duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

80 articole
Eveniment

Europa poate scăpa de gazele rusești

Europa poate scăpa de gazele rusești până iarna viitoare, dar va costa, arată un studiu al unui influent think-tank din Bruxelles, Bruegel.org. Însă, ieri, și Uniunea Europeană a pus la punct un plan pentru a reduce depedența de importurile de energie din Rusia, dar acesta are ca orizont anul 2030. Europa poate scăpa de gazele rusești Aceste proiecte vin în contextul în care luni seara un înalt oficial rus a amenințat cu oprirea livrărilor de gaze prin Nord Stream 1, conducta care aprovizionează Germania. Planul Uniuniii Europene, denumit RePowerEU, are trei direcții: diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz, utilizarea gazelor lichefiate. Vor crește importurile de gaze din Algeria, Norvegia și Azerbaidjancreșterea producției de energie prin folosirea biomasei și hidrogenulu. Se va extinde folosirea pompelor de căldură și a producției de energie eoliene și fotovoltaice. creșterea eficienței energetice Însă acest proiect are ca orizont anul 2030. El nu a fost încă agreat la nivelul Uniunii Europene. Think-tank-ul Bruegel.org are prezintă un plan cu bătaie pentru iarna viitoare și crede că Europa se poate descurca fără gazele de la Gazprom, iarna viitoare. Alternative la Gazprom Datorită importurilor record de gaz natural lichefiat din ultimele luni, din țări precum Statele Unite, Europa ar trebui să poată rezista pe tot parcursul verii fără deficite severe de energie, chiar dacă Rusia își întrerupe în mod intenționat aprovizionarea cu gaze -— sau dacă infrastructura cheie este deteriorată, pe fondul luptelor din Ucraina. Cum funcționează sistemul de gaze lichefiate Foto: Bruegel.org Bruegel explică faptul că importurile de gaze lichefiate pot crește, dar acestea depind de infrastructura existentă în UE, precum și de bunăvoința Japoniei și Coreei de Sud, care ar trebui să renunțe la o parte din livrări pentru ca ele să ajungă în UE. În plus, contractele de gaze lichefiate sunt pe termen foarte lung, altfel nu pot fi justificate costurile foarte mari. ONG-ul din Bruxelles mai arată că, peste vară, ar trebui umplute la capacitate maximă depozitele de gaze din EU. Cost: circa 70 de miliarde de euro, față de 10 miliarde de euro, anul trecut. „Mesajul principal este: dacă UE este forțată sau dispusă să suporte costurile, ar trebui să fie posibilă înlocuirea gazului rusesc deja pentru iarna viitoare fără ca activitatea economică să fie distrusă, oamenii să înghețe sau să se ajungă la întreruperea furnizării de energie electrică. Dar pe teren, vor trebui revizuite zeci de reglementări (...) mulți bani vor trebui să fie cheltuiți rapid și vor fi luate decizii grele. În multe cazuri, timpul va fi prea scurt pentru răspunsuri perfecte. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Asigurarea că cât mai mult gaz este adus în UE și distribuit în mod echitabil între depozitele de țară este esențială pentru reducerea vulnerabilității UE la o escaladare prelungită. Acest lucru ridică trei provocări: 1) Aducerea a cât mai multă gaz în Europa, fără să se plătească drastic în exces; 2) Distribuirea gazului în Europa și; 3) Repartizarea costului acestei operațiuni”, scrie bruegel.org.

Europa poate scăpa de gazele rusești Foto: Gazprom
Europa menține Rusia în comerțul internațional (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional

Europa menține Rusia în comerțul internațional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut joi ca băncilor ruse să li se interzică să utilizeze sistemul de mesagerie SWIFT, principala reţea internaţională de plăţi din lume. Măsura ar lovi comerţul rusesc şi ar face mai dificile afacerile companiilor ruseşti. Propunerea s-a lovit de împotrivirea mai multor state UE, care preferă ca aceasta să fie rezervată pentru un pachet de sancţiuni ulterior. Europa menține Rusia în comerțul internațional Subiectul a fost abordat și la conferința de presă a președintelui american Joe Biden. De ce nu este exclusă Rusia din sistemul SWIFT? Aceasta a fost o întrebare care i-a fost pusă insistent lui Biden în timpul conferinței de presă de joi. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Președintele american a dat asigurări joi că tăierea Rusiei din rețeaua interbancară SWIFT, o roată esențială în finanțele globale, rămâne "o opțiune" de răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP. El a subliniat, însă, că "în prezent. aceasta nu este o poziție" împărtășită de europeni. Dar a asigurat că celelalte sancțiuni financiare anunțate joi de Statele Unite și aliații lor au avut "un impact la fel de mare sau chiar mai mare" decât această opțiune. SWIFT este esențial pentru siguranța tranzacțiilor SWIFT, sau "Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare la nivel mondial", este un sistem de mesagerie securizat care facilitează plățile transfrontaliere rapide, făcând fluxul comerțului internațional cursiv și fără probleme. Băncile care se conectează la sistemul SWIFT și stabilesc relații cu alte bănci pot folosi mesajele SWIFT pentru a efectua plăți. Mesajele sunt sigure, astfel încât instrucțiunile de plată sunt de obicei onorate fără îndoială. Acest lucru permite băncilor să proceseze volume mari de tranzacții cu rapiditate. A devenit astfel principalul mecanism de finanțare a comerțului internațional. În 2020, în jur de 38 de milioane de "mesaje FIN" SWIFT au fost trimise în fiecare zi prin platforma SWIFT, conform analizei sale anuale din 2020. În fiecare an, trilioane de dolari sunt transferate folosind sistemul. Fără SWIFT, tranzacțiile scad și costurile cresc SWIFT, fondată în anii 1970, este o cooperativă formată din mii de instituții membre care utilizează serviciul. Cu sediul în Belgia, SWIFT realizează un profit modest, doar 36 de milioane EUR în 2020, pe baza evaluării sale anuale din 2020. Este condus în principal ca un serviciu pentru membrii săi. Dacă SWIFT ar exclude băncile rusești, ar restricționa accesul țării la piețele financiare din întreaga lume. Pentru companiile și persoanele fizice rusești ar fi mai greu să plătească pentru importuri și să primească numerar pentru export, să împrumute sau să investească în străinătate. Băncile rusești ar putea folosi alte canale pentru plăți, cum ar fi telefoane, aplicații de mesagerie sau e-mail. Aceasta ar permite băncilor ruse să efectueze plăți prin bănci din țări care nu au impus sancțiuni, dar din moment ce alternativele ar putea fi mai puțin eficiente și sigure, volumele tranzacțiilor ar putea scădea și costurile ar putea crește. Elveția nu a adoptat sancțiunile Elveţia a decis joi să nu se alinieze sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, însă va lua măsurile necesare pentru a evita să fie utilizată ca bază pentru ocolirea lor de către Moscova, informează AFP. "Din raţiuni de neutralitate", Elveţia, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, nu a preluat direct sancţiunile adoptate la acea vreme de UE împotriva Rusiei, a amintit preşedintele elveţian, Ignazio Cassis, în timpul unei conferinţe de presă. Consiliul Federal (guvernul) al Elveţiei a emis în schimb "o ordonanţă menită să împiedice ocolirea sancţiunilor UE via Elveţia", a spus Cassis, la finalul unei reuniuni extraordinare. De asemenea, Elveţia a elaborat o listă de persoane şi companii ruse cu care intermediarii financiari nu sunt autorizaţi să stabilească noi relaţii de afaceri, iar dacă aceste relaţii există deja, ele vor necesita autorizare. Ea a luat de asemenea măsuri pentru a împiedica ocolirea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei pe piaţa fianciară elveţiană. Astfel, unele operaţiuni vor trebui şi ele să fie autorizate. Consiliul Federal a decis să continue această cale de mijloc şi după invadarea Ucrainei de către Rusia. Pentru că neutralitate "nu înseamnă indiferenţă", a subliniat preşedintele elveţian. Din ce în ce mai mulți bogați ruși în Elveția "Sancţiunile UE adoptate ieri (miercuri) trebuie să fie integrate în această ordonanţă sub formă de măsuri menite să împiedice ocolirea lor", a continuat preşedintele elveţian. "Unele măsuri vor fi întărite, în special în domeniul financiar", a adăugat el. Stânga elveţiană a apreciat aceste măsuri ca fiind prea timide, în timp ce, dimpotrivă, pentru dreapta populistă UDC, formaţiunea politică ce dispune de cele mai multe mandate în Parlament, aceste măsuri merg prea departe. Decizia luată de Elveţia este importantă, dat fiind rolul pe care îl are piaţa financiară elveţiană în Europa. De asemenea, prezenţa de bogătaşi ruşi în Elveţia nu a încetat să crească în ultimii ani. Cassis a mai anunţat joi închiderea ambasadei elveţiene la Kiev, unde sunt înregistraţi 268 de cetăţeni elveţieni. Aeroflot nu mai zboară în Marea Britanie Regatul Unit a impus joi o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei în replică la invadarea Ucrainei, interzicând compania aeriană Aeroflot şi vizând sectorul bancar, exporturile de tehnologii şi cinci oameni de afaceri, relatează AFP. Compania aeriană Aeroflot, membră a Alianţei SkyTeam cu Air France-KLM, nu va mai putea deservi Regatul Unit. Pe lângă cele cinci bănci sancţionate marţi, gigantul bancar rus de stat VTB este acum vizat, iar activele sale pe teritoriul Regatului Unit sunt îngheţate. La modul mai general, noile măsuri "vor permite excluderea totală a băncilor ruse din sectorul financiar britanic, care este bineînţeles cel mai important din Europa", a spus Boris Johnson. În total, 100 de noi entităţi vor fi vizate, precum conglomeratul Rostec (apărare, tehnologii, spaţiu). Cinci oameni şi femei de afaceri - Kirill Şamalov (petrochimie), descris de media drept fostul ginere al lui Vladimir Putin, Iuri Sliusar (aeronautică), Piotr Fradkov (bancă), Denis Bortnikov (bancă) şi Elena Gheorghieva (bancă) - sunt adăugaţi pe lista de personalităţi cărora li se interzice intrarea pe teritoriul britanic, unde activele lor sunt îngheţate. Canada a impus "sancțiuni severe" O nouă lege va fi adoptată pentru a viza exporturile către Rusia de tehnologie, ceea ce "va reduce capacităţile militare, industriale şi tehnologice ale Rusiei pentru ani de zile", a dat asigurări Boris Johnson. Canada va sancţiona "58 de persoane şi entităţi ruse" în răspuns la invazia Ucrainei de către armata rusă, a anunţat joi premierul canadian Justin Trudeau, invocând "sancţiuni severe", relatează AFP. Sancţiunile vor viza în special "membri ai elitei ruse", "mari bănci ruse" şi "membri ai Consiliului de Securitate rus", a precizat premierul canadian. "Suspendăm toate autorizaţiile de export pentru Rusia", a adăugat Justin Trudeau, apreciind că invazia rusă a Ucrainei reprezintă o "ameninţare imensă la adresa securităţii şi păcii în lume". Au fost impuse şi "sancţiuni suplimentare" băncilor ruse susţinute de stat şi Canada va "interzice toate tranzacţiile financiare cu acestea".

Restricțiile impuse de pandemie încep să dispară Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Restricțiile impuse de pandemie încep să dispară

Restricțiile impuse de pandemie încep să dispară din statele UE, omicron pare să fi adus relaxarea mult-dorită. România ar urma să evalueze situația la 15 februarie. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Restricțiile impuse de pandemie încep să dispară Iată măsurile adoptate în ultimele zile de stat europene: Marea Britanie: De la finalul lunii februarie, toate restricţiile pandemice vor fi eliminate, a anunţat Boris Johnson. Suntem cea mai liberă ţară din Europa, graţie apărărilor pe care ni le-am pus la punct. Învăţăm să trăim cu COVID-19”, a declarat secretarul de stat pentru sănătate, Sajid Javid.Italia: Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi.Spania: Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise.Portugalia: A relaxat restricţiile pentru străinii care deţin un certificat digital COVID-19 european, renunţând îndeosebi la obligaţia ca aceştia să prezinte un test negativ la COVID-19 înaintea intrării pe teritoriul portughez.Danemarca: A anulat toate restricţiile interne anti-COVID-19 de la 1 februarie Masca de protecție nu mai este impusă, iar la evenimente nu mai este cerut un certificat COVID-19. Guvernul danez doreşte să menţină doar pentru încă patru săptămâni anumite restricţii privind pătrunderea pe teritoriul ţării, precum obligativitatea realizării de teste anti-COVID-19 şi plasarea în carantină, în funcţie de ţara de provenienţă.Grecia: Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia.Suedia: renunţă la purtarea măştii în spaţii aglomerate sau în mijloacele de transport.

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie (sursă: Pexels.com)
Internațional

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie. Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie, potrivit digi24. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții. Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată. În Italia, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele zile. Oficialii au înregistrat marţi aproape 102.000 de noi infecţii, în scădere de la un nivel de două ori mai mare cu doar trei săptămâni în urmă. Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar. Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul. Nu se va mai prelungi regula ce impune izolarea persoanelor cu test pozitiv la coronavirus, atunci când măsura va expira la 24 martie, însă decizia ar putea fi chiar devansată. Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa. Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile. Teste negative la locul de muncă Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii. Numărul mare de contagieri, al persoanelor intubate şi al deceselor face ca Grecia să nu fie încă în măsură să ridice mai multe restricţii, cum au făcut alte ţări europene.În actuala situaţie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a decis să flexibilizeze doar ora de închidere a restaurantelor şi a barurilor, care nu mai sunt obligate să închidă la miezul nopţii şi să le permită să difuzeze muzică.

Premierul britanic ar putea fi demis(sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră