duminică 22 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6512 articole
Ramona Emilian

Internațional

Rusia va lua măsuri dacă Groenlanda se militarizează, avertizează Lavrov

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avertizat că Rusia va adopta contramăsuri „tehnico-militare” dacă Groenlanda va fi militarizată și vor fi create acolo capacități îndreptate împotriva Moscovei. Declarația a fost făcută miercuri în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind viitorul strategic al insulei arctice. Lavrov: „Vom lua contramăsuri adecvate” Șeful diplomației ruse a precizat că, în cazul în care Groenlanda – teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei – va deveni o platformă militară ostilă Rusiei, reacția Moscovei nu va întârzia. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Desigur, dacă Groenlanda se militarizează și se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei, vom lua contramăsuri adecvate, inclusiv de ordin tehnico-militar”, a afirmat Lavrov. Totuși, oficialul rus a subliniat că, în opinia Moscovei, problema statutului Groenlandei „nu privește direct” Rusia, fiind o chestiune ce trebuie rezolvată între Statele Unite, Danemarca și autoritățile locale. Groenlanda, între Danemarca și SUA Lavrov a adăugat că soluționarea situației trebuie să țină cont de voința populației insulei, sugerând că autoritățile de la Copenhaga au tratat dur Groenlanda de-a lungul deceniilor. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatul Danemarcei, însă poziția sa strategică în Arctica a atras un interes crescut din partea Statelor Unite, mai ales în contextul competiției globale pentru resurse și rute maritime. Rusia: „Arctica trebuie să rămână zonă a păcii” Ministrul rus a reiterat poziția oficială a Moscovei potrivit căreia Arctica ar trebui să rămână o zonă a cooperării și stabilității internaționale. „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”, a insistat Lavrov, în contextul tensiunilor crescânde privind securitatea în regiunea polară. Putin despre anexarea Groenlandei: „Nu este o idee nebunească” În paralel, președintele rus Vladimir Putin a comentat anterior speculațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA. Acesta a declarat că planurile actualei administrații americane nu reprezintă „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump, ci au „rădăcini istorice”. Până în prezent, oficialii ruși s-au abținut să critice direct eventualele intenții ale Washingtonului în privința Groenlandei, iar unele declarații au sugerat chiar că Moscova ar putea privi favorabil o reconfigurare geopolitică ce i-ar consolida propriile interese în Ucraina.

Rusia amenință cu măsuri în cazul militarizării Groenlandei (sursa: TASS)
Orbán susține că Zelenski declară război Ucrainei (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán, din ce în ce mai isteric la adresa Ucrainei: Ne-a declarat război deschis

Premierul ungar Viktor Orbán a reacționat dur la informațiile privind un presupus plan în cinci puncte al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, calificându-l drept „o declarație de război deschisă” la adresa Ungariei. Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, liderul de la Budapesta a susținut că planul ar viza, indirect, înlăturarea actualului guvern ungar și eliminarea dreptului de veto exercitat de Ungaria în cadrul Uniunii Europene. Orbán: Bruxelles și Kiev pregătesc aderarea Ucrainei până în 2027 Potrivit declarațiilor premierului ungar, publicația Politico ar fi prezentat un nou plan militar și politic al Bruxellesului și Kievului, prin care Ucraina ar putea fi primită în Uniunea Europeană cel mai devreme în 2027. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul Orbán a susținut că acest demers ignoră voința poporului ungar și ar reprezenta o încercare de a forța schimbarea guvernului de la Budapesta. „Ei strâmbă din nas la deciziile poporului ungar și vor să înlăture cu orice preț guvernul ungar de pe calea sa. Ei vor să vină partidul Tisza, pentru că atunci nu va mai exista niciun veto și nicio opoziție”, a declarat premierul. Liderul Fidesz a făcut apel la susținătorii săi, afirmând că alegerile parlamentare din aprilie reprezintă o șansă de a bloca acest plan. Ce presupune planul în cinci pași pentru aderarea Ucrainei la UE Conform RBC-Ukraine, care citează Politico, Uniunea Europeană analizează un plan în cinci etape prin care Ucraina ar putea obține o formă de aderare parțială la UE înainte de finalizarea tuturor reformelor cerute în mod obișnuit statelor candidate. Cele cinci etape ar include: Pregătirea Ucrainei pentru negocierile oficiale de aderare; Introducerea unui mecanism de aderare graduală; Gestionarea opoziției Budapestei; Aplicarea de presiuni politice internaționale; Utilizarea unor mecanisme extreme disponibile la nivelul UE. „Extindere inversă”: noul concept discutat la Bruxelles La Bruxelles, ideea aderării graduale este descrisă drept „extindere inversă”. Conceptul presupune integrarea treptată a Ucrainei în instituțiile Uniunii Europene încă din fazele incipiente ale procesului de reformă, și nu doar după finalizarea completă a acestuia. Oficialii europeni susțin că planul nu ar relaxa condițiile de reformă, ci ar transmite un semnal politic puternic de sprijin pentru Ucraina și pentru alte state candidate afectate de război sau de blocaje politice interne. Ungaria, principalul obstacol în calea aderării Ucrainei Poziția fermă a lui Viktor Orbán rămâne, în prezent, principalul obstacol în calea accelerării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar s-a opus în repetate rânduri integrării Kievului în UE, invocând riscuri economice și politice pentru Ungaria. În capitalele europene sunt analizate mai multe scenarii pentru depășirea blocajului, inclusiv așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Ungaria și utilizarea unor mecanisme de presiune politică în interiorul Uniunii Europene.

Bărbat dispărut, găsit mort în propria locuință (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Fusese dat dispărut în septembrie 2025. A fost găsit în propria casă, mort, sub pat

Un bărbat în vârstă de 72 de ani, din comuna Ulmu, județul Brăila, dat dispărut în luna septembrie 2025, a fost găsit marți decedat în propria casă, sub un pat. Descoperirea a fost făcută de un localnic, care a alertat imediat autoritățile. Trupul neînsuflețit, găsit de un localnic Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Brăila, în data de 10 februarie, polițiștii au fost sesizați de un bărbat care a anunțat că a găsit o persoană decedată în locuința acesteia din comuna Ulmu. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul În urma verificărilor preliminare, oamenii legii au stabilit că este vorba despre un bărbat de 72 de ani, din aceeași localitate, care figura ca dispărut din toamna anului trecut. Bărbatul locuia singur și avea probleme medicale Conform informațiilor transmise de IPJ Brăila, dispariția bărbatului a fost sesizată oficial la data de 18 septembrie 2025. Din cercetările efectuate la acel moment, s-a stabilit că acesta nu mai fusese văzut din 15 septembrie 2025. Ancheta a arătat că bărbatul locuia singur în comuna Ulmu, nu avea aparținători identificați și era cunoscut cu anumite afecțiuni medicale. La momentul dispariției, polițiștii au desfășurat activități specifice de căutare și investigație, însă fără rezultat. Polițiștii verifică împrejurările decesului În prezent, polițiștii din cadrul IPJ Brăila efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs decesul. Urmează să fie clarificate atât cauza morții, cât și intervalul exact în care aceasta s-a produs, în condițiile în care bărbatul era dispărut de mai multe luni.

Pîslaru critică tertipul concediului paternal (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

România, singura țară unde un judecător constituțional își ia concediu paternal, spune Pîslaru

România a pierdut oficial 231 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile din PNRR, în urma unei noi amânări a Curții Constituționale și a unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a criticat dur situația și a vorbit despre o „zi neagră” pentru justiția română și pentru modernizarea țării. Suma pierdută era condiționată de îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A cincea amânare la CCR și acuzații de blocaj instituțional Ministrul Dragoș Pîslaru a reacționat pe Facebook, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis o nouă amânare în cazul modificărilor privind pensiile speciale ale magistraților. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ÎCCJ”, a transmis acesta, subliniind că este a cincea amânare consecutivă în acest dosar. Potrivit ministrului, în ciuda eforturilor Guvernului și ale premierului Ilie Bolojan pentru a îndeplini condiționalitățile impuse prin PNRR, decizia de amânare a blocat reforma și a dus la pierderea fondurilor europene. Ce înseamnă 231 de milioane de euro pentru România Dragoș Pîslaru a explicat concret impactul sumei pierdute. Cu 231 de milioane de euro, România ar fi putut: cumpăra aproximativ 2.000 de ambulanțe noi; construi 100 de școli; inaugura 50 de kilometri de autostradă. Banii erau nerambursabili și ar fi putut fi investiți în infrastructură, sănătate și educație, domenii esențiale pentru dezvoltarea României. Termen-limită în PNRR: 11 februarie 2026 România are termen până la 11 februarie 2026 pentru îndeplinirea jalonului privind reforma pensiilor speciale, în caz contrar risca să piardă definitiv cele 231 de milioane de euro din PNRR. Reforma pensiilor speciale ale magistraților reprezintă una dintre condiționalitățile esențiale asumate de România în relația cu Comisia Europeană, pentru deblocarea fondurilor europene. CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților Curtea Constituțională a României a decis să amâne pentru 18 februarie analiza sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Surse din cadrul CCR au precizat că amânarea a fost decisă pentru a analiza o cerere primită din partea instanței supreme privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare preliminară legată de proiectul legislativ. Înalta Curte consideră că măsurile propuse de Guvern ar putea conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Este pentru a cincea oară când judecătorii constituționali amână pronunțarea în acest caz, într-un context tensionat, cu implicații financiare și politice majore.

Probleme tehnice pe Autostrada A7 (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Abia deschisă, Autostrada A7 are nevoie de lucrări în Buzău. Multe - minore, dar și tasări

Mai multe defecțiuni au fost semnalate pe Autostrada A7, pe tronsonul dintre Ploiești, Buzău și Focșani, unde zeci de balize antiorbire s-au desprins, au apărut tasări ale carosabilului, iar unele panouri fonoabsorbante au fost deplasate. Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău, cele mai multe probleme au fost identificate pe loturile 1 și 2, în sectorul Buzău–Vadu Pașii–Râmnicu Sărat. Defecțiunile vizează inclusiv marcajele rutiere, plăcile de beton din zona canalizării și sistemele de scurgere a apelor pluviale. Loturile afectate și tipurile de defecțiuni Pe Lotul 2 Ploiești–Buzău au fost raportate 25 de balize antiorbire desprinse și elemente căzute din sistemul de drenaj, iar pe Lotul 3 același tronson a înregistrat 35 de balize desprinse și un indicator rutier dislocat. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” De asemenea, pe Lotul 1 Ploiești–Buzău au fost semnalate sisteme de panouri fonoabsorbante deplasate. Tasări locale de până la 3 centimetri au fost constatate în zona nodului rutier Buzău Nord, dar și la pasajul DJ 220 și pe Lotul 4 Mândrești Munteni–Focșani, în special la rampele de racordare. Lucrări de remediere și restricții de trafic DRDP Buzău a transmis că toate defecțiunile au fost notificate constructorului, iar o mare parte dintre ele au fost deja remediate, lucrările fiind încă în perioada de garanție. În luna februarie au fost impuse restricții temporare de trafic, cu închiderea unor benzi pe raza județelor Buzău și Vrancea, pentru a permite intervențiile necesare. Autoritățile susțin că monitorizează în continuare situația pentru a preveni apariția altor probleme pe Autostrada A7.

Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor (sursa: X/Taylor van Kirk)
Internațional

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă

Casa Albă a șters o postare publicată pe contul oficial al vicepreședintelui american JD Vance, în care masacrele armenilor din 1915 erau descrise drept „genocid”, invocând o eroare de comunicare. Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor Mesajul, publicat pe platforma X în timpul vizitei lui Vance la Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din Erevan, contrazice poziția oficială a Turciei, aliat NATO al Statelor Unite. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Un consilier al vicepreședintelui a precizat că postarea a fost făcută din greșeală de angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare. Administrația a subliniat că nu există nicio schimbare de politică față de declarația președintelui Donald Trump din 2025, care nu a folosit termenul „genocid”. Relațiile SUA–Turcia și controversa istorică Turcia recunoaște că numeroși armeni au murit în timpul Primului Război Mondial, dar respinge ideea unei exterminări sistematice și contestă folosirea termenului „genocid”. Deși Congresul SUA și fostul președinte Joe Biden au calificat oficial masacrele drept genocid, Donald Trump a evitat această formulare în declarațiile sale. Relațiile apropiate dintre Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, inclusiv cooperarea diplomatică privind Gaza, amplifică sensibilitatea subiectului. Gestionarea situației a atras critici din partea unor parlamentari democrați și a reprezentanților diasporei armene din SUA, care au acuzat administrația de lipsă de fermitate. Vizita lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan JD Vance a efectuat prima vizită a unui vicepreședinte american în Armenia, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la memorial și a semnat, alături de premierul Nikol Pașinian, un acord ce ar putea permite construirea unei centrale nucleare cu sprijin american. Întrebat dacă vizita sa echivalează cu recunoașterea genocidului armean, Vance a evitat termenul, afirmând doar că a dorit să aducă un omagiu victimelor și să arate respect față de parteneriatul bilateral. Ulterior, vicepreședintele s-a deplasat în Azerbaidjan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic privind cooperarea economică și de securitate. Vizita face parte din eforturile administrației Trump de a consolida influența SUA în Caucaz și de a susține procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.

Rețelele sociale transformă copiii în „narcomani” online (sursa: Pexels/Karolina Grabowska www.kaboompics.com)
Eveniment

„Drog de intrare” pentru tineri: rețelele sociale transformă copiii în „narcomani” online

Utilizarea rețelelor sociale este comparabilă cu un „drog de intrare” pentru adolescenți, a declarat psihiatrul american Anna Lembke, profesor la Universitatea Stanford, în cadrul procesului civil intentat împotriva YouTube și Meta la Los Angeles. Cazul o vizează pe Kaley G.M., o tânără de 20 de ani din California, care susține că a dezvoltat o dependență de platformele sociale, iar verdictul ar putea crea un precedent pentru procese similare în Statele Unite. Mărturia expertei este esențială pentru juriul care trebuie să decidă dacă Instagram și YouTube sunt parțial responsabile pentru depresia, anxietatea și problemele de imagine corporală reclamate de tânără. Rețelele sociale și efectul asupra creierului adolescentului Anna Lembke a explicat în fața juriului rolul crucial al cortexului prefrontal, zona creierului responsabilă pentru autocontrol, evaluarea consecințelor și gratificarea amânată. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Această regiune, care funcționează ca „frânele” creierului, nu este complet dezvoltată până în jurul vârstei de 25 de ani, ceea ce face adolescenții mai vulnerabili la comportamente adictive. Potrivit specialistei, expunerea timpurie la rețelele sociale poate remodela un creier aflat în dezvoltare, crescând riscul de dependență și de asumare a unor riscuri excesive. Conceptul de „drog de intrare” și ciclul dependenței Psihiatrul a invocat noțiunea de „drog de intrare”, termen utilizat anterior pentru tutun sau alcool, pentru a descrie prima expunere la un produs care modifică structura și funcționarea creierului. În cazul Kaley G.M., utilizarea intensă a YouTube încă de la șase ani, urmată de Instagram, TikTok și Snapchat, ar fi contribuit la dezvoltarea unui tipar adictiv. Anna Lembke a explicat și mecanismul toleranței, prin care organismul se adaptează la stimul, determinând utilizatorul să caute conținut nou sau alte platforme pentru a obține același nivel de satisfacție. În timp ce TikTok și Snapchat au ajuns la un acord confidențial înaintea procesului, YouTube și Meta contestă acuzațiile în instanță.

Zelenski, anunț privind alegerile prezidențiale (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Piața imobiliară din România, semnale de scădere (sursa: Pexels/rescriptt rescriptt)
Eveniment

Un nou semn că piața imobiliară cade: mult mai puține apartamente scoase la vânzare

Piața imobiliară din Iași transmite noi semnale de scădere, pe fondul reducerii semnificative a numărului de apartamente noi scoase la vânzare și al creșterii ușoare a timpului necesar pentru tranzacționare. Piața imobiliară din România, semnale de scădere Potrivit datelor din Raportul Imobiliare.ro Market 360, oferta de locuințe noi s-a diminuat accelerat, în timp ce interesul cumpărătorilor rămâne moderat, indicând o etapă clară de ajustare a pieței rezidențiale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Chiar și în aceste condiții, Iașul performează mai bine decât orașe precum Cluj-Napoca și Brașov, unde proprietățile rămân listate mai mult timp pe piață. Deși ritmul vânzărilor încetinește, piața rezidențială ieșeană continuă să funcționeze fără blocaje majore, într-un context național marcat de prudență și reechilibrare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Românca din spatele gecilor olimpice (sursa: JO)
Eveniment

Gecile de la ceremonia de deschidere a JO, create de o româncă, fiica unui scriitor cunoscut

Designerul român Ilinca Lungu, fiica unui scriitor cunoscut din Iași, a creat gecile purtate la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026, proiect care i-a adus recunoaștere internațională. Românca din spatele gecilor olimpice Tânăra a ajuns să colaboreze cu brandul adidas pentru acest eveniment major, demonstrând că talentul său depășește granițele industriei locale de fashion. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Parcursul său profesional include și o colaborare cu Mojang Studios, unde a realizat costume digitale pentru popularul joc Minecraft. Într-un proiect inovator dedicat copiilor, Ilinca Lungu a creat piese vestimentare concepute să fie purtate atât în universul virtual al jocului, cât și în viața reală, îmbinând moda cu tehnologia digitală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Șoșoacă, audieri pentru ridicarea imunității (sursa: Facebook/Diana Iovanovici-Șoșoacă)
Politică

Diana Șoșoacă, chemată la audieri în Parlamentul European pentru ridicarea imunității

Eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă urmează să fie invitată la Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentul European pe 24 februarie și 24 martie, pentru a fi audiată în procedura de ridicare a imunității parlamentare, potrivit unor surse europarlamentare. În cazul în care eurodeputata nu se va prezenta la audieri, comisia ar putea recomanda ridicarea imunității fără a o audia, astfel încât votul în plenul Parlamentului European să poată avea loc chiar în luna aprilie. Cererea autorităților române, transmisă Comisiei JURI Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat în octombrie anul trecut că a primit din partea autorităților române o solicitare oficială privind ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică”, a declarat atunci Metsola. Solicitarea Parchetului General: acuzații grave Cererea adresată Parlamentului European își are originea într-o solicitare formulată în septembrie de Parchetul General, care a cerut ridicarea imunității europarlamentarei pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. La acel moment, Diana Iovanovici-Șoșoacă a respins acuzațiile și a calificat demersul drept „o tentativă de execuție politică”. Care este procedura de ridicare a imunității în Parlamentul European Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, cererile de ridicare a imunității sunt analizate de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI). Eurodeputatul vizat: are dreptul să ofere explicații; poate depune documente și probe scrise considerate relevante; nu participă la dezbaterile interne ale comisiei; poate fi audiat, dar are și dreptul de a renunța la audiere. Audieri programate în februarie și martie Potrivit surselor europarlamentare, Diana Iovanovici-Șoșoacă va fi invitată pe 24 februarie, pentru prima audiere în Comisia JURI. Apoi, pe 24 martie are loc a doua audiere, dacă procedura continuă. Dacă eurodeputata nu va da curs invitațiilor, Comisia JURI poate lua o decizie fără audierea acesteia, urmând să recomande aprobarea sau respingerea ridicării imunității. Vot posibil în plenul Parlamentului European, în aprilie În cazul unei recomandări favorabile din partea Comisiei JURI, votul final în plenul Parlamentului European ar putea avea loc în luna aprilie, marcând un pas decisiv în procedura de ridicare a imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Decizia finală aparține plenului Parlamentului European, care poate confirma sau respinge recomandarea comisiei.

Pontajul actorilor, proiect retras de ministrul Culturii (sursa: Facebook/Demeter András István)
Eveniment

Ministrul Culturii face un pas înapoi: retrage programul care obliga artiștii să ponteze activitatea

Demeter Andras, ministrul Culturii, a anunțat marți că retrage propunerea de program-pilot privind realizarea unor rapoarte zilnice de evidență a timpului de muncă în instituțiile publice de spectacol sau concert. Oficialul a precizat că vor fi căutate alte soluții, însă a subliniat că problema rămâne deschisă. „Fără implicarea celor vizați, soluțiile nu pot funcționa” Într-o declarație pentru Agerpres, ministrul a explicat că reacțiile vehemente din partea artiștilor au cântărit decisiv în retragerea proiectului. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Demeter Andras a amintit de poziția exprimată public de actorul Ioan Andrei Ionescu, care s-a declarat „cobai al Ministerului Culturii”. Ministrul a precizat că nu consideră artiștii drept „cobai” și că o reformă nu poate fi impusă fără acceptul și participarea activă a celor cărora li se adresează: „dragoste cu sila nu merge”, a spus Demeter Andras, adăugând că va fi încercată o altă abordare. Nu există încă o alternativă clară Demeter Andras a recunoscut că, deocamdată, nu există o soluție alternativă conturată. Programul retras fusese propus de un grup de lucru care a lucrat timp de câteva luni, însă aplicarea sa s-a dovedit imposibilă în lipsa acordului celor vizați. Ministrul a subliniat că vor fi căutate alte variante „împreună cu ei și cu alții”, reiterând că problema organizării și evidenței muncii în instituțiile de cultură rămâne una nerezolvată. Protest la Teatrul Național din București Decizia vine în contextul în care actorii Teatrul Naţional I.L. Caragiale din București au organizat marți un protest față de aplicarea programului-pilot propus de Ministerul Culturii. Proiectul a fost adus la cunoștința angajaților prin Circulara nr. 766/03.02.2026, intitulată „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert”. „Munca de creație nu poate fi transformată în muncă de birou” Potrivit unui comunicat, atât actorii, cât și angajații din departamentele tehnic și de producție ale TNB au criticat faptul că circulara transformă munca artistică nenormată într-o activitate birocratică, obligându-i să raporteze zilnic, în scris, activitatea detaliată desfășurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în scriitori de rapoarte zilnice”, au transmis actorii. Aceștia au subliniat că munca artistică nu se limitează la cele opt ore petrecute pe scenă, ci presupune un consum emoțional și creativ greu de cuantificat, desfășurat pe parcursul a zece luni pe an, șase zile pe săptămână.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră