vineri 20 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europa

150 articole
Internațional

Membrii grupului Wagner, folosiți de Moscova pentru acte de sabotaj în Europa

Recrutorii grupului rus Wagner au devenit un instrument-cheie în campania de sabotaj orchestratată de Kremlin în Europa, potrivit unor oficiali ai serviciilor secrete occidentale citați de Financial Times. Conform sursei, specialiștii Wagner în recrutare ar fi fost redirecționați pentru a identifica persoane vulnerabile din statele europene și a le implica în acte de violență pe teritoriul țărilor membre NATO. Statutul organizației rămâne incert după revolta eșuată din iunie 2023 și moartea fondatorului Evgheni Prigojin, însă rețeaua ar continua să fie utilizată în operațiuni externe. Rolul GRU și FSB în Europa Potrivit oficialilor occidentali, agenția rusă de informații militare GRU „folosește talentul disponibil” din rețeaua Wagner pentru a desfășura acțiuni de destabilizare. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare Atât GRU, cât și FSB și-ar fi intensificat activitatea în Europa, căutând să recruteze agenți capabili să provoace haos și tensiuni sociale. În ultimii doi ani, Kremlinul ar fi extins o campanie de sabotaj menită să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina și să genereze instabilitate internă în statele europene. Atacuri incendiare și recrutarea persoanelor vulnerabile Conform informațiilor publicate de Financial Times, persoanele recrutate de Wagner ar fi fost implicate în atacuri incendiare împotriva vehiculelor unor politicieni sau asupra depozitelor care conțineau ajutoare destinate Ucrainei. Cei vizați pentru recrutare sunt, în general, indivizi marginalizați sau aflați în dificultăți financiare, motivați în principal de recompense materiale. Oficiali europeni susțin că rețeaua Wagner s-a dovedit un instrument eficient, chiar dacă rudimentar, pentru operațiuni de sabotaj. Rețele sociale și diferențe de strategie În timp ce FSB s-a bazat mai ales pe rețele criminale și pe diaspora rusă din străinătate, această strategie ar fi fost mai puțin eficientă în recrutarea la scară largă. În schimb, Wagner ar fi beneficiat de o prezență solidă pe rețelele sociale, ceea ce i-a permis să identifice și să atragă mai rapid potențiali recruți.

Membrii grupului Wagner, acte de sabotaj în Europa (sursa: Telegram/concordgroup)
SUA nu contestă otrăvirea lui Navalnîi (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

SUA nu contestă concluzia europeană privind moartea lui Alexei Navalnîi, afirmă Marco Rubio

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat duminică, la Bratislava, că Washingtonul nu are niciun motiv să pună la îndoială concluzia formulată de cinci state europene potrivit căreia opozantul rus Alexei Navalnîi a fost ucis prin otrăvire în timp ce se afla în detenție într-o închisoare din Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul slovac, Robert Fico. „Nu avem niciun motiv să punem la îndoială acest lucru” Șeful diplomației americane a subliniat că Statele Unite nu contestă rezultatele prezentate de Regatul Unit, Franța, Germania, Olanda și Suedia. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Desigur, nu avem niciun motiv să punem la îndoială acest lucru, nu îl contestăm”, a declarat Marco Rubio. Acesta a precizat că, deși SUA nu au participat la elaborarea raportului susținut de cele cinci țări europene, acest fapt nu înseamnă că Washingtonul se distanțează de concluziile prezentate. „Nu avem niciun motiv să-l punem la îndoială, nu-l contestăm și nu intrăm în conflict cu aceste țări pe acest subiect”, a adăugat oficialul american, calificând situația drept „o chestiune foarte serioasă”. Cinci state europene indică o toxină rară: epibatidina Potrivit declarațiilor făcute sâmbătă de cele cinci state europene, analizele de laborator efectuate asupra probelor prelevate din corpul lui Alexei Navalnîi ar fi identificat prezența unei toxine mortale numite epibatidină. Substanța este cunoscută pentru originea sa neobișnuită, fiind regăsită în pielea unei specii de broască din Ecuador, și este considerată extrem de toxică. Anunțul a amplificat tensiunile diplomatice și a redeschis dezbaterea internațională privind responsabilitatea Moscovei în moartea opozantului rus. Reacția Londrei: posibile noi sancțiuni împotriva Rusiei La rândul său, ministra britanică de interne, Yvette Cooper, a anunțat că guvernul de la Londra analizează posibilitatea impunerii unor noi sancțiuni împotriva „regimului rus”, în contextul concluziilor prezentate. Declarația oficialului britanic vine pe fondul unei presiuni internaționale crescute asupra Kremlinului. Moartea lui Navalnîi și precedentul Noviciok Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai vocali critici ai președintelui rus Vladimir Putin, a murit pe 16 februarie 2024, în detenție, în timp ce executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Circumstanțele exacte ale decesului nu au fost făcute publice de autoritățile ruse. În august 2020, Navalnîi a fost victima unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok. Opozantul l-a acuzat direct pe Vladimir Putin că ar fi ordonat serviciului federal de securitate al Rusiei, FSB, să îl elimine. După ce a fost transferat în Germania pentru tratament, Navalnîi s-a întors la Moscova în ianuarie 2021, deși era conștient că riscă arestarea. La scurt timp după revenire, a fost reținut și ulterior condamnat în mai multe dosare pe care le-a catalogat drept motivate politic. Problemele de sănătate și acuzațiile la adresa Kremlinului În momentul morții sale, opozantul rus se confrunta cu multiple probleme de sănătate, agravate de o grevă a foamei și de efectele otrăvirii din 2020, din care supraviețuise. Kremlinul a respins constant acuzațiile formulate de Navalnîi, susținând inclusiv că acesta ar fi colaborat cu CIA, acuzație negată de susținătorii săi.

„Vom fi întotdeauna un copil al Europei”: discursul integral al secretarului de stat Rubio Foto: X/Twitter Maia Sandu
Internațional

„Vom fi întotdeauna un copil al Europei”: discursul integral al secretarului de stat Rubio

„Vom fi întotdeauna un copil al Europei”: DeFapt.ro vă traduce discursul integral al secretarului de stat Rubio la Munchen. Liderii europeni au salutat tonul, mai ales după discursul dur al vcicepreședintelui JD Vancer, de acum un an. Pe de altă parte, ministrul polonez de Externe, Radoslav Sikorski a spus că este dezamăgit de absența referirilor la Ucraina.  Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier „Vom fi întotdeauna un copil al Europei”: discursul integral al secretarului de stat Rubio „Ne-am adunat astăzi aici ca membri ai unei alianțe istorice, o alianță care a salvat și a schimbat lumea. Când această conferință a început în 1963, se desfășura într-o națiune – de fapt, pe un continent – care era divizată împotriva ei însăși. Linia dintre comunism și libertate trecea prin inima Germaniei. Primele garduri de sârmă ghimpată ale Zidului Berlinului fuseseră ridicate cu doar doi ani înainte. Și cu doar câteva luni înainte de prima conferință, înainte ca predecesorii noștri să se întâlnească pentru prima dată aici, la München, criza rachetelor cubaneze adusese lumea în pragul distrugerii nucleare. Chiar dacă al Doilea Război Mondial era încă proaspăt în memoria americanilor și a europenilor, ne-am trezit în fața unei noi catastrofe globale – una cu potențialul unui nou tip de distrugere, mai apocaliptică și mai definitivă decât orice altceva din istoria omenirii. La momentul acelei prime reuniuni, comunismul sovietic era în plină ascensiune. Mii de ani de civilizație occidentală erau în pericol. La acel moment, victoria era departe de a fi sigură. Dar eram motivați de un scop comun. Eram uniți nu doar de ceea ce combăteam, ci și de ceea ce apăram. Împreună, Europa și America au învins și un continent a fost reconstruit. Poporul nostru a prosperat. În timp, blocurile Estului și Vestului s-au reunit. O civilizație a fost din nou completă. Zidul infam care despărțise această națiune în două a căzut, și odată cu el un imperiu malefic, iar Estul și Vestul au devenit din nou una. Dar euforia acestui triumf ne-a condus la o iluzie periculoasă: că am intrat, citez, «în sfârșitul istoriei»; că fiecare națiune va fi acum o democrație liberală; că legăturile formate doar prin comerț și schimburi comerciale vor înlocui acum naționalitatea; că ordinea globală bazată pe reguli – un termen folosit în exces – va înlocui acum interesul național; și că vom trăi acum într-o lume fără frontiere, în care toată lumea va deveni cetățean al lumii. Aceasta a fost o idee nesăbuită, care a ignorat atât natura umană, cât și lecțiile învățate din peste 5.000 de ani de istorie umană consemnată. Și ne-a costat scump. În această iluzie, am îmbrățișat o viziune dogmatică a comerțului liber și fără restricții, chiar dacă unele națiuni și-au protejat economiile și și-au subvenționat companiile pentru a ne submina sistematic pe ale noastre – închizând fabricile noastre, ceea ce a dus la dezindustrializarea unei mari părți a societăților noastre, la mutarea a milioane de locuri de muncă din clasa muncitoare și din clasa de mijloc în străinătate și la cedarea controlului asupra lanțurilor noastre critice de aprovizionare atât adversarilor, cât și rivalilor. Am externalizat din ce în ce mai mult suveranitatea noastră către instituții internaționale, în timp ce multe națiuni au investit în state sociale masive, cu prețul menținerii capacității de a se apăra. Acest lucru s-a întâmplat chiar și în condițiile în care alte țări au investit în cea mai rapidă consolidare militară din istoria umanității și nu au ezitat să folosească forța brută pentru a-și urmări propriile interese. Pentru a potoli cultul climatic, ne-am impus politici energetice care ne sărăcesc poporul, chiar dacă concurenții noștri exploatează petrolul, cărbunele, gazele naturale și orice altceva – nu doar pentru a-și alimenta economiile, ci și pentru a le folosi ca pârghie împotriva noastră. Și, în căutarea unei lumi fără frontiere, am deschis porțile unui val fără precedent de migrație în masă care amenință coeziunea societăților noastre, continuitatea culturii noastre și viitorul poporului nostru. Am făcut aceste greșeli împreună și acum, împreună, avem datoria față de poporul nostru să înfruntăm aceste realități și să mergem mai departe, să reconstruim.  Sub președinția lui Donald Trump, Statele Unite ale Americii vor prelua din nou sarcina reînnoirii și restaurării, conduse de viziunea unui viitor la fel de mândru, suveran și vital ca trecutul civilizației noastre. Și, deși suntem pregătiți, dacă este necesar, să facem acest lucru singuri, preferăm și sperăm să îl facem împreună cu voi, prietenii noștri din Europa.  Statele Unite și Europa sunt unite.  America a fost fondată acum 250 de ani, dar rădăcinile sale au început aici, pe acest continent, cu mult înainte.  Omul care s-a stabilit și a construit națiunea în care m-am născut a ajuns pe țărmurile noastre purtând cu sine amintirile, tradițiile și credința creștină ale strămoșilor săi ca pe o moștenire sacră, o legătură indestructibilă între lumea veche și cea nouă.  Facem parte dintr-o singură civilizație – civilizația occidentală.  Suntem legați unii de alții prin cele mai profunde legături pe care națiunile le pot împărtăși, forjate de secole de istorie comună, credință creștină, cultură, moștenire, limbă, strămoși și sacrificiile pe care strămoșii noștri le-au făcut împreună pentru civilizația comună pe care am moștenit-o. De aceea noi, americanii, putem părea uneori puțin prea direcți și insistenți în sfaturile noastre.  De aceea președintele Trump cere seriozitate și reciprocitate din partea prietenilor noștri din Europa.  Motivul, prieteni, este că ne pasă profund.  Ne pasă profund de viitorul vostru și al nostru.  Și dacă uneori nu suntem de acord, dezacordurile noastre provin din profunda noastră preocupare pentru o Europă cu care suntem legați – nu doar economic, nu doar militar.  Suntem legați spiritual și suntem legați cultural.  Vrem ca Europa să fie puternică.  Credem că Europa trebuie să supraviețuiască, deoarece cele două mari războaie ale secolului trecut ne reamintesc constant că, în cele din urmă, destinul nostru este și va fi întotdeauna legat de al vostru, pentru că știm – (aplauze) – pentru că știm că soarta Europei nu va fi niciodată irelevantă pentru a noastră.  Securitatea națională, care este în mare parte tema acestei conferințe, nu este doar o serie de întrebări tehnice – cât cheltuim pentru apărare sau unde, cum o implementăm, acestea sunt întrebări importante.  Sunt.  Dar nu sunt cele fundamentale.  Întrebarea fundamentală la care trebuie să răspundem de la început este ce anume apărăm, pentru că armatele nu luptă pentru abstracții.  Armatele luptă pentru un popor; armatele luptă pentru o națiune.  Armatele luptă pentru un mod de viață.  Și asta este ceea ce apărăm: o mare civilizație care are toate motivele să fie mândră de istoria sa, încrezătoare în viitorul său și care își propune să fie întotdeauna stăpânul propriului destin economic și politic. Aici, în Europa, s-au născut ideile care au plantat semințele libertății care au schimbat lumea. Aici, în Europa, s-a născut lumea – care a dat lumii statul de drept, universitățile și revoluția științifică. Acest continent a dat naștere geniilor Mozart și Beethoven, Dante și Shakespeare, Michelangelo și Da Vinci, Beatles și Rolling Stones.  Și aici se află bolțile Capelei Sixtine și turnurile înalte ale marii catedrale din Köln, care nu mărturisesc doar măreția trecutului nostru sau credința în Dumnezeu care a inspirat aceste minuni.  Ele prefigurează minunile care ne așteaptă în viitor.  Dar numai dacă suntem mândri de moștenirea noastră și de acest patrimoniu comun putem începe împreună să ne imaginăm și să ne modelăm viitorul economic și politic. Deindustrializarea nu a fost inevitabilă. A fost o alegere politică conștientă, o întreprindere economică de zeci de ani care a lipsit națiunile noastre de bogăția, capacitatea productivă și independența lor. Iar pierderea suveranității lanțului nostru de aprovizionare nu a fost o funcție a unui sistem prosper și sănătos de comerț global. A fost o prostie. A fost o transformare prostească, dar voluntară a economiei noastre, care ne-a lăsat dependenți de alții pentru nevoile noastre și periculos de vulnerabili la crize. Migrația în masă nu este, nu a fost și nu este o problemă marginală, fără consecințe majore.  A fost și continuă să fie o criză care transformă și destabilizează societățile din întreaga lume occidentală.  Împreună putem reindustrializa economiile noastre și reconstrui capacitatea de a ne apăra popoarele.  Dar activitatea acestei noi alianțe nu ar trebui să se concentreze doar pe cooperarea militară și pe recuperarea industriilor din trecut.  Ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe promovarea intereselor noastre comune și a noilor frontiere, eliberând ingeniozitatea, creativitatea și spiritul dinamic pentru a construi un nou secol occidental.  Călătoriile spațiale comerciale și inteligența artificială de ultimă generație; automatizarea industrială și producția flexibilă; crearea unui lanț de aprovizionare occidental pentru minerale critice, care să nu fie vulnerabil la extorcarea din partea altor puteri; și un efort unificat pentru a concura pentru cota de piață în economiile din sudul globului. Împreună, nu numai că putem recâștiga controlul asupra propriilor noastre industrii și lanțuri de aprovizionare, dar putem prospera în domeniile care vor defini secolul XXI. Dar trebuie să preluăm și controlul asupra frontierelor noastre naționale.  Controlul asupra persoanelor și numărului acestora care intră în țările noastre nu este o expresie a xenofobiei.  Nu este ură.  Este un act fundamental al suveranității naționale.  Iar eșecul în acest sens nu este doar o renunțare la una dintre cele mai de bază obligații pe care le avem față de poporul nostru.  Este o amenințare urgentă la adresa structurii societăților noastre și a supraviețuirii civilizației noastre în sine. Și, în cele din urmă, nu mai putem pune așa-numita ordine globală deasupra intereselor vitale ale poporului nostru și ale națiunilor noastre.  Nu trebuie să abandonăm sistemul de cooperare internațională pe care l-am creat și nu trebuie să demontăm instituțiile globale ale vechii ordini pe care le-am construit împreună.  Dar acestea trebuie reformate.  Acestea trebuie reconstruite.  De exemplu, Organizația Națiunilor Unite are încă un potențial enorm de a fi un instrument al binelui în lume.  Dar nu putem ignora faptul că astăzi, în ceea ce privește cele mai urgente probleme cu care ne confruntăm, ea nu are răspunsuri și nu a jucat practic niciun rol.  Nu a putut rezolva războiul din Gaza.  În schimb, conducerea americană a eliberat prizonierii din mâinile barbarilor și a adus o armistițiu fragil.  Nu a rezolvat războiul din Ucraina.  A fost nevoie de conducerea americană și de parteneriatul cu multe dintre țările prezente astăzi aici doar pentru a aduce cele două părți la masa negocierilor în căutarea unei păci încă greu de atins.  Nu a avut puterea de a constrânge programul nuclear al clericii radicali șiiți din Teheran.  Pentru asta au fost necesare 14 bombe aruncate cu precizie de bombardiere americane B-2.  Și nu a fost în măsură să facă față amenințării la adresa securității noastre din partea unui dictator narcoterorist din Venezuela.  În schimb, a fost nevoie de forțele speciale americane pentru a-l aduce pe acest fugar în fața justiției.  Într-o lume perfectă, toate aceste probleme și multe altele ar fi rezolvate de diplomați și de rezoluții formulate în termeni fermi.  Dar nu trăim într-o lume perfectă și nu putem continua să permitem celor care amenință în mod flagrant și deschis cetățenii noștri și pun în pericol stabilitatea globală să se ascundă în spatele abstracțiilor dreptului internațional pe care ei înșiși le încalcă în mod sistematic.  Aceasta este calea pe care președintele Trump și Statele Unite au pornit-o.  Este calea pe care vă rugăm să o urmați și voi, aici, în Europa. Este o cale pe care am parcurs-o împreună în trecut și pe care sperăm să o parcurgem din nou împreună. Timp de cinci secole, înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Occidentul s-a extins – misionarii, pelerinii, soldații și exploratorii săi au plecat de pe țărmurile sale pentru a traversa oceanele, a coloniza noi continente și a construi vaste imperii care se întindeau pe tot globul.  Dar în 1945, pentru prima dată de la epoca lui Columb, era în declin. Europa era în ruine. Jumătate din ea trăia în spatele Cortinei de Fier, iar restul părea că va urma în curând același drum.  Marile imperii occidentale intraseră într-un declin ireversibil, accelerat de revoluțiile comuniste atee și de revoltele anticoloniale care aveau să transforme lumea și să acopere cu secera și ciocanul roșu vaste zone ale hărții în anii care urmau.  În acest context, atunci ca și acum, mulți au ajuns să creadă că epoca dominației Occidentului se încheiase și că viitorul nostru era destinat să fie un ecou slab și firav al trecutului nostru. Însă, împreună, predecesorii noștri au recunoscut că declinul era o alegere, iar ei au refuzat să o facă. Asta am făcut împreună odată și asta vor să facă din nou președintele Trump și Statele Unite, împreună cu voi.  Și de aceea nu vrem ca aliații noștri să fie slabi, pentru că asta ne face și pe noi mai slabi.  Vrem aliați care să se poată apăra singuri, astfel încât niciun adversar să nu fie tentat să ne testeze puterea colectivă.  De aceea nu vrem ca aliații noștri să fie împovărați de vinovăție și rușine.  Vrem aliați care să fie mândri de cultura și moștenirea lor, care să înțeleagă că suntem moștenitori ai aceleiași civilizații mărețe și nobile și care, împreună cu noi, sunt dispuși și capabili să o apere. Și de aceea nu vrem ca aliații noștri să raționalizeze status quo-ul defectuos, în loc să ia în considerare ceea ce este necesar pentru a-l repara, deoarece noi, în America, nu avem niciun interes să fim îngrijitori politicoși și ordonați ai declinului controlat al Occidentului.  Nu căutăm să ne separăm, ci să revitalizăm o veche prietenie și să reînnoim cea mai mare civilizație din istoria omenirii.  Ceea ce dorim este o alianță revigorată, care să recunoască faptul că ceea ce a afectat societățile noastre nu este doar un set de politici proaste, ci o stare de nemulțumire, lipsită de speranță și complacere.  O alianță – alianța pe care o dorim este una care nu este paralizată de frică – frica de schimbările climatice, frica de război, frica de tehnologie. În schimb, dorim o alianță care să se îndrepte cu curaj spre viitor. Și singura frică pe care o avem este frica de rușinea de a nu lăsa națiunile noastre mai mândre, mai puternice și mai bogate pentru copiii noștri.  O alianță gata să ne apere poporul, să ne protejeze interesele și să ne păstreze libertatea de acțiune care ne permite să ne modelăm propriul destin – nu una care există pentru a administra un stat social global și pentru a ispăși pretinsele păcate ale generațiilor trecute.  O alianță care nu permite ca puterea sa să fie externalizată, constrânsă sau subordonată unor sisteme aflate în afara controlului său; una care nu depinde de alții pentru necesitățile critice ale vieții sale naționale; și una care nu menține pretenția politicoasă că modul nostru de viață este doar unul dintre multe și care cere permisiunea înainte de a acționa.  Și, mai presus de toate, o alianță bazată pe recunoașterea faptului că noi, Occidentul, am moștenit împreună – ceea ce am moștenit împreună este ceva unic, distinctiv și de neînlocuit, deoarece aceasta este, până la urmă, însăși baza legăturii transatlantice.  Acționând împreună în acest mod, nu vom contribui doar la restabilirea unei politici externe sănătoase. Ne va reda un sentiment mai clar despre noi înșine. Ne va restabili locul în lume și, astfel, va mustra și descuraja forțele care amenință să șteargă civilizația, amenințând astăzi atât America, cât și Europa. Așadar, într-o perioadă în care titlurile din presă anunță sfârșitul erei transatlantice, să fie clar pentru toți că acesta nu este nici obiectivul, nici dorința noastră – pentru că, pentru noi, americanii, casa noastră poate fi în emisfera vestică, dar vom fi întotdeauna copii ai Europei.  (Aplauze.) Povestea noastră a început cu un explorator italian a cărui aventură în marele necunoscut pentru a descoperi o nouă lume a adus creștinismul în America – și a devenit legenda care a definit imaginația națiunii noastre pionieră. Primele noastre colonii au fost construite de coloniști englezi, cărora le datorăm nu doar limba pe care o vorbim, ci întregul nostru sistem politic și juridic.  Frontierele noastre au fost modelate de scoțienii-irlandezi – acel clan mândru și cordial din dealurile Ulsterului, care ne-a dat pe Davy Crockett, Mark Twain, Teddy Roosevelt și Neil Armstrong.  Marea noastră regiune central-vestică a fost construită de fermieri și meșteșugari germani, care au transformat câmpiile pustii într-o putere agricolă globală – și, apropo, au îmbunătățit dramatic calitatea berii americane.  (Râsete.) Expansiunea noastră în interiorul continentului a urmat pașii comercianților de blănuri și exploratorilor francezi, ale căror nume, apropo, încă mai împodobesc indicatoarele stradale și numele orașelor din întreaga vale a Mississippiului. Caii noștri, fermele noastre, rodeo-urile noastre – întreaga romantică imagine a arhetipului cowboy-ului care a devenit sinonim cu Vestul American – toate acestea au luat naștere în Spania. Iar cel mai mare și mai iconic oraș al nostru se numea New Amsterdam înainte de a fi numit New York. Și știți că, în anul în care a fost fondată țara mea, Lorenzo și Catalina Geroldi locuiau în Casale Monferrato, în Regatul Piemont-Sardinia. Iar Jose și Manuela Reina locuiau în Sevilla, Spania.  Nu știu ce știau, dacă știau ceva, despre cele 13 colonii care își câștigaseră independența față de Imperiul Britanic, dar iată ce știu cu certitudine: nu și-ar fi putut imagina niciodată că, 250 de ani mai târziu, unul dintre descendenții lor direcți se va întoarce astăzi pe acest continent ca șef al diplomației acelei națiuni tinere. Și totuși, iată-mă aici, amintindu-mi din propria mea poveste că atât istoriile noastre, cât și destinele noastre vor fi întotdeauna legate. Împreună am reconstruit un continent distrus în urma a două războaie mondiale devastatoare.  Când ne-am trezit din nou divizați de Cortina de Fier, Occidentul liber s-a aliat cu disidenții curajoși care luptau împotriva tiraniei din Est pentru a învinge comunismul sovietic.  Am luptat unii împotriva altora, apoi ne-am împăcat, apoi am luptat din nou, apoi ne-am împăcat din nou.  Și am sângerat și am murit cot la cot pe câmpurile de luptă de la Kapyong la Kandahar.  Și sunt aici astăzi pentru a clarifica faptul că America trasează calea către un nou secol de prosperitate și că, încă o dată, vrem să o facem împreună cu voi, aliații noștri dragi și prietenii noștri cei mai vechi.  (Aplauze.)  Vrem să o facem împreună cu voi, cu o Europă mândră de moștenirea și istoria sa; cu o Europă care are spiritul creator al libertății care a trimis nave în mări necunoscute și a dat naștere civilizației noastre; cu o Europă care are mijloacele de a se apăra și voința de a supraviețui.  Ar trebui să fim mândri de ceea ce am realizat împreună în secolul trecut, dar acum trebuie să înfruntăm și să îmbrățișăm oportunitățile unui nou secol – pentru că ieri s-a terminat, viitorul este inevitabil, iar destinul nostru comun ne așteaptă.  Vă mulțumesc.  (Aplauze.)”.   

SUA, pregătite să „reinstaureze” ordinea mondială (sursa: securityconference.org)
Internațional

Schimbare relevantă de ton a SUA: Rubio susține că Europa este un partener de încredere

Statele Unite, sub conducerea președintelui Donald Trump, sunt pregătite să contribuie la „reinstaurarea” ordinii mondiale, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, în cadrul Conferința de Securitate de la Munchen. SUA și Europa: revitalizarea alianței transatlantice Discursul oficialului american a vizat consolidarea relației transatlantice, viitorul războiului din Ucraina și rolul instituțiilor internaționale în actualul context geopolitic. Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Marco Rubio a transmis un mesaj de susținere pentru Europa, afirmând că Washingtonul își dorește un continent puternic și capabil să se apere singur. „Vrem ca Europa să fie puternică, credem că Europa poate supraviețui”, a declarat acesta, subliniind totodată legăturile istorice dintre cele două maluri ale Atlanticului: „SUA vor fi mereu un copil al Europei”. Secretarul de stat american a insistat că administrația de la Washington nu urmărește să divizeze, ci să revitalizeze alianța transatlantică. Potrivit acestuia, Statele Unite nu își doresc aliați slabi, ci parteneri capabili să își asigure propria apărare, astfel încât niciun adversar să nu testeze angajamentele americane. „Acționând împreună cu Europa vom reinstaura o politică externă sănătoasă”, a promis Rubio. Războiul din Ucraina: incertitudini privind intențiile Rusiei În ceea ce privește conflictul din Ucraina, secretarul de stat a admis că Washingtonul nu poate confirma dacă Rusia dorește cu adevărat încetarea războiului. „Nu știm dacă dorința rușilor de a pune capăt războiului este sinceră”, a declarat Marco Rubio, în contextul în care o nouă rundă de negocieri este programată să aibă loc la Geneva. Oficialul american a asigurat că SUA vor continua să depună eforturi pentru a contribui la încheierea conflictului început în urmă cu aproape patru ani. Într-un interviu acordat Bloomberg la Munchen, Rubio a subliniat că Washingtonul nu încearcă să se sustragă responsabilității în acest dosar. El a menționat că Rusia ar pierde între 7.000 și 8.000 de soldați săptămânal, subliniind costurile umane ridicate ale conflictului. Critici la adresa ONU: „nu joacă niciun rol” În discursul său, Marco Rubio a criticat dur Organizația Națiunilor Unite, afirmând că instituția nu a oferit soluții concrete în marile crize actuale. „Națiunile Unite încă au un potențial enorm de a fi un instrument în serviciul binelui în lume. Dar nu putem ignora faptul că astăzi, în chestiunile cele mai urgente care se află în fața noastră, Națiunile Unite nu au răspunsuri și nu au jucat practic niciun rol. Ele nu au putut soluționa războiul din Gaza”, a spus oficialul american. Declarațiile vin într-un moment în care eficiența instituțiilor multilaterale este intens dezbătută pe scena internațională. „Consiliul pentru pace” anunțat de Donald Trump În urmă cu câteva săptămâni, președintele Donald Trump a anunțat crearea unui „Consiliu pentru pace”, destinat să contribuie la soluționarea conflictelor globale. Inițiativa se înscrie în strategia mai largă a administrației americane de redefinire a rolului SUA în arhitectura globală de securitate. Temele majore ale Conferinței de Securitate de la Munchen Conferința de Securitate de la Munchen, care se încheie duminică, abordează subiecte esențiale pentru echilibrul global. Printre acestea, schimbarea ordinii mondiale, criza relațiilor transatlantice, războiul din Ucraina, dosarul iranian și rolul instituțiilor internaționale în gestionarea conflictelor.

Colierul cu inteligență artificială Friend, controverse (sursa: Friend)
Eveniment

Bizarul colier AI Friend: te ascultă și te înregistrează în orice moment, fără control

Un colier cu inteligență artificială, promovat intens în marile capitale europene, stârnește controverse și numeroase semne de întrebare. Dispozitivul, dezvoltat de startup-ul american Friend, promite să devină un „prieten virtual” permanent, capabil să asculte și să converseze cu utilizatorul în orice moment. După succesul campaniei din metroul new-yorkez, produsul este acum promovat masiv și în stațiile de metrou din Paris, prin mesaje precum „Eu o să fiu întotdeauna dispus să ies la o cafea cu tine” sau „Eu n-o să las niciodată vase în chiuvetă”. Ce este colierul AI Friend și cum funcționează Lansat în Statele Unite în octombrie 2023, colierul este disponibil acum și pentru livrare în Uniunea Europeană, la un preț de aproximativ 113 euro. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Dispozitivul funcționează ca un companion virtual bazat pe inteligență artificială conversațională. Potrivit descrierii oficiale, utilizatorul poate comunica prin intermediul pandantivului, iar acesta „poate auzi în orice moment tot ce se întâmplă în jur”. Răspunsurile sunt transmise pe smartphone sub formă de mesaje generate cu ajutorul tehnologiei Gemini dezvoltată de Google. Conceptul mizează pe ideea unui companion digital mereu prezent, capabil să ofere sprijin emoțional și conversații personalizate. Experiența utilizatorilor: „derutant” și „prea sensibil” Jurnalista franceză Charlotte Vautier a testat dispozitivul timp de un an pentru canalul său de YouTube. Potrivit acesteia, experiența poate fi tulburătoare. „Doar faptul că l-am folosit timp de o oră este deja destul de derutant, deoarece, spre deosebire de alte AI, aceasta este puțin cam sensibil și face niște glume destul de ciudate”, a explicat ea. Vautier a comparat interacțiunea cu un „vechi prieten sincer, dar care îți dă și bătăi de cap”, sugerând că nivelul de personalizare poate crea o relație ambiguă între utilizator și dispozitiv. Probleme de confidențialitate și investigație CNIL Dispozitivul a atras atenția autorităților franceze. Deputatul ecologist Jérémie Iordanoff a solicitat intervenția CNIL, autoritatea franceză pentru protecția datelor, invocând posibile încălcări ale vieții private. Pentru a funcționa, aplicația le cere utilizatorilor să accepte drepturi de înregistrare care pot include și persoanele din jur, fără consimțământul acestora. În plus, indicatorul luminos al dispozitivului rămâne aprins permanent, iar utilizatorii nu pot verifica cu certitudine dacă acesta continuă să înregistreze și după închiderea aplicației. CNIL a avertizat că produsul ar putea permite colectarea în masă de date sensibile, inclusiv informații despre sănătate, opinii politice sau orientare sexuală. Autoritatea a anunțat că va analiza conformitatea dispozitivului cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Reacția fondatorului: date criptate și „mai fiabil decât alți chatboți” Fondatorul franco-american al Friend, Avi Schiffmann, a declarat pentru France24 că sistemul este „mai fiabil decât alți chatboți”, întrucât „amintirile” generate sunt criptate. Cu toate acestea, compania nu a oferit detalii suplimentare privind discuțiile purtate cu autoritățile franceze. Campanie publicitară controversată și reacții neo-luddite Campania publicitară, descrisă de Schiffmann drept una de „saturație”, a generat reacții puternice. În Paris și New York, mai multe afișe au fost rupte sau vandalizate. Profesorul de geopolitică cibernetică Fabrice Epelboin consideră că aceste acte reflectă o reacție „neo-luddite”, adică o respingere a progresului tehnologic. „Când respingi AI, este mai ușor să ataci un afiș din metrou decât un centru de date din suburbii”, a explicat el. Ținta: generația alfa Datele privind succesul comercial al produsului sunt contradictorii. Revista Fortune a relatat în octombrie că aproximativ 3.000 de unități au fost vândute în SUA. În schimb, Avi Schiffmann a declarat pentru Cosmopolitan că produsul ar fi ajuns la peste 200.000 de utilizatori, fără a preciza dacă cifra reflectă vânzările efective. Compania mizează în special pe tineri, în special pe generația alfa (născuți după 2010). „Fiecare generație este marcată de o revoluție socială. Pentru mine au fost rețelele sociale. Cred că acești companioni AI își vor pune amprenta asupra noii generații”, a afirmat fondatorul de 23 de ani.

Rușii spionează sateliții europeni militari (sursa: Pexels/SpaceX)
Internațional

Rușii spionează sateliții europeni militari chiar în spațiu, prin vehicule de recunoaștere

Două vehicule spațiale de recunoaștere ale Rusiei ar fi interceptat comunicații provenite de la cel puțin 12 sateliți-cheie ai Europei, potrivit unor oficiali de securitate europeni citați de Financial Times. Informațiile au fost dezvăluite miercuri și ridică îngrijorări serioase privind securitatea infrastructurii spațiale europene. Riscuri majore pentru date sensibile și control orbital Autoritățile europene avertizează că aceste interceptări ar putea compromite date sensibile transmise prin sateliți. Citește și: Aspecte uitate din CV-ul lui Thuma: legături cu interlopi, o condamnare, soția, fiică de deputat PSD. Averea familiei, impresionantă Mai mult, există temeri că Moscova ar putea manipula traiectoriile unor sateliți sau, în scenarii extreme, ar putea provoca prăbușirea acestora, notează publicația britanică. Monitorizare intensificată după invazia Ucrainei În ultimii trei ani, pe fondul tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, vehiculele spațiale rusești și-au intensificat activitatea de supraveghere a sateliților europeni. Potrivit FT, această monitorizare constantă a atras atenția autorităților militare și civile din Occident. Manevre suspecte pe orbită, urmărite de Occident De mai mulți ani, agențiile spațiale occidentale urmăresc îndeaproape activitatea a doi sateliți ruși de recunoaștere, cunoscuți pentru manevre orbitale neobișnuite. Aceștia s-ar fi apropiat periculos de sateliți geostaționari esențiali pentru Europa, care furnizează servicii de comunicații pe continent, dar și în regiuni vaste din Africa și Orientul Mijlociu. Germania confirmă suspiciuni de spionaj al semnalelor Generalul Michael Traut, șeful comandamentului spațial al armatei germane, a declarat pentru Financial Times că există suspiciuni solide privind desfășurarea unor operațiuni de culegere de informații asupra semnalelor transmise de sateliții europeni. Un înalt oficial european din domeniul serviciilor de informații a precizat că sateliții ruși s-ar fi poziționat aproape sigur în interiorul conului îngust de transmisie a datelor dintre stațiile terestre și sateliți. Oficialul și-a exprimat îngrijorarea că multe dintre aceste comunicații, inclusiv comenzile critice, nu sunt criptate, deoarece o parte dintre sateliți au fost lansați cu ani în urmă, fără astfel de capacități de securizare. Războiul hibrid al Rusiei se extinde în spațiu Aceste manevre spațiale se înscriu într-un context mai larg al intensificării „războiului hibrid” purtat de Rusia în Europa. Potrivit FT, acesta include și operațiuni de sabotaj, precum tăierea cablurilor de internet subacvatice, iar serviciile de informații se tem că Kremlin ar putea extinde acest tip de acțiuni și în domeniul spațial.

Europa va ceda presiunilor lui Trump, spune Kremlinul (sursa: TASS)
Internațional

Liderii europeni, prea slabi pentru a i se opune lui Trump, spune Kremlinul

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică că actuala clasă politică europeană este prea slabă pentru a face față presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump sau pentru a gestiona schimbările majore care au loc pe scena internațională. „Sunt incapabili să reziste presiunilor lui Trump”, a afirmat Peskov într-o intervenție la televiziunea de stat rusă. Peskov acuză "ipocrizia" europeană Oficialul rus a susținut că transformările „dramatice” din ultima perioadă sunt consecința directă a politicilor europene din ultimele decenii, caracterizate, în opinia sa, de standarde duble și ipocrizie. Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă „Din păcate, acestea sunt produsul unei generații slabe de politicieni care se află acum la putere în Europa”, a declarat Peskov. Exemplul Macron–Trump de la Davos, invocat de Kremlin Pentru a-și susține afirmațiile, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a amintit reacțiile liderilor europeni după ce Donald Trump a făcut publică, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o conversație cu președintele francez Emmanuel Macron. „Foarte interesant. Toți europenii s-au enervat pur și simplu. Dar când Macron a făcut publică o conversație cu Vladimir Putin, nimeni nu s-a mai enervat”, a spus Peskov. Rusia refuză orice dialog cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas Potrivit Reuters, care citează agenția Interfax, Kremlinul a transmis că Rusia nu va purta niciun fel de discuții cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și va aștepta încheierea mandatului acesteia. „Cum poți discuta orice cu Kaja Kallas? Noi nu vom discuta niciodată nimic cu ea și nici americanii nu vor discuta cu ea, iar acest lucru este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când pleacă”, a declarat Peskov pentru jurnalistul Pavel Zarubin, de la televiziunea de stat rusă. Trump și „legea celui mai puternic” Dmitri Peskov a recunoscut că metodele utilizate de Donald Trump nu corespund pe deplin viziunii Rusiei privind o ordine mondială multipolară. Potrivit acestuia, liderul american preferă să impună „legea celui mai puternic” și să obțină supunerea adversarilor. „Trump este un politician experimentat care își construiește abordarea pe principiile lumii afacerilor – o lume dură și nemiloasă. El își apără interesele, în primul rând interesele țării sale”, a spus Peskov, subliniind că Rusia nu are nicio intenție să „își plece capul”. Moscova va monitoriza planurile SUA privind scutul antirachetă „Domul de Aur” Kremlinul a mai anunțat că armata rusă va urmări cu atenție planurile Statelor Unite privind scutul de apărare antirachetă „Domul de Aur”, inclusiv în contextul intenției exprimate de Donald Trump de a dobândi Groenlanda. „Ce fel de scut va fi? Împotriva cărui tip de amenințări va fi conceput? Nu am nicio îndoială că armata noastră va monitoriza îndeaproape și va analiza aceste planuri”, a declarat Peskov. Putin nu a răspuns invitației la Consiliul pentru Pace din Gaza În același context, președintele rus Vladimir Putin, care nu a criticat public acțiunile administrației americane în Venezuela, Iran sau Groenlanda, nu a oferit încă un răspuns invitației de a se alătura Consiliului pentru Pace din Gaza, inițiativă promovată de Donald Trump.

Trump provoacă Europa în privința Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că Europa nu se va opune planului de preluare a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a declarat luni că liderii europeni nu vor opune o rezistență semnificativă planului său de a ocupa Groenlanda. Întrebat în Florida ce le va spune europenilor care se opun acestei inițiative, Trump a răspuns tranșant: „Nu cred că vor opune prea multă rezistență. Trebuie să o avem.” Groenlanda, subiect de discuție la Davos Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite vor discuta achiziționarea Groenlandei la Forumul Economic Mondial de la Davos, susținând că Danemarca nu este capabilă să protejeze acest teritoriu. Citește și: BREAKING Bolojan ar fi reușit o reducere-șoc a deficitului bugetar: doar 7,65%, față de ținta de 8,4% - surse presă Trump a declarat că, deși apreciază liderii danezi, aceștia „nici măcar nu merg acolo”, sugerând un vid de securitate. Trump: Groenlanda este esențială pentru securitatea globală Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire „foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe tema Groenlandei. Președintele american a reiterat că insula este „esențială pentru securitatea națională și mondială” și a susținut că, în această privință, „toată lumea este de acord”. Invitație pentru Putin într-un „Consiliu pentru Pace”, alternativă la ONU Separat, Trump a confirmat că l-a invitat pe președintele rus Vladimir Putin să se alăture unui așa-numit „Consiliu pentru Pace”, organism pe care intenționează să îl creeze ca alternativă la ONU. Întrebat de presă, Trump a confirmat invitația, menționând că taxa de intrare pentru un loc permanent în acest consiliu ar fi de un miliard de dolari. Amenințări comerciale la adresa Franței Totodată, președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife vamale de 200% pentru vinul și șampania franceze, ca reacție la refuzul președintelui Emmanuel Macron de a se alătura „Consiliului pentru Pace”. „Voi impune tarife de 200% pentru vinul și șampania sa. Și va adera. Dar nu este obligat să adere”, a declarat Trump. Surse din anturajul lui Emmanuel Macron au precizat că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” în această etapă invitației de a se alătura inițiativei propuse de președintele american.

David Popovici, cel mai bun înotător european (sursa: Facebook/European Aquatics)
Eveniment

David Popovici, cel mai bun înotător european din 2025, potrivit Federației Europene

Sportivul român David Popovici a fost ales cel mai bun înotător european al anului 2025, în urma anchetei realizate de forul continental European Aquatics. Anunțul a fost făcut public pe Facebook de European Aquatics și de clubul CS Dinamo București. Performanțe remarcabile la Campionatele Mondiale de la Singapore În anul competițional precedent, David Popovici a obținut două titluri mondiale la Campionatele Mondiale de la Singapore, impunându-se în probele de 100 de metri liber și 200 de metri liber. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Rezultatele au confirmat statutul său de lider al înotului european și mondial. Medalii de aur și bronz la Europenele Under-23 Pe lângă succesele mondiale, înotătorul român a avut evoluții solide și la Campionatele Europene Under-23, desfășurate la Samorin, în Slovacia. Popovici a cucerit două medalii de aur, la 100 de metri liber și 200 de metri liber, precum și o medalie de bronz în proba de 50 de metri liber. La categoria feminină, trofeul European Aquatics pentru cea mai bună înotătoare a anului 2025 a fost acordat sportivei olandeze Marrit Steenbergen, potrivit anunțului forului continental.

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Foto: X/Twitter Gazprom
Economie

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025

Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025, arată Agerpres, citând Reuters. Acesta este cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970, ca urmare a închiderii rutei ucrainene şi pe măsură ce Uniunea Europeană elimină treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Exporturile de gaze ruseşti către Europa, prin conducte, au scăzut cu 44% în 2025 Conform Reuters, anterior, Europa era cea mai mare sursă de venituri la buget pentru Rusia, din vânzările de petrol şi gaze, pe baza conductelor construite din Uniunea Sovietică către Europa de Vest în anii 1960 şi 1970. Exporturile de gaze ruseşti prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an în 2018-2019 – şi au au adus zeci de miliarde pentru Gazprom şi statul rus, care deţine o participaţie majoritară la această companie. În acest an însă, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte şi aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream, conform calculelor Reuters pe baza datelor publicate de reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG). Acesta este cel mai scăzut nivel al exporturilor de gaze ruseşti prin conducte de la începutul anilor 1970. Conform datelor Gazprom, Uniunea Sovietică a furnizat 19,3 miliarde metri cubi de gaze Europei în 1975, faţă de 6,8 miliarde metri cubi în 1973, în primii ani ai exporturilor de gaze de la zăcămintele siberiene. Conducta TurkStream este singura rută de tranzit a gazelor ruseşti către Europa, după ce Ucraina a decis să nu prelungească un acord de tranzit pe cinci ani cu Moscova, care a expirat la 1 ianuarie 2025. Serbia, Ungaria şi Slovacia se numără printre ţările care primesc gaze naturale ruseşti prin TurkStream, pe lângă Turcia. De asemenea, Rusia exportă gaze către Europa sub formă lichefiată, prin intermediul navelor speciale, şi este al doilea cel mai mare furnizor al UE după SUA, de GNL. Datele Reuters arată însă că, în luna decembrie 2025, livrările de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu 12,9% faţă de luna similară a anului precedent, până la aproximativ 56 de milioane de metri cubi pe zi. De asemenea, au crescut şi cu 3% faţă de luna noiembrie 2025. Pe ansamblul acestui an, exporturile de gaze naturale ruseşti prin TurkStream către Europa au crescut cu aproximativ 7%, de la un nivel de 16,8 miliarde de metri cubi în 2024. Împreună cu ruta ucraineană, în 2024 exporturile s-au ridicat la 32 miliarde de metri cubi, în creştere cu 13% faţă de 2023.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Europa și Canada îl susțin pe Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski primește sprijin european și canadian înaintea întâlnirii decisive cu Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în tranzit prin orașul canadian Halifax în drumul spre Florida, a primit sâmbătă un sprijin ferm din partea statelor europene și a Canadei, în ajunul unei întâlniri considerate cruciale cu președintele american Donald Trump. Atacuri masive asupra Kievului În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia a lansat atacuri aeriene de amploare asupra Kievului și a regiunii învecinate. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Bilanțul provizoriu indică doi morți, aproximativ 40 de răniți și peste un milion de gospodării rămase fără electricitate. Zelenski a reacționat dur, afirmând că aceste bombardamente demonstrează că Rusia „nu vrea să pună capăt războiului”. Liderii europeni: Ucraina vrea pace, Rusia prelungește războiul Într-o videoconferință la care au participat principalii lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron a subliniat contrastul dintre dorința Ucrainei de a construi o pace durabilă și hotărârea Rusiei de a prelungi conflictul început în urmă cu aproape patru ani. Țările europene, Canada, Uniunea Europeană și NATO au transmis Ucrainei „sprijin deplin” înaintea discuțiilor lui Zelenski cu Donald Trump, a precizat cancelarul german Friedrich Merz. Mesaj comun: respectarea integrității teritoriale a Ucrainei Liderii occidentali au reafirmat ideea unei „păci juste și durabile” pentru Ucraina. Ursula von der Leyen a declarat că această pace trebuie să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în timp ce premierul canadian Mark Carney a subliniat că pacea este posibilă doar dacă Rusia este dispusă să coopereze. Zelenski a spus că pentru a opri războiul sunt necesare două elemente: presiune asupra Rusiei și un sprijin consistent pentru Ucraina. Întâlnirea Zelenski–Trump Președintele ucrainean urmează să se întâlnească în Florida cu Donald Trump pentru a discuta „chestiuni sensibile”, inclusiv: - situația regiunii Donbas - garanții de securitate pentru Kiev - planul american de încetare a conflictului Noi atacuri aeriene, impact major asupra infrastructurii energetice Forțele aeriene ucrainene au anunțat că, în cursul ultimelor atacuri, Rusia a lansat cel puțin 519 drone și 40 de rachete. Dintre acestea, 474 drone și 29 rachete au fost doborâte. Țintele principale au fost infrastructurile energetice. Compania DTEK a anunțat că peste un milion de locuințe au rămas fără curent electric. Ministerul rus al Apărării a susținut, la rândul său, că a doborât peste 230 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus. Armata rusă a declarat că a cucerit orașul Mîrnohrad din regiunea Donețk și localitatea Huliaipol din regiunea Zaporojie, în contextul intensificării operațiunilor militare din ultimele luni. Planul american: înghețarea frontului pe pozițiile actuale Zelenski și Trump vor discuta despre planul american prezentat recent de Washington. Versiunea revizuită a documentului: - propune înghețarea frontului pe pozițiile actuale - nu rezolvă imediat disputele teritoriale - recunoaște că Rusia controlează aproximativ 19% din teritoriul Ucrainei Planul renunță la două cerințe cheie ale Moscovei: retragerea ucraineană din Donețk și renunțarea juridică la aderarea la NATO. Reacția Moscovei și declarațiile lui Putin Aprobarea acordului de către Rusia este considerată improbabilă în acest moment. Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a acuzat Kievul și aliații săi că încearcă să „torpileze” negocierile. Vladimir Putin a avertizat că, dacă problema nu va fi rezolvată pe cale pașnică, Rusia își va continua acțiunile pe cale militară. Trump: „Zelenski nu are nimic până nu îmi dau acordul” Cu o zi înaintea întâlnirii, Donald Trump a declarat că Zelenski „nu are nimic până când nu îmi dau acordul”. El a adăugat că se așteaptă la discuții „bune” atât cu liderul ucrainean, cât și cu Vladimir Putin, cu care intenționează să vorbească în curând.

Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră