vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: europa

135 articole
Internațional

Marea Britanie reacționează dur la declarațiile lui Putin despre un posibil război cu Europa

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Vladimir Putin refuză orice acord privind încetarea războiului din Ucraina, după discuțiile de cinci ore dintre trimișii SUA și liderul rus care nu au produs rezultate. Starmer a subliniat că Marea Britanie va continua să pună presiune asupra Moscovei, inclusiv prin sancțiuni menite să lovească economia rusă. Putin acuză Europa că sabotează eforturile de pace Liderul rus i-a acuzat pe aliații europeni ai Kievului că ar sabota planul de pace propus de SUA și a respins modificările solicitate de Ucraina și statele europene, calificându-le drept inacceptabile. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Totodată, Putin a afirmat că Rusia este „pregătită” pentru un război cu Europa, declarație denunțată de guvernul britanic drept „aiureală” și „zăngănit de arme”. Londra: Putin tergiversează și refuză negocierile reale În Camera Comunelor, Keir Starmer a afirmat că Putin întârzie deliberat negocierile și nu dorește să ajungă la un acord de pace. Premierul britanic a reiterat necesitatea de a continua sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și de a menține presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni coordonate cu aliații. Amenințările lui Putin, respinse de oficialii britanici Întrebat despre declarația lui Putin potrivit căreia Rusia este gata să lupte dacă Europa dorește „confruntarea”, un purtător de cuvânt al premierului britanic a calificat afirmațiile drept „retorică periculoasă și greșită”. Londra reamintește că țările europene sunt unite în sprijinul Ucrainei, iar NATO este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Discuțiile de la Kremlin, considerate inutile pentru pace Putin s-a întâlnit la Moscova cu emisarul președintelui american, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner, într-o discuție de cinci ore pe care Kremlinul a descris-o drept „constructivă”, dar fără progres real în direcția păcii. Rusia neagă că ar fi respins planul de pace american, deși declarațiile anterioare ale lui Putin au sugerat contrariul. Londra critică retorica rusă și continuă sprijinul pentru Ucraina Ministrul britanic al sănătății, Wes Streeting, a afirmat că amenințările Moscovei sunt luate în serios, dar reprezintă același „zăngănit de arme” al lui Putin. La rândul ei, șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a îndemnat pe liderul rus să înceteze amenințările și vărsările de sânge. Regatul Unit oferă noi fonduri pentru infrastructura Ucrainei La reuniunea miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, Cooper a anunțat un sprijin suplimentar de zece milioane de lire sterline destinat refacerii infrastructurii energetice ucrainene distruse de atacurile rusești. Cooper a subliniat că, în timp ce președinții Trump și Zelenski caută soluții pentru pace, Kremlinul continuă să escaladeze conflictul. Ea a cerut Rusiei să înceteze amenințările, să se așeze la masa negocierilor și să accepte o pace justă și durabilă pentru Ucraina, Europa și NATO.

Amenințările Moscovei și răspunsul Londrei (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Putin, pregătit de război cu Europa (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, dezlănțuit: Dacă Europa vrea război, suntem pregătiți chiar acum

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene care susțin Ucraina. Totuși, liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa „își dorește războiul”, Moscova este pregătită „chiar în acest moment”. Afirmațiile au fost făcute înaintea întrevederii cu emisarul american Steve Witkoff, venită în contextul negocierilor pentru planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Putin acuză Europa că blochează procesul de pace Liderul rus susține că statele europene formulatează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, cu scopul de a compromite procesul de negociere. Citește și: Sexy-coafeza care l-a însoțit pe Grindeanu în cursele Nordis, responsabilă de criza apei din Prahova Potrivit lui Putin, europenii „nu au o agendă a păcii” și sunt „de partea războiului”. Totodată, aceștia ar fi „vexați” că au fost excluși din negocieri, dar, afirmă el, „s-au exclus singuri”. Afirmațiile lui Putin: „Suntem gata acum. Nu dorim război” Putin a insistat că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că este pregătită pentru o confruntare dacă aceasta începe ostilitățile. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, suntem gata chiar acum”, a spus președintele rus. În opinia sa, europenii trăiesc cu „iluzia” unei posibile înfrângeri strategice a Rusiei și ar trebui „să revină la realitate”. Acuzații de piraterie la adresa Ucrainei Putin a acuzat Ucraina de „piraterie” în urma atacurilor cu drone asupra unor petroliere rusești în Marea Neagră și a amenințat cu represalii. Rusia ar putea „extinde paleta loviturilor” împotriva navelor care intră în porturile ucrainene și chiar împotriva navelor statelor occidentale care susțin aceste operațiuni. El a avertizat că Rusia ia în considerare măsuri împotriva navelor din țările ce asistă Ucraina și a menționat „cea mai radicală soluție”: tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Atacurile asupra petrolierele rusești Două petroliere – Kairos și Virat, sub pavilionul Gambiei și parte din „flota din umbră” a Rusiei – au fost lovite de drone navale ucrainene în largul coastelor Turciei. Un al treilea petrolier, Mersin, operat de o companie turcă, a fost avariat în Atlantic, în apropiere de Senegal. În paralel, un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier de la Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah. Moscova găzduiește noi discuții asupra planului de pace al lui Trump Putin urmează să se întâlnească la Moscova cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner pentru a discuta varianta revizuită a planului de pace al administrației Trump. Documentul este negociat în paralel de delegațiile americane și ucrainene, care au purtat discuții recente în Florida și Geneva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă ca susținătorii europeni ai Ucrainei să fie mai implicați, după ce au fost marginalizați de Washington în acest proces. Divergențe majore: frontiera, securitatea și reconstrucția Ucrainei Zelenski a recunoscut că problema teritoriilor disputate este cel mai dificil punct al negocierilor. Alte divergențe vizează garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției. Planul inițial al SUA, format din 28 de puncte, prevede: cedarea de facto a întregului Donbas către Rusia; demilitarizarea zonelor neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate occidentale, dar fără aderarea la NATO; folosirea a 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. Propunerile Ucrainei și ale aliaților europeni În contrapropunerea lor, Ucraina și statele europene cer ca negocierile să pornească de la actuala linie a frontului. De asemenea, un armistițiu prealabil, creșterea limitelor armatei la 800.000 de soldați, desfășurarea unui contingent străin în Ucraina, renunțarea la angajamentul de neaderare la NATO, obligarea Rusiei să plătească integral daunele provocate și menținerea înghețării activelor rusești până la achitarea compensațiilor.

Contraoferta europeană la planul lui Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse

Europa răspunde planului de pace propus de administrația Trump cu o contrapropunere care încearcă să corecteze cele mai sensibile puncte ale documentului american. Dacă Washingtonul mizează pe o soluție rapidă, chiar cu riscul unor compromisuri teritoriale, europenii propun o abordare mai prudentă, menită să protejeze interesele strategice ale Ucrainei și arhitectura de securitate a continentului. Contraoferta europeană la planul lui Trump Documentul elaborat de Marea Britanie, Franța și Germania nu respinge planul SUA, dar îl rescrie punct cu punct, ajustând elementele considerate riscante sau ambigue. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Printre principalele modificări: evitarea oricărei recunoașteri a pierderilor teritoriale, păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la NATO și UE și condiționarea reintegrării Rusiei de respectarea dreptului internațional și a principiilor neagresiunii. Textul integral al contrapropunerii europene Propunerea europeană, elaborată de cele trei mari puteri ale Europei (Marea Britanie, Franța și Germania), folosește planul american ca bază, dar îl analizează punct cu punct, oferind modificări și ștergeri. 1. Să fie reconfirmată suveranitatea Ucrainei. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este eliminat. O versiune a acestuia, văzută de Reuters, spunea: „Se va impune așteptarea ca Rusia să nu își invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să crească oportunitățile de conectivitate și dezvoltare economică viitoare. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei ucrainene va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care în prezent nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 (al NATO) a. SUA să primească compensații pentru acordarea garanției. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar robust și coordonat, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere a noului teritoriu și toate celelalte beneficii din acest acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, pe durata evaluării. 12. Pachet robust de reconstrucție globală pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina, destinat investițiilor în industrii cu creștere accelerată, precum tehnologie, centre de date și inițiative în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor colabora cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera împreună infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele și facilitățile de stocare. c. Efort comun pentru reconstruirea zonelor afectate de război, cu scopul de a restaura, redeschide și moderniza orașe și zone rezidențiale. d. Dezvoltarea infrastructurii. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a accelera aceste eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și agreată în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia cu Rusia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung, pentru dezvoltare reciprocă în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date, pământuri rare, proiecte comune în Arctica și alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi complet reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin utilizarea activelor suverane ruse, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei. 15. Va fi creat un grup de lucru comun pentru securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și a europenilor, pentru a promova și aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va înscrie legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare (NPT). 19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu recupereze teritoriile sale ocupate prin mijloace militare. Negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale vor fi agreate, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica dacă acest angajament este încălcat. 23. Rusia nu va obstrucționa utilizarea de către Ucraina a râului Nipru în scopuri comerciale, iar acorduri vor fi încheiate pentru ca exporturile de cereale să circule liber prin Marea Neagră. 24. Va fi creat un comitet umanitar pentru soluționarea problemelor deschise: a. Toți prizonierii și trupurile vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute mecanisme pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru abordarea suferinței victimelor conflictului. 27. Acest acord va avea caracter juridic obligatoriu. Implementarea lui va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea acordului. 28. Odată ce toate părțile acceptă acest memorandum, încetarea focului va intra imediat în vigoare, odată cu retragerea ambelor părți la punctele agreate, pentru demararea implementării acordului. Modalitățile de încetare a focului, inclusiv monitorizarea, vor fi stabilite de ambele părți sub supraveghere americană.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Rusia sărăcește, dar se înarmează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război. Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Albinele, amenințate cu dispariția în Europa (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Albinele și fluturii din Europa, în pericol de dispariție, avertisment alarmant al UICN

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a tras un semnal de alarmă privind riscurile majore care amenință supraviețuirea polenizatorilor sălbatici din Europa, în special a albinelor sălbatice. Avertismentul a fost lansat sâmbătă, în cadrul Congresului Mondial al UICN, desfășurat la Abu Dhabi. Albinele, amenințate cu dispariția în Europa Potrivit noii evaluări realizate pentru Lista Roșie a speciilor amenințate, aproape 100 de specii suplimentare de albine sălbatice din Europa au fost clasificate ca fiind în pericol. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă UICN a inclus pe Lista Roșie cel puțin 172 dintre cele 1.928 de specii evaluate, în creștere semnificativă față de cele 77 de specii menționate în 2014. Printre acestea se află și albina Simpanurgus phyllopodus, considerată acum „în pericol critic”. Bondarii și albinele-de-celofan, printre cele mai afectate Organizația avertizează că peste 20% dintre speciile din grupurile comune, precum bondarii și albinele-de-celofan (familia Colletidae), se confruntă cu un risc crescut de extincție. Aproximativ 15 specii de bondari – esențiali pentru polenizarea plantelor precum mazărea, fasolea, arahidele sau trifoiul – și 14 specii de albine-de-celofan, care contribuie la polenizarea margaretelor, arțarilor și salciilor, sunt acum considerate pe cale de dispariție. Fluturii europeni, și ei în declin alarmant Situația este gravă și pentru fluturii de pe continent: 65 dintre cele 442 de specii evaluate, adică aproape 15%, sunt amenințate cu dispariția, față de 37 de specii înregistrate în 2010. UICN atrage atenția că numărul speciilor de fluturi amenințate a crescut cu 76% într-un deceniu, iar peste 40% dintre fluturii endemici europeni sunt în pericol sau aproape de a fi incluși în această categorie. O specie emblematică, albilița-mare-din-Madeira (Pieris wollastoni), care trăia doar pe insula portugheză Madeira, a fost deja declarată dispărută. Poluarea și pierderea habitatelor, cauze majore ale declinului Conform UICN, principala amenințare o reprezintă dispariția habitatelor naturale, în special a mlaștinilor bogate în flori, esențiale pentru supraviețuirea polenizatorilor. De asemenea, utilizarea intensivă a pesticidelor, erbicidelor și îngrășămintelor în agricultură duce la reducerea biodiversității și la degradarea ecosistemelor. „Polenizatorii sunt fundația ecosistemelor noastre” Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a avertizat că situația este „gravă”, subliniind rolul vital al acestor insecte: „Ei reprezintă fundația sistemelor noastre alimentare, a ecosistemelor și a societăților noastre. Este necesară o acțiune urgentă și colectivă.” Studiul care a stat la baza evaluării a fost finanțat de Comisia Europeană. 90% dintre plantele cu flori depind de polenizatori Coordonatorul cercetării, entomologul belgian Denis Michez, a reamintit că aproape 90% dintre plantele cu flori din Europa depind de polenizarea realizată de aceste specii. „Din păcate, populațiile sălbatice se confruntă cu o scădere drastică și nu pot fi ușor înlocuite prin colonii artificiale, care reprezintă mai puțin de 1% din speciile existente”, a explicat el. Franța, în centrul dezbaterii privind pesticidele În Franța, subiectul a generat o dezbatere aprinsă după ce Legea Duplomb a permis temporar utilizarea unui pesticid considerat periculos pentru albine. O petiție împotriva acestei legi a fost semnată, în luna iulie, de peste două milioane de persoane, determinând autoritățile să retragă autorizarea substanței din textul legislativ. Apel urgent la acțiune pentru protejarea polenizatorilor UICN avertizează că pierderea polenizatorilor ar avea consecințe dramatice pentru agricultură, biodiversitate și securitatea alimentară. Organizația solicită guvernelor europene să adopte măsuri urgente pentru restaurarea habitatelor naturale și reducerea utilizării substanțelor chimice în agricultură.

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic (sursa: Pexels/Plato Terentev)
Eveniment

România, campioană europeană la risipă alimentară. Peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic

România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic. Românii aruncă zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare, echivalentul unui camion plin cu hrană în fiecare minut. Datele au fost prezentate luni de Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Risipei Alimentare. România, 6.000 tone mâncare aruncate zilnic „Trăim o realitate dură în România. Noi, ca popor, aruncăm zilnic peste 6.000 de tone de produse alimentare. Citește și: Cine este Pilă al lui Alexe, președintele CA-ului la spitalul unde au murit șase copii În același timp, foarte multe familii se confruntă cu insecuritate alimentară”, a declarat Bulai. Evenimentul de la București a inclus expoziția „Arta de a nu risipi nimic”, găzduită de Art Safari, cu sprijinul Edenred România și Lidl România. Este pentru prima dată când tema risipei alimentare devine subiect central al unei expoziții de artă, transformată într-un instrument de educație și conștientizare. Expoziția reunește lucrări semnate de artiști precum Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Mihai Mureșan și Adrian Ghenie, alături de instalații care ilustrează modul în care hrana se transformă în deșeuri. Risipa alimentară, „un flagel contemporan” Președintele FBAR a descris risipa alimentară drept „un flagel contemporan” și a lansat un apel la solidaritate: „Să ne unim cu toții forțele pentru a nu mai risipi, să fim atenți la nevoile semenilor noștri și să donăm surplusul de produse celor care au mai multă nevoie de ele.” Cine aruncă mai mult: populația sau companiile? Întrebat de jurnaliști despre evoluția fenomenului, Romuald Bulai a explicat că băncile pentru alimente colectează tot mai multe produse, în timp ce retailerii devin mai atenți la stocuri. Totuși, risipa cea mai mare are loc la nivelul consumatorilor, populația fiind responsabilă pentru mai mult de jumătate din alimentele aruncate. România, printre campionii risipei din UE Datele Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, se risipesc anual peste 59 de milioane de tone de alimente – aproximativ 132 kg pentru fiecare persoană. În România, cifrele sunt alarmante: peste 6.000 de tone de hrană aruncate zilnic; fiecare român risipește acasă, în medie, 72 de kilograme de alimente pe an, suficient pentru a hrăni un copil timp de o lună. 37.000 de tone de alimente salvate din 2017 Federația și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați) formează o rețea națională de solidaritate. Din 2017, aproape 37.000 de tone de alimente au fost recuperate și transformate în peste 74 de milioane de porții de hrană, distribuite prin 863 de ONG-uri către 325.000 de persoane aflate în dificultate. Pe lângă recuperarea de hrană, FBAR desfășoară constant programe de educație și conștientizare în școli, companii și organizații partenere.

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: între Europa și Rusia

Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Republica Moldova își alege duminică noul Parlament, într-un scrutin considerat decisiv pentru viitorul politic și geopolitic al țării. În joc nu sunt doar cele 101 mandate, ci și orientarea pe termen lung a unei națiuni aflate între două modele de dezvoltare: integrarea europeană sau revenirea sub influența Rusiei. Miza alegerilor parlamentare în Republica Moldova Ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a avertizat, într-un interviu pentru Agerpres, că alegerile se desfășoară în contextul unui „război hibrid total”, declanșat de Federația Rusă. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Potrivit acestuia, Moscova folosește toate pârghiile posibile – de la instituții religioase afiliate Patriarhiei Moscovei, până la partide politice și grupări criminale – pentru a destabiliza Chișinăul și a bloca opțiunea europeană. Dincolo de retorică, realitatea este că peste 30% din bugetul Republicii Moldova depinde de sprijinul financiar occidental, în special din partea Uniunii Europene. Tot Occidentul asigură și securitatea energetică a țării, după renunțarea la gazul rusesc. În acest context, componența viitorului legislativ va influența decisiv relația Moldovei cu Bruxelles-ul. Diaspora, factor decisiv Alegerile de duminică nu se joacă doar la Chișinău, ci și în diaspora. 301 secții de votare au fost deschise în 45 de țări, un număr record pentru un scrutin parlamentar. România are o pondere importantă, cu 23 de secții de votare – inclusiv una la Muzeul Țăranului Român, în premieră. La precedentele alegeri, aproape 31.000 de moldoveni din România s-au prezentat la urne, iar ambasadorul Chirilă mizează pe o mobilizare la fel de puternică. „Cetățenii noștri din diaspora sunt profund pro-europeni, înțeleg importanța democrației și a libertății”, a spus diplomatul. Regulile jocului Comisia Electorală Centrală a anunțat deschiderea a 2.274 de secții de votare – dintre care 1.961 în țară și 12 în regiunea separatistă Transnistria. Procesul electoral se desfășoară între orele 07:00 și 21:00, iar scrutinul este validat dacă la urne se prezintă cel puțin o treime din alegători. Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți. Cine intră în competiție Pe buletinul de vot figurează 23 de concurenți: 14 partide politice, printre care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Nostru, AUR, Partidul Social Democrat European sau Partidul Liberal. 4 blocuri electorale, între care Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau Blocul „Unirea Națiunii”. 4 candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu. În ultima clipă, Partidul „Moldova Mare” a fost eliminat din cursă printr-o decizie a CEC. O alegere între Est și Vest Dincolo de cifre, aceste alegeri sunt o confruntare între două viziuni diametral opuse. De o parte, partidele pro-europene care mizează pe sprijinul financiar și energetic al Bruxelles-ului și pe accelerarea negocierilor de aderare. De cealaltă parte, formațiuni pro-ruse care propun o reîntoarcere la orbita Moscovei, chiar cu prețul izolării internaționale. Nu întâmplător, apelurile la mobilizare au venit și din România. „De votul vostru depinde viitorul Basarabiei”, a spus președintele României, Nicușor Dan, într-un mesaj video adresat basarabenilor din România. Viitorul Moldovei, pe buletinul de vot Parlamentul care va rezulta din aceste alegeri nu este doar o instituție legislativă. El va decide dacă Republica Moldova își continuă drumul spre Uniunea Europeană sau dacă se întoarce la sfera de influență a Rusiei. Pentru prima dată, votul prin corespondență a fost introdus în 10 state, semn că autoritățile încearcă să aducă cât mai aproape de urne diaspora – un electorat decisiv în bătălia dintre Est și Vest. Scrutinul de duminică nu este, așadar, doar o alegere politică, ci un referendum mascat asupra viitorului geopolitic al Republicii Moldova.

Iașiul, top european la creșterea economică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din Europa

Iașiul, top european la creșterea economică. Iașiul se poziționează peste orașe precum Amsterdam, Copenhaga sau Budapesta, intrând în topul european al centrelor urbane cu cea mai rapidă creștere economică. Iașiul, top european la creșterea economică Potrivit unei analize realizate de Oxford Economics, municipiul ocupă locul patru la nivel continental, cu o evoluție similară celei a Varșoviei. Citește și: Hubert Thuma vrea cenzurarea informației că a fost condamnat penal: cere 200.000 de lei de la DeFapt.ro și înlăturarea articolelor despre decizia Înaltei Curți Performanța confirmă ascensiunea accelerată a Iașiului în ultimii cincisprezece ani, depășind chiar capitale consacrate ale Europei de Vest. În același clasament, Bucureștiul se situează pe poziția a zecea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment (sursa: Facebook/Heathrow Airport)
Eveniment

Avertisment MAE pentru români: atac cibernetic asupra aeroporturilor din Europa

Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că, în noaptea de 19 spre 20 septembrie, a avut loc un atac cibernetic care a vizat mai multe aeroporturi europene de importanță strategică. Printre acestea se numără Heathrow (Londra), Berlin Brandenburg și Zaventem (Bruxelles). Aeroporturi europene afectate, MAE transmite avertisment MAE le recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în Regatul Unit, Germania sau Belgia să verifice cu atenție situația zborurilor înainte de a se prezenta la aeroport. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Autoritățile subliniază importanța consultării informațiilor oficiale și a comunicatelor companiilor aeriene. Numere de urgență pentru românii din străinătate Cetățenii români care se confruntă cu situații dificile sau de urgență pot apela numerele de telefon de permanență ale misiunilor diplomatice, în funcție de țara în care se află: Consulatul General al României la Londra: +077 387 16 335 Ambasada României în Germania: +49 160 157 9938 Ambasada României în Belgia: +32 (0)497 428663

Trump cere sancțiuni europene mai dure (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Țările UE nu sancționează Rusia suficient de dur, spune Trump

Trump cere sancțiuni europene mai dure. Președintele american Donald Trump a solicitat duminică statelor europene să înăsprească sancțiunile impuse Moscovei și să oprească achizițiile de petrol rusesc. Trump cere sancțiuni europene mai dure Liderul de la Casa Albă a afirmat că presiunea economică trebuie intensificată pentru a determina Rusia să pună capăt războiului din Ucraina. Citește și: Suma astronomică pe care contribuabilii ar putea să i-o plătească lui Dan Voiculescu după ce Savonea a deschis calea revizuirii procesului său Trump a criticat faptul că unele state europene continuă să importe țiței rusesc, în ciuda sancțiunilor deja impuse. „Nu vreau să cumpere petrol, iar sancțiunile pe care le impun nu sunt suficient de dure”, a declarat acesta presei din New Jersey. Scrisoare adresată aliaților NATO Mesajul a fost reiterat și într-o scrisoare transmisă sâmbătă statelor membre NATO, unde Trump a precizat că nu va impune noi sancțiuni Moscovei atâta timp cât unii aliați continuă să cumpere petrol. „Sunt dispus să impun sancțiuni importante Rusiei atunci când toate statele NATO vor conveni și vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a subliniat liderul american. Țări care continuă importurile de petrol rusesc Deși majoritatea statelor europene au renunțat la țițeiul rusesc după 2022, Turcia, Ungaria și Slovacia continuă să importe. Atât SUA, cât și UE mențin sancțiuni financiare și comerciale severe, însă acestea nu au reușit să pună capăt conflictului. Context tensionat în relațiile internaționale Scrisoarea lui Trump apare pe fondul tensiunilor ridicate, după ce 19 drone rusești au violat spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte de NATO. În ciuda sancțiunilor și a presiunii internaționale, negocierile pentru pace nu au înregistrat progrese, chiar și după întâlnirea din Alaska dintre Trump și Vladimir Putin, încheiată fără rezultate concrete.

Trump acuză Europa că „atacă” Google (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Google stârnește un nou război UE-Trump, după ce compania americană a fost amendată de Bruxelles

Trump acuză Europa că „atacă” Google. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat dur Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a aplicat o amendă de 2,95 miliarde de euro gigantului Google. Liderul american a scris pe rețeaua sa Truth Social că Europa a „atacat o altă mare companie americană” și a amenințat cu sancțiuni comerciale. Trump acuză Europa că „atacă” Google Trump a avertizat că, dacă UE nu renunță la amenzile „nedrepte” impuse Google și Apple, va fi „constrâns” să declanșeze mecanismul de taxe vamale punitive prevăzut de „Secțiunea 301”. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 El a cerut ca „Uniunea Europeană să înceteze imediat aceste practici împotriva companiilor americane”. Google, acuzată că abuzează de poziția dominantă Comisia Europeană a stabilit că Google și-a favorizat propriile servicii de publicitate în detrimentul furnizorilor concurenți. Potrivit anchetei, compania ar fi abuzat de poziția dominantă încă din 2014 pentru a-și avantaja produsele. Deși a fost mai reținut față de sectorul tehnologic în primul său mandat, Trump, în vârstă de 79 de ani, beneficiază acum de sprijinul celor mai mari companii americane din domeniu, care s-au raliat masiv de partea sa după revenirea la putere.

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România (sursa: visir.is)
Eveniment

Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România

Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”. Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți. Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România. Patrulele anti-migrație De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”. Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare. „Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi. Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat. Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera. În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor. Frică, manipulare și dezinformare Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare. În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare. Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse. „Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități. Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo. Criminalitate rebranduită în „patriotism” În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale. În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”. „Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi. Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală. Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați Mesajele au avut ecouri. Incidente anti-migranți în România Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”. Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”. Nu este un incident singular. La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”. Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor. Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat. Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru. În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate. Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie. La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini. La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka. Normalizarea retoricii anti-străini Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora. În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.

Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Confiscarea activelor rusești din Europa ar fi ilegală, avertizează Germania și Belgia

Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești. Belgia și Germania și-au exprimat scepticismul față de confiscarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în Uniunea Europeană de la începutul războiului din Ucraina. Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești Premierul belgian Bart De Wever a declarat că aceste fonduri, administrate prin Euroclear la Bruxelles, ar trebui menținute în continuare în custodie, deoarece o confiscare directă ar ridica probleme majore de ordin legal. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Statele G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei, dintre care aproape 210 miliarde de euro se află în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte este sub formă de obligațiuni guvernamentale gestionate prin Euroclear, conform datelor Comisiei Europene. Riscuri juridice și repercusiuni internaționale Bart De Wever a avertizat că activele includ fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, care beneficiază de imunitate legală. Confiscarea lor ar putea genera consecințe grave pe plan juridic și sistemic. Premierul belgian a subliniat că alte state ar putea reacționa retrăgându-și propriile fonduri din sistem, ceea ce ar destabiliza piețele financiare internaționale. Dobânzile, deja folosite pentru sprijinirea Ucrainei În prezent, dobânzile obținute din aceste active sunt direcționate către finanțarea de arme și muniții pentru Ucraina. De Wever a considerat această soluție acceptabilă, dar a atras atenția că fondurile principale trebuie protejate. „Gâsca cu ouă de aur” și pacea viitoare Premierul belgian a folosit o metaforă sugestivă: „Este ca o gâscă care face ouă de aur. Ar trebui să păstrăm această gâscă. La momentul negocierii unui tratat de pace, ea poate fi pusă pe masă. Până atunci, este mai înțelept să menținem situația actuală.” Germania, preocupată de efectele asupra pieței de capital Cancelarul german Friedrich Merz a împărtășit îngrijorările omologului său belgian, avertizând că o eventuală confiscare a fondurilor ar putea afecta negativ piețele de capital. El a atras atenția că alte state ar putea urma exemplul Rusiei și și-ar putea retrage rezervele din Europa, amplificând riscurile pentru stabilitatea economică.

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră