Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară.
Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului „postcomunist”.
Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni.
Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen
Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician „postcomunist”: „Am spart gheața!”.
Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen.
Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an „în mod neașteptat” aderarea României la Schengen, „diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente”.
Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură.
Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece
În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece.
Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe.
Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu.
55% dintre ei provin din România.
Bulgaria susține că își face treaba
Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este „inacceptabil” să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România.
Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. „Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi.
Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri”, a spus premierul.
Furie la Sofia
Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: „Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen”.
Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen „în totalitate”: „Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.”.
„Veștile despre Schengen nu sunt bune”, le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP.
„Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (…) Acesta este un tratament nedrept.”, a adăugat Ninova.
Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia
Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari „un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină”:
„Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(…). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.”.
Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație.
Se cer termene clare pentru restul integrării
„Este mai bine decât nimic. (…) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final”, a declarat Kyuchukov.
Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni.
„O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni”, a arătat Gurdev.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.