joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cocaina

23 articole
Investigații

ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa

Între 2015 și 2025, Venezuela apare constant în rapoartele europene ca una dintre principalele țări de plecare pentru cocaina care ajunge în Europa, alături de Columbia, Brazilia și Ecuador. Datele nu spun întotdeauna exact cât din cocaina unei anumite țări europene vine din Venezuela, dar arată clar rute maritime și aeriene care leagă porturi și nave venezuelene de principalele hub-uri europene. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Există indicii clare și cazuri documentate (2015–2025) că țări din UE primesc cocaină pe rute care trec prin Venezuela – fie direct (nave sub pavilion venezuelean sau plecate din porturi venezuelene), fie prin rute regionale (Caraibe, Africa de Vest, teritorii olandeze din Caraibe). Venezuela, ca rută către Europa Europol și agenția UE pentru droguri (EUDA/EMCDDA) notează că cocaina este traficată spre Europa atât pe mare, cât și pe calea aerului, în principal via Columbia, Brazilia și Venezuela, cu nave care pleacă din porturi din aceste țări și ajung în porturi europene, în special în Belgia, Olanda, Spania și Portugalia (Europol, EUDA). Un document al EUDA despre traficul de cocaină către Europa arată că „ruta venezueleană” a crescut puternic începând cu anii 2000 și rămâne importantă pentru livrările spre porturi europene. UNODC și Europol indică faptul că principalele porturi de intrare în UE pentru cocaină sunt: Belgia (Anvers) Țările de Jos (Rotterdam) Spania (diverse porturi, inclusiv Galicia, Andaluzia) Portugalia, Italia, Franța, Germania, Grecia ca puncte semnificative. Rapoartele arată că o parte din fluxurile care alimentează aceste porturi pornesc din Venezuela sau de pe nave sub pavilion venezuelean. Spania Spania este unul dintre cele mai bine documentate cazuri de cocaină ajunsă via Venezuela. În mai 2017, autoritățile spaniole, împreună cu Portugalia, SUA (DEA) și UK, au interceptat nava de pescuit venezueleană Ali Primera la sud-vest de Insulele Canare, găsind aprox. 2,4 tone de cocaină. Un comunicat al Copernicus detaliază că era vorba de o navă sub pavilion venezuelean, implicată într-o rută transatlantică spre Spania. În decembrie 2024, autoritățile spaniole au anunțat capturarea a 3,3 tone de cocaină la bordul unui vas de pescuit sub pavilion venezuelean la vest de Canare, într-o operațiune coordonată cu DEA și MAOC-N. Comunicatul oficial al Agenției Fiscale (Spania) precizează că vasul plecase de pe coasta sud-americană și se îndrepta către Spania. Alte operațiuni ale MAOC-N (Maritime Analysis and Operations Centre – Narcotics) notează în mod repetat interceptarea de nave venezuelene cu cocaină în Atlantic destinate pieței spaniole. În plus, rapoarte Europol și analiza Global Initiative arată că Spania (în special Galicia, Andaluzia și Insulele Canare) rămâne o destinație cheie pentru cocaină care vine prin ruta Caraibe – Venezuela – Atlantic.  Portugalia Portugalia este hub atât de destinație, cât și de tranzit: UNODC descrie „ruta nordică” a cocainei din Atlantic: din Caraibe și coastele nordice ale Americii de Sud (inclusiv Venezuela), către Azore, Portugalia și Spania. Rapoartele EUDA menționează explicit că nave care pleacă din Brazilia, Ecuador și Venezuela transportă cocaină spre Europa, iar Portugalia este printre primele țări de intrare (porturi atlantice și Azore). În ultimii ani, Portugalia a interceptat și narco-submarine în Atlantic, cu echipaje inclusiv venezuelene, destinate „Peninsulei Iberice” (adică Portugalia și Spania). Chiar dacă nu toate aceste cazuri sunt exclusiv legate de Venezuela ca port de plecare, ele arată implicarea cetățenilor venezueleni în transportul cocainei spre Portugalia. Țările de Jos (Olanda) – inclusiv teritoriile olandeze din Caraibe Olanda apare în două planuri: Rotterdam, ca port european major, și Aruba/Curaçao, ca teritorii olandeze în Caraibe. Un studiu al CSIS privind fluxurile transatlantice arată că „transporturi de cocaină din Venezuela intră în teritorii olandeze cu bărci rapide”, profitând de distanța foarte mică dintre coasta Venezuelei și Aruba/Curaçao. Aceste teritorii sunt folosite apoi ca platforme pentru a trimite cocaina către porturi din Europa (în special Rotterdam și Anvers). Europol, EMCDDA și poliția olandeză consideră Rotterdam unul dintre cele mai importante porturi de intrare pentru cocaină în Europa, cu o parte din încărcături provenind din fluxuri maritime care includ Venezuela ca țară de plecare sau punct de transbord. Belgia Belgia (în special portul Anvers) este probabil cel mai important hub pentru cocaina sud-americană în Europa. Europol și EUDA menționează Anvers ca principal port de intrare, cu zeci de tone de cocaină confiscate anual. Fluxurile provin în principal din Columbia, Brazilia, Ecuador – dar și din rute care trec prin Venezuela, conform analizelor asupra rutelor maritime (care combină încărcăturile pe mai multe segmente). Un studiu al CSIS menționează explicit că portul Anvers primește cantități masive de cocaină din Atlantic, în contextul în care o parte din aceste fluxuri pleacă din Venezuela sau trec prin teritoriile olandeze din Caraibe, aflate la câteva zeci de kilometri de coasta venezueleană. Guardian, în 2024, rezuma situația spunând că rutele de trafic includ „porturi cheie în Ecuador, Venezuela și Africa de Vest”, iar cele mai mari cantități confiscate în Europa au loc la Anvers, Rotterdam și porturi spaniole. Franța Franța apare în primul rând prin rolul Marinei Naționale franceze în Atlantic și prin porturile de pe coasta atlantică și mediteraneană. MAOC-N și comunicatele despre fregata franceză GERMINAL descriu interceptări de nave sub pavilion venezuelean cu câteva tone de cocaină în Atlantic, în zone de responsabilitate franceză, destinate piețelor europene (inclusiv Franța și alte state UE). Rapoarte Europol indică portul Le Havre ca unul dintre punctele de intrare pentru cocaină, în cadrul unui sistem de rute care include plecări din Venezuela (alături de alte state andine și Brazilia). Italia Italia este conectată la fluxurile de cocaină prin porturi precum Gioia Tauro și prin rețele europene de criminalitate (de ex. ‘Ndrangheta): Analize Europol/Global Initiative evidențiază Italia ca destinație importantă pentru cocaină din America de Sud, cu nave container sau nave comerciale care îmbină încărcături provenite din mai multe porturi de plecare – inclusiv Venezuela, conform rutelor descrise în rapoartele EUDA și UNODC. Deși multe cazuri individuale mediatizate (ex. capturile de peste 4 t de cocaină din 2022) indică explicit legături cu Columbia sau Ecuador, studiile de rute (EUDA, 2016–2022) includ Venezuela ca punct de plecare pentru nave care ajung ulterior în porturi italiene.  Germania Portul Hamburg este menționat de Europol ca unul dintre „alte porturi cheie” de intrare a cocainei, după Rotterdam și Anvers. Traficul de aici este alimentat de aceleași lanțuri logistice maritime în care Venezuela apare ca țară de plecare sau de transbord alături de Brazilia și Ecuador. Regatul Unit Regatul Unit este o piață importantă: datele compilate de Guardian (în articolul menționat anterior), pe baza EMCDDA și Europol, indică peste 37 de tone de cocaină confiscate în UK (2022–23), cu rute principale care folosesc porturi din Ecuador, Venezuela și Africa de Vest pentru livrări pe mare către porturi europene, inclusiv cele britanice. Chiar dacă legătura directă „Venezuela – port britanic X” nu e întotdeauna menționată în comunicate, analiza de ansamblu a rutelor arată că o parte din cocaina care ajunge în UK este transportată în lanțuri logistice în care Venezuela este unul dintre punctele inițiale. Grecia Grecia apare în comunicate și știri prin cazul unei nave cu cocaină „din Venezuela către Europa” interceptată și cu arestări în portul Pireu, indicând că Grecia a fost punct de intrare pentru o încărcătură plecată din Venezuela.  Alte cazuri recente arată că Pireu și Salonic sunt folosite pentru cocaină din America Latină, iar analizele despre rute regionale (inclusiv cele care trec prin Venezuela) sugerează că Grecia e parte a aceleiași rețele care leagă porturile sud-americane de Europa. Cum trebuie citite datele Nu toate capturile spun clar „a plecat din Venezuela” – de multe ori vorbim de fluxuri combinate (marfă încărcată în mai multe porturi, schimb de nave în Atlantic, treceri prin Africa de Vest sau Caraibe). Totuși, rapoartele oficiale (EUDA, Europol, UNODC, CSIS, MAOC-N) sunt consecvente: Venezuela este unul dintre principalele puncte de plecare ale cocainei care ajunge în Europa; Spania, Portugalia, Belgia, Țările de Jos sunt hub-uri majore de intrare; alte țări precum Franța, Italia, Germania, Grecia, Regatul Unit sunt alimentate din aceleași fluxuri logistice, pe rute în care Venezuela joacă un rol important, direct sau prin proximitatea sa (Caraibe/teritorii olandeze, Africa de Vest). România și Bulgaria, noduri secundare de tranzit de cocaină Între 2015 și 2025, atât România, cât și Bulgaria apar în analizele europene ca puncte de tranzit pentru cocaina din America de Sud, inclusiv din fluxuri în care Venezuela este una dintre țările de plecare către Europa. Sursele oficiale nu precizează, la fiecare captură din România sau Bulgaria, că „această încărcătură a trecut prin Venezuela”, dar există date destul de clare despre: rolul Venezuelei ca țară de plecare sau tranzit pentru cocaina destinată Europei; rolul României și al Bulgariei ca noduri secundare de tranzit pe ruta Mării Negre/Balcani pentru cocaina latino-americană.  România: cocaină sud-americană în tranzit spre vestul Europei România este considerată în principal țară de tranzit, nu piață principală, pentru cocaina care ajunge în UE prin Marea Neagră și prin ruta balcanică. Capturi relevante (2015–2025) 2016 – Portul Constanța (record istoric) Poliția română a confiscat aprox. 2,3–2,5 tone de cocaină ascunse în containere cu banane, în portul Constanța. Reuters și Associated Press notează că drogurile proveneau din Columbia și alte părți din America de Sud și erau destinate piețelor din vestul Europei, România fiind doar țară de tranzit.  2019 – „cocaina din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre” DIICOT și poliția română au recuperat peste o tonă de cocaină dintr-o barcă răsturnată în zona Sfântu Gheorghe (Delta Dunării), plus pachete aduse la mal de valuri de-a lungul litoralului (în total aprox. 1,5–1,8 tone, conform relatărilor de presă). Presă internațională (Xinhua, Euronews) notează că drogurile proveneau din America de Sud, iar România era folosită ca traseu de tranzit către UE. DIICOT și PF, cazuri mărunte Totuși, în afară de cele două cazuri cu cantități mari de cocaină, DIICOT menționează doar patru cazuri cu cantități mici de cocaină din Venezuela (între 2012 și 2015), iar Poliția de Frontieră - un singur caz, din 2007. Mai mult, dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” a instanței și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016. Nu este irelevant de menționat că drogurile se aflau la doar câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR, în mod convenabil a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Sensul cocainei: Bulgaria - România - Ungaria - vestul Europei Analizele de politică publică privind traficul de cocaină în UE subliniază că porturile de la Marea Neagră – Constanța (România), Varna și Burgas (Bulgaria) sunt folosite ocazional ca puncte de intrare pentru cocaină din America de Sud, destinată ulterior vestului și centrului Europei. Un studiu al Center for the Study of Democracy (CSD) arată explicit că: cocaina ajunge la porturile de la Marea Neagră (Constanța, Varna, Burgas) via transbordări din America de Sud; din Bulgaria, cocaina tranzitează România și Ungaria pe cale rutieră spre Europa Centrală și de Vest (camioane, mașini), cu sprijinul rețelelor de crimă organizată din zonă.  Bulgaria: Burgas, Varna și rolul de nod pe ruta balcanică Bulgaria este, la rândul ei, descrisă în rapoartele internaționale drept punct de tranzit pentru cocaină din America Latină, aflată pe traseu către vestul Europei. Rutele includ atât porturile de la Marea Neagră, cât și frontierele terestre. Capturi relevante (2015–2025) 2019 – cocaină în largul Mării Negre (zona Shabla) Autoritățile bulgare au recuperat aprox. 169–200 kg de cocaină din mare, în apropiere de Shabla, la mică distanță de granița cu România. Drogurile sunt corelate cu aceeași rețea responsabilă de transportul interceptat în Delta Dunării (România). 2019–2024 – cocaină în banane și containere la Burgas: Mai multe operațiuni la portul Burgas au descoperit cocaină ascunsă în containere cu banane sau în compartimentele tehnice ale navelor: *2019: ~75 kg cocaină într-un transport de banane sosit din Ecuador. *2024: ~170 kg cocaină, tot într-un transport de banane din Ecuador, considerată cea mai mare captură din portul Burgas la acel moment. 2024–2025 – nave de marfă din America Latină *Decembrie 2024: ~190 kg cocaină ascunsă în conductele unei nave de marfă venite din Peru, în portul Burgas. *Martie 2025: peste 40 kg cocaină descoperite într-un container în Burgas, autoritățile bulgare subliniind din nou rolul țării ca roută de tranzit pentru cocaină din America Latină spre vestul Europei. Atât rapoartele UNODC, cât și cele ale Europol descriu Bulgaria ca parte a „rutei balcanice maritime și terestre”: cocaina ajunge în porturi (Burgas, Varna), apoi este transportată prin Bulgaria spre România, Grecia, Turcia și mai departe către piețele mari din vestul Europei.  Legătura cu Venezuela: cum se înscriu România și Bulgaria în tabloul european La nivel european, datele agregate ale EUDA (fostă EMCDDA) și Europol arată că, în 2020, Venezuela apare între țările din emisfera americană de unde au plecat transporturi de cocaină destinate Europei. Într-o analiză a traficului de cocaină către UE, instituția notează că: majoritatea cocainei ajunge în UE pe mare, în containere; principalele puncte de plecare sunt Brazilia, Ecuador, Columbia, dar în lista țărilor de „departure” pentru transporturi cu destinație Europa apar și Venezuela (circa cinci tone pentru 2020), alături de alte state latino-americane. Aceleași analize arată că: Spania, Portugalia, Belgia și Țările de Jos sunt hub-urile principale de intrare pentru cocaină în UE; Marea Neagră și Balcanii (inclusiv România și Bulgaria) sunt zone de diversificare a rutelor, unde apar capturi în porturile Constanța, Varna, Burgas și în puncte de frontieră terestre. În practică, lanțul poate arăta astfel: cocaina este produsă în Colombia/Peru/Bolivia; o parte este transportată în porturi sau zone de coastă din Venezuela, de unde pleacă transporturi maritime spre Europa (direct sau via Caraibe/Africa de Vest);  încărcătura ajunge în mari porturi UE (Spania, Belgia, Olanda, Portugalia), unde o parte este descărcată, iar restul este retrimis sau redistribuit prin alte porturi sau pe cale rutieră; segmente ale acestui flux ajung apoi în România și Bulgaria, fie ca tranzit spre vestul Europei, fie ca transfer secundar prin Marea Neagră și ruta balcanică (conform studiilor CSD și SELEC). 

România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” Foto: captură video
Eveniment

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă

Dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016, arată un documentar G4Media.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Dosarul se referă la celebrul transport de droguri care a ajuns în România la 19 martie 2019, în zona Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Calupuri de cocaină au putut fi găsite pe plajele românești ale Măgrii Negre, așa s-a aflat despre acest incident. Din transportul de circa 3,5 tone, circa 2,5 tone au ajuns la autorități, iar o tonă a rămas la traficanți. Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați. Însă, potrivit G4Media, după cinci ani în care dosarul a stat în camera preliminară - unde, potrivit legii, deciziile trebuie luate în maximum 60 de zile - Tribunalul Tulcea l-a retrimis la DIICOT, pentru presupuse vicii de procedură.  În 2020, de exemplu, luni întregi, dosarul a fost pasat între Tulcea și București, fiindcă nu era clar dacă infracțiunea se desfășurase doar la Tulcea sau pe teritoriul întregii țării. Rămas la Tulcea, dosarul este preluat de o judecătoare cu experiență de un an și ceva, iar amânările curg lanț: nu există traducere în spaniolă, un inculpat s-a înrolat în armata ucraineană sau unul dintre inculpaţii români susţine că el n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. De la o amânare la alta se scurg luni întregi, mult peste cele 60 de zile din lege.   În acest timp, presupus cap al operațiunii, Joseph Nour Eddine Nasrallah, care se afla într-o închisoare din Brazilia, a devenit de negăsit.  În noiembrie 2025, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Tulcea de a cere refacerea procedurilor, iar contestația se judecă la Curtea de Apel Constanța, având termen în februarie 2026.  În dosar erau implicați și doi polițiști, Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită pentru a trece cu vederea faptul că transportatorii drogurilor nu avea acte de conducere a unei bărci aflate la remorcă - unde se aflau drogurile. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti, scria Libertatea în februarie 2025. 

Diplomat prins cu 206 kg cocaină (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un diplomat, cu 206 kg de cocaină în portbagajul mașinii la granița bulgară

Diplomat prins cu 206 kg cocaină. Autoritățile bulgare au anunțat confiscarea unei cantități record de 205,94 kilograme de cocaină la punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo. Potrivit BTA, drogurile erau transportate cu un vehicul înmatriculat în Belgia, condus de un diplomat al Republicii Congo, care activa la Bruxelles. Diplomat prins cu 206 kg cocaină În urma descoperirii, trei persoane au fost reținute. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Este vorba despre un bărbat de 40 de ani, un bărbat de 43 de ani și o femeie de 54 de ani, cetățean belgian. Cei trei au fost inculpați oficial pe 19 iulie, fiind acuzați de trafic internațional de droguri. Potrivit procurorului districtual din Haskovo, Ivan Stoianov, inculpații au fost reținuți pentru 72 de ore și riscă pedepse între 15 și 20 de ani de închisoare, precum și amenzi cuprinse între 200.000 și 300.000 de leva (aproximativ 100.000 - 150.000 euro). Drogurile, ascunse în cinci valize Cocaina a fost descoperită pe 18 iulie, în urma unei inspecții riguroase asupra unui autovehicul diplomatic care intra în Bulgaria din Turcia. Substanțele interzise erau împachetate în cinci valize, ascunse în interiorul mașinii. Valoare estimată: aproape 38 de milioane de leva Valoarea de piață a drogurilor confiscate a fost estimată la 37,69 milioane de leva, echivalentul a aproximativ 19 milioane de euro, potrivit evaluării instanței. Captura a fost anunțată în cadrul unei conferințe de presă organizate la graniță, în prezența ministrului de interne Daniel Mitov, a ministrului de finanțe Temenujka Petkova, a procurorului Ivan Stoianov, a directorului Agenției Vamale, Ghiorghi Dimov, și a comisarului-șef Boian Raev. Ministerul de Interne al Bulgariei a declarat că aceasta este cea mai mare cantitate de cocaină confiscată vreodată la frontierele terestre ale țării.

Judecătoarea drogată, răni de la cocaină (sursa: Curentul)
Eveniment

Judecătoarea drogată, răni de la cocaină

Judecătoarea drogată, răni de la cocaină. Detalii șocante din dosarul judecătoarei corupte și drogate de la Suceava: aceasta avea răni la nas pentru că, uneori, se droga cu marfă nediluată. Judecătoarea drogată, răni de la cocaină Informațiile apar în dosarul penal al judecătoarei Ana-Maria Chirilă. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodiguarzii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Potrivit unor interceptări (sursa), judecătoarea își chema companioni de prizat acasă, unde erau trei copii minori, pentru că acolo era "cel mai safe". Judecătoare:… [neinteligibil]… Vrei să…[neinteligibil]… DOMN: …[neinteligibil]… copiii? Judecătoare: Nu ne văd copiii. Stai așa! …[neinteligibil]… Judecătoare: …[neinteligibil]… și eu una. DOMN: Hai! Judecătoare: Hai! (…) Judecătoare: Da! Hai! Auzi, eu stau în …[neinteligibil]… Stai așa să-ți dau de toate! Stai așa! Aici și am și paie. (…) Judecătoare: Da ’ rămâne și mâine seară veni…veniți iar, da’ vezi, tot aicea veniți, aicea-i cel mai „safe”. Nu vin acolo că, copiii tre’ să doarmă, după aia ne presează că vor acasă, nu, nu, n-are rost. (…) În acest timp, judecătoarea ridică farfuria albă spre zona feței și cu ajutorul unui tub de mici dimensiuni, pe care îl ține în mâna dreaptă, inspiră o substanță de pe suprafața farfuriei, după care lasă pe masă farfuria și tubul și își duce mâna la nas. Bărbatul ia tubul din farfurie în mâna dreaptă, apoi în mâna stângă, iar cu mâna dreapta strânge, amestecă și porționează substanța rămasă în farfurie și zice: Ce-ai luat? Că n-ai luat nimica, uite cât mai rămâne aicea… (...) JUDECĂTOARE: MMC-ul ăla, 3-MMC-u… c-acuma vorbim deschis și știm despre ce e vorba…pe care băieții o combină cu un fel de supliment alimentar care e un fel de calciu, magneziu! Fucking vitamine! OK? Și-o slăbesc, că altfel îți rupe nasu'! O dată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu'… [neinteligibil]… Ești proastă, tu nu vezi că ai și rană la nas? (râde) Da… Și se întâmplă foarte rar la mine, L.! DOMN: Da… JUDECĂTOARE: Eu nu mi-aș mai dori, doar că… nu... nu știu cum să zic… îi vine câteodată chefu’ ușor, na… ce vr… Nu mi-a venit niciodată să zic asta! Uite, am chef câteodată să consum iar! Chiar am chef!

Pensionară din Ialomița, dealer de cocaină (sursa: DIICOT)
Eveniment

Pensionară din Ialomița, dealer de cocaină

Pensionară din Ialomița, dealer de cocaină. O femeie de 87 de ani este cercetată de DIICOT Ialomiţa într-un dosar de trafic de droguri de risc, aceasta fiind acuzată că a vândut cannabis şi cocaină cu suma de 1.700 lei la fiecare tranzacţie. Grup infracțional în familie Potrivit unui comunicat transmis vineri de DIICOT, anchetatorii au pus în aplicare un mandat de percheziţie domiciliară pe raza judeţului Ialomiţa într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi trafic de droguri de risc. Citește și: Teodosie, prea puternic pentru Patriarhul Daniel: a primit doar o „dojană” pentru desele scandaluri create, în timp ce Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a fost tras pe linie moartă "Din cercetările efectuate a rezultat faptul că, în cursul anului 2023, doi inculpaţi şi un suspect (membri ai aceleaşi familii), din care unul aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, au constituit un grup infracţional organizat având ca scop săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi mare risc, aceştia efectuând în perioada iunie 2023 - februarie 2024 activităţi de coordonare, colaborare şi sprijinire în cadrul grupului, precum şi activităţile de deţinere, transport şi vânzare de droguri de risc (canabis) şi mare risc (cocaină) pe raza judeţului Ialomiţa", arată sursa citată. Pensionară din Ialomița, dealer de cocaină Anchetatorii spun că, la indicaţiile şi sub coordonarea celorlalţi doi membri ai grupului, o inculpată a comercializat cantităţi de canabis şi cocaină, cu suma de 1.700 lei la fiecare tranzacţie. Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa acesteia, au fost identificate şi ridicate 22 pungi din plastic transparent conţinând aproximativ 2,4 kilograme canabis, suma de 44.950 lei, înscrisuri cu valoare probatorie, precum şi alte mijloace de probă. "Cu privire la inculpată, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Ialomiţa au dispus măsura controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, având în vedere vârsta înaintată a acesteia (87 de ani) şi starea de sănătate specifică etăţii", transmite DIICOT. A participat câinele specializat în droguri Activităţile judiciare au fost realizate împreună cu poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ialomiţa. Sprijinul de specialitate a fost asigurat de către Biroului Tehnic Criminalistic al DIICOT şi Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Acţiunea a beneficiat de sprijinul unui echipaj al grupei canine din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, cu un câine specializat în depistarea substanţelor stupefiante şi de sprijinul jandarmilor de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ialomiţa.

Cum cumperi cocaină din Portul Constanța (sursa: Facebook/Sindicatul Europol)
Eveniment

Cum cumperi cocaină din Portul Constanța

Cum cumperi cocaină din Portul Constanța. "Cum poți să cumperi 1kg de cocaină din cel mai bine port din Europa, Portul Constanța? Va urma…", a postat pe Facebook Sindicatul Europol miercuri. Cum cumperi cocaină din Portul Constanța Postarea a fost însoțită de o fotografie cu un pachet în care se insinuează că ar fi cocaină. La câteva ore după această postare, sindicaliștii Europol au revenit cu o a doua. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial "Portul Constanța, cel mai vânat obiectiv al politicienilor, este păzit de 1 SINGURĂ PATRULĂ DE POLIȚIE, care ar trebui: - să acopere 5 HA de port; - să monitorizeze 13 porți de acces în port - să monitorizeze un flux de intrări în port de aproximativ 10 mii de persoane și auto în 24 de ore - să instrumenteze sute de dosare de furt, tâlhărie, loviri și alte violențe, furt de identitate, migrație ilegală, infracțiuni economice, rutiere etc. Oare care este interesul guvernanților să aibă polițiști puțini, prost plătiți și fără logistică?! Oare câți bani se fac din ilegalități în portul Constanța?! P.S. Va urma… țineți-vă bine!". Și această postare a fost însoțită de fotografia unui pachet care pare a conține droguri. Întrebări pentru Despescu Joi, 21 decembrie a.c., Europol a postat un al treilea text pe aceeași temă. "Secretarul de stat Bogdan Despescu a condus în ultimii 8 ani, pe rând, IPJ Constanța, apoi a fost numit politic șef al Poliției Române, iar în momentul de față, ca urmare a informațiilor pe care le deține, este intangibil, indiferent ce ar face. Nu a contat că sub conducerea lui a fost pierdută lupta cu traficul de droguri (Predoiu), că suntem pe primul loc la morți din accidente rutiere în Europa (2 Mai), pe primul loc la trafic de carne vie (Caracal) și am avut parte de cea mai mare deprofesionalizare a Poliției Române (Onești, Arad). În altă ordine de idei, ce vrem noi să spunem, oare pe perioada în care Despescu a avut sub control Portul Constanța, de ce nu a inițiat nicio modificare structurală pentru a suplimenta numărul de funcții la structurile care acționează pe raza portului, în condițiile în care portul este obiectiv strategic pe unde intră peste 99% din marfă provenită din Asia, America? Oare cine avea interesul să lase la liber evaziunea fiscală în Portul Constanța? Oare cine a închis ochii la traficul de droguri din ultimi ani, din portul Constanța? Oare ce sume se tranzacționează pentru “libertatea de mișcare” din Portul Constanța? Ce credeți, Despescu știe?". Pachetul care, se sugerează, ar conține droguri apare și în această postare.

Jandarmerița-cocaină avea și metamfetamină în poșetă
Eveniment

Jandarmerița-cocaină avea și metamfetamină

Jandarmerița-cocaină avea și metamfetamină în poșetă, nu doar pliculețe cu cocaină, afirmă surse judiciare. Ea este fiică de militar și ar fi suspectată de colegi că era „escortă de lux”, în vacanțele pe care le petrecea pe Coasta de Azur. Citește și: GALERIE FOTO Jandarmerița-cocaină se apără: plicurile cu praf alb erau bani de la altă persoană. „M-a rugat să îi ţin nişte bani, atâta tot. Nu am avut idee de ceea ce se întâmplă” Jandarmerița-cocaină avea și metamfetamină Andreea Bumbac, juristă la Jandarmeria Română și fostă purtătoare de cuvânt a Brigăzii de Intervenții Speciale, a fost prinsă duminică, în zona Palatului Bragadiru, cu mai multe pliculețe cu praf alb, când taxi-ul în care se afla cu prietenul ei a fost oprit și percheziționat. În prezent, Bumbac este în concediu medical și beneficiază de consiliere psihologică. Potrivit surselor judiciare, poliția a dispus urgentarea testelor în acest caz. În consecință, s-ar fi stabilit că pliculețele găsite conțineau cocaină si metamfetamină, iar în poseta ei se afla și o bancnotă pregatită pentru prizare. Aceleași surse mai afirmă că s-ar fi hotărât ca toți colegii ei să fie testați antidrog. Citește și: Ucigașii din Sibiu ar fi putut scăpa, după ce au fost reținuți, vineri, în Marea Britanie: judecătoarea a dat termen miercuri pentru mandatul de arestare și a închis telefonul Andreea Bumbac a declarat că drogurile nu-i aparțineau: „Nu au fost ale mele. Au fost ale unei persoane care mi-a transmis un alt fapt. M-a rugat să îi ţin nişte bani, atâta tot. Nu am avut idee de ceea ce se întâmplă”.

Jandarmerița-cocaină, suspectă că era „escortă de lux”
Eveniment

Jandarmerița-cocaină, suspectă că era „escortă de lux”

Jandarmerița-cocaină este fiică de militar și suspectă că era „escortă de lux”, în vacanțele pe care le petrecea pe Coasta de Azur, arată Realitatea Plus. Andreea Bumbac, juristă la Jandarmeria Română și fostă purtătoare de cuvânt a Brigăzii de Intervenții Speciale, a fost prinsă duminică, în zona Palatului Bragadiru, cu mai multe pliculețe cu praf alb, probabil cocaină, când taxi-ul în care se afla a fost oprit și percheziționat. Andreea Bumbac, jandarm Jandarmerița-cocaină, suspectă că era „escortă de lux” Ea a susținut că nu știe nimic de acele plicuri, fiind primite de la o prietenă. Brigada Specială a Jandarmeriei este chiar structura care merge alături de polițiștii anti-drog la perchezițiile efectuate la traficanți. Citește și: Sporuri uriașe la CSM, cât salariul unui ministru! Judecătorii de la Înalta Curte au găsit soluția să fenteze plafonarea sporului pentru pentru condiții vătămătoare: cresc alte sporuri „Surse din Jandarmerie citate de Realitatea PLUS arată că de mult timp tânăra avea un comportament teribilist și ducea o viață opulentă, cu vacante pe Coasta de Azur, iar unii colegi spun că era escortă de lux. Mai mult, tânăra a fost adusă în Jandarmerie de către tatăl ei, fost ofițer în Armată. Andreea Bumbac a făcut parte din promoția 2022 și se afla în atenția colegilor de la Brigada de Intervenții, acolo unde a fost purtătoare de cuvânt doar 3 luni”, arată Realitatea Plus. Grupaj Foto: Kanal D În iunie 2023, Bumbac a depus o declarație de avere, în calitate de „ofițer specialist” la UM 0465, Brigada Specială de Intervenții a Jandarmeriei. Ea nu deține nici un fel bunuri, nu are cont bancar cu peste 5.000 de euro și singura ei sursă de venit este salariul - secretizat. Andreea Bumbac are grad de sublocotenent. Imediat după ce cazul ei a devenit public, ea și-a șters toate conturile de pe rețelele sociale și a cerut să își ia concediu de odihnă. Citește și: Transgaz își cumpără 80 de telefoane iPhone, ultima generație. Mega-achiziție, fără licitație electronică, de aproape 1,5 milioane de lei pentru 735 de telefoane Procurorii DIICOT se ocupă de ancheta din acest caz.

Iubitul interlop al judecătoarei drogate, prins (sursa: TVR, defapt.ro)
Justiție

Iubitul interlop al judecătoarei drogate, prins

Iubitul interlop al judecătoarei drogate, prins. Ciprian Cotoară, interlopul care-i furniza judecătoarei Ana Maria Chirilă (cu care avea și o relație amoroasă) cocaină, a fost prins de polițiști. Iubitul interlop al judecătoarei drogate, prins „Cu privire la infracțiunile de deținere de droguri pentru consum în formă continuată și punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada septembrie – octombrie 2023, inculpata a deținut în locuința sa droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în anumite perioade a pus la dispoziția unor persoane locuința sa în vederea consumului de droguri”, potrivit DIICOT. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Ciprian Cotoară este suceveanul care îi furniza cocaină judecătoarei. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Cotoară a fost prezentat marți magistraților în vederea arestării preventive. Judecătoarea Chirilă a încercat să divorțeze în instanță Ana Maria Chirilă, arestată pentru divulgare de informații confidențiale din dosare DIICOT, a încercat inclusiv în instanță să scape de soț. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Colegii ei magistrați de la Judecătoria Cluj, însă, i-au respins cererea. Decizia a fost dată pe 18 aprilie a.c. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp „Respinge, ca nesusţinută, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Chirilă Ana-Maria în contradictoriu cu pârâtul Chirilă Radu Marius, având ca obiect divorţ. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-Napoca. Pronunţată astăzi, 18.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.”, se arată pe portalul instanțelor de judecată.

Chef Foa, prins drogat la volan (sursa: Facebook/Chef Foa)
Eveniment

Chef Foa, prins drogat la volan

Chef Foa, prins drogat la volan. Un bărbat în vârstă de 41 de ani a fost prins, luni, de poliţiştii bucureşteni conducând maşina pe o stradă din Capitală sub influenţa a două substanţe psihoactive (cocaină și cannabis), a informat Brigada Rutieră. Potrivit surselor judiciare citate de Agerpres, ar fi vorba despre Florin Scripcă (Chef Foa). Chef Foa, prins drogat la volan Surse judiciare au precizat, pentru Agerpres, că ar fi vorba despre Florin Scripcă (Chef Foa), fost jurat în cadrul emisiunii Masterchef, difuzată de ProTV în anul 2021. Citește și: Șeful CCR, Marian Enache, moșier la marginea Bucureștiului: mii de metri pătrați de teren în comune de lux, lângă pădure. Enache câștigă 15.000 de euro lunar din salariu și pensii speciale Potrivit unui comunicat de presă, luni, în jurul orei 17:00, poliţişti din cadrul Brigăzii Rutiere, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu pe raza Sectorului 1, au oprit pentru control un autovehicul condus de un bărbat în vârstă de 41 de ani. „În urma testării preliminare cu aparatul Drugtest, au reieşit indicii cu privire la posibila prezenţă a două substanţe psihoactive, motiv pentru care persoana în cauză a fost condusă la sediul INML, în vederea prelevării de mostre biologice”, se precizează în comunicat. Totodată, arată sursa citată, poliţiştii au procedat la efectuarea controlului corporal, iar cu această ocazie au fost găsite patru ţigarete susceptibile de a conţine substanţă vegetală, cu miros înţepător. „În cauză, a fost întocmit un dosar penal în cadrul căruia se efectuează cercetări in rem (cu privire la faptă) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 336 alin. 2 din Codul penal în concurs cu prevederile Legii 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri”, informează Brigada Rutieră.

Beizadeaua Iorgulescu, beată criță și plină de droguri Foto: captură video
Justiție

Beizadeaua Iorgulescu, beată criță și plină de droguri

Beizadeaua Mario Iorgulescu era beată criță și plină de droguri, la momentul la care a ucis un om, arată motivarea sentinței sale, publicată azi de Curtea de Apel București. Iorgulescu a fost condamnat, ieri, la 13 ani şi opt luni de închisoare. Însă Mario Iorgulescu este acum refugiat în Italia, de unde postează mesaje în care își bate joc de statul român și anunță că nu va face nici o zi de pușcărie. Citește și: Bătaie de joc în cazul condamnării lui Mario Iorgulescu: despăgubiri către familia celui ucis, plătite de o companie falită, nu de beizadeaua drogată. Condamnatul, în Italia, unde râde de stat Beizadeaua Iorgulescu, beată criță și plină de droguri „Potrivit datelor înscrise în buletinul de analiză toxicologică, la data de 08.09.2019, inculpatul Iorgulescu Mario avea o concentraţie de 1,96 g/l alcool pur în sânge la ora 5.06 şi o concentraţie de 1,76 g/l alcool pur în sânge la ora 6.06. De asemenea, mostra de urină recoltată la data de 08.09.2019, ora 5.42, testată cu metoda testului imunologic rapid, a furnizat rezultatul «pozitiv pentru cocaină». Buletinul de analiză toxicologică a fost completat la data de 13.09.2019 cu rezultatul analizei prezenţei/absenţei în organism a substanţelor psihoactive prin metoda GCMS a mostrei de sânge, rezultând benzoilecgonină 0,013 ľg/ml (în mostra de sânge). De asemenea, conform completării buletinului de analiză toxicologică, în mostra de urină s-au pus în evidenţă cocaină şi metabolit; diclofenac (metaboliţi); fentanil. Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală emis de INML, medicul legist a concluzionat următoarele: dacă se ţine seama de timpii de înjumătăţire a cocainei (0,7-1,5 ore) şi a benzoilecgoninei (2,57-5,10 ore), se poate aprecia că pe parcursul intervalului orar 02:50-03:03, în data de 08.09.2019, inculpatul se afla sub influenţa substanţelor psihoactive de tipul cocainei, influenţă accentuată şi favorizată de alcoolemia asociată şi capabilă să modifice în sens nefavorabil capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice", se arată în motivarea instanţei. Familia l-a evacuat în Italia, cu avion privat Doar concentrația de alcool era dublă față de limita din Codul Penal: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. Pedeapsa penală este prevăzută și pentru conducerea sub influența drogurilor. În plus, combinația dintre cocaină și fentanil este definită, în Occident, drept al 4-lea val al crizei drogurilor. Când a comis accidentul, Mario Iorgulescu, care conducea un Aston Martin, avea 143 km pe oră. Mario Iorgulescu s-ar afa internat într-o clinică privată din Italia, părinţii săi reuşind să-l scoată din ţară cu un avion privat, imediat după accident.

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț (sursa: TVR, integritate.eu)
Justiție

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț

Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț. Ana Maria Chirilă, arestată pentru divulgare de informații confidențiale din dosare DIICOT, a încercat inclusiv în instanță să scape de soț. Judecătoarea drogată, cerere respinsă de divorț Colegii ei magistrați de la Judecătoria Cluj, însă, i-au respins cererea. Citește și: Judecătoarea care se droga cu iubitul interlop are tratament preferențial: Parchetul General nu comunică nimic despre Ana Maria Chirilă Decizia a fost dată pe 18 aprilie a.c. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Respinge, ca nesusţinută, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta Chirilă Ana-Maria în contradictoriu cu pârâtul Chirilă Radu Marius, având ca obiect divorţ. Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-Napoca. Pronunţată astăzi, 18.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.", se arată pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Potrivit aceleiași surse, cererea de apel nu s-a judecat încă sau nu a fost depusă. Consuma droguri împreună cu alții la ea acasă „Cu privire la infracțiunile de deținere de droguri pentru consum în formă continuată și punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri, în formă continuată, potrivit probatoriului administrat, s-a stabilit că, în perioada septembrie – octombrie 2023, inculpata a deținut în locuința sa droguri de mare risc în vederea consumului propriu, iar în anumite perioade a pus la dispoziția unor persoane locuința sa în vederea consumului de droguri”, potrivit DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Judecătoarea drogată, lacomă: a cerut să i se dea spor de detașare, deși nu era detașată. A dat în judecată Ministerul Justiției, dar a pierdut, nici colegii ei judecători nu i-au dat dreptate Comportamentul nu doar ilegal, dar profund iresponsabil, i-a pus în pericol și pe copiii judecătoarei Chirilă. Potrivit declarației sale de avere, judecătoare are trei copii minori în întreținere. Aceștia ar fi ajuns în grija unei bunici după arestarea judecătoarei.

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă (sursa: A1)
Justiție

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară

Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Nicolae Șepelea, șeful secției penale a Tribunalului Suceava, a fost audiat în cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă. Șepelea, coleg de complet al Anei Maria Chirilă Șepelea este, în dese rânduri, coleg de complet de judecată cu Ana Maria Chirilă, după cum arată datele de pe portalul instanțelor de judecată. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Uneori, Nicolae Șepelea este președinte de complet și Ana Maria Chirilă judecătoare, alteori - invers. Nu este clar până în acest moment care este calitatea în dosarul Anei Maria Chirilă a judecătorului Șepelea. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Dar faptul că judecătoarea Chirilă este acuzată că scurgea unor interlopi date din dosarele DIICOT și că, probabil, lua decizii în favoarea acestora, îl face pe președintele secției penale a Tribunalului Suceava foarte relevant în această speță. Colegul judecătoarei Chirilă, donație imobiliară importantă Nicolae Șepelea are o situație materială foarte bună: un apartament, două case, două mașini. Soția sa, Elena-Laura Șepelea, este auditor extern al Curții de Conturi. Potrivit declarației acesteia de avere, cei doi soți au primit o donație constând într-un teren de aproape 1.500 de metri pătrați în Fălticeni în 2020. Terenu primit donație de soții Șepelea (sursa: curteadeconturi.ro) Doi ani mai târziu, pe acel teren a apărut o casă de aproape 200 de metri pătrați, ridicată de soții Șepelea. Casa ridicată de soții Șepelea pe terenul primit prin donație (sursa: curteadeconturi.ro) Cei doi câștigă anual peste 405.000 lei, aproximativ 34.000 de lei lunar. Salariile anuale ale soților Șepelea (sursa: curteadeconturi.ro)

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene (sursa: DP World)
Eveniment

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene

Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene. Consumul de droguri în Europa este în creștere. La fel și criminalitatea legată de traficul de stupefiante. Săptămânal, apar noi substanțe sintetice, imposibil de depistat de doctori, în caz de supradoză. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj În Uniunea Europeană, creșterea consumului și traficului de droguri au dus la situații surprinzătoare: Finlanda, țară-exemplu în ceea ce privește organizarea socială, este și țara în care mor cei mai mulți tineri din cauza drogurilor. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În Irlanda este o „epidemie” a consumului de cocaină. Guvernul Suediei a devenit neputincios în fața atentatelor traficanților de droguri. Studii recente arată impactul războiului din Ucraina asupra traficului și producției de droguri. Lupta cu drogurile în Ucraina, oprită de război Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, poliția ucraineană începuse acțiuni în forță contra traficului și a producției de droguri sintetice. Ultima reușită: 79 dintre laboratoarele clandestine au fost desființate de autoritățile ucrainene, număr record în întreaga Europă. Citește și: Firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru autostrada care trece pe lângă conducta Transgaz, abonată la contracte cu statul și direct legată de Dan Voiculescu Însă, din februarie 2022, războiul a îngreunat acțiunea autorităților contra traficanților și a monitorizării traficului de droguri. Potrivit unui raport al Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC), publicat în luna iulie, războiul din Ucraina a afectat nu doar controlul autorităților ucrainene asupra producției de droguri sintetice, dar se pare că a schimbat și rutele traficanților către regiunea balcanică. Citește și: Cine este șpăgarul care a ajuns șeful Spitalului Colentina, cu buget de peste 100 de milioane de euro și cu 933 de paturi: etern bugetar cu avere impresionantă, importat din fieful lui Mazăre Prezența militară în Europa de est a perturbat fluxurile tradiționale de droguri, care s-au refăcut de-a lungul rutei balcanice. De asemenea s-a înregistrat o schimbare a traficului principalelor droguri: țări consumatoare de canabis au devenit piețe pentru cocaină, heroină și drogurile sintetice. Și viceversa. Constanța, Varna - porțile cocainei, heroinei europene În rândul militarilor din zona de război s-a înregistrat o cererea crescută de canabis. Deficitul de aprovizionare locală a schimbat astfel natura traficului din Albania, Macedonia de Nord și Kosovo, iar fluxurile mari de heroină, cocaină și droguri sintetice s-au îndreptat înspre Europa de sud-est. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat În ceea ce privește cocaina, raportul notează că porturile bulgare și românești de la Marea Neagră au înregistrat activități comerciale crescute din cauza închiderii porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Raportul avertizează: „În cazul în care aceste operațiuni comerciale sporite nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se spune că nu au personal suficient, ar putea fi expuse în continuare la afluxurile de cocaină, heroină și droguri sintetice”. Din porturi, spre Europa de vest Fluxurile mai mari de heroină în Europa de sud-est alimentează mai departe și țările Europei de vest din cauza „întreruperii fluxurilor de-a lungul rutei Central/Nord prin Rusia/Caucaz”. Citește și: Nici o captură de droguri în portul Constanța în ultimii doi ani, deși România e inundată de stupefiante și numărul consumatorilor tot crește Potrivit raportului, din cauza războiului și stresului post-traumatic, în Ucraina a început să crească din nou consumul de droguri sintetice. Ceea ce va reactiva și producția locală. „Cererea locală de noi substanțe psihoactive (NPS) este în creștere în Ucraina și în regiunea mai largă de vest a Mării Negre, în special în România și Bulgaria”, se mai arată în raport. Cocaina, amploare nemaiîntâlnită Potrivit celui mai recent raport european privind consumul și traficul de droguri, în țările membre există din ce în ce mai multe tipuri de droguri, de la cele tradiționale la cele sintetice. Din cauza supradozelor s-au înregistrat mai multe decese ca oricând și există mai multe acte de violență din cauza criminalității legate de droguri. „Drogurile sunt acum peste tot, oricine le poate consuma și din ce în ce mai mulți sunt afectatați, direct sau indirect, de consumul acestora”, se arată în raport. Deși canabisul rămâne cel mai solicitat drog ilegal din Europa (peste 22 de milioane dintre europenii cu vârste între 15-64 de ani au consumat canabis în ultimul an), consumul de cocaină ia amploare în UE, fiind și una dintre subsanțele depistate mai des la cei care s-au prezentat în camerele de urgență ale spitalelor. Potrivit datelor, anul trecut, aproximativ patru milioane dintre adulții europeni au consumat cocaină. În ceea ce privește opioidele, deși heroina rămâne una dintre cele mai folosite substanțe, pe piața europeană apar noi opioide sintetice, mai ieftine, mai ușor de procurat, ale căror efecte sunt devastatoare. Tinerii finlandezi sub 25 de ani mor pe capete Finlanda a devenit țara europeană în care cei mai mulți tineri sub 25 de ani mor din cauza drogurilor. În 2022, aproape 30% dintre victime aveau vârsta de până în 25 de ani. Consumatorii de droguri din Finlanda mor în medie cu zece ani mai tineri decât cei din alte țări ale UE. Iar consumatorii devin din ce în ce mai tineri: 13 sau 14 ani. Drogurile tinerilor finlandezi nu sunt cele tradiționale, ci au fost înlocuite de substanțe precum benzodiazepine și buprenorfina. Acestea au venit din Europa de Est. Potrivit lui Pirkko Kriikku, toxicolog criminalist în cadrul Autorității de Sănătate finlandeză, „drogul care provoacă cele mai multe decese în Finlanda este buprenorfina”. Problema, care pentru autorități pare să scape de sub control, a dus la o inițiativă a cetățenilor. O petiție pentru crearea de săli pentru consumul controlat de droguri a strâns peste 50.000 de semnături necesare pentru a fi depusă parlamentului. Însă politicienii ezită: crearea unor asemenea spații, în care un consumator s-ar droga, supravegheat de doctori, ar duce la relaxarea legislației în ceea ce privește consumul de droguri. Epidemie de cocaină în Irlanda În Irlanda, un recent raport al Consiliului de Cercetare în Sănătate (HRB) privind cererea de tratament pentru droguri a constatat că, în 2022, 12.009 cazuri au fost tratate pentru consum problematic de droguri. Aproape patru din zece cazuri au fost noi. Potrivit raportului, cocaina a fost cel mai raportat drog. Consumul de cocaină în Irlanda este în creștere rapidă și pentru că a devenit o substanță foarte facil de procurat. Însă datele se referă doar la cei care vin la tratament, existând posibilitatea ca numărul consumatorilor să fie mult mai mare. Vârsta celor care se prezintă la tratament începe de la 15 ani. Potrivit profesorului Colin O’Gara, psihiatru și specialist în adicții, Irlanda se confruntă în prezent cu o „epidemie de cocaină”. Suedia, asaltată de cocaină și bande În luna mai, vama suedeză a avertizat că Suedia și portul Helsingborg au devenit punctul principal de tranzit al cocainei sud-americane către piața ilegală din Europa. De la începutul anului, vama a confiscat 867 de kilograme de cocaină doar în acest port, față de 822 de kilograme confiscate pe tot teritoriul țării în cursul anului 2022. Deși capturile au fost fără precedent în istoria Suediei, potrivit autorităților vamale, controalele în portul Helsingborg nu sunt suficiente și securitatea lasă de dorit. Din aceste cauze, acolo s-a dezvoltat o „circulație aproape liberă a cocainei”. În plus, Suedia a devenit o țară în care guvernează bandele de traficanți de droguri. Pe 31 august, în Göteborg, Norsborg (suburbiile Stockholmului) și în Nykoping, la 100 km sud de capitală, au avut loc explozii provocate de disputele traficanților. Până la acea dată, în țară fuseseră deja înregistrate peste o sută de asemenea atentate. Potrivit poliției suedeze, „majoritatea acestor dispozitive explozive sunt menite să intimideze potențiale ținte în acest război între bande”. Trib, Mirodenii și Budha Blues Peste o mie de droguri sintetice noi au fost depistate recent în Europa. Autoritățile identifică câte unul nou în fiecare săptămână. Printre ele „Tribe”, „Mirodenii”, „Buddha Blues” sau „3-MMC”. Este vorba despre substanțe care imită efectele drogurilor clasice precum canabisul, morfina sau cocaina. Însă aceste NPS sunt fabricate cu derivați de petrol, acetonă și acizi. Sunt droguri care câștigă teren, pentru că sunt mai ușor de obținut, putând fi comandate pe Internet, și sunt și mai ieftine. Însă sunt chiar mai periculoase decât drogurile tradiționale. Dau mai multă dependență, au efecte mai puternice decât drogurile pe care le imită și, în caz de supradoză, doctorii nu știu ce tratament să aplice. Fiind vorba de substanțe noi substanțe neîncadrate legal, traficanții scapă de legislația drogurilor. În plus, testele rutiere nu le pot detecta.

Cătălin Prisacariu
Opinii

DIICOT a ratat-o pe doamna Coca

Într-un elan milițienesc de PR, un șef din DIICOT care a rămas cu lecturile la nivelul "Legendelor Olimpului" de Al. Mitru a decis să vândă presei sub numele de "operațiunea Hidra" aducerea la audieri a unui puștan din anturajul lui Vlad Pascu. Tudor Duma, zis "Maru", este un adolescent înrăit în droguri prezentat drept "dealer-ul lui Vlad Pascu", dar, în realitate, doar un băiețel cu creierii praf căruia bravii procurori abia i-au găsit acasă, în ultimii ani, niște "iarbă". Da, sigur, l-au mai adus la audieri chiar pe Vlad Pascu, dar care se afla deja în arest, pe mama acestuia, Miruna Pascu, și pe tată, Mihail Claudiu Pascu. Nici unul din părinți, totuși, nu are profilul unui "El Chapo", chit că mama a șantajat-o pe prietena de orgii psihotrope a fiului ei. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Deci, care "hidră"? Care-s capetele? "Maru"? Poate un micron de negru sub unghia degetului mic de la piciorul stâng al hidrei, în cel mai bun caz. Deci? Și acum ce urmează, după ce i-au mai adăugat lui Vlad Pascu niște acuzații (deținere și consum de droguri)? Tânărul stricat de prafuri va fi judecat, poate va face niște pușcărie, banii familiei îl vor aștepta să iasă și-i vor face detenția suportabilă. O dată liber, se va pocăi. Ha, ha. Dar "hidra" aia care cu ale ei n capete a umplut România de cocaină și alte droguri în cantități industriale unde se ascunde? La cât de mare e (ministra de Justiție, Alina Gorghiu, invocă "milioane de consumatori"), n-ar trebui să treacă neobservată, nu? Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat Dar uite că DIICOT are vederea slabă, abia mai poate citi "Legendele Olimpului". De fapt, de la audierile de acum câteva zile a lipsit tocmai doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu și a mii (zeci de mii?) de puștani din România, "prăjiți" mult înainte să se "coacă". Și nici nu cred că doamna Coca va fi adusă prea curând la DIICOT, doar ne-a zis ministrul de Interne Predoiu că lupta e pierdută. Ca avocat ce se află, Predoiu ar fi putut găsi o formulă mai moale, dar se pare că realitatea e atât de dură încât nici măcar lui nu i-a trecut prin cap să o cosmetizeze. Iar operațiuni de tip "Hidra" sunt doar mici țâșneli de hidrant care să mai șteargă rahatul de pe geamurile parchetului care cică investighează crima organizată.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră