky, care a adăugat: "Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria".

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră