duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Căutare: elbit

24 articole
Investigații

Armata nu mai primește Watchkeeper X

Armata nu mai primește Watchkeeper X. 300 de milioane de lei a încasat în avans firma israeliană Elbit Systems Ltd. de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru a furniza primele trei sisteme de drone Watchkeeper X. Aceste urmau să fie recepționate etapizat până în vara anului 2025. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că israelienii de la Elbit Systems Ltd nu mai pot onora contractul în termen, chiar dacă au încasat bani în avans. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, au solicitat MApN să recunoască un "Eveniment de Forță Majoră": "războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract". Avans de 300 de milioane de lei Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a semnat la finalul anului 2022 un acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei (380 de milioane de euro) pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems Ltd. Ulterior, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat un prim contract subsecvent în baza căruia au fost comandate trei sisteme de drone Watchkeeper X. Valoarea contractului a fost de aproximativ 825 milioane lei. Conform contractului, MApN a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, companiei israeliene. În schimbul banilor, Elbit Systems Ltd. s-a obligat să onoreze complet comanda până la data de 19 iunie 2025. Testele, prevăzute pentru primăvara 2025 Înainte ca sistemele de drone să fie recepționate de partea română, Elbit Systems Ltd. era obligată să le testeze pentru a putea fi omologate. "Omologarea produselor este o etapă care urmează efectuării testării și evaluării de acceptanță a acestora și precedă recepția lor. Aceste activități sunt planificate să înceapă cu trei luni înainte de termenul de livrare prevăzut în contract", a potrivit unui răspuns transmis de către Biroul de Presă al MApN. Armata nu mai primește Watchkeeper X Israelienii de la Elbit Systems Ltd. nu mai pot respecta termenele de livrare a celor trei sisteme de drone Watchkeeper X care urmau să intre în dotarea Armatei române în vara anului viitor. Motiv pentru care au cerut clemență din partea MApN invocând războiul din Fâșia Gaza. "Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract. Elbit: No comment Această solicitare se află în prezent în proces de analiză", potrivit Biroului de Presă al MApN. Până în prezent, MApN nu a impus penalități de întârziere. DeFapt.ro a cerut un punct de vedere companiei Elbit Systems Ltd. în legătură cu această decizie, mai ales că statul român a plătit un avans de aproape 300 de milioane lei. Reprezentanții Elbit au transmis prin intermediul firmei de consultanță Șerban & Musneci Associates, cea care îi reprezintă în România, că nu vor să facă nici un comentariu în legătură cu acest subiect. Pe scurt, acum nu se știe nici dacă vor mai livra sistemele de drone, nici când vor restitui banii, în caz contrar.

Armata nu mai primește Watchkeeper X (sursa: elbitsystems.com)
Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat

Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat. Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, locul în care piloții din țările NATO, dar și din Ucraina, vor fi instruiți să piloteze avionul de luptă F-16, a fost inaugurat oficial. Prima grupă care va fi instruită la Centrul European este formată din șapte piloți români. Tot aici urmează să fie instruiți și piloții ucraineni, după ce vor dobândi la un nivel operativ abilitățile de limbă engleză necesare pilotării avioanelor de luptă F-16. Ulterior Olanda, Danemarca și Norvegia vor demara procedurile de furnizare a avioanelor F-16 către Ucraina, țară aflată în război cu Rusia. Centrul F-16 pentru piloți ucraineni, inaugurat Baza 86 Aeriană Fetești se află într-un proces amplu de modernizare. Se construiesc clădiri și hangare noi. Câteva containere modulare au fost transformate în săli de curs pentru primul lot de șapte piloți români care a început oficial pregătirea teoretică la Centrul European de Instruire F-16. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei După câteva săptămâni de pregătire teoretică, vor trece la pregătirea pe simulator. Abia după această fază, pe avioane. Șeful Centrului European de Instruire F-16, comandorul Pișta, a explicat că unicitatea hub-ului internațional de instruire a piloților de F-16 constă în faptul că sunt implicate cel puțin trei țări în acest proiect. Olanda, 18 aparate de luptă „Mă refer la România, SUA (prin Lockheed Martin - n.r.) și partenerul olandez care pune navele la dispoziţie. În acelaşi timp, între instructori este posibil să fie alte naţii, toate membre NATO, foşti piloţi militari care vor fi parte a acestui centru. Este important în contextul actual pentru că dăm un semnal că suntem uniţi”, a declarat comandorul Pişta într-o conferință de presă. Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat că „noi contribuim cu infrastructura de aici, Lockheed Martin va asigura partea de instruire, inclusiv pe partea de mentenanță. Olanda va asigura aparatele”. Până acum, la Centrul European de Instruire F-16 au ajuns instructorii de la compania americană Lockheed Martin, producătorul avionului F-16, și cinci avioane de luptă furnizate de Olanda. Țară care urmează să mai trimită alte 13 avioane F-16. Ministrul olandez al Apărării, declarații complezente Kajsa Ollongren, ministrul olandez al Apărării, prezentă la inaugurarea hub-ului, a declarat că Centrul European de Instruire F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești este important în contextul în care Olanda, Danemarca și Norvegia se pregătesc să livreze avioane F-16 Ucrainei. „Vom începe, bineînţeles, cu antrenamentul piloţilor români, dar vrem de asemenea să antrenăm piloţi ucraineni. (..) E nevoie să urgentăm întărirea forţelor aeriene, iar antrenamentele au început în Danemarca, în SUA şi mă bucur foarte mult că acum avem acest centru european”, a declarat, la finalul inaugurării ministrul Apărării Kajsa Ollongren. Nu e clar când vor veni ucrainenii Aceasta a fost completată de ministrul român Tîlvăr, care a menționat că lucrurile legate de înființarea centrului s-au derulat foarte repede. „Există un tempo, o cadenţă a sosirii echipamentelor, a aparatelor F-16. Totul e planificat. Piloţii ucraineni vor începe de îndată ce au satisfăcute cerinţele de pre-antrenament care se referă la deprinderea elementelor de abilităţi lingvistice şi, în funcţie de fiecare pilot, pregătirea va fi adaptată”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr. Prezentă la inaugurarea centrului, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, a precizat că „este un pas înainte pentru ceea ce vedem în ultima perioadă cu agresiunea Rusiei. Am văzut ce s-a întâmplat în Ucraina. Nu aducem doar antrenamente pentru F-16, dar și sprijin militar de mai multe tipuri”.

Tancuri Abrams pentru România, preț incert (sursa: army.mil)
Eveniment

Tancuri Abrams pentru România, preț incert

Tancuri Abrams pentru România, preț incert. Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 54 de tancuri Abrams, muniție și simulatoare către România la un cost estimat de 2,53 miliarde de dolari. Ministerul Apărării Naționale susține într-un comunicat de presă că, în realitate, valoarea estimată a contractului va fi de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3 Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că Departamentul de Stat a aprobat posibila vânzare către Guvernul României a tancurilor de luptă Abrams M1A2 și a echipamentelor aferene pentru un cost estimate de 2,53 miliarde dolari. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, Agenția de Cooperare pentru Securitate și Apărare a emis certificare și a notificat Congresul american despre această poibilă vânzare. Din documentul agenției aflăm că Guvernul României a solicitat cumpărarea a 54 de tancuri de luptă Abrams M1A2 SEPv3, 54 de structuri M1A1, patru vehicule de recuperare Hercules M88A2, patru poduri de asalt M1110, patru vehicule M1150 Assault Breacher, patru poduri HASB, 54 de mitraliere M240C de 7,62 mm, zece motoare cu turbină cu gaz, muniție și trasoare. Cost estimat de americani: 2,53 miliarde USD Pachetul cerut de partea română mai conține tractoare M1300 pentru transportul echipamentelor grele și remorci M1302, camioane tactice cu mobilitate extinsă, stație comună de arme acționate la distanță, mitraliere M2A1 și echipamente de comunicații. Dar și instructor pentru tanchiști și mecanici. „Costul total estimat al programului este de 2,53 miliarde USD. (…) Valoarea reală în dolari va fi mai mică, în funcție de cerințele finale, de autoritatea bugetară și de acordurile de vânzare semnate, dacă și când sunt încheiate (…) Nu sunt cunoscute acorduri de compensare propuse în legătură cu această potențială vânzare”, potrivit Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA. Tancuri Abrams pentru România, preț incert Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat la rândul său că tancurile Abrams care vor intra în înzestrarea Forțelor Terestre Române vor fi livrate în cea mai modernă versiune a acestui model, ce se află și în dotarea armatei SUA. „Valoarea estimată a contractului se situează în jurul sumei de 1,07 miliarde de dolari, în concordanță cu aprobarea prealabilă a Parlamentului României. Conform legislației americane, Congresul SUA a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 2,5 miliarde de dolari. După aprobarea de către Congres, guvernele României și Statelor Unite vor semna contractul de tip LoA (Letter of Acceptance), achiziția de către partea română urmând a se realiza la valoarea estimată și aprobată de Parlamentul României”, potrivit MApN. Totodată, susține Ministerul Apărării, pentru siguranța aprovizionării va fi implicată industria națională de profil pentru furnizarea suportului logistic integrat.

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone. 294,4 milioane lei a plătit în avans Ministerul Apărării Naționale pentru achiziționarea primelor trei sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems, evaluate la 824,69 milioane lei. Cele trei sisteme Watchkepeer X ar urma să intre în dotarea Armatei Române până în iunie 2025, dacă vor fi omologate și recepționate în timp util. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Pentru a putea începe livrarea de componente aferente sistemului de drone Watchkepeer X în România, compania Elbit System trebuie să obțină licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, țară care se află de 33 de zile în război cu organizația Hamas. La solicitarea DeFapt.ro, Elbit System nu a vrut să comunice dacă a obținut sau nu licența de export. Șapte sisteme de drone pentru 1,9 miliarde de lei La finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul companiei Romtehnica, a semnat un acord cadru în valoare de 1,891 miliarde lei pentru achiziționarea a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems. În timp ce la București se puneau la punct ultimele detalii ale contractului dintre Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems, ziarul israelian Haaretz titra că oficiali din Ministerul Apărării din Zambia au fost arestați sub suspiciunea de corupție în urma unor achiziții de armament de la firma israeliană Elbit Systems. Citește și: Care vor fi primele tronsoane finalizate (54 km) din autostrada A8. Intră în proiectare şi al doilea segment din autostrada spre vest Comisia Anticorupție din Zambia a postat un comunicat de presă pe rețeaua X prin care a anunțat că, la data de 15 decembrie 2022, l-a arestat pe fostul secretar permanent al Ministerului Apărării, Stardy Mwale, pentru fapte de corupție în legătură cu achiziții de peste 573,9 milioane de dolari, inclusiv achiziționarea avionului prezidenția Gulfstream G650. Acuzații de corupție în Zambia În calitatea sa de președinte al comitetului de achiziții al Ministerului Apărării, Stardy Mwale nu a respectat procedura corespunzătoare și a fost acuzat de fraudă și alte încălcări ale legii privind trei contracte cu Elbit Systems Ltd. Primul contract se referă la o achiziție de 400 de milioane de dolari pentru modernizare forțelor armate ale Zambiei. Un alt contract, de 124 de milioane de dolari, a fost semnat de Elbit cu o companie locală din industria de apărare. Ultimul contract, de 50 de milioane de dolari, se referă la „bunuri și servicii nefurnizate integral”, conform Comisiei Anticorupție. Elbit s-a delimitat de scandalul de corupție, potrivit mai multor publicații, spunând că informațiile publicate în Zambia „nu corespund realității. Elbit are un sistem de conformitate și de aplicare în acest domeniu, care îndeplinește cele mai înalte criterii și nu va întinde mâna corupției și mituirii, nici măcar indirect. Din câte știm, integritatea interacțiunii a fost examinată de autoritățile din Zambia și nu a fost găsită nicio vină în comportamentul lui Elbit”. Primele trei drone, la jumătatea lui 2025 La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării de la București a transmis că, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent cu compania Elbit Systems Ltd., contract care prevede furnizarea a trei sisteme de drone Watchkepeer X. Valoarea primului contract subsecvent a fost de 824.697.108 lei fără TVA. Ulterior, în data de 31 iulie 2023, Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 294,4 milioane lei, bani care reprezintă 30% din valoarea primului contract subsecvent, pentru cele trei sisteme de drone care urmează să fie livrate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Adică, până la jumătate lunii iunie a anului 2025. În toată această perioadă de 24 de luni, conform informațiilor obținute de la MApN, compania Elbit Systems Ltd. are obligația de a obține licența de export pentru produsele militare furnizate din Israel, să obțină omologarea primului sistem de drone din parte Ministerului Apărării și să livreze în termen toate cele sisteme. România așteaptă autorizația Israelului pentru drone „În cazul în care furnizorul nu obține licența de export se vor aplica prevederile contractuale. Perioada omologării produsului este inclusă în termenul de livrare. În cazul în care furnizorul nu va livra sistemele în termenul stabilit în contract se vor aplica prevederile contractuale”, a precizat MApN. DeFapt.ro a solicitat companiei israeliene Elbit Systems Ltd. să comunice dacă a obținut licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, în contextul în care țara se află în război cu Hamas. Bogdan Grigoraș, reprezentantul firmei de relații publice Șerban & Musneci Associates, cea care reprezintă firma israeliană în România, a transmis că oficialii Elbit Systems nu vor să răspundă solicitării. Ce se va produce în România Achiziția celor șapte sisteme de drone Watchkepeer X a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului 912 din august 2021. Documentul oficial obligă compania israeliană Elbit Systems să realizeze pe teritoriul României o unitate de producție, integrare, testare și mentenanță pentru sisteme de drone. Începând cu primul sistem de drone, Elbit este obligată să producă în România structura platformei aeriene și pe cea a containerului destinat stației terestre de comandă-control la operatori economici din industria națională de apărare. Totodată, trebuie să producă în țară componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice. Tot în România se va face integrarea finală și testarea sistemului de drone. Începând cu al treilea sistem de drone, prins în primul contract subsecvent, compania Elbit este obligată să producă toate componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice în țară. Subcontractorii, din grupul Elbit, dar și Aerostar Compania Elbit Systems a declarat patru subcontractanți atunci când a câștigat contractul de 1,891 miliarde lei pentru contrucția de drone. Trei dintre subcontractanți, AE-Electronics, Simultec și Elmet Internațional, fac parte din grupul de firme Elbit. Cel de-al patrulea subcontractant este Aerostar Bacău, acolo unde se face mentenanța avioanelor F-16. Firma AE-Electronics este deținută de compania olandeză Truley Investment B.V., Elbit Defense Holdings Ltd, Elbit Systems Ltd. și Elment International SRL. Conducerea AE-Electronics este asigurată de un consiliu de administrație condus de Eshel Avner și de doi directori: Elena Carmen Baston și Borislav Malamute, cetățean israelian, născut în Rusia. Simultec Măgurele, subsidiara din România a Elbit Systems, este deținută integral de Truley Investment BV. Consiliul de administrație este condus de Afik Alon, dar îl regăsim ca membru și pe Eshel Avner, de la AE-Electronic. Un alt membru comun în consiliile de administrație ale celor două companii este Fisher Israel. Societatea Elmet Internațional are ca asociat majoritar tot compania olandeză Truley Investment, dar și Elbit Defense Holdings Ltd. La conducerea companiei se află directorul general Lajos Veres, ajutat de trei administratori din Israel.

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante (sursa: airbus.com)
Investigații

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante. 150 de milioane de euro a estimat Ministerul Apărării Naționale că vrea să plătească pentru achiziția directă a două elicoptere H215M fabricate de francezii de la Airbus. Adică 75 de milioane de euro pe bucată, deși prețul unui astfel de elicopter cu tot armament este în jur de 30 - 35 de milioane de euro. Spre comparație, cel mai bun elicopter din lume, Blackhawk MH-60R, a fost cumpărat de Coreea de Sud pentru marina militară direct de la Administrația SUA cu doar 66,5 milioane de dolari. Defapt.ro a aflat culisele acestei afaceri controversate. Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante Achiziția la suprapreț a celor două elicoptere H215M a fost discutată inițial în primăvara acestui an la baza "Mihail Kogălniceanu", acolo unde președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit cu ministru francez al Apărării, Florence Parly. Atunci, partea română și-a arătat disponibilitatea de a plăti 150 de milioane de euro pentru achiziția a două elicoptere de la francezii de la Airbus printr-un contract de tipul „Guvern la Guvern”, susțin surse din Ministerul Apărării. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Totodată, România a promit că va cumpăra și două submarine pentru a-i îmbuna pe francezi după ceea ce pare a fi eșecul licitației privind achiziția de corvete. Dîncu nu a semnat În data de 7 septembrie 2022, Ministerul Apărării Naționale a transmis Parlamentului României un document prin care solicită acordul prealabil pentru achiziția a două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață. „Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 150 milioane Euro, pe baza datelor de fundamentare colectate până la acest moment, valoarea exacta urmând a fi stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”, se menționează în documentul transmis Parlamentului. Din același document mai aflăm că această achiziție „face obiectul Memorandumului cu tema Solicitarea Ministerului Apărării Naționale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a 2 (două) elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, aprobat în ședința Guvernului din 22.08.2022, (…) de Prim-Ministrul României, domnul Nicolae Ionel Ciucă”. Documentul nu este semnat de ministrul Apărării Vasile Dîncu, ci de un înlocuitor al acestuia. "Super Puma Săracilor" Elicopterele H215M sunt produse de compania franceză Airbus. Acest model este derivat din familia de elicoptere Super Puma/Cougar. Specialiștii din aviație îl alintă „Super Puma Săracilor”. Pe site-ul companiei se menționează că elicopterul „oferă o versatilitate excelentă, performanță de ridicare a sarcinii utile, eficiență a costurilor și o capacitate demonstrată de a opera în cele mai dure medii din lume”. În anul 2019, prețul estimat al unui elicopter de luptă H21M era estimat la aproximativ 18 – 20 milioane de euro fără armament. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale susțin că prețul unui astfel de elicopter ar putea ajunge la 30-35 de milioane de euro, după ce va fi echipat de luptă. În acești bani sunt incluse navalizarea care ar urma să fie făcută de compania israeliană Elbit și dotarea cu rachete NSM, care vor fi cumpărate de compania americană Raytheon. „Elicopterele vor fi produse în Franța, nu în România. Ele trebuie să fie navalizate pentru că vor fi folosite pentru fregate și/sau corvete. Cel mai probabil, compania Elbit va fi integrator și se va ocupa de navalizare. Rachetele NSM vor fi cumpărate de la Raytheon”, spun sursele. Topul celor mai scumpe elicoptere Revistele de specialitate au realizat topul celor mai bune elicoptere de luptă folosite de forțele navale. Pe primul loc se află elicopterul maritim MH-60R Seahawk de la compania americană Sikorsky, aflat în dotarea marinei militare americane. Acest tip de elicopter de război este folosit în lupta anti-submarin și ca vânător de nave. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Informațiile făcute publice de Departamentul de Stat al SUA arată că un astfel de elicopter a fost vândut Coreei de Sud cu aproximativ 66,5 milioane dolari. Dar România este dispusă să plătească în plus aproximativ zece milioane de euro pentru un elicopter mult mai slab.

România vrea Iron Dome din Israel (sursa: haaretz.com)
Internațional

România vrea Iron Dome din Israel

România vrea Iron Dome din Israel. Cel puțin așa afirmă unele surse, în urma vizitei de săptămâna trecută în Israel a ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu. Dacă acordul va fi aprobat, România, membru NATO, va deveni prima țară europeană care cumpără sistemul, relatează Haaretz. Nimic nu trece de Iron Dome De când a intrat în arsenalul defensiv israelian, în 2011, Iron Dome și-a dovedit valoarea în numeroase runde de luptă cu Fâșia Gaza. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar o rachetă interceptoare costă 50.000 de dolari. Însă Israelul nu și-a promovat sistemul pe piață, vânzând doar două bucăți armatei americane pentru 373 de milioane de dolari. Se apreciază că americanii nu sunt interesați să cumpere mai multe. Conform unor știri confirmate, și Azerbaidjan a cumpărat Iron Dome. Mai multe țări – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și Cehia – au cumpărat doar componenta radar. Deși Iron Dome a fost conceput de ministerul israelian al apărării în colaborare cu contractanți militari, el a devenit în esență un proiect comun cu SUA. Israelul a investit 800 milioane de shekeli (232 milioane de dolari) în dezvoltarea lui, pe când Congresul american a alocat pentru el o sumă de patru ori mai mare. România vrea Iron Dome din Israel Astfel, orice tranzacție cu Iron Dome necesită aprobarea SUA. Dacă Israelul a vândut sistemul regimului tiranic din Azerbaidjan în vremea administrației Trump, se poate presupune că un asemenea acord n-ar fi fost aprobat sub mandatul lui Joe Biden. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Și producția rachetelor e un proiect comun – între Rafael Advanced Defense Systems și compania americană Raytheon. Costurile totale de dezvoltare s-au ridicat la 4 miliarde de dolari. Sursele afirmă că șansele unui acord cu România sunt foarte mari. Într-un interviu pentru Haaretz, Dîncu a refuzat să discute despre Iron Dome, dar a spus că țara sa dorește să semneze cu Israelul acorduri pentru intensificarea cooperării în domeniul securității. "Dorim să ne îmbunătățim cooperarea militară și de securitate cu Israelul în multe domenii", a declarat el. Un miliard de dolari în tranzacții cu Israel "Vrem să învățăm de la Israel cum să ne îmbunătățim medicina militară, nu cea civilă, pe liniile frontului. Mulțumită experienței sale, Israelul are cele mai bune cunoștințe în domeniu. Vrem să aducem în România cunoașterea și inovația tehnologică israeliană. Industria noastră militară e de modă veche. Și am descoperit că Israelul, spre deosebire de alții, e o țară care nu vrea doar să vândă echipamente militare, ci vrea să obțină și licență pentru producția lor în România, iar acest lucru e foarte important pentru noi. Acest lucru ne va permite să exportăm sisteme de armament către NATO.", a mai spus Dîncu. Se estimează că în ultimul sfert de veac vânzările israeliene de armament în România au depășit un miliard de dolari. Dîncu, un social-democrat de 60 de ani, e ministrul Apărării de aproape un an. Este a doua sa vizită în Israel, dar prima în calitatea actuală. România și Israel, relații speciale și înainte de 1989 Chiar și înainte de căderea comunismului în România, în 1989, cu execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale Elena, România a avut relații speciale cu Israelul în sfera securității și serviciilor secrete. Aceste legături s-au consolidat în ultimele decenii. "În prezent avem opt acorduri de achiziții cu companii israeliene, inclusiv Elbit și Rafael", a declarat Dîncu. Aceste acorduri au dus la construcția a patru fabrici în România, cu un total de 800 de angajați, care produc piese pentru drone, turele și echipamente electronice. Legăturile bilaterale au făcut de asemenea ca România să accepte ca forțele aeriene israeliene să se antreneze în România pentru a simula lovituri contra Iranului. Astfel de exerciții erau organizate de obicei în Turcia, până când președintele Recep Tayyip Erdogan le-a anulat brusc. Dîncu afirmă că țara sa vrea să semneze acorduri de cooperare în materie de securitate care să permită manevre comune ale armatelor israeliană și română, potrivit articolului citat de Știrile TVR.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Piranha V, întârzieri mari la livrare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Piranha V, întârzieri mari la livrare

Piranha V, întârzieri mari la livrare. Ministerul Apărării Naționale trebuia să primească nu mai puțin de 141 de blindate Piranha V până la finalul anului trecut, dar a recepționat doar 68 de bucăți. Transportoarele Piranha V fac parte dintr-un lot de 227 de mașini de luptă contractate pentru suma de 895 milioane de euro. Culmea, Ministerul Apărării a mai și plătit un avans de peste 114 milioane de euro pentru a primi blindatele în regim de urgență. Piranha a tocat dosarul de la DNA Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Alte nereguli din care rezultă că contractul a fost semnat în devafoarea statului român au fost constatate de Curtea de Conturi a României, care a secretizat subit raportul de control. Citește și: EXCLUSIV Afacerea „Piranha 5”, girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunțat că blindatele Piranha V urmează să fie construite la Uzina Mecanică București în urma unui contract de tip joint-venture semnat cu General Dynamics European Land Systems. În realitate, vor fi doar asamblate. Premierul Ciucă plătește greșelile generalului Ciucă Afacerea "Piranha V" a fost demarată la începutul anului 2017. Atunci, generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane ale Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Culmea, în caz de intervenție militară, militarii au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de apă. Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Conform documentului citat, GDELS urma să livreze 30 de transportoare Piranha V. Pentru restul de 197, o parte din componente trebuia să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Hotărârea de Guvern mai prevedea că GDELS va realiza transferul tehnologic către operatorul economic desemnat din România, respectiv Uzina Mecanică București, pentru fabricarea, dotarea și mentenața tranportoarelor. Piranha V, întârzieri mari la livrare Compania elvețiană Mowag, filiala americanilor de la General Dynamic European Land Systems, și-a asumat prin contract că va livra 36 de transportoare în anul 2018, 32 în 2019, 26 în 2020 și 47 până la finalul anului 2021. În total, 141 de transportoare. Dar GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS – Mowag a continuat să tergiverseze contractul pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Astfel, la finalul anului 2021, în dotarea Armatei Române se aflau doar 68 de Piranha V, din cele 141 prevăzute în graficul de livrare. Radio Erevan: blindate produse în România După patru ani de la semnarea contractului, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Florin Spătaru, de la Economie, susțin oficial că restul de blindate vor fi produse în România. În realitate, însă, acestea vor fi doar asamblate în țara noastră. În acest sens, s-a semnat un contract de tip joint-venture între Uzina Mecanică București (UMB) și GDELS. Prezent la semnarea noului contract, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că, prin această asociere, România devine una din primele ţări în care se localizează producţia de tehnică şi echipamente militare moderne şi că acest proiect poate să reprezinte catalizatorul pentru relansarea industriei de apărare româneşti. Carcasa, turela și muniția „E important să subliniem că valoarea obligaţiilor de compensare e de circa 297 de milioane de euro, sumă din care până acum s-a realizat implementarea a 55-56%, valoare specifică primului contract subsecvent. Urmează derulearea celui de-al doilea şi a procesului pentru realizarea celorlalte 133 de transportoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Dar relansarea industriei de apărare românești nu depinde de contractul dintre UMB și GDELS. De exemplu, turela este furnizată de companie israeliană Elbit, care o importă pe bucăți și doar o asamblează în România. Sistemul de comunicații este importat de către firma Interactive Software din Canada și integrat la București. Nici măcar muniția nu este produsă în România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră