miercuri 22 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europa

157 articole
Economie

Vânzările Tesla au scăzut la jumătate în țările nordice după ce Musk a devenit mascota lui Trump

Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia. Vânzările Tesla au continuat să scadă în luna februarie în țările nordice, ceea ce a dus la o erodare vizibilă a cotei de piață europene a producătorului de vehicule electrice. Compania se confruntă acum cu un test major de loialitate din partea clienților, pe fondul implicării directorului general Elon Musk în administrația președintelui Donald Trump. Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia Datele publicate luni arată că, deși livrările Tesla au înregistrat creșteri semnificative în 2023 și începutul lui 2024 în Norvegia, Suedia și Danemarca, anul acesta au fost depășite de competitori precum Volkswagen și Toyota. Citește și: Procuror care face tranzacții cu criptomonede și cerea poliției să-l păzească la tir cu arcul, trimis în judecată disciplinară Potrivit statisticilor oficiale, în Suedia, au fost înmatriculate 613 noi vehicule Tesla, în scădere cu 42% față de anul trecut. În Norvegia, înmatriculările Tesla au scăzut cu 48%, la 917 unități. În Danemarca, declinul a fost tot de 48%, cu doar 509 unități vândute. Aceste cifre vin în ciuda unei creșteri generale a cererii pentru automobile electrice în cele trei țări. Până acum, Tesla nu a oferit comentarii oficiale privind aceste date. Boicoturi și proteste împotriva Tesla din cauza lui Musk Declinul Tesla nu este explicat doar prin factorii economici sau concurența tot mai puternică. Implicarea lui Elon Musk în politica americană și apropierea sa de mișcările de extremă dreaptă din Europa au generat proteste în fața magazinelor Tesla din SUA și apeluri la boicot în mai multe regiuni. În Norvegia, una dintre cele mai importante piețe pentru vehicule electrice, cota de piață a Tesla a scăzut la 8,8% în primele două luni din 2025, față de 18,9% în 2024 și 20% în 2023. Gama de modele Tesla, considerată depășită Un alt factor care afectează performanțele Tesla în Scandinavia este îmbătrânirea gamei de modele. Compania pregătește lansarea unei versiuni modernizate a SUV-ului Model Y, care a fost cel mai bine vândut automobil din regiune în ultimii doi ani. Cu toate acestea, analiștii rămân sceptici în privința revenirii Tesla pe poziția de lider. „Tesla a avut o poziție unică pe piața norvegiană, dar acum există multă agitație și gălăgie în jurul companiei și a lui Elon Musk”, a declarat Consiliul pentru Traficul Rutier din Norvegia (OFV). Clienții Tesla caută alternative În Danemarca, Federația Auto (FDM) observă o creștere a numărului de clienți care solicită consiliere pentru a găsi alternative la Tesla. „Mult timp admirat ca antreprenor de succes, Elon Musk pare să devină cel mai mare inamic al Tesla”, susține Atle Falch Tuverud, redactor-șef al publicației auto norvegiene BilNytt. Tesla, în declin și în Europa Scăderile din Scandinavia reflectă o tendință mai largă la nivel european. În luna ianuarie, livrările Tesla în Europa au înregistrat un declin de 45%, în contrast cu creșterea de 37% a înmatriculărilor totale de vehicule electrice pe continent.

Vânzările Tesla scad puternic în Scandinavia (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Lavrov iubește SUA și acuză Europa (sursa: TASS)
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea război

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă

Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă. Țările europene nu intenționează să creeze o armată unificată ca răspuns la amenințările Rusiei, a declarat ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat televiziunii publice TVP. Oficialul a subliniat că, deși Europa trebuie să-și dezvolte capacitățile de apărare, unificarea armatelor naționale nu este o opțiune viabilă. Apelul lui Zelenski pentru o armată europeană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către liderii europeni pentru crearea unei forțe militare europene comune. Citește și: VIDEO & FOTO Ciolacu, cu hanorac Loro Piana de 4.000 de euro ca să dea pisica jos de pe gardul vilei de protocol în care stă în Dorobanți El a argumentat că Europa nu mai poate conta pe protecția SUA și că o armată europeană puternică ar consolida respectul Washingtonului față de continent. Unificarea armatelor europene, o idee nerealistă Întrebat despre posibilitatea înființării unei armate europene, Sikorski a îndemnat la prudență în utilizarea acestui concept, deoarece poate fi interpretat în mod diferit. „Dacă prin armată europeană înțelegem unificarea armatelor naționale, acest lucru nu se va întâmpla. Însă sunt un susținător al ideii ca Uniunea Europeană să-și dezvolte propriile capacități de apărare”, a declarat ministrul polonez, care reprezintă o țară ce deține președinția semestrială a Consiliului UE. O brigadă consolidată și investiții în industria de apărare Ministrul polonez a subliniat că UE lucrează deja la crearea unei brigăzi consolidate, parte a eforturilor de întărire a apărării europene. „Dacă SUA doresc ca Europa să fie mai activă în apărare, acest lucru ar trebui să se bazeze pe trei componente: o componentă națională, o componentă NATO și o componentă europeană. Aceasta ar include subvenții UE pentru industria de apărare, sporirea capacității de producție militară și o forță UE care să-și merite numele”, a explicat Sikorski.

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american

Securitatea Europei, independentă de ajutorul american. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că Europa trebuie să-și stabilească un plan de acțiune pentru securitate și sprijinul Ucrainei, fără a mai depinde exclusiv de Statele Unite. Declarațiile sale vin în contextul în care administrația Trump menține incertitudinea privind prezența militară americană în Europa. „Nu presupuneți că prezența americană va dura veșnic” Vineri, în timpul unei vizite în Polonia, Pete Hegseth, șeful interimar al Departamentului Apărării al SUA, a transmis un mesaj ferm aliaților europeni. Citește și: EXCLUSIV Averea de „Dosarele X” a generalului Zisu: un teren în București, menționat la 14 ani după cumpărare, și o vilă care crește peste noapte cu 40% Acesta a subliniat că Statele Unite nu vor garanta securitatea Europei la nesfârșit. Oficialul american a încurajat creșterea investițiilor în apărare și consolidarea capacităților militare proprii. Securitatea Europei, independentă de ajutorul american Donald Tusk a transmis pe platforma X că Europa trebuie să elaboreze de urgență un plan strategic pentru securitate și sprijinul Ucrainei, avertizând că, în lipsa unei strategii proprii, „alți actori mondiali ne vor decide viitorul”. În cadrul Conferinței de Securitate de la München, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Europa să acționeze pentru propria securitate și să creeze forțe armate europene independente. Zelenski a subliniat că SUA nu vor garanta securitatea europeană dacă Europa nu își consolidează propriile capacități de apărare.

Propunerea lui Trump, criticată în Europa (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Propunerea lui Trump, criticată în Europa

Propunerea lui Trump, criticată în Europa. Donald Trump, președintele ales al SUA, a solicitat statelor membre NATO să-și majoreze bugetele pentru apărare la 5% din PIB. Aceasta a fost considerată o țintă nerealistă de majoritatea țărilor europene. Nemulțumirile lui Trump Trump și-a reiterat lipsa de entuziasm față de NATO, susținând că SUA plătesc mai mult decât ar trebui pentru apărarea europeană. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta „Avem între noi un ocean. De ce plătim noi miliarde de dolari mai mult decât Europa?” a declarat el într-o conferință de presă. Trump a amenințat anterior cu posibilitatea ca SUA să iasă din NATO dacă statele membre nu își asumă cheltuielile corespunzătoare. Realitatea bugetelor NATO În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO respectă angajamentul de 2% din PIB pentru apărare. Propunerea de creștere la 5% ar presupune o majorare masivă a cheltuielilor militare, dificil de realizat în actualul context economic. Aproximativ 200 de miliarde de euro suplimentari pentru fiecare procent din PIB adăugat la bugetele Apărării în UE. Summitul NATO din 2025 La summitul NATO programat în iunie 2025, la Haga, statele membre vor discuta această propunere. Deși unele țări sprijină creșterea la 3% din PIB, majoritatea consideră că 5% este un obiectiv imposibil. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război” și să majoreze cheltuielile pentru a face față provocărilor generate de Rusia. Țările baltice se numără printre puținele care susțin o creștere semnificativă a bugetelor militare. Propunerea lui Trump, criticată în Europa Ralf Stegner, deputat social-democrat german, a descris cererea lui Trump drept „o nebunie totală”. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, a afirmat că o creștere a bugetelor militare este inevitabilă, dar 5% este „complet nerealist”. Tensiuni între SUA și UE Experții anticipează că Trump ar putea accepta o țintă sub 5%, cu condiția ca majoritatea fondurilor să fie cheltuite în SUA, stimulând industria americană de armament. Acest lucru contravine însă viziunii Franței, care dorește ca fondurile să fie investite în industria militară europeană. Propunerea lui Trump subliniază dorința SUA de a reduce contribuția financiară la apărarea Europei, încurajând statele membre NATO să devină mai independente din punct de vedere militar. Cu toate acestea, compromisurile vor fi esențiale pentru a găsi o soluție viabilă la summitul din iunie.

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa (sursa: X/Donald J. Trump)
Internațional

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa

Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa. Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, a cerut Comisiei Europene să acționeze "cu cea mai mare fermitate" împotriva ingerințelor în dezbaterea publică europeană, în special a celor venite din partea lui Elon Musk. Dacă Uniunea Europeană nu va lua măsuri, Franța este pregătită să acționeze independent. Ingerințele lui Musk în politica europeană Miliardarul Elon Musk, patronul platformei X și consilier al fostului președinte american Donald Trump, a fost acuzat de Barrot că sprijină partide de extremă dreaptă, precum AfD din Germania, și că critică lideri politici europeni, cum ar fi premierul britanic Keir Starmer. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Aceste ingerințe au declanșat apeluri la măsuri mai stricte pentru protejarea spațiului public european. Posibilitatea interzicerii platformei X în Europa Întrebat despre o eventuală interzicere a platformei X în Europa, similară suspendării acesteia în Brazilia, ministrul francez a declarat că această opțiune este prevăzută în legislația europeană. Barrot a solicitat Comisiei Europene să aplice legile existente sau să redea statelor membre autoritatea de a o face. UE și Groenlanda Barrot a răspuns și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, privind anexarea Groenlandei. Ministrul a reiterat că Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei și că Uniunea Europeană nu va permite atacuri asupra granițelor sale suverane. Deși Groenlanda nu face parte din Uniunea Europeană din 1985, este parte a „Comunității Regatului” Danemarcei. Situată strategic în Oceanul Arctic, insula este a doua cea mai mare din lume și dispune de resurse valoroase. Premierul danez Mette Frederiksen a reafirmat că „Groenlanda aparține groenlandezilor”, respingând pretențiile lui Trump. „Legea celui mai puternic” Ministrul francez de externe a subliniat că Europa trebuie să se întărească pentru a face față unei lumi guvernate de „legea celui mai puternic”. Apelurile la acțiune reflectă necesitatea unei coeziuni mai mari în protejarea intereselor europene împotriva provocărilor externe.

Europa consumă accelerat gazele din rezerve (sursa: Pexels/Christina & Peter)
Eveniment

Europa consumă accelerat gazele din rezerve

Europa consumă accelerat gazele din rezerve. Europa utilizează gaze din rezervele sale subterane cu cea mai mare viteză din ultimii șapte ani, pe fondul vremii reci care crește cererea de încălzire. Potrivit Bloomberg, temperaturile scăzute vor continua să afecteze regiunea, intensificând presiunea asupra stocurilor de gaze. Europa consumă accelerat gazele din rezerve În prezent, depozitele europene de gaze sunt 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această scădere cu 25 de puncte procentuale față de nivelul maxim de umplere marchează cea mai mare reducere din ultimii șapte ani. Dacă depozitele vor avea un grad redus de umplere la finalul sezonului rece, reumplerea lor înaintea iernii viitoare ar putea deveni o provocare majoră. Impactul vremii și prognozele pe termen scurt Temperaturile scăzute din nord-vestul Europei au dus la creșterea cererii de încălzire, ceea ce ar putea accelera și mai mult retragerile din stocuri. Conform Samanthei Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs, temperaturile sub estimări ar putea amplifica dificultățile în reumplerea stocurilor. Dependența de gazele naturale lichefiate Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze naturale rusești prin conductele din Ucraina. Această expunere crește volatilitatea pieței. Problemele neașteptate la furnizorii principali, cum ar fi oprirea uzinei de procesare Hammerfest din Norvegia până pe 9 ianuarie, adaugă riscuri suplimentare. Prețurile gazelor Săptămâna trecută, cotațiile gazelor au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Totuși, luni, cotațiile futures la hub-ul TTF din Amsterdam au scăzut cu 1,2%, ajungând la 49,05 euro/MWh în jurul orei 8:49. Riscuri pe termen scurt și lung Europa se confruntă cu un echilibru fragil pe piața gazelor. Consumarea rapidă a stocurilor, vremea rece și dependența de GNL amplifică riscurile. Dacă temperaturile rămân scăzute și livrările sunt perturbate, prețurile gazelor ar putea înregistra noi creșteri, iar pregătirea pentru iarna viitoare ar deveni mai dificilă.

Atacul din Germania alertează țările europene (sursa: Facebook/Wiener Polizei)
Internațional

Atacul din Germania alertează țările europene

Atacul din Germania alertează țările europene. După atacul de vineri din Magdeburg, Germania, soldat cu cinci morți și peste 200 de răniți, mai multe țări europene iau măsuri pentru sporirea securității, în special în locurile aglomerate precum târgurile de Crăciun. Atacul din Germania alertează țările europene În capitala Austriei, Viena, autoritățile au decis să mărească prezența poliției în târgurile de Crăciun. Decizia vine ca răspuns la atacul din Germania, deși nu există o amenințare specifică pentru Austria. Citește și: Un banal inspector vamal, care a lucrat la frontiera cu Ucraina, prins de agenția de integritate cu o avere nejustificată de peste 160.000 de euro „Din cauza incidentului de la Magdeburg, care nu are nicio legătură cu Austria, a fost luată decizia de a intensifica prezența poliției începând de sâmbătă”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, David Pawlik. Autoritățile austriece colaborează îndeaproape cu cele germane pentru prevenirea unor posibile amenințări. De asemenea, măsuri similare au fost luate în alte provincii ale Austriei, unde s-a intensificat securitatea în zonele aglomerate. Amintirea atacului din 2020 din Austria Măsurile de securitate crescute din Austria sunt motivate și de atacul din noiembrie 2020, când un simpatizant al grupării Stat Islamic a împușcat mortal patru persoane și a rănit alte 23 în centrul Vienei. Ulterior, Austria a adoptat o lege antiteroristă controversată, care permite supraveghere extinsă pentru a preveni astfel de incidente. Italia sporește măsurile de securitate Italia se alătură țărilor care intensifică securitatea în urma incidentului din Germania. Conform unei circulare a poliției, măsurile includ supravegherea suplimentară a siturilor turistice, comerciale și a târgurilor de Crăciun din toată țara. Ordinul vizează și alte zone sensibile sau considerate cu risc ridicat. În plus, autoritățile italiene au intensificat activitățile de investigare pentru a preveni eventualele atacuri, concentrându-se pe locurile care găzduiesc evenimente de divertisment și obiectivele considerate vulnerabile. Europa, în alertă de Crăciun După atacul tragic din Magdeburg, Europa se mobilizează pentru a asigura securitatea cetățenilor în perioada sărbătorilor. Măsurile adoptate de Austria și Italia reflectă o preocupare sporită pentru protecția locurilor publice aglomerate, în contextul unor amintiri dureroase ale atacurilor teroriste din trecut.

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei (sursa: Facebook/Apele Române)
Mediu

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei

Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei. Agenția Europeană de Mediu (AEM) a atras atenția marți asupra contaminării apelor europene cu așa-numiții „poluanți eterni”, substanțe care depășesc în mare parte pragurile de reglementare stabilite pentru protejarea sănătății umane și a mediului. PFOS, substanță interzisă în Europa Un exemplu major este PFOS (acid perfluorooctansulfonic), o substanță interzisă în Europa din 2019. Citește și: Ultimul mare „tun” al guvernării Ciolacu I: hoția de la Unifarm o vor plăti contribuabilii, prin conversia datoriilor la stat, de 0,5 miliarde de lei, în acțiuni „Avem o problemă cu PFOS, care este atât persistent, cât și răspândit”, a declarat Nadia Cerioli, expertă în cadrul AEM. Procent ridicat de ape contaminate Între 2018 și 2022, datele arată că un procent semnificativ al apelor de suprafață din Europa a depășit standardele de calitate pentru PFOS: 51% - 60% dintre râuri. 11% - 35% dintre lacuri. 47% - 100% dintre apele costiere. Aceste date sunt incluse în primul raport de acest tip din Europa, care reunește concentrațiile măsurate de PFOS, una dintre cele mai periculoase componente din grupul PFAS (substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate). Poluanții "eterni", prezenți în apele Europei Raportul indică variații semnificative în funcție de țară: În Belgia, Franța și Islanda, 100% dintre corpurile de apă raportate au depășit standardele de calitate. În Spania, Irlanda, Polonia, Croația și Estonia, mai puțin de 20% dintre situri au înregistrat depășiri. În Bulgaria, Letonia și Muntenegru, nu s-au raportat depășiri ale standardelor. Monitorizare insuficientă Un număr de 22 de state membre au participat la acest studiu, dar datele colectate rămân incomplete, multe țări raportând parțial sau deloc informații privind contaminarea. Magnus Lofsted, coautor al raportului, a subliniat importanța extinderii monitorizării: „Încă avem nevoie de mai multe date pentru a obține o imagine completă a contaminării. Este crucial să utilizăm metode suficient de sensibile pentru a detecta PFAS la niveluri foarte scăzute.” Impactul asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică PFOS drept „posibil cancerigen”. Persistența acestor substanțe în mediul înconjurător ridică îngrijorări majore, în ciuda interzicerii lor în Europa. Deși PFOS a fost interzis, este imposibil să se determine dacă nivelul contaminării scade, deoarece datele colectate până în prezent acoperă o perioadă limitată de timp. AEM subliniază necesitatea intensificării eforturilor de monitorizare și reducere a poluanților PFAS pentru a proteja ecosistemele și sănătatea publică.

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore (sursa: Facebook/Ørsted)
Eveniment

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore

Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore. După decenii de creștere rapidă, energia eoliană offshore din Europa începe să întâmpine obstacole, în special în țări precum Danemarca și Suedia. Acestea se confruntă cu scăderea prețurilor la electricitate și reducerea stimulentelor, ceea ce face ca noile proiecte să nu mai fie viabile economic. Un exemplu concret este licitația organizată recent de guvernul danez, care nu a atras nicio ofertă. Europa, încetinirea progresului energiei eoliene offshore Diminuarea investițiilor în energia eoliană riscă să prelungească dependența Europei de combustibili fosili. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Deși costurile energiei eoliene au scăzut semnificativ de-a lungul anilor, creșterea prețurilor pentru inputuri precum oțelul și forța de muncă pune presiune asupra noilor proiecte. "Nu putem avea un sistem de electricitate care să se bazeze în întregime pe vânt și soare," avertizează Brian Vad Mathiesen, profesor la Universitatea Aalborg. Dilema Danemarcei Danemarca, lider mondial în utilizarea energiei eoliene, a generat anul trecut 58% din electricitatea sa din parcuri eoliene. Cu toate acestea, ultima licitație pentru dezvoltarea unor noi parcuri offshore a eșuat, deoarece companii precum Orsted A/S consideră investițiile neatractive din cauza randamentelor scăzute. Prețurile scăzute ale electricității descurajează investițiile Prețul scăzut al electricității, rezultat din oferta abundentă generată de parcurile eoliene existente, face dificilă justificarea investițiilor în noi proiecte. Această situație este agravată de amânarea sau abandonarea unor mega-proiecte industriale mari consumatoare de energie verde în nordul Europei. Problemele tehnice și economice Energia regenerabilă, inclusiv cea eoliană și solară, întâmpină limite tehnice și economice în integrarea în rețea. Parcurile eoliene produc energie doar atunci când bate vântul, iar în anumite cazuri, excesul de ofertă poate duce la prețuri negative, consumatorii fiind chiar plătiți pentru a utiliza energia. Posibile soluții Un răspuns ar putea fi ajustarea cererii de electricitate pentru a se potrivi mai bine cu fluctuațiile ofertei. Electrificarea transportului, încălzirii locuințelor și industriei ar putea contribui la creșterea cererii și la stabilizarea prețurilor medii, susținând astfel noi investiții. Lipsa progresului în tehnologiile de decarbonizare Cu toate acestea, aceste soluții întâmpină dificultăți. Rata de adopție a vehiculelor electrice încetinește, iar proiectele legate de hidrogenul verde pentru decarbonizarea industriei încă nu s-au concretizat. Viitorul energiei eoliene offshore În timp ce Europa rămâne un lider global în tranziția energetică, provocările actuale subliniază necesitatea unor politici mai bine coordonate și a unor soluții tehnologice inovatoare pentru a depăși stagnarea din sectorul energiei eoliene. Fără aceste schimbări, expansiunea regenerabilelor riscă să încetinească, lăsând spațiu pentru o continuare a utilizării combustibililor fosili.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Mediu

Populația de arici europeni, în declin

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

Putin amenință "statele mici" din Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință "statele mici" din Europa

Putin amenință "statele mici" din Europa. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că avertismentele sale împotriva unui posibil sprijin occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus au fost auzite. Într-un interviu difuzat duminică pe Telegram, liderul rus a subliniat că Rusia ar putea lua măsuri în cazul unei astfel de escaladări. Putin: "Va trebui să luăm decizii" Vladimir Putin a declarat că Occidentul nu a oferit informații directe în acest sens, dar speră că avertismentele sale au fost înțelese. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Președintele a menționat că Rusia va lua măsuri dacă Ucraina primește permisiunea să atace ținte în adâncimea teritoriului rus cu arme occidentale. Temeri de escaladare și reacția SUA Până în prezent, Statele Unite au refuzat să furnizeze Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune pentru atacuri directe asupra teritoriului rus, temându-se de un conflict direct cu Rusia, având în vedere statutul ambelor țări ca puteri nucleare. Putin a avertizat în septembrie că orice sprijin pentru astfel de atacuri ar implica NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar „schimba însăși natura conflictului”. Occidentul, acuzat Pentru Rusia, chiar dacă loviturile sunt efectuate de armata ucraineană, Putin consideră că sprijinul occidental - prin furnizarea de arme și informații - face ca Occidentul să fie responsabil indirect. Liderul rus a subliniat că astfel de atacuri ar fi pregătite cu ajutorul resurselor și informațiilor furnizate de aliații Ucrainei. Putin amenință "statele mici" din Europa În primăvară, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a „neutraliza” locurile militare de lansare a rachetelor rusești. Această afirmație a fost percepută de Rusia ca un semn de deschidere din partea Occidentului pentru un sprijin mai direct al acțiunilor ucrainene. "În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă", a spus Putin la acea vreme.

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene (sursa: Telegram/Warfare Analysis)
Internațional

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene. Cel puţin 24 de poliţişti şi trei manifestanţi au fost răniţi sâmbătă la o manifestaţie pro-palestiniană desfăşurată în capitala italiană Roma, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate pentru tulburările provocate la această demonstraţie care nu a fost autorizată. Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene Circa 7.000 de persoane s-au adunat la acest protest în Piaţa Ostiense. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAutorităţile au interzis marşurile pe străzile capitalei italiene şi au închis cu forţe de ordine în scop de descurajare zona unde aşteptau desfăşurarea manifestaţiei. Protestatarii s-au adunat totuşi şi au manifestant paşnic aproximativ trei ore, după care unii dintre ei au încercat să pătrundă în perimetrul izolat de poliţie, moment în care s-au declanşat confruntările cu forţele de ordine. Incidente au survenit şi în capitala germană Berlin, unde participanţii la o demonstraţie contra antisemitismului au avut altercaţii cu contra-manifestanţi pro-palestinieni. Un an de la atentatele Hamas Manifestaţii pro-palestiniene au avut loc sâmbătă de asemenea în mai multe alte ţări europene, cu două zile înaintea împlinirii unui an de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent peste 41.800 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, în timp ce populaţia enclavei palestiniene care a supravieţuit bombardamentelor şi ofensivei israeliene trăieşte o catastrofă umanitară. Mii de manifestanţi reuniţi în capitala spaniolă Madrid au cerut astfel încetarea "genocidului" în Fâşia Gaza. Şi în capitala britanică Londra mii de manifestanţi, conduşi într-un marş de fostul premier laburist Jeremy Corbyn (în prezent independent) şi de fostul premier scoţian Humza Yousaf au purtat pancarte cu mesaje precum "Opriţi bombardarea spitalelor !" sau "Palestina liberă !". Tot la Londra va avea loc duminică şi o manifestaţie în memoria victimelor incursiunii efectuate de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. În Franţa, manifestaţii pro-palestiniene au avut loc la Paris şi în mai multe mari oraşe, precum Lyon, Toulouse şi Strasbourg, ca gest de "solidaritate cu palestinienii şi cu libanezii", în contextul campaniei militare lansate acum de Israel şi în Liban contra grupării pro-iraniene Hezbollah.

Ciclonul Boris face ravagii în Europa (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ciclonul Boris face ravagii în Europa

Ciclonul Boris face ravagii în Europa. Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă asupra Europei Centrale şi de Est anunţă inundaţii care ar putea atinge "o amploare inedită", au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă, care urmăresc "cu uimire" aceste evenimente. Ciclonul Boris face ravagii în Europa "Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002", care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat De câteva zile, prognozele meteorologice au permis alertarea autorităţilor şi a publicului. "S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sunt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment", a adăugat specialista. Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat în acest weekend, "cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate". "Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb", a spus ea. "Precipitaţii extrem de intense au fost observate de-a lungul frontierei ceho-polone, iar previziunile noastre pentru anumite râuri şi în aval indică inundaţii care ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent", a avertizat specialista. Ploi sunt aşteptate şi "în următoarele zile", în contextul în care râurile sunt deja pline, iar solul este saturat. Cum se formează aceste furtuni? "Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale", a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine. În cazul ciclonului Boris, "condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp", a adăugat specialistul. Schimbările climatice "Pentru a stabili dacă schimbările climatice sunt sau nu la originea lui Boris va fi nevoie de analize suplimentare, bazate pe date istorice şi modele climatice", a subliniat Malcolm Mistry. "Însă, studii recente au arătat că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii climei, inclusiv la latitudini mai înalte", a spus el. Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă. "Câteva săptămâni mai târziu, zone vaste se pregătesc pentru multe ploi", a declarat Hannah Cloke. "Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice", a adăugat ea. "Avem încă un drum lung de parcurs pentru a ne adapta viaţa la această nouă normalitate", a notat Cloke. Însă, "oamenii de ştiinţă sunt încrezători că reducerea mai rapidă şi imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră va ajuta la prevenirea mai multor astfel de evenimente în deceniile următoare", a precizat specialista.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră