luni 22 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europa

161 articole
Mediu

Aricii europeni, din ce în ce mai puțini. Specia, inclusă în lista de animale "potenţial ameninţate cu dispariţia"

Populația de arici europeni, în declin. Populația ariciului european (Erinaceus europaeus) este în scădere în Europa, principalele cauze fiind expansiunea urbană și riscurile de pe drumurile aglomerate. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (UICN), specia a fost mutată din categoria "cu probabilitate mică de dispariție" în cea de "potențial amenințată cu dispariția". Populația de arici europeni, în declin Populația de arici europeni a scăzut semnificativ în mai mult de jumătate dintre țările unde este prezentă, printre care Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Țările de Jos, Germania și Austria. Citește și: EXCLUSIV Finul și cumătrul Sorinei Docuz, cu care Ciolacu are o relație „normală”, au primit funcții publice: juniorul – director la BTT, seniorul – șef la SMART, candidat PSD la Senat Potrivit cercetătoarei Sophie Rasmussen de la Universitatea Oxford, oamenii reprezintă principala amenințare pentru supraviețuirea acestei specii. Aricii, vulnerabili în fața pericolelor din mediul urban Pentru a se apăra de prădători naturali precum bursucii, vulpile și bufnițele, ariciul își folosește cei 8.000 de țepi de pe spate. Însă, această strategie nu funcționează în fața vehiculelor, iar accidentele rutiere reprezintă o cauză semnificativă a mortalității în rândul aricilor. Alte pericole provin din utilizarea pesticidelor, inclusiv în grădinile particulare, și scăderea populației de insecte, sursa principală de hrană a aricilor. Reproducerea și durata de viață a aricilor Aricii trăiesc, în medie, doi ani, iar reproducerea lor începe la sfârșitul primului an de viață. Ei pot avea între trei și cinci pui la o naștere, dar durata scurtă de viață limitează numărul de cicluri de reproducere. Astfel, mulți arici se reproduc doar o dată sau de două ori, ceea ce abia asigură stabilitatea populației. Măsuri pentru protejarea aricilor Sophie Rasmussen sugerează că, pentru a sprijini aricii, oamenii ar trebui să își transforme grădinile într-un mediu mai prietenos pentru faună. Măsuri simple, precum crearea unor "autostrăzi pentru arici" (găuri în garduri pentru a le facilita trecerea), oferirea de apă și hrană sau lăsarea grădinii într-o stare sălbatică, ar putea avea un impact pozitiv. Un semnal de alarmă Deși dispariția aricilor poate părea un aspect minor, Rasmussen atrage atenția că acest declin este un semnal de alarmă. "Suntem pregătiți să acceptăm responsabilitatea pentru dispariția acestei specii iubite? Iar dacă permit acest declin pentru o specie de care ne pasă, ce se va întâmpla cu cele pentru care nu avem nicio simpatie?", a întrebat retoric cercetătoarea.

Populația de arici europeni, în declin (sursa: Facebook/WWF Verdensnaturfonden)
Putin amenință "statele mici" din Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință "statele mici" din Europa: Au o populație foarte densă, trebuie să se gândească cu ce se joacă dacă Ucrainei i se permite să atace Rusia cu rachete cu rază lungă

Putin amenință "statele mici" din Europa. Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că avertismentele sale împotriva unui posibil sprijin occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus au fost auzite. Într-un interviu difuzat duminică pe Telegram, liderul rus a subliniat că Rusia ar putea lua măsuri în cazul unei astfel de escaladări. Putin: "Va trebui să luăm decizii" Vladimir Putin a declarat că Occidentul nu a oferit informații directe în acest sens, dar speră că avertismentele sale au fost înțelese. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Președintele a menționat că Rusia va lua măsuri dacă Ucraina primește permisiunea să atace ținte în adâncimea teritoriului rus cu arme occidentale. Temeri de escaladare și reacția SUA Până în prezent, Statele Unite au refuzat să furnizeze Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune pentru atacuri directe asupra teritoriului rus, temându-se de un conflict direct cu Rusia, având în vedere statutul ambelor țări ca puteri nucleare. Putin a avertizat în septembrie că orice sprijin pentru astfel de atacuri ar implica NATO într-un conflict direct cu Rusia și ar „schimba însăși natura conflictului”. Occidentul, acuzat Pentru Rusia, chiar dacă loviturile sunt efectuate de armata ucraineană, Putin consideră că sprijinul occidental - prin furnizarea de arme și informații - face ca Occidentul să fie responsabil indirect. Liderul rus a subliniat că astfel de atacuri ar fi pregătite cu ajutorul resurselor și informațiilor furnizate de aliații Ucrainei. Putin amenință "statele mici" din Europa În primăvară, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă permisiunea de a „neutraliza” locurile militare de lansare a rachetelor rusești. Această afirmație a fost percepută de Rusia ca un semn de deschidere din partea Occidentului pentru un sprijin mai direct al acțiunilor ucrainene. "În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă", a spus Putin la acea vreme.

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene (sursa: Telegram/Warfare Analysis)
Internațional

Manifestații pro-palestiniene în mai multe capitale europene. Incidente violente la Roma și Berlin, răniți și arestări

Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene. Cel puţin 24 de poliţişti şi trei manifestanţi au fost răniţi sâmbătă la o manifestaţie pro-palestiniană desfăşurată în capitala italiană Roma, în timp ce alte cinci persoane au fost arestate pentru tulburările provocate la această demonstraţie care nu a fost autorizată. Manifestații pro-palestiniene, în multe capitale europene Circa 7.000 de persoane s-au adunat la acest protest în Piaţa Ostiense. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasingAutorităţile au interzis marşurile pe străzile capitalei italiene şi au închis cu forţe de ordine în scop de descurajare zona unde aşteptau desfăşurarea manifestaţiei. Protestatarii s-au adunat totuşi şi au manifestant paşnic aproximativ trei ore, după care unii dintre ei au încercat să pătrundă în perimetrul izolat de poliţie, moment în care s-au declanşat confruntările cu forţele de ordine. Incidente au survenit şi în capitala germană Berlin, unde participanţii la o demonstraţie contra antisemitismului au avut altercaţii cu contra-manifestanţi pro-palestinieni. Un an de la atentatele Hamas Manifestaţii pro-palestiniene au avut loc sâmbătă de asemenea în mai multe alte ţări europene, cu două zile înaintea împlinirii unui an de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, soldat cu peste 1.200 de morţi, majoritatea civili, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent peste 41.800 de palestinieni, de asemenea majoritatea civili, în timp ce populaţia enclavei palestiniene care a supravieţuit bombardamentelor şi ofensivei israeliene trăieşte o catastrofă umanitară. Mii de manifestanţi reuniţi în capitala spaniolă Madrid au cerut astfel încetarea "genocidului" în Fâşia Gaza. Şi în capitala britanică Londra mii de manifestanţi, conduşi într-un marş de fostul premier laburist Jeremy Corbyn (în prezent independent) şi de fostul premier scoţian Humza Yousaf au purtat pancarte cu mesaje precum "Opriţi bombardarea spitalelor !" sau "Palestina liberă !". Tot la Londra va avea loc duminică şi o manifestaţie în memoria victimelor incursiunii efectuate de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. În Franţa, manifestaţii pro-palestiniene au avut loc la Paris şi în mai multe mari oraşe, precum Lyon, Toulouse şi Strasbourg, ca gest de "solidaritate cu palestinienii şi cu libanezii", în contextul campaniei militare lansate acum de Israel şi în Liban contra grupării pro-iraniene Hezbollah.

Ciclonul Boris face ravagii în Europa (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Boris îneacă Europa: furtuna excepțională abătută asupra Europei Centrale și de Est aduce noi inundații de amploare

Ciclonul Boris face ravagii în Europa. Ploile torenţiale care s-au abătut începând de sâmbătă asupra Europei Centrale şi de Est anunţă inundaţii care ar putea atinge "o amploare inedită", au avertizat oamenii de ştiinţă specializaţi în hidrologie şi climă, care urmăresc "cu uimire" aceste evenimente. Ciclonul Boris face ravagii în Europa "Inundaţiile se prefigurează a fi cele mai grave din regiune de la inundaţiile din 2002", care au afectat Praga, Dresda şi Viena, a estimat Liz Stephens, profesoară specializată în riscuri climatice şi rezilienţă la Universitatea Reading din Marea Britanie. Citește și: De ce Ciolacu nu arată cine răspunde pentru inundații: șeful Apelor Române este clientul lui Grindeanu, condamnat pentru că a condus beat De câteva zile, prognozele meteorologice au permis alertarea autorităţilor şi a publicului. "S-au tras învăţăminte din inundaţiile majore din Europa din 2002 şi 2021, dar în unele locuri prognozele anunţă inundaţii de o amploare inedită, iar istoria ne-a arătat că oamenii sunt adesea surprinşi de consecinţele a priori inimaginabile pe care le poate avea un astfel de eveniment", a adăugat specialista. Hannah Cloke, profesoară de hidrologie în cadrul aceleiaşi universităţi, a asistat în acest weekend, "cu un amestec de uimire şi groază, la modul în care previziunile devin realitate". "Ploaia a fost atât de intensă încât hărţile precipitaţiilor, care utilizează nuanţe vii pentru a descrie cele mai abundente precipitaţii, au rămas fără culori; a trebuit să trecem la alb, iar pe hartă era, într-adevăr, foarte mult alb", a spus ea. "Precipitaţii extrem de intense au fost observate de-a lungul frontierei ceho-polone, iar previziunile noastre pentru anumite râuri şi în aval indică inundaţii care ar putea depăşi standardele experimentate până în prezent", a avertizat specialista. Ploi sunt aşteptate şi "în următoarele zile", în contextul în care râurile sunt deja pline, iar solul este saturat. Cum se formează aceste furtuni? "Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore; cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale", a explicat Malcolm Mistry, profesor asistent la London School of Hygiene and Tropical Medicine. În cazul ciclonului Boris, "condiţiile atmosferice, cum ar fi un front rece arctic şi jet stream-ul, precum şi topografia, în special munţii, par să fi contribuit la încetinirea progresiei sale, rezultând un potop care a căzut într-o perioadă foarte scurtă de timp", a adăugat specialistul. Schimbările climatice "Pentru a stabili dacă schimbările climatice sunt sau nu la originea lui Boris va fi nevoie de analize suplimentare, bazate pe date istorice şi modele climatice", a subliniat Malcolm Mistry. "Însă, studii recente au arătat că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente în contextul încălzirii climei, inclusiv la latitudini mai înalte", a spus el. Regiunile Europa Centrală şi de Est au încheiat o vară marcată, în numeroase zone, de secetă. "Câteva săptămâni mai târziu, zone vaste se pregătesc pentru multe ploi", a declarat Hannah Cloke. "Exact tipul de condiţii care devin din ce în ce mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice", a adăugat ea. "Avem încă un drum lung de parcurs pentru a ne adapta viaţa la această nouă normalitate", a notat Cloke. Însă, "oamenii de ştiinţă sunt încrezători că reducerea mai rapidă şi imediată a emisiilor de gaze cu efect de seră va ajuta la prevenirea mai multor astfel de evenimente în deceniile următoare", a precizat specialista.

Partenera lui Putin preferă luxul european (sursa: NPR)
Eveniment

Partenera lui Putin, fosta gimnastă Alina Kabaeva, călătorii de lux în Europa inclusiv după invadarea Ucrainei de către Rusia

Partenera lui Putin preferă luxul european. Alina Kabaeva, partenera lui Putin (și poate deja a doua soție), precum și mama ultimilor trei copii ai săi, călătorea constant – în cele patru destinații europene preferate – la Torino și Milano, pentru a intra în Italia, sau a merge în Alpii italieni și francezi. Partenera lui Putin preferă luxul european Acest lucru poate fi descoperit examinând așa-numitele “Fsb border leaks”, o serie de informaţii scurse din datele de frontieră înregistrate de serviciile secrete ruse, care în ultimele săptămâni ne permit să reconstituim multe lucruri interesante despre oligarhi, miliardari și elita lui Putin. Citește și: Fiscul a descoperit că sunt români care câștigă și 20 de milioane de lei pe an pe persoană fizică, dar nu-și plătesc impozitele. Cazuri în București și Cluj Despre stilul lor de viață, dar și despre complicii care au putut să asigure maxima intimitate în luxoasele lor peregrinări europene până și celor mai discutate și compromise figuri ale unui regim care începuse să sufere sancțiuni din 2014 (pentru anexarea ilegală a Crimeei) și invadase și încălcase deja suveranitatea națională a Georgiei. Pe scurt, era mult în afara legalității internaționale, chiar dacă aproape toată lumea din Occident închidea ochii. Kabaeva îndrăgostită de Italia De ce iubea Kabaeva atât de mult oraşele Torino și Milano? Din diferite motive. Călătoriile înregistrate – pe care le putem consulta datorită „Agentstvo”- acoperă (este posibil totuşi ca baza de date scursă să nu fie completă) o perioadă de timp cuprinsă între septembrie 2014 și anul 2023. Primul dintre zborurile din baza de date este o călătorie de 12 zile în septembrie 2014 împreună cu mama sa, Lyubov Kabaeva la Lugano, mai precis la clinica Sant’Anna, unde în 2015 l-a născut pe primul dintre copiii ei cu Putin. După naştere, Kabaeva nu a zburat timp de un an (sau baza de date este incompletă), dar în vacanța cu ocazia Anului Nou 2016 a revenit în Italia: a călătorit de la Soci în Europa, unde a stat trei zile, aterizând la Torino și s-a întors plecând din Lyon, Franța. Între lunile martie și iunie 2016, Kabaeva a venit de trei ori în Italia, ruta fiind Soci – Milano, unde a stat două-trei zile. Călătorii care ar putea fi legate și de o sesiune de shoping în capitala modei. Tot în iunie a mers şi în oraşul ei natal, Tașkent. Vacanțele în Maldive În 2017 și 2018, Kabaeva a avut obiceiul de a petrece o săptămână în timpul primăverii în Maldive cu anturajul ei apropiat, care este compus din sora sa Leysan Kabaeva, Anna Nazarova și Olesya Fedina, fosta colegă de clasă a lui Leysan, Elena Erkhan și soția patinatorului Anton Sikharulidze, Victoria. Tot în această perioadă a efectuat alte zboruri către Alma-Ata, Tașkent, Munchen, Geneva și din nou de trei ori către Milano. Kabaeva venea des la Milano, Torino, Lugano și Lyon, și dtorită faptului că toate aceste oraşe erau destul de aproape de una dintre principalele reședințe europene pe care le folosea, vila de la Geneva a oligarhului și marelui prieten al lui Putin, Gennady Timchenko. Din iulie 2018, poate din cauza celei de-a doua nașteri, timp de un an și jumătate Kabaeva călătorește mai puțin, apoi se reîntoarce la Lugano şi la Milano, unde revine în noiembrie 2021 pentru a primi un premiu sportiv. Torino era o destinaţie convenabilă pentru a merge la schi la Courchevel, Meribel sau Courmayeur. Când a întrerupt zborurile în Europa La un moment dat, Kabaeva întrerupe pentru încă un an și jumătate zborurile în Europa: este faza imediat anterioară invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Ştia ceva Kabaeva cu mult înainte de invazie? Cert este că a decis să nu mai zboare în Europa, și nici în mult iubita sa Italie, cu mult înaintea sancțiunilor. Iar de la începutul războiului şi până în prezent, a zburat în principal doar în Uzbekistan. Şi uneori, la Minsk. Investigație La Stampa, preluată de Rador

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa (sursa: BBC)
Eveniment

Bombardarea unei școli din Gaza de către Israel a îngrozit Europa. Reacții dure din UE și Marea Britanie

Gaza, bombardarea unei școli șochează Europa. Atât șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, cât și ministrul de Externe britanic David Lammy, s-au declarat „îngroziți” de lovitura israeliană asupra unei şcoli din oraşul palestinian Gaza. Gaza bombardarea unei școli șochează Europa ''Sunt îngrozit de imaginile unei şcoli din Gaza servind ca adăpost şi care a fost atinsă de o lovitură israeliană, soldată cu zeci de victime palestiniene. Cel puţin 10 şcoli au fost ţintite în ultimele săptămâni. Nu există nicio justificare pentru aceste masacre'', a scris Josep Borrell pe platforma X. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Ministrul de externe britanic David Lammy a afirmat, la rândul său că este "îngrozit" de atacul aerian al Israelului asupra unei şcoli din Gaza. "Sunt îngrozit de lovitura militară israeliană asupra şcolii al-Tabeen şi de pierderea tragică de vieţi omeneşti", a scris şeful diplomaţiei britanice pe platforma X. "Hamas trebuie să înceteze să pună în pericol civilii. Israelul trebuie să se conformeze cu Dreptul Internaţional Umanitar. Avem nevoie de o încetare imediată a focului pentru a proteja civilii, pentru a-i elibera pe toţi ostaticii şi de o încetare a restricţiilor privind ajutorul", a adăugat ministrul britanic. Londra a anunţat recent un ajutor de 6 milioane de lire sterline (7 milioane de euro) pentru a susţine "în special distribuirea apei pentru 55.000 de persoane în Gaza". Atacul s-a soldat cu peste 100 de morţi şi alte zeci de persoane rănite, conform surselor medicale şi de securitate din enclava palestiniană, un bilanţ încă provizoriu. Armata israeliană a recunoscut atacul, însă a afirmat că școală bombardată adăpostea un centru de comandă al grupării Hamas şi că a încercat să limiteze riscul provocării de victime civile. Hamas a negat că ar avea o bază în acea şcoală.

Cireșe din Cotnari în toată Europa (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Cireașa de pe tortul unui business bun: o companie din Cotnari vinde cireșe în toată Europa

Cireșe din Cotnari în toată Europa. Compania lucrează peste 100 de hectare de plantații pomicole în zona cunoscută mai degrabă pentru vinuri. Cireșe din Cotnari în toată Europa Fructele ajung din fabrica ieșeană în majoritatea țărilor europene. Ele sunt comercializate sub brandul "Panere", organizație ce reunește 20 de producători de fructe. Citește și: GALERIE VIDEO-FOTO Imagini stupefiante de pe noul pod peste Dunăre de la Brăila: tranșee și „valuri” în asfalt, crevase de câțiva centimetri adâncime. Se circulă cu cel mult 15 km/h Cerasus Grup, unul dintre cei mai mari producători și comercianți de cireșe din România a încheiat sezonul cu vânzări de 2,5 milioane de euro. Compania este din județul Iași, din satul Cotnari, și produce, anual, între 1.100 și 1.200 de tone de cireșe, din peste 12 soiuri diferite. Continuarea, în Ziarul de Iași.

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

AUR, oaia neagră a extremei drepte europene: a luat un scor mult mai mic decât omologii din Franța, Italia, Germania și Austria la alegerile europarlamentare

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Rusia bombardează Europa cu știri false (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Europa, bombardată cu știri false răspândite de Rusia. Scopul: influențarea alegerilor europene

Rusia bombardează Europa cu știri false. Franţa şi alte ţări europene sunt "bombardate de propaganda rusă" odată cu apropierea alegerilor europene din 9 iunie, a avertizat ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul cotidianului Ouest France. Rusia bombardează Europa cu știri false "Suntem bombardaţi de propaganda Rusiei lui Vladimir Putin şi a curelelor sale de transmisie", şi-a exprimat îngrijorarea Barrot în acest interviu. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” "Nu trece o săptămână fără ca Franţa să fie ţinta unor manevre coordonate şi deliberate pentru a perturba dezbaterea publică şi a interfera în campania pentru alegerile europene", a adăugat el. Ministrul a citat mai multe cazuri recente: "deturnarea site-ului Ministerului Apărării pentru un apel fictiv ca 200.000 de oameni să meargă să lupte în Ucraina" sau "cel al Ministerului de Interne pentru anunţul fictiv al înăspririi condiţiilor de primire a refugiaţilor ucraineni". El a amintit, de asemenea, de campaniile de ştiri false privind răspândirea tuberculozei în Franţa sau de "un presupus val de anulare a nopţilor de hotel din cauza contextului de securitate". Propaganda plătită de la "Voice of Europe" Întrebat despre posibilitatea ca aceste campanii să influenţeze rezultatele alegerilor, Barrot a subliniat că "riscul este dovedit" şi a reamintit că Franţa, Germania şi Polonia au convenit asupra unui mecanism de alertă coordonat "pentru a face faţă împreună". Bruxellesul avertizează regulat asupra riscurilor unei intensificări a campaniilor de dezinformare provenind din Rusia odată cu apropierea alegerilor europene, menite să influenţeze rezultatele votului şi să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul declanşat de Moscova. La sfârşitul lui martie, Praga a dezvăluit descoperirea de către serviciile de informaţii cehe a unei reţele orchestrate de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina prin intermediul site-ului Voice of Europe. Belgia a raportat apoi că, potrivit serviciilor sale, unii europarlamentari "au primit bani" în acest context pentru a transmite mesajele Rusiei. Cazul a determinat justiţia belgiană să deschidă o anchetă.

Extremiștii europeni de dreapta, în top (sursa: Facebook/European Parliament)
Eveniment

Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30%

Extremiștii europeni de dreapta, în top. Alegerile europene din 2024 atrag mai mulți votanți ca în trecut. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie, 57% dintre alegători sunt interesați de alegeri europene, cu șase puncte mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene anterioare din 2019, iar 68% intenționează să voteze, o creștere de nouă puncte. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” România se situează printre țările cele mai dornice să voteze: 60%. Comparativ: în Germania, dorința de vot a fost exprimată de 65%, în Austria, 61%, iar în Franța, 43%. Polonia și Olanda se situează pe primele locuri: 68 și 69%. Extremiștii europeni de dreapta, în top În aproape o duzină de state membre ale UE, inclusiv Franța și Germania, partidele de extremă dreaptă sunt ori la guvernare, și/ori ocupă primele locuri în sondaje, pentru alegerile europene. În Austria, FPÖ are în sondaje 30%, iar în Germania, AfD, 22%. În Franța, Adunarea Națională (RN) este cu zece puncte deasupra alianței centriste a lui Emmanuel Macron. În Italia, partidul de extremă dreaptă al Giorgiei Meloni, Frații Italiei, rămâne în fruntea sondajelor: 29%. Sondajele sugerează, de asemenea, că partidul anti-Islam al olandezului Geert Wilders este printre cele favorite la alegerile europene. Franța: Jordan Bardella (Adunarea Națională) Potrivit unui sondaj din decembrie, 2023, Adunarea Națională (RN) se află în topul preferințelor alegătorilor francezi: 30%. În 2019, partidul era cotat cu 19,53% RN este condus în prezent de Jordan Bardella, 28 de ani, economist. În septembrie, Bardella a confirmat că este principalul candidat la alegerile europene din 2024. În decembrie, potrivit unui sondaj, Bardella a devenit a șasea personalitate politică favorită a francezilor. În timpul campaniei sale pentru alegerile europene din 2019, Bardella a evocat, în timpul unei emisiuni la BFM, teoria conspiraționistă emisă de Renaud Camus, eseist francez și politician de extremă dreapta, "Marea înlocuire". Potrivit acestei teorii ar exista o elită globală care urmărește înlocuirea populației albe din Europa cu popoare non-europene. În 2021, după ce Ali Rabeh, un musulman, a fost reales ca primar al orașului Trappes, Bardella a descris orașul drept o "republică islamică" la postul de radio Europa 1. După ce a fost inculpat pentru această declarație, Bardella a declarat: "Sunt dezamăgit de faptul că sistemul de justiție francez urmărește astăzi același obiectiv ca și islamiștii, de a-i reduce la tăcere pe cei care denunță probleme reale și pe cei care se opun transformării nenumăratelor cartiere din Franța". Tot în 2021, el a postat pe Facebook declarații de susținere pentru Génération Identitaire, o organizație de extremă dreaptă care fusese dizolvată de guvernul francez pentru incitarea la ură și violență rasială. Germania: Maximilian Krah (AfD) Maximilian Krah este avocat, are 46 de ani și e membru al Parlamentului European pentru Alternativa pentru Germania (AfD) AfD este un partid politic populist de dreapta, cunoscut pentru euroscepticism și opunerea imigrării în Germania. Majoritatea oficialilor AfD pledează fie ca UE să fie redusă la o uniune economică, fie ca Germania să părăsească Uniunea Europeană. Modelul de urmat declarat al candidaților AfD la alegerile europene: premierul Ungariei, Viktor Orbán. În februarie 2023, Maximilian Krah a fost suspendat din grupul parlamentar "Identitate și democrație" (ID), de care aparține AfD în Parlamentul UE, din cauza unor acuzații de fraudă. În iulie 2023, AfD l-a desemnat cel mai important candidat al la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Krah a sprijinit public partidul extremistului de dreapta Éric Zemmour în campania electorală pentru prezidențiale din Franța. Krah susține și apropierea de China, jucând un rol cheie în poziția partidului, din ce în ce mai prietenoasă cu China. Companiile Huawei și Petroleum China i-au cofinanțat mai multe călătorii în Republica Populară. La sfârșitul anului 2019, în timpul unei asemenea vizite, Krah a declarat presei de stat chineze că Huawei trebuie să fie implicată în extinderea rețelei 5G în Germania, altfel "suveranitatea germană ar fi în pericol". Întrebat de încălcările drepturilor omului din China, Krah s-a plâns în mass media germane că există o campanie masivă de dezinformare cu privire la China. În viziunea lui Krah, dictatura din China nu ar trebui să mai joace un rol în politica externă și economică a Germaniei. În schimb, Germania ar trebui să folosească banii chinezi pentru a se consolida într-o zonă de liber schimb cu Rusia, pentru a putea face față SUA. Austria: Harald Vilimsky (FPÖ) Popularitatea FPÖ a scăzut drastic înaintea alegerilor europene din 2019. Cauza: scandalul provocat de o înregistrare video din 2017, în care liderul partidului, Heinz-Christian Strache, și Johann Gudenus, un alt politician FPÖ, au propus contracte guvernamentale unei presupuse nepoate a unui oligarh rus. Aceasta pretindea că vrea să investească în Austria, propunând să cumpere un pachet de 50% din ziarul austriac Kronen Zeitung pentru a-i schimbe poziția editorială în sprijinul FPÖ. În schimb, Strache îi oferea contractele publice, cerând de asemenea înlăturarea câtorva jurnaliști. După izbucnirea scandalului, FPÖ a căzut în sondaje pentru alegerile europene la 17%. Apropierea politicienilor FPÖ de Rusia s-a manifestat însă și cu alte ocazii. În 2018, Karin Kneissl, nominalizată de FPÖ pentru funcția de ministru de Externe, l-a invitat pe Vladimir Putin la nunta ei. Kneissl a fost fotografiată îngenunchind în fața liderului de la Kremlin. În 2023, aceasta s-a mutat în Rusia. În prezent, FPÖ ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile europene, ajungând la cel puțin 30%. SPÖ și ÖVP au ajuns pe locurile doi și, respectiv, trei. Social-democrații ar avea aproximativ 24%, iar Partidul Popular, 23%. Principalul candidat al FPÖ este Harald Vilimsky, un critic frecvent al Uniunii Europene. Harald Vilimsky are 58 de ani și este economist. Anul trecut, în iulie, Vilimsky susținea vehement veto-ului dat de Austria intrării României și Bulgariei în Schengen: "Un NU clar expansiunii Schengen în România și Bulgaria!". Potrivit lui Vilimsky, dorința EU de a extinde Schengen avea legătură doar cu "protecția climei”": "Argumentul pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen sunt motoarele cu ardere ale acelor autovehicule care trebuie să aștepte la graniță". La sfârșitul lunii decembrie, după ce România și Bulgaria obținuseră acordul pentru Schengen aerian, Harald Vilimsky, a susținut că aceasta este "o decizie greșită și precară". "Ceea ce este vândut oamenilor drept aderare treptată la Schengen nu e altceva decât deschiderea ușii pentru migrația ilegală nestăpânită în Austria și, prin urmare, un risc clar de securitate pentru țara noastră", a declarat Vilimsky, care a adăugat: "Decizia duce la o nouă pierdere a controlului și oferă oportunități suplimentare pentru traficanții și migranții ilegali de a-și îndrepta drumul spre Austria".

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

Germania, cel mai generos stat cu refugiații ucraineni. Polonia și Cehia taie masiv din ajutoarele de hrană și cazare. Și România a impus condiții restrictive, dar și întârzie plățile

Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni. Războiul din Ucraina a provocat în Europa cea mai mare deplasare de oameni de la al Doilea Război Mondial: peste șase milioane de refugiați ucraineni. Pe 3 ianuarie 2024, în Europa erau înregistrați 5.936.700 de refugiați din Ucraina. Comparativ cu numărul populației, Polonia e pe primul loc în acordarea de protecție temporară, găzduind 955.110 de persoane. Citește și: Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe Pe locul doi se situează Germania, cu 1.235.960, iar pe locul al treilea, Republica Cehă, cu 357.960. Deși, inițial, refugiații ucraineni au fost primiți cu brațele deschise în statele Uniunii Europene, guvernele oferind imediat adăpost și ajutoare sociale, după aproape doi ani, entuziasmul a început să scadă. Beneficiile guvernamentale pentru refugiați se diminuează sau dispar cu totul. Uneori anunțate, alteori, trecute sub tăcere. România a cheltuit 122 de milioane de euro România găzduiește în prezent 140.585 de refugiați ucraineni. Imediat după invazia rusă în țara vecină, Bucureștiul a primit multe laude internaționale pentru modul cum a primit refugiații. În primele luni de la declanșarea războiului, România a alocat aproximativ 63 de milioane de euro pentru ajutorarea celor fugiți din calea trupelor ruse. Până în iunie 2023, statul român a susținut financiar refugiații din Ucraina cu o sumă estimată de institutul economic german IfW Kiel la 122 de milioane de euro. Sprijinul statului român s-a dovedit a fi, însă, unul precar. La sosirea în România, refugiații ucraineni erau dependenți de ajutorul oferit de ONG-uri sau de persoane fizice. Mai mult de jumătate dintre ucraineni au declarat că societatea civilă i-a ajutat mai mult decât autoritățile. În prezent, există restanțe la plata subvențiilor. Gratuitatea transportului, inițiată în 2022, s-a redus pe o perioadă de doar cinci zile de la intrarea refugiatului în țară. Din cauză că nu s-a depus nici un efort real de integrare, din cei peste 140.000 de refugiați, mai puțin de 7.000 au reușit să se angajeze. Programul "50/20", eșuat în speculă Pe 27 februarie 2022, Guvernul României a adoptat OUG nr. 15/2022, prin care se constituia cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară refugiaților din Ucraina. Una din primele măsurile de sprijin instituite a fost programul "50/20" prin care statul român deconta 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru mâncare. Programul a fost însă sistat în luna aprilie 2023. Existau deja restanțe la plăți, însă Guvernul a invocat depistarea mai multor nereguli. Potrivit unui document, guvernul a sesizat că acest program devenise "o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași", fapt ce a dus "la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români". Nou program: "2.000/600" De la 1 mai 2023, a intrat în vigoare programul "2.000/600". Acesta prevedea alocarea unei sume de 2.000 de lei de familie, pentru cazare, și 600 de lei de persoană, pentru mâncare. Banii nu mai erau decontați, ci oferiți direct refugiaților. Însă pentru a accesa fondurile, aceștia trebuia să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, să aibă un cont într-o bancă din România. Însă statul român nu a comunicat suficient cu băncile pentru simplificarea procedurilor: solicitantul contului trebuia să înțeleagă limba română, pentru a putea semna contractul în deplină cunoștință de cauză. În lipsa cunoașterii limbii și a unui translator autorizat, multe instituții bancare au refuzat cererile de deschidere de cont. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 În plus, pentru acte, refugiații aveau nevoie și de o adresă de rezidență din Ucraina, însă toate documentele lor erau scrise în alfabet chirilic. Refugiații trebuia să le traducă și să le autorizeze. O dată deschis contul în bancă, familiile cu copii aveau să fie supuse unor condiții suplimentare. Suportul financiar era oferit pentru maximum 12 luni, doar dacă adulții erau încadrați în câmpul muncii și copiii înscriși la școală din România. Fetiță ucraineancă, la școala românească Oksana a ajuns în România, împreună cu fiica ei de 11 ani, la finele anului 2022. Proprietarul care i-a găzduit a mărturisit pentru DeFapt.ro că, în primele luni, a plătit din buzunarul propriu toate utilitățile apartamentului (de la întreținere la internet): "Banii din decembrie 2022 urma să fie plătiți în ianuarie 2023. I-am primit abia în luna mai. Banii din aprilie 2023 au fost virați abia pe 3 ianuarie 2024.". Din mai 2023, Oksana a accesat, din nou cu ajutorul proprietarului, programul "2.000/600". Fiind absolventă a Facultății de Turism din Ucraina, nu și-a putut găsi un job potrivit calificării. Pentru a primi ajutorul financiar pentru 12 luni, și-a înscris fetița la o școală din sectorul 6. Deși nici una dintre ele nu cunoaște limba română. Ministerul Educației nu dezvoltase la acea dată nici un fel de program educativ pentru refugiați pentru a-i învăța limba română. Fetița a urmat câteva asemenea cursuri oferite de ONG-uri. Totuși, nu putea ține pasul cu predarea la clasă, care se face în limba română. Pentru a nu stagna educațional, a continuat online și cursurile școlii din Ucraina. O povară pentru un copil, obligat astfel să facă două școli. Dimineața, merge la cursurile școlii românești (unde prezența este obligatorie, dar beneficiile, zero), seara face cursuri online la școala ucraineană, ca să învețe. Noaptea și week-endurile, își face temele. Banii pe lunile mai și iunie 2023, Oksana i-a primit abia în septembrie. Valoarea plăților restante pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni pentru perioada aprilie-iulie 2023 este de 63,7 milioane de euro. Polonia, sumă enormă în 2022 pentru refugiați După izbucnirea războiului, Varșovia a ajutat imediat refugiații ucraineni, oferind cazare gratuită, acces la educație, asistență medicală și ajutoare familiale. În 2022, suma alocată refugiaților ucraineni a fost de 8,36 miliarde de euro. Printre altele, refugiații ucraineni au beneficiat și de programele guvernamentale "Familie 500+" și "Bun început". "Familie 500+" este un ajutor financiar acordat de guvern familiilor cu copii în întreținere. Acestea primesc, lunar, 500 PLN (aproximativ 115 euro) pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani, indiferent de venitul familiei. "Bun început" este un ajutor financiar de 300 PLN (69 de euro) pentru toți elevii care încep anul școlar. Indemnizația se acordă o dată pe an pentru fiecare copil care frecventează școala până când acesta împlinește 20 de ani. Potrivit datelor guvernamentale, pentru refugiații ucraineni din Polonia s-au alocat peste 500 de milioane de euro pentru programul "500+", zece milioane de euro pentru programul "Bun început" și peste 28 de milioane de euro pentru indemnizațiile pentru nou născuți. Statele UE reduc ajutoarele refugiaților ucraineni Acordarea beneficiilor s-a schimbat, însă, în primăvara anului trecut. În martie 2023, o nouă lege a prevăzut că refugiații care locuiesc în Polonia mai mult de 120 de zile trebuie să acopere 50% din costurile cazării, iar cei a căror ședere depășește 180 de zile va trebui să acopere 75%. Pe 2 septembrie 2023, guvernul polonez a închis cel mai mare adăpost înființat pentru adăpostirea ucrainenilor care fugeau de invazia rusă. Acesta găzduia peste 9.000 de refugiați. La sfârșitul anului trecut, Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, a declarat că în 2024 extinderea sprijinului pentru refugiații ucraineni este incert: "Să ne amintim că reglementările sunt temporare și expiră la începutul anului viitor. Nimic nu este permanent.". În același timp, Müller a vorbit și despre plângerea Kievului împotriva embargoului polonez pe cereale: "Susținem Ucraina împotriva atacului rusesc. Aceasta privește și siguranța noastră. (...) Dar e inacceptabil ca atunci când interesele noastre economice sau agricole sunt amenințate, să fim supuși unei asemenea presiuni, morale sau legale.”. Pe de altă parte, dacă beneficiile le sunt retrase, refugiații ucraineni din Polonia vor decide să plece în alte state, precum Germania. Or, cum procentul inserării acestora în piața muncii poloneze a devenit deja unul semnificativ (65%), angajatorii au intrat în alertă. "Există o mare incertitudine în rândul angajatorilor, dacă guvernul va prelungi termenele limită sau va introduce modificări în cea ce privește refugiații ucraineni. Situația în companii este tensionată", a declarat Nadia Kurtieva, expertă în piața muncii, din cadrul Confederației Lewiatan. Alocația socială germană, foarte mare Până în prezent, Guvernul federal al Germaniei a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de aproximativ 28 de miliarde de euro, sub formă de sprijin umanitar, plăți directe sau sprijinit armat. Doar pentru refugiații din Ucraina, Germania a alocat, în 2023, 6,8 miliarde de euro. 3,75 miliarde de euro au fost fonduri ale guvernului federal, restul a fost asigurat din fondul guvernelor landurilor. Din iunie 2022, refugiații ucrainenii în Germania au beneficiat pe termen nelimitat de alocația socială pe care o primește temporar orice cetățean german: 502 de euro pentru adulți și un supliment de 420 de euro pentru fiecare copil. Cazarea și costurile suplimentare au fost și sunt încă acoperite de stat. În plus, guvernul federal a mizat pe integrarea refugiaților, oferind cursuri de limbă germană: aproximativ 60% dintre refugiații ucraineni au urmat astfel de cursuri. Spre deosebire de Polonia și Republica Cehă, unde refugiații ucraineni primeau mai puține beneficii, fiind nevoiți să se angajeze în locuri de muncă prost plătite, Germania a dorit ca aceștia să poată obține un loc de muncă corespunzător calificărilor. Strategia a dat, însă, greș: din octombrie 2022, proporția celor care s-au angajat a crescut doar cu un punct procentual. Beneficiile sociale în Germania, fiind atât de mari, au redus motivația de a căuta un loc de muncă. În timp ce, în Polonia, 65% dintre refugiații ucraineni au, în prezent, un loc de muncă, iar în Republica Cehă, 51%, în Germania, rata este de doar 19%. Nemulțumire în landuri Anul trecut, în septembrie, guvernul federal a anunțat că Germania intenționează să reducă ajutorul financiar alocat refugiaților ucraineni și să elimine și contribuția pentru integrare și școlarizare. Conform planurilor guvernului federal, statele și municipalitățile urma să fie sprijinite cu maximum 1,7 miliarde de euro în 2024, adică mai puțin de jumătate din ajutorul oferit în 2023, de 3,75 miliarde de euro. Intenția a nemulțumit oficialii landurilor. Pe 6 noiembrie a avut loc o întâlnire a acestora cu Cancelarul federal. S-a decis ca guvernul federal să efectueze către landuri, în prima jumătate a anului 2024, o plată de 1,75 miliarde de euro. Câteva săptămâni mai târziu, landurile au cerut reduceri de beneficii pentru refugiații din Ucraina. "Noii refugiații de război din Ucraina nu ar mai trebui să primească beneficii nelimitate, ci beneficii în conformitate cu Legea privind prestațiile solicitanților de azil", a declarat Reinhard Sager, președintele Consiliului Districtual. Consiliul Districtual a mai cerut înlocuirea beneficiilor în numerar cu beneficii în natură și introducerea obligativității de a lucra pentru refugiați. La sfârșitul lunii decembrie, cancelarul Olaf Scholz a declarat că, în 2024, Germania va oferi în continuare un sprijin considerabil Ucrainei: opt miliarde de euro pentru livrări de arme și ajutor financiar pentru bugetul ucrainean direct sau prin intermediul Uniunii Europene. În ceea ce-i privește pe refugiații ucraineni din Germania, este de așteptat ca suma alocată să fie "mai mare de șase miliarde de euro". Cehia, reduceri de peste 30% Republica Cehă, a alocat, până în ianuarie 2023, 1,96 miliarde de euro pentru refugiații ucraineni. Însă beneficiile financiare s-au diminuat drastic la mijlocul anului trecut. Inițial, refugiații ucraineni din Republica Cehă primeau un ajutor lunar de 200 de euro. După cinci luni, suma scădea la 130 de euro. Asigurarea de sănătate și costurile de cazare în locuințe private erau acoperite de stat, prin "indemnizația solidară" (3.000 de coroane, echivalentul a 121 de euro) De la 1 iulie 2023, LEX Ucraina, legea care prevede acordarea de beneficii refugiaților, a fost modificată. Schimbările au fost ample și au vizat reducerea cheltuielilor statului pentru ajutorarea refugiaților ucraineni cu mai mult de o treime. LEX Ucraina anulează cazarea gratuită pentru refugiații care stau în Republica Cehă mai mult de cinci luni, dacă nu se încadrează în grupuri considerate vulnerabile – persoanele în vârstă de peste 65 de ani, persoanelor cu dizabilități, părinții singuri ai copiilor preșcolari, femeile însărcinate și copii sub 18 ani. Indemnizația solidară, care oferă refugiaților locuințe gratuite, a fost anulată. Noul ajutor pentru acoperirea costurilor lunare, "Alocația umanitară", prevede o sumă de 2.110 coroane (85 de euro). Aceasta nu mai este însă acordată unei persoane care are salariu, fie și minim. Persoanele care se încadrează în grupul considerat a fi vulnerabil au dreptul la aproximativ 4.000 de coroane (162 de euro) doar dacă aparținătorii lor nu câștigă această sumă. În același timp, persoanele vulnerabile au asigurată cazarea în "locuințe umanitare", alocate de primării. Pentru a obține cazarea, aceste persoane trebuie să fie înregistrate în sistem ca "vulnerabile". Însă persoane înregistrate ca fiind vulnerabile în sistemul Ministerului Muncii și Afacerilor Sociale și care primesc alocația umanitară nu sunt înregistrate ca fiind vulnerabile și în sistemul HUMPO, care ține de Ministerul de Interne și care acordă cazare gratuită. Prin urmare, furnizorii de locuințe au încetat să primească banii pentru cazare. Unii au început să ceară suma pentru cazare direct de la refugiați. Statul nu restituie banii, chiar dacă se dovedește greșeala. În luna octombrie, ministerele acuzate de această problemă tehnică au interpretat LEX Ucraina: refugiații nu trebuie să aibă salariu, pentru a primi alocația umanitară, și trebuie să se încadreze în grupul vulnerabil, pentru a fi eligibili pentru cazare. Dacă aparținatorul unei persoane vulnerabile are un salariu, fie el și minim, nu mai primește nici alocația umanitară, nici cazare de urgență. Astfel, o mamă angajată full time, pentru un salariu net de 23.500 de coroane (în jur de 900 de euro) va trebui să plătească aproximativ 8.000 de coroane pe lună pentru cazare, și încă 12.000 de coroane pentru a angaja o bonă, creșele și grădinițele de stat nefiind disponibile. La final, din salariu îi rămân în jur de 3.500 de coroane, aproximativ 140 de euro. În prezent, două treimi dintre nou-veniții cu vârsta peste 17 ani au un loc de muncă, însă nu câștigă nici măcar 150 de coroane (șase euro) net pe oră. Aproape trei cincimi dintre cei angajați muncesc în poziții sub calificările lor. Șapte din zece refugiați din Republica Cehă trăiesc sub pragul sărăciei.

China livrează lumii o nouă boală (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

China livrează lumii o nouă infecție foarte transmisibilă: o colecție de pneumonii produce îngrijorare în Europa

China livrează lumii o nouă boală. Creşte îngrijorarea în Europa după ce o epidemie de pneumonii cu cauză necunoscută, apărută în China în ultimele săptămâni, s-a răspândit. China livrează lumii o nouă boală Aceasta pare să fi trecut oceanul către SUA şi, recent, au fost raportate şi primele cazuri în Europa. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ele nu sunt legate direct: nu a fost găsit un virus la toate persoanele infectate care să fie conectat de o sursă primară, însă valul de pneumonii este în creştere. Iar viruşii obişnuiţi, care pot duce la dezvoltarea de pneumonii, nu au fost responsabili de această dată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Magistrații români, cele mai mari salarii din Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cei mai corupți magistrați din Europa, românii și italienii, au și cele mai mari salarii (comparativ cu salariul mediu național). În Germania, mulți judecători au o a doua slujbă

Magistrații români, cele mai mari salarii. Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind justiția din UE, cele mai mari salarii ale magistraților, comparativ cu salariul mediu național, sunt în două țări. Magistrații români, cele mai mari salarii Este vorba de Italia și România, iar cele mai mici, în Germania. În Franța, unde renumerația magistraților lor nu a mai fost majorată de peste douăzeci de ani, a fost anunțată recent o creștere salarială fără precedent: peste o mie de euro în plus pentru un magistrat debutant. Citește și: Pensiile speciale ale magistraților au depășit borna de 22.000 de lei pe lună. Majorare medie de 200 lei într-o lună, în timp ce pensiile obișnuite au crescut cu un leu În același timp, Hexagonul se confruntă cu unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria Justiței: ministrul Eric Dupond-Moretti este acuzat că ar fi abuzat de funcţia sa. Acesta a inițiat mai multe anchete contra magistraților. În Italia, scandalurile legate de incompetența și corupția din justiție sunt la ordinea zilei. În Germania, judecătorii sunt criticați pentru că își iau un al doilea job. Italia: 137.700 de euro brut pe an În perioada stagiaturii, un judecător italian primește un salariu brut de aproximativ 22.766 euro pe an. Acesta crește considerabil pe măsură ce judecătorul devine titular și avansează în carieră. La fiecare patru ani, judecătorul e supus unor evaluări profesionale, iar salariul îi este mărit. Citește și: Judecătoarea Pivniceru, primă de pensionare de 30.000 de euro. Pensia anuală, aproape 400.000 de lei. Alți judecători cer aceeași primă în instanță După aproape 30 de ani de carieră, salariul de bază ajunge la 74.417 euro. Însă este suplimentat atât cu al treisprezecelea și al paisprezecelea salariu, cât și cu diferite indemnizații suplimentare. Astfel, salariul unui magistrat în Italia ajunge la aproximativ 137.700 de euro brut pe an. Om de afaceri rus, evadare din arest la domiciliu În luna aprilie, Ministrul Justiției, Carlo Nordio, a demarat proceduri disciplinare împotriva a trei judecători de la Curtea de Apel din Milano, acuzându-i de „neglijență gravă și impardonabilă”. Judecători vizați au acordat, în noiembrie 2022, arest la domiciliu unui antreprenor rus, Artem Uss. Omul de afaceri era căutat în SUA pentru presupusă spălare de bani și încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. Citește și: Prima de pensionare a magistraților, echivalentă cu șapte salarii, criticată chiar de un judecător: Legal, trebuie respinse cererile de acordare a acestei prime Artem Uss a fost arestat pe 17 octombrie, anul trecut, la Malpensa și a petrecut câteva luni în închisoare. Cei trei judecători ai Curții de Apel din Milano, Monica Fagnoni, Micaela Curami și Stefano Caramellino au decis, pe 21 martie, că acesta poate fi plasat în arest la domiciliu în Basiglio, în zona Milano. De aici, Uss a evadat în ziua următoare, pe 22 martie 2023. Câteva săptămâni mai târziu, acesta ajunsese în Rusia. Magistrați corupți După ce ministrul Carlo Nordio a inițiat procedurile disciplinare contra judecătorilor responsabili, Asociația Națională a Magistraților a reacționat, afirmând că Nordio își depășește atribuțiile și limitează, prin acest demers, „independența magistraților”. Scandalul vine la mai puțin de un an după clasarea dosarului Palamara, etichetat de presa italiană drept unul dintre cele mai grave din istoria justiției italiene. Citește și: Lăcomie extremă a magistraților pensionari speciali: vor și bonus de pensionare, echivalentul a șapte salarii, au dat instanțele în judecată Dosarul a fost deschis în 2019, când Luca Palamara, prim-procuror atunci al parchetului de la Roma, a fost acuzat de corupție. Palamara a fost acuzat că a solicitat și a intermediat angajări în cadrul CSM, în schimbul unor sume mari de bani, și că a influențat rezultatele mai multor anchete și sentințe. Verdictul a fost pronunțat în luna mai, 2022. Deși ancheta a vizat sute de magistrați din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Curții de Casație a cerut doar 29 de acțiuni disciplinare, care au dus la 20 de rechizitorii și 14 sancțiuni. Cel mai emblematic caz al acestui proces o privește pe Anna Canepa, procurorul parchetului național antimafia și antiterorism. În ciuda dovezilor că a intervenit pe lângă Palamara (convorbiri telefonice și mesaje), pentru a numi un coleg la conducerea parchetului Savona și numirea altuia la direcția antimafia, Canepa nu a fost supusă niciunei măsuri disciplinare. Procurorul Giovanni Salvi a ieșit la pensie două luni mai târziu, pe 9 iulie. Salariile din Franța, aproape ca în România Un magistrat în Franța își începe stagiul primind un salariu de 2.300 de euro net pe lună. După șapte ani de practică, remunerația se ridică la aproximativ 3.500 de euro net pe lună. La sfârșitul carierei, venitul lunar ajunge la 7.000 de euro pentru cele mai înalte funcții. Salariile variază, însă, în funcție de grad și vechime. Citește și: Viața de lux a șefului CCR, Marian Enache: 9.000 de euro lunar (300 de euro pe zi) – cheltuieli, plus economii de aproape 6.000 de euro pe lună. Totul, din bani publici: salariu, pensii speciale, sporuri Astfel, un magistrat de gradul I are un salariu brut cuprins între trei și cinci mii de euro, iar un magistrat de gradul II, între două și trei mii de euro. Primul președinte al Curții de casație are un salariu brut de 7.052 de euro. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Casație primește 6.433 euro brut. Președintele de cameră de la Curtea de Casație, 6.433 euro. Pe lângă aceste salarii brute, magistrații primesc și diverse indemnizații: costuri de transport, alocație pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, indemnizație de locuință, alocația pentru folosirea unei limbi străine. Război ministru - magistrați la Paris Recent, salariile magistraților au fost mărite, astfel încât salariul unui debutant va crește cu 1.346 de euro. Decizia a fost anunțată de Éric Dupond-Moretti pe 12 septembrie 2022, și a fost interpretată ca o împăcare cu magistrații. Dupond-Moretti inițiase în 2020 o serie de investigații contra acestora, ceea ce a dus la o creștere fără precedent a procedurilor disciplinare. Potrivit celui mai recent raport al Consiliului Superior al Magistraturii, în comparație cu deciziile disciplinare luate în ultimii ani de CSM (șapte în 2017, două în 2018 și cinci în 2019), în 2021 au existatat 17 asemenea măsuri disciplinare. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 EUR lunar din salariu și pensii speciale Sancțiunile disciplinare îndreptate contra magistraților pornesc de la mustrare și retragerea anumitor beneficii, până la excluderea temporară, cu privare parțială sau totală de salariu și revocare. Ministrul Dupond-Moretti a fost însă acuzat că a abuzat de funcția sa de ministru pentru a-și regla conturile cu magistrații. În prezent este judecat de Curtea de Justiție. Dacă va fi declarat vinovat, riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă de 500.000 de euro. Slujbele part-time ale magistraților afectează justiția Salariile magistraților germani sunt printre cele mai mici din statele Uniunii Europene. Salariul mediu anual al unui judecător este de 63.900 de euro, însă, în funcție de grad și de indemnizații, acesta poate ajunge la o sumă de aproximativ 100 de mii de euro pe an. Limita superioară este de 122.692 de euro anual. Subfinanțarea sistemului judiciar din Germania a fost criticată de Comisia Europeană. În raportul privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Republicii Federale o finanțare mai bună a sistemului, inclusiv mărirea salariilor judecătorilor și procurorilor. Din cauza salariilor mici, judecători de la cele mai înalte instanțe din Germania își iau un al doilea job, part-time. Un număr considerabil de judecători din Germania predau la universități, scriu lucrări academice și susțin prelegeri în seminarii private. Criticii acestor practici se plâng însă că judecătorii care lucrează și în alte părți pun în pericol independența justiției, job-urile part time venind în detrimentul îndatoririlor lor obișnuite. Potrivit unei anchete WELT, judecătorii de la Tribunalul Federal de Finanțe din München au câștigat în medie, anual, din aceste job-uri part time, 26.788 de euro, venit suplimentar, anual. Cel mai întreprinzător judecător a încasat aproape 108.000 de euro (cam cât salariul obișnuit) din aceste job-uri part-time.

Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic (sursa: catholicnewsagency.com)
Internațional

Restaurări de coșmar în Europa: ciment scrijelit în loc de piatră, imobile demolate, vopsea fluorescentă pe statui medievale. Amenzi de milioane de euro și închisoare în UE

Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic. Peste un pod medieval din Franța a fost turnat ciment. Mai apoi, un muncitor a desenat, pe cimentul ud, linii care să imite piatra. În Germania, demolarea unui monument istoric a revoltat locuitorii din München, iar amenzile s-au înăsprit: cinci milioane de euro și închisoare pentru deteriorarea monumentelor istorice. În Spania, Asociația restauratorilor de artă este îngrozită de numărul record de opere de artă distruse din cauza restaurărilor dezastruoase. Totuși, unele dintre acestea au ajuns chiar să atragă turiști. În Italia, Venus și Marte au primit „proteze” politice. Ciment scrijelit pe pod medieval În luna mai, în Franța, Podul Saint-Blaise (Najac, Aveyron), monument istoric clasificat, a fost deteriorat în urma unui exercițiu militar. Vehiculele blindate i-au distrus o bună parte din piatra și cărămida din construcția originară. Citește și: Bojdeuca lui Creangă din Iași era din lemne și lut. A devenit din ciment încă din 1984, după prima restaurare Podul, construit între 1259 și 1274, a intrat într-un proces de restaurare. Lucrările, comandate de primărie, au început și s-au încheiat rapid: au durat nouă zile, în loc de 20, cât era prevăzut în contract Însă, când podul a fost redeschis, locuitorii au fost șocați să vadă că porțiunea avariată a fost acoperită cu ciment, peste care cineva trasase, manual, niște linii care imitau piatra. Primarul din Najac, Gilbert Blanc, s-a declarat dezamăgit, iar reprezentanții Bâtiments de France au evaluat amploarea dezastrului. Concluzia: totul trebuia refăcut. Armata a plătit despăgubirile Comanda de refacere a lucrării a fost dată aceleiași companii. Monumentul a fost recondiționat, după două luni, respectând de data aceasta planurile inițiale. Nu au fost făcute publice nici numele companiei, nici costurile lucrărilor. Se știe doar că Armata franceză a plătit o parte din despăgubirea pentru noul șantier. În Franța, distrugerea, deteriorarea sau deteriorarea unei clădiri sau a unui obiect mobil clasat sau înregistrat ca monument istoric constituie infracțiune pedepsită de codul penal. Pedeapsa maximă prevăzută este de șapte ani închisoare și amendă de 100.000 de euro, putând fi majorată la zece ani închisoare și de 150.000 de euro. Casa Ceasornicarului, demolată cu excavatorul „Șoc pentru München: proprietarul Uhrmacherhäusl nu este condamnat penal!”, a titrat recent presa germană, relatând decizia considerată absurdă a justiției în cazul unui proces care durează de câțiva ani. Scandalul a pornit de la demolarea unei case monument construită în anii 1800: Uhrmacherhäusl (Casa Ceasornicarului). Citește și: Ministrul Culturii, Raluca Turcan, obligată de lege să verifice lucrările de restaurare de la bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, obiectiv de patrimoniu În Germania, clădirile protejate nu pot fi demolate. Potrivit Legii protejării monumentelor, pot fi doar renovate, cu autorizații și cerințe stricte. În caz contrar, sancțiunile variază de la amenzi de peste un milion de euro, până la închisoare. Însă, invocând renovarea și primind autorizațiile necesare, proprietarul Casei Ceasornicarului a demolat-o. Pe 31 august 2017, un excavator a lovit fațada casei. Locatarii au chemat poliția, care a impus oprirea lucrărilor. Restaurările europene de coșmar, sancționate drastic Cu toate acestea, o zi mai târziu, excavatorul a dărâmat casa până la temelie. Imediat un proces a fost intentat proprietarului. Acest a negat acuzațiile, declarându-se „șocat” și, alături de șeful de șantier, au susținut că a fost doar o „neglijență” din partea muncitorilor. Cazul, prea șocant pentru Germania, a provocat intervenția politicienilor, în frunte cu primarul orașului München, Dieter Reiter. În urma lobby-ului făcut de aceștia, în primăvara anului 2022, Parlamentul statului bavarez a înăsprit Legea protejării monumentelor. Amenda pentru încălcarea legii a crescut la cinci milioane de euro. Totuși, în cazul Casei Ceasornicarului, la finalul unui lung proces, terminat anul acesta în noiembrie, Tribunalul Regional München a decis ca proprietarul să nu fie acuzat penal, iar amenda a fost de 100.000 de euro. I s-a impus însă să reconstruiască Casa Ceasornicarului, după planurile inițiale. Ecce maimuța! În 2012, în Spania, o frescă din Sanctuarul Milei din Borja, Ecce Homo de Elías García Martínez, avea nevoie de restaurare, afându-se într-o stare gravă de degradare. O enoriașă, în vârstă de optzeci de ani, Cecilia Giménez, pictor amator, fără experiență în restaurare, s-a oferit s-o efectueze ea însăși. Lucrarea a fost iremediabil distrusă. În Spania mulți au redenumit fresca, în mod ironic, Ecce Mono („Iată maimuța!”). Totuși, restaurarea dezastruoasă a devenit un fenomen viral, provocând un flux enorm de turiști la mănăstiea Borja. Nu au existat amenzi sau sancțiuni. Tot în Spania, în 2018, biserica San Miguel, din centrul istoric al orașului Estella (Navarra) inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, a comandat o lucrarea de restaurare pentru o statuie din lemn. Statuia, care îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe călare, datează din secolul al XVI-lea. Lucrarea își pierduse culoarea inițială și avea nevoie urgentă de restaurare. Restauratorul, neexperimentat, a fost numit direct de parohie. Însă, la finalul lucrării, Sfântul Gheorghe căpătase un chip de desen animat. Povestea are un final fericit: administrația locală a dispus imediat o nouă intervenție, de data aceasta profesionistă, care a corectat erorile. Și a sancționat, atât autorul restaurării, cât și parohia, cu o amendă de 6.000 de euro. Roz, verde și albastru fluorescente pe lemn de sec. VX Tot în 2018, în nordul Spaniei, parohul bisericii din El Rañadoiro a cerut unei enoriașe să revitalizeze culorile unui grup statuar de lemn. Grupul datează din secolul al XV-lea și îi înfățișează pe Madona cu Pruncul și Sfânta Ana. Pictorița, María Luisa Menéndez, în încercarea de a revitaliza culorile a folosit vopsea fluorescentă. Roz, verde, albastru. În ciuda criticilor, Menéndez a declarat că, atât ea, cât și consătenii sunt mulțumiți de vitalitatea culorilor. Nu a primit nici o sancțiune. Reprezentanții Asociației spaniole a restauratorilor de artă au deplâns „jefuirea continuă a țării noastre”, făcând referire la scandalurile de restaurare care au zguduit Spania în ultimii ani. Legea spaniolă privind protecția operelor de artă prevede ca "Orice persoană care provoacă pagube unor bunuri cu valoare istorică, artistică, științifică, culturală sau monumentală, ori unor situri arheologice, terestre sau subacvatice, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani sau cu amendă de la 60.000 la 2 milioane de euro". Penisul lui Marte și brațul lui Venus În 2010, Silvio Berlusconi a cerut ca un grup statuar care îi împodobea reședința să fie „restaurat”. Grupul, care îi înfățișează pe Venus și Marte, datează din anul 175 d.Hr., și a fost descoperit lângă Roma în 1918. Însă, pentru că Venus nu avea un braț, iar lui Marte îi lipsea penisul, Berlusconi decis ca acestea să fie adăugate. „Restaurarea”, care a îngrozit lumea artei, a costat la vremea respectivă peste 73.000 de euro. Totuși, protezele, care erau fixate printr-un sistem de magneți, au fost înlăturate trei ani mai târziu, în 2013. În 2022, Legea patrimoniului italian a înăsprit sancțiunile pentru distrugerea sau deteriorarea bunuri culturale sau peisagistice: închisoare de până la cinci ani și amendă de până la 15 mii de euro.

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene (sursa: DP World)
Eveniment

Constanța și Varna au devenit principalele porți de intrare în Europa de sud-est a cocainei, heroinei și drogurilor sintetice după începerea războiului în Ucraina. UE, epidemie de droguri

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene. Consumul de droguri în Europa este în creștere. La fel și criminalitatea legată de traficul de stupefiante. Săptămânal, apar noi substanțe sintetice, imposibil de depistat de doctori, în caz de supradoză. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj În Uniunea Europeană, creșterea consumului și traficului de droguri au dus la situații surprinzătoare: Finlanda, țară-exemplu în ceea ce privește organizarea socială, este și țara în care mor cei mai mulți tineri din cauza drogurilor. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În Irlanda este o „epidemie” a consumului de cocaină. Guvernul Suediei a devenit neputincios în fața atentatelor traficanților de droguri. Studii recente arată impactul războiului din Ucraina asupra traficului și producției de droguri. Lupta cu drogurile în Ucraina, oprită de război Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, poliția ucraineană începuse acțiuni în forță contra traficului și a producției de droguri sintetice. Ultima reușită: 79 dintre laboratoarele clandestine au fost desființate de autoritățile ucrainene, număr record în întreaga Europă. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Însă, din februarie 2022, războiul a îngreunat acțiunea autorităților contra traficanților și a monitorizării traficului de droguri. Potrivit unui raport al Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC), publicat în luna iulie, războiul din Ucraina a afectat nu doar controlul autorităților ucrainene asupra producției de droguri sintetice, dar se pare că a schimbat și rutele traficanților către regiunea balcanică. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Prezența militară în Europa de est a perturbat fluxurile tradiționale de droguri, care s-au refăcut de-a lungul rutei balcanice. De asemenea s-a înregistrat o schimbare a traficului principalelor droguri: țări consumatoare de canabis au devenit piețe pentru cocaină, heroină și drogurile sintetice. Și viceversa. Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene În rândul militarilor din zona de război s-a înregistrat o cererea crescută de canabis. Deficitul de aprovizionare locală a schimbat astfel natura traficului din Albania, Macedonia de Nord și Kosovo, iar fluxurile mari de heroină, cocaină și droguri sintetice s-au îndreptat înspre Europa de sud-est. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În ceea ce privește cocaina, raportul notează că porturile bulgare și românești de la Marea Neagră au înregistrat activități comerciale crescute din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Raportul avertizează: „În cazul în care aceste operațiuni comerciale sporite nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la afluxurile de cocaină, heroină și droguri sintetice”. Din porturi, spre Europa de vest Fluxurile mai mari de heroină în Europa de sud-est alimentează mai departe și țările Europei de vest din cauza „întreruperii fluxurilor de-a lungul rutei Central/Nord prin Rusia/Caucaz”. Citește și: Nici o captură de droguri în portul Constanța în ultimii doi ani, deși România e inundată de stupefiante și numărul consumatorilor tot crește Potrivit raportului, din cauza războiului și stresului post-traumatic, în Ucraina a început să crească din nou consumul de droguri sintetice. Ceea ce va reactiva și producția locală. „Cererea locală de noi substanțe psihoactive (NPS) este în creștere în Ucraina și în regiunea mai largă de vest a Mării Negre, în special în România și Bulgaria”, se mai arată în raport. Cocaina, amploare nemaiîntâlnită Potrivit celui mai recent raport european privind consumul și traficul de droguri, în țările membre există din ce în ce mai multe tipuri de droguri, de la cele tradiționale la cele sintetice. Din cauza supradozelor s-au înregistrat mai multe decese ca oricând și există mai multe acte de violență din cauza criminalității legate de droguri. „Drogurile sunt acum peste tot, oricine le poate consuma și din ce în ce mai mulți sunt afectatați, direct sau indirect, de consumul acestora”, se arată în raport. Deși canabisul rămâne cel mai solicitat drog ilegal din Europa (peste 22 de milioane dintre europenii cu vârste între 15-64 de ani au consumat canabis în ultimul an), consumul de cocaină ia amploare în UE, fiind și una dintre subsanțele depistate mai des la cei care s-au prezentat în camerele de urgență ale spitalelor. Potrivit datelor, anul trecut, aproximativ patru milioane dintre adulții europeni au consumat cocaină. În ceea ce privește opioidele, deși heroina rămâne una dintre cele mai folosite substanțe, pe piața europeană apar noi opioide sintetice, mai ieftine, mai ușor de procurat, ale căror efecte sunt devastatoare. Tinerii finlandezi sub 25 de ani mor pe capete Finlanda a devenit țara europeană în care cei mai mulți tineri sub 25 de ani mor din cauza drogurilor. În 2022, aproape 30% dintre victime aveau vârsta de până în 25 de ani. Consumatorii de droguri din Finlanda mor în medie cu zece ani mai tineri decât cei din alte țări ale UE. Iar consumatorii devin din ce în ce mai tineri: 13 sau 14 ani. Drogurile tinerilor finlandezi nu sunt cele tradiționale, ci au fost înlocuite de substanțe precum benzodiazepine și buprenorfina. Acestea au venit din Europa de Est. Potrivit lui Pirkko Kriikku, toxicolog criminalist în cadrul Autorității de Sănătate finlandeză, „drogul care provoacă cele mai multe decese în Finlanda este buprenorfina”. Problema, care pentru autorități pare să scape de sub control, a dus la o inițiativă a cetățenilor. O petiție pentru crearea de săli pentru consumul controlat de droguri a strâns peste 50.000 de semnături necesare pentru a fi depusă parlamentului. Însă politicienii ezită: crearea unor asemenea spații, în care un consumator s-ar droga, supravegheat de doctori, ar duce la relaxarea legislației în ceea ce privește consumul de droguri. Epidemie de cocaină în Irlanda În Irlanda, un recent raport al Consiliului de Cercetare în Sănătate (HRB) privind cererea de tratament pentru droguri a constatat că, în 2022, 12.009 cazuri au fost tratate pentru consum problematic de droguri. Aproape patru din zece cazuri au fost noi. Potrivit raportului, cocaina a fost cel mai raportat drog. Consumul de cocaină în Irlanda este în creștere rapidă și pentru că a devenit o substanță foarte facil de procurat. Însă datele se referă doar la cei care vin la tratament, existând posibilitatea ca numărul consumatorilor să fie mult mai mare. Vârsta celor care se prezintă la tratament începe de la 15 ani. Potrivit profesorului Colin O’Gara, psihiatru și specialist în adicții, Irlanda se confruntă în prezent cu o „epidemie de cocaină”. Suedia, asaltată de cocaină și bande În luna mai, vama suedeză a avertizat că Suedia și portul Helsingborg au devenit punctul principal de tranzit al cocainei sud-americane către piața ilegală din Europa. De la începutul anului, vama a confiscat 867 de kilograme de cocaină doar în acest port, față de 822 de kilograme confiscate pe tot teritoriul țării în cursul anului 2022. Deși capturile au fost fără precedent în istoria Suediei, potrivit autorităților vamale, controalele în portul Helsingborg nu sunt suficiente și securitatea lasă de dorit. Din aceste cauze, acolo s-a dezvoltat o „circulație aproape liberă a cocainei”. În plus, Suedia a devenit o țară în care guvernează bandele de traficanți de droguri. Pe 31 august, în Göteborg, Norsborg (suburbiile Stockholmului) și în Nykoping, la 100 km sud de capitală, au avut loc explozii provocate de disputele traficanților. Până la acea dată, în țară fuseseră deja înregistrate peste o sută de asemenea atentate. Potrivit poliției suedeze, „majoritatea acestor dispozitive explozive sunt menite să intimideze potențiale ținte în acest război între bande”. Trib, Mirodenii și Budha Blues Peste o mie de droguri sintetice noi au fost depistate recent în Europa. Autoritățile identifică câte unul nou în fiecare săptămână. Printre ele „Tribe”, „Mirodenii”, „Buddha Blues” sau „3-MMC”. Este vorba despre substanțe care imită efectele drogurilor clasice precum canabisul, morfina sau cocaina. Însă aceste NPS sunt fabricate cu derivați de petrol, acetonă și acizi. Sunt droguri care câștigă teren, pentru că sunt mai ușor de obținut, putând fi comandate pe Internet, și sunt și mai ieftine. Însă sunt chiar mai periculoase decât drogurile tradiționale. Dau mai multă dependență, au efecte mai puternice decât drogurile pe care le imită și, în caz de supradoză, doctorii nu știu ce tratament să aplice. Fiind vorba de substanțe noi substanțe neîncadrate legal, traficanții scapă de legislația drogurilor. În plus, testele rutiere nu le pot detecta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră