sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: diplomați

9 articole
Politică

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen. Relaxarea blocadei Schengen austriece față de România și Bulgaria este reflectată în mod diferit în presa austriacă și cea bulgară. Presa austriacă a remarcat succesul diplomaților români, minimalizând aportul premierului "postcomunist". Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești Presa din Bulgaria consemnează, în mare parte, declarațiile revoltate ale politicienilor. Există însă și vocea diplomaților, care îndeamnă la rațiune și la o negocieri: să fie acceptate condițiile aderării parțiale, însă doar pentru maximum șase luni. Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen Presa austriacă a minimalizat reușita guvernului român, amintind doar de mesajul euforic, postat pe Facebook, al premierului Marcel Ciolacu, un politician "postcomunist": "Am spart gheața!". Însă a lăudat eforturile diplomaților români pentru aderarea țării noastre la Schengen. Potrivit jurnaliștilor austrieci, de când Austria a refuzat în urmă cu un an "în mod neașteptat" aderarea României la Schengen, "diplomații români au lucrat neobosit la o soluție. Primele succese sunt acum evidente". Deși Der Standard avansează ipoteza intervenției SUA în ceea ce ne privește, argumentând că România este un aliat important al Statelor Unite în Europa de Est, jurnaliștii austrieci nu ignoră faptele: Olanda, care își exprimase veto-ul doar împotriva aderării Bulgariei, nu și a României, înclina deja să renunțe la acest refuz, lăsînd Viena de una singură. Schengen-ul complet ar foloșsi și firmelor austriece În plus, există un foarte puternic factor economic: Schengen pentru România este în interesul companiilor austriece. Cum în România există multe afaceri austriece, acestea pierd mulți bani din cauza timpilor de așteptare la granițe. Există, de asemenea, o importantă componentă socială, despre care au vorbit o mare parte a mass media austriece la finele anului 2022: îngrijitorii la domiciliu. 55% dintre ei provin din România. Bulgaria susține că își face treaba Prim-ministrul Bulgariei, Nikolai Denkov, a afirmat că este "inacceptabil" să se introducă reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Premierul a remarcat că cele mai recente statistici indică scăderea numărul încercărilor ilegale de trecere a frontierei. "Diferența este acum vizibilă pentru toți. Există proceduri legate de cine poate rămâne în Europa, cine trebuie trimis înapoi. Dacă au existat critici la adresa Bulgariei, acestea au fost mai degrabă anul trecut, la începutul acestui an am urmat aceste proceduri", a spus premierul. Furie la Sofia Președintele Parlamentului, Rosen Zhelyazkov, a avut aceeași poziție: "Austria nu ne poate impune condiții suplimentare pentru Schengen". Acesta a declarat că în prezent Bulgaria se așteaptă să intre în spațiul Schengen "în totalitate": "Nu cred că un stat membru poate impune condiții, pentru că asta ar însemna că vorbește în numele tuturor ţările din UE, fără a avea un mandat.". "Veștile despre Schengen nu sunt bune", le-a declarat jurnaliştilor și Cornelia Ninova, liderul partidului social BSP. "Sunt doar firimituri. Suntem membru cu drepturi depline al UE și nu vrem să fim tratați ca o țară secundară, iar poporul bulgar, ca unul de mâna a doua. Am îndeplinit toate cerințele, trebuie să fim acceptați pe deplin. (...) Acesta este un tratament nedrept.", a adăugat Ninova. Mai multe resurse pentru granițele cu Turcia Într-un interviu pentru publicația economică Dnevnik, Irene Maria Plank, ambasadoarea Germaniei în Bulgaria, a afirmat că recenta relaxare a veto-ului austriac oferă politicienilor și factorilor de decizie bulgari "un exemplu interesant de a gândi și în altă lumină": "Există argumente pro și contra, dar multe depind de modul în care ajungi să ajustezi unele decizii.(...). O dată cu intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen, toate resursele care sunt acum folosite pentru a păzi interiorul și granița dintre cele două țări pot fi pur și simplu transferate de-a lungul graniței cu Turcia.". Liubomir Kyuchukov, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe, a afirmat că admiterea Bulgariei și României la Schengen doar pe calea aerului este, totuși, un pas în direcția bună, însă ar trebui să fie condiționată de un termen limită pentru intrarea definitivă în zona de liberă circulație. Se cer termene clare pentru restul integrării "Este mai bine decât nimic. (...) Intrarea în etape este posibilă, dar, fără termene fixe pentru calitatea de membru cu drepturi depline, ar rămâne pur și simplu un act care nu duce la finalizarea procesului de aderare. Ceea ce ni se oferă în prezent este un compromis logic, care era de așteptat. Însă trebuie să ni se și garanteze rezultatul final", a declarat Kyuchukov. Dimitar Gurdev, diplomat și fost președinte al Comisiei pentru politică externă, a declarat, la rândul său, că acceptare parțială trebuie să vină cu un termen clar pentru acceptarea integrală după trei sau șase luni. "O astfel de decizie poate fi adoptată doar temporar, cu termene reale fixate în viitorul apropiat, nu undeva după sfârșitul anului viitor, ci după trei sau șase luni", a arătat Gurdev.

Ciolacu n-a făcut nimic pentru Schengen (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Moldova va limita numărul diplomaţilor din Federaţia Rusă Foto: Twitter ministerul rus de Externe
Eveniment

Moldova va limita numărul diplomaţilor Federaţia Rusă

Republica Moldova va limita numărul diplomaţilor din Federaţia Rusă acreditaţi la Chişinău, a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de guvern, ministrul afacerilor externe şi integrării europene moldovean, Nicu Popescu, care deţine totodată şi portofoliul de vicepremier, transmite Moldpres. Moldova va limita numărul diplomaţilor din Federaţia Rusă „Timp de mai mulţi ani, chiar decenii, am asistat şi am fost ţinta unor tipuri de activităţi din partea Federaţiei Ruse şi politici destul de ostile. O parte erau realizate inclusiv prin intermediul ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău. Chiar recent am văzut informaţii cu un număr excesiv de antene", a declarat Nicu Popescu. Potrivit înaltului oficial moldovean, ''este foarte important ca serviciile diplomatice ale ţăƒrii noastre, dar şi ale altor ţări să se concentreze pe dezvoltarea bunelor relaţii, or atunci când o bună parte din prezenţa diplomatică a altei ţări este îndreptată spre eforturile de destabilizare a ţarii noastre şi acţiuni care nu ţin de modalităţile standard de acţiune a unor servicii diplomatice, am ajuns, de comun acord cu instituţiile şi decidenţii politici, la necesitatea limitării numărului de diplomaţi acreditaţi din Federaţia Rusă în Republica Moldova, astfel încât să se creeze o situaţie în care sunt mai puţini indivizi care acţionează pentru a destabiliza situaţia în ţara noastră". Oficialul de la Chişinău a adăugat că decizia a fost comunicată şi autorităţilor de la Moscova. Antene pentru spionaj electronic, pe acoperișul ambasadei Moscovei Un post de televiziune din Republica Moldova a publicat luni o investigaţie jurnalistică privind existenţa unui sistem de recepţie pe acoperişul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău. Totodată, au fost prezentate mai multe persoane care ar fi implicate în acţiuni de spionaj în Republica Moldova, scrie Moldpres. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare Ziariştii de la Jurnal TV au numărat 28 de antene instalate pe acoperişurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice ruse din Chişinău, ce pot colecta informaţii sensibile pentru securitatea ţării. Numărul acestora este aproape dublu decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene şi stafful NATO, a transmis sursa citată.

Rusia trimite în Transnistria luptători duri (sursa: oryxspioenkop.com/)
Internațional

Rusia trimite în Transnistria luptători duri

Rusia trimite în Transnistria luptători duri. La Chişinău există cazuri când "persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă", a afirmat, miercuri, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, într-un interviu acordat Agerpres. "Numai de diplomaţie nu se ocupă" În ceea ce priveşte o eventuală expulzare a diplomaţilor din Federaţia Rusă, pe principiul parităţii, el a spus că acest subiect este analizat de cei care pot lua decizii în acest sens. Astfel, a evocat "volumul de lucru legal" al diplomaţilor ruşi din Republica Moldova. "Sunt... nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acum, da, noi o să facem bineînţeles o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici şi o să venim cu o decizie în acest sens", a detaliat Grosu. În acest sens nu există un termen-limită. "Atunci când o să fim pregătiţi pentru a lua o decizie o s-o anunţăm public şi o să îi informăm şi pe colegii ruşi", a arătat şeful Legislativului moldovean. Rusia trimite în Transnistria luptători duri Mai mult, el a afirmat că în Transnistria "se află un grup de aşa-numiţi diplomaţi, pe care numai diplomaţi nu îi poţi considera, uitându-te la ei... vizual, iar activitatea lor ţine de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic". "Ţine de domeniul... da... al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în ţară a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în Republica Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai... mai aşa, mai speciale, la intrarea în ţară, pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori", a completat oficialul. Citește și: Ciolacu pare înțeles cu Iohannis să nu numească un director la SRI până după alegerile prezidențiale din 2024 În acest sens, el a evocat "baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în anumite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări", dar nu a avut o estimare a numărului celor refuzaţi la graniţă pe acest motiv. "De la începutul invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, cifrele au crescut", a arătat Grosu.

Diplomații ruși expulzați din România, afară (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Diplomații ruși expulzați din România, afară

Diplomații ruși expulzați din România, afară. Personalul diplomatic rus expulzat de România a părăsit țara la bordul unei aeronave Ilyushin IL-96 care a aterizat sâmbătă dimineața la București. Aeronava aparținând unei companii aeriene rusești. Diplomații ruși expulzați din România, afară Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis anterior că 40 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei la Bucureşti, împreună cu membrii de familie, urma să părăsească teritoriul României la bordul unei aeronave civile aparţinând unei companii aeriene ruseşti. "Această măsură reflectă punerea în aplicare a deciziei părţii române în termenul indicat, conform procedurilor utilizate de alte state membre UE în situaţii similare", preciza MAE. Ministerul român menţiona că această cursă aeriană este autorizată în baza legislaţiei privind relaţiile diplomatice. De asemenea, MAE reamintea că decizia României de reducere a personalului misiunii diplomatice a Federaţiei Ruse la Bucureşti "reflectă nivelul actual al relaţiilor bilaterale, în contextul declanşării de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei". 11 diplomați și 29 de angajați tehnico-administrativi La începutul acestei luni, MAE a anunţat că Federaţia Rusă trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziţii - adică cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în ţara noastră cu 40 de persoane - adică cu 11 diplomaţi şi cu 29 de persoane aparţinând personalului tehnico-administrativ. Citește și: Managerul „Spitalului Frankenstein”, unde se puneau stimulatoare cardiace din cadavre și o șefă de secție își interna părinții cu anii, demis în sfârșit. Dar fără nici o acuzație Ddiferenţa între numărul de posturi şi numărul personalului aflat efectiv la post se explică prin faptul că nu toate poziţiile de pe schema personalului rus din România sunt în prezent ocupate. Alegerea posturilor reduse şi a persoanelor care vor părăsi România a aparţinut, în această fază, Federaţiei Ruse, cu respectarea limitărilor aferente fiecărei categorii (diplomaţi, respectiv personal tehnico-administrativ). Astfel, numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Federaţiei Ruse din România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5%, explica MAE la momentul respectiv.

Grecia expulzează 12 diplomați ruși (sursa: reuters)
Internațional

Grecia expulzează 12 diplomați ruși

Grecia expulzează 12 diplomați ruși. Grecia va expulza 12 diplomaţi ruşi ca reacţie la războiul din Ucraina, a informat miercuri Ministerul de Externe de la Atena, după seria de decizii similiare luate în zilele precedente de alte state europene, transmit Reuters. Grecia expulzează 12 diplomați ruși "Autorităţile greceşti au declarat personae non gratae 12 membri ai misiunilor diplomatică şi consulare ale Federaţiei Ruse, acreditaţi în Grecia", afirmă comunicatul, precizând că secretarul general al ministerului l-a informat pe ambasadorul Moscovei despre această decizie. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD) Diplomaţii ruşi în cauză nu au acţionat în conformitate cu regulile internaţionale, a mai transmis ministerul grec. Rusia va da un răspuns adecvat", a declarat agenția rusă de știri RIA, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. România, Italia, Suedia, Spania și Danemarca, Franța, Germania au anunțat măsuri similare săptămâna aceasta. Comisia Europeană a propus marți noi sancțiuni radicale împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție asupra importurilor de cărbune.

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. În imagine, ambasada rusă de la Paris (sursa: TASS)
Internațional

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania

Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania. Cele două țări au anunţat luni expulzarea în masă a diplomaţilor ruşi din ţările lor, în timp ce occidentalii cer o anchetă privind "crimele de război" atribuite soldaţilor ruşi în regiunea Kiev, relatează AFP. Diplomați ruși, expulzați din Franţa, Germania Germania a anunţat expulzarea unui "număr mare" de diplomaţi ruşi - 40 conform informaţiilor difuzate de AFP - aflaţi la post la Berlin, în legătură cu războiul din Ucraina. Ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, a subliniat că aceşti angajaţi ai ambasadei Rusiei constituie "o ameninţare pentru cei şi cele care caută protecţie la noi"."Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Citește și: Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Tot azi, guvernul de la Berlin expulzează zeci de diplomați ruși Franţa va expulza 35 de diplomaţi ruşi "ale căror activităţi sunt contrare intereselor sale", a anunţat luni o sursă apropiată Ministerului de Externe francez. "Această acţiune face parte dintr-un demers european", potrivit unui comunicat al ministerului francez. Lituania a anunţat în aceeaşi zi expulzarea ambasadorului rus în această ţară baltică "în răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse". Rusia prognozează deteriorarea relațiilor bilaterale Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor "deteriora" şi mai mult după decizia "neprietenoasă" a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în legătură cu conflictul din Ucraina, relatează AFP. "Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane", se arată într-un comunicat al ambasadei Rusiei la Berlin difuzat pe Telegram.

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Foto: Facebook Annalena Baerbock
Internațional

Germania preia controlul filialei Gazprom

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Statul german se va ocupa temporar de administrarea filialei din Germania a concernului rus Gazprom, având în vedere importanţa acesteia pentru furnizarea de energie, a anunţat luni ministrul economiei, Robert Habeck, citat de AFP. Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Gazprom, acţionar unic al filialei, şi-a anunţat vineri retragerea din aceasta, fără a indica un nou proprietar, lăsând astfel o situaţie incertă în contextul conflictului privind gazele livrate de Rusia în Europa. Filialele Gazprom sunt operatori ai unor infrastructuri importante pentru depozitarea gazelor şi a carburanţilor în Germania, iar Gazprom Germania are la rândul său filiale în Regatul Unit, Elveţia şi Cehia. Deşi Gazprom nu a precizat cui îi va transfera proprietatea asupra filialei germane, Berlinul susţine că a aflat despre intenţia de achiziţionare a acesteia de către entităţi cu "origini incerte". Guvernul german ar fi trebuit să fie notificat despre aceasta sau despre o eventuală lichidare a Gazprom Germania. "Guvernul face ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania, inclusiv pentru a nu expune infrastructurile energetice unor decizii arbitrare ale Kremlinului", a explicat Habeck într-o conferinţă de presă. "Drepturile de vot ale proprietarilor Gazprom Germania se transferă Agenţiei Federale a Reţelelor" (Bundesnetzagentur), care "poate lua toate deciziile necesare pentru garantarea furnizării", a declarat ministrul. 40 de diplomați ruși, declarați „persona non grata” Tot azi, guvernul Germaniei a declarat 40 de diplomaţi ruşi "persona non grata", a anunţat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din Germania, informează dpa şi Reuters. Guvernul a decis să declare "un număr semnificativ de membri ai ambasadei ruse drept indezirabili, (persoane) care au lucrat în fiecare zi în Germania împotriva libertăţii noastre, împotriva coeziunii din societatea noastră", a declarat Baerbock. "Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Decizia Berlinului a fost comunicată ambasadorului rus Serghei Neceaev, a mai spus Annalena Baerbock. Persoanele vizate au acum un termen de cinci zile pentru a părăsi Germania. Se presupune că diplomaţii respectivi sunt membri ai serviciilor de informaţii ruse. Decizia a survenit în a doua lună a războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi în condiţiile în care atrocităţile care se presupune că au fost comise de trupele ruse au şocat o lume întreagă. "Imaginile din Bucea demonstrează o brutalitate incredibilă din partea conducerii ruse şi a celor care îi urmează propaganda", a subliniat Baerbock într-un comunicat, cu referire la victimele civile din nordul Ucrainei. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși (sursa: tvp.info)
Internațional

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși

Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși. Serviciile speciale poloneze au cerut miercuri Ministerului de Externe să expulzeze 45 de diplomați ruși, unii dintre ei fiind suspectați că lucrează pentru serviciile secrete ruse sub acoperirea unor misiuni diplomatice, a declarat purtătorul de cuvânt Stanislaw Zaryn, relatează Reuters. Polonia ar putea expulza 45 de diplomați ruși „Agenția de Securitate Internă a identificat 45 de persoane - ofițeri ai serviciilor secrete rusești și persoane asociate cu acestea care aveau statut diplomatic în Polonia", a declarat Zaryn jurnaliștilor. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea „Lista a fost transmisă Ministerului Afacerilor Externe, ea include ofițeri ai serviciilor speciale ale Federației Ruse și persoane care cooperează cu aceștia… persoane care au desfășurat activități de informații împotriva Poloniei, dar și împotriva aliaților noștri”. Un purtător de cuvânt al guvernului polonez a declarat că ambasadorul rus la Varșovia a fost convocat la ministerul de externe și că deciziile privind măsurile ulterioare vor fi anunțate după întâlnire. Rusia va riposta dacă diplomații săi vor fi expulzați din Polonia, a declarat miercuri agenția de știri RIA, care a citat ministerul de externe.

Rusia reduce numărul diplomaților din Ucraina, a anunțat Zaharova (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)
Internațional

Rusia reduce numărul diplomaților din Ucraina

Rusia reduce numărul diplomaților din Ucraina. Rusia a decis să-şi "optimizeze" numărul personalului său diplomatic în Ucraina, de teama "provocărilor" Kievului sau ale unei alte părţi. Anunţul a venit sâmbătă de la purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, citată de Reuters şi France Presse. Rusia reduce numărul diplomaților din Ucraina "De teama unor posibile provocări din partea regimului de la Kiev sau a unor ţări terţe, am decis o anumită optimizare a personalului reprezentanţelor ruse în Ucraina", a declarat Maria Zaharova. Comunicatul a fost dat ca răspuns la o întrebare a presei cu privire la reducerea prezenţei pe teritoriul vecinului său prooccidental. Citește și: Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia "Având în vedere influenţa semnificativă pe care Washingtonul şi Londra o au asupra Kievului (...), concluzionăm că colegii noştri americani şi britanici sunt aparent la curent cu anumite acţiuni care se pregătesc în Ucraina susceptibile să complice considerabil situaţia în domeniul securităţii", a adăugat Maria Zaharova. Maria Zaharova nu a spus dacă aceasta înseamnă o reducere a numărului de personal, dar a precizat că ambasada şi consulatele din Ucraina continuă să-şi îndeplinească funcţiile cheie. SUA văd o invazie posibilă oricând Multe ambasade occidentale au întreprins măsuri similare, unele ţări precum Statele Unite, Canada şi Australia cerând cetăţenilor lor să părăsească Ucraina cât mai curând posibil. Statele Unite au avertizat vineri cu privire la o posibilă iminentă invazie rusă a Ucrainei. Remarci descrise drept "isterie" de către Moscova, în timp ce Kievul a chemat la "calm". Tensiunile au crescut de câteva săptămâni pe fondul masării de trupe ruseşti şi creşterii activităţii militare, care au generat temeri că Rusia ar putea ataca Ucraina. Rusia neagă asemenea planuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră