vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7135 articole
Ramona Emilian

Internațional

Topirea gheții din Antarctica dezvăluie resurse minerale și poate declanșa tensiuni internaționale

Pe măsură ce gheața Antarcticii se retrage, nu ies la suprafață doar munți și văi ascunse de milenii, ci și mize geopolitice uriașe. Un studiu recent avertizează că accesul la resurse minerale ar putea reaprinde competiția între state și chiar forța renegocierea tratatelor internaționale. Topirea Antarcticii, miză geopolitică Un studiu publicat în revista Nature Climate Change arată că încălzirea climatică ar putea dezgheța în Antarctica o porţiune de teren de mărimea Pennsylvaniei, până în anul 2300, ceea ce ar putea remodela drastic geopolitica antarctică, precum şi geografia continentulu. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Această evoluție ar putea schimba nu doar aspectul fizic al continentului înghețat, ci și echilibrul geopolitic global, prin deschiderea accesului către resurse naturale valoroase. Studiul este primul care integrează fenomenul de ajustare izostatică glaciară în proiecțiile privind apariția terenurilor fără gheață. Acest proces descrie modul în care solul se ridică treptat după topirea calotelor glaciare masive. Cercetarea, coordonată de geofiziciana Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, aduce o perspectivă mai complexă asupra transformărilor Antarcticii. Pe măsură ce gheața se retrage, terenul ascuns iese la suprafață, iar interesul pentru resursele minerale ar putea crește semnificativ. Resursele valoroase de sub gheață Sub calota glaciară se află un relief surprinzător de divers: munți, văi, canioane și chiar vulcani. Odată cu încălzirea globală, aceste structuri devin tot mai expuse. Potrivit cercetătorilor, zonele care ar putea deveni accesibile conțin resurse importante precum: cupru, aur, argint, fier și platină. Acestea sunt minerale esențiale pentru industrie și tehnologii moderne, ceea ce ar putea transforma Antarctica într-un punct de interes strategic. Noi proiecții: cât teren ar putea deveni accesibil Studiul estimează că până în anul 2300 vor apărea: - 120.610 km² de teren (scenariu de topire ridicată) - 36.381 km² (scenariu mediu) - 149 km² (scenariu scăzut) „Ştim că am avut retragerea gheţii în ultimele două decenii”, a declarat Erica Lucas, subliniind că aceste estimări nu sunt surprinzătoare în contextul actual al schimbărilor climatice. Modelele utilizate includ factori noi, precum modificările nivelului mării, grosimea litosferei, efectele gravitaționale ale calotei glaciare. Cine va controla resursele Antarcticii Cele mai mari suprafețe de teren emergent sunt estimate să apară în zone revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit. Aceste teritorii coincid și cu zone bogate în resurse minerale, ceea ce ar putea amplifica tensiunile internaționale. În prezent, exploatarea comercială este interzisă prin Tratatul Antarctic, care permite doar activități științifice legate de resurse. 2048, anul care ar putea schimba regulile jocului Un moment-cheie este anul 2048, când semnatarii tratatului vor putea solicita revizuirea protocolului de mediu. Dacă accesul la resurse devine mai ușor, statele cu revendicări teritoriale ar putea avea motive puternice să renegocieze regulile actuale. Între competiție și cooperare Autorii studiului avertizează că aceste transformări ar putea pune presiune pe cadrul juridic internațional. „Aceasta este o evaluare corectă”, a declarat Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney. Totuși, el temperează scenariile alarmiste: „Cu toate acestea, este puţin probabil ca apariţia terenului fără gheaţă, proiectată de noul studiu, să declanşeze de la sine o schimbare majoră a guvernării Antarcticii.” În plus, condițiile extreme rămân un obstacol major: „Continentul va rămâne în continuare un mediu foarte dificil pentru extracţia resurselor minerale”.

Topirea Antarcticii dezvăluie zăcăminte de aur (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Războiul din Iran afectează exportul de ovine (sursa: Pexels/Lens of life photography)
Eveniment

Trump, eroul oilor din Buzău: din cauza războiului, multe ovine nu vor mai fi exportate în Golf

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău avertizează că efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra exporturilor de ovine ar putea fi resimțite după perioada Paștelui. În primele trei luni din 2026, peste 65.000 de animale au fost livrate către piețe din afara Uniunii Europene, multe dintre acestea ajungând în state din Orientul Mijlociu, pe baza contractelor deja existente. Cerere stabilă înainte de Paște, posibile scăderi ulterior Potrivit autorităților, comenzile din perioada ianuarie-martie nu au înregistrat fluctuații semnificative față de anul trecut, însă ajustările sunt așteptate după sărbători. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni „În perioada ianuarie-martie 2026 au plecat din judeţul Buzău, conform documentelor înregistrate, 65.535 capete ovine, din care 38.974 tineret ovin de 4 luni, către centre de colectare şi terţi. Efectivul de ovine nu s-a modificat semnificativ, motivul principal fiind şi subvenţiile acordate de statul român, efectele conflictului din Orientul Mijlociu urmând a fi resimţite în perioada post pascală.” Reguli stricte pentru sacrificare și comercializare DSVSA Buzău subliniază că mieii pot fi sacrificați doar în abatoare autorizate din Pogoanele, Căldărăști, Vernești și municipiul Buzău, cu respectarea tuturor normelor sanitar-veterinare. „Mieii şi carnea de miel poate fi comercializată numai în unităţi autorizate/înregistrate sanitar-veterinar”, precizează instituția, pentru Agerpres, insistând asupra trasabilității și documentelor obligatorii. Controale intensificate înainte de Paște Autoritățile au anunțat controale extinse în piețe, unități de procesare, depozitare și comercializare, pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare. „În scopul de a asigura cetăţenilor alimente sigure şi al prevenirii apariţiei de toxiinfecţii alimentare, în contextul apropierii sărbătorilor pascale, DSVSA Buzău va intensifica controalele la unităţile autorizate/înregistrate sanitar-veterinar...”, au transmis reprezentanții instituției. De asemenea, vor fi verificate mijloacele de transport și va fi asigurată permanență inclusiv în weekend, cu program prelungit în piețele agroalimentare.

Coreea de Nord, distanțare de Iran (sursa: KCNA)
Internațional

Coreea de Nord, rece cu Iranul, posibile discuții cu Trump. Phenianul, afectat de criza petrolului

Coreea de Nord pare să se distanțeze de aliatul său tradițional, Iran, adoptând o strategie prudentă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor furnizate de Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud, Phenianul nu a trimis arme sau provizii Iranului și a evitat gesturile simbolice, precum transmiterea de condoleanțe după moartea ayatollahului Ali Khamenei sau felicitări pentru succesorul său. Mesaje diplomatice atent calibrate Autoritățile nord-coreene au emis doar declarații moderate, evitând criticile directe la adresa președintelui american Donald Trump, spre deosebire de pozițiile mai dure exprimate de China și Rusia. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Această reținere este interpretată ca o încercare de a păstra deschise canalele diplomatice cu Washingtonul, în perspectiva unor negocieri viitoare. Strategie pentru relansarea dialogului cu SUA Serviciile de informații sud-coreene consideră că Phenianul își creează astfel un „spațiu diplomatic” înaintea unui posibil context favorabil negocierilor, inclusiv după un summit important între liderii globali. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a sugerat recent că nu există motive pentru ca relațiile cu SUA să nu se îmbunătățească, dacă Washingtonul recunoaște statutul nuclear al țării și renunță la politica ostilă. Presiuni economice și repoziționare strategică În paralel, Coreea de Nord resimte efectele economice ale crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv creșterea prețurilor și dificultăți în aprovizionarea cu materiale industriale. Potrivit NIS, Phenianul încearcă să își securizeze resursele energetice prin importuri de petrol din Rusia, într-un context economic tot mai tensionat.

Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

Se negociază o încetare a focului pentru 45 de zile în Orientul Mijlociu (Axios)

Statele Unite, Iran și mai mulți mediatori regionali discută un posibil acord de încetare a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către încheierea definitivă a conflictului, potrivit Axios. Negocieri pentru armistițiu între SUA și Iran Planul analizat include două etape, prima fiind o pauză temporară a ostilităților în care ar urma să fie negociate condițiile păcii. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Ulterior, a doua etapă ar presupune un acord final pentru încheierea războiului, cu posibilitatea extinderii armistițiului dacă discuțiile necesită mai mult timp. Ultimatumul lui Donald Trump și riscul escaladării Președintele Donald Trump a avertizat că termenul-limită pentru redeschiderea Strâmtoarea Ormuz expiră marți seară, în caz contrar Iranul riscând atacuri militare masive. Declarația, făcută pentru The Wall Street Journal, amplifică tensiunile din regiune și pune presiune pe negocieri. Condițiile Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene au transmis că reluarea traficului prin strâmtoare depinde de compensații financiare pentru pierderile suferite în conflict. „În conformitate cu un nou regim juridic, pagubele suferite de pe urma războiului impus vor fi compensate integral din veniturile obţinute din taxa de tranzit”, a declarat Mehdi Tabatabaei, purtător de cuvânt al administrației prezidențiale, pe platforma X. Reacții dure și acuzații reciproce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu va reveni la situația anterioară, în special pentru SUA și Israel. În același timp, Tabatabaei l-a criticat pe liderul american, afirmând că acesta a recurs la insulte „din disperare şi furie” și acuzându-l că alimentează conflictul în Orientul Mijlociu.

Trump amenință Iranul cu forțe terestre (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, în vrie totală: nu exclude intrarea cu forțe terestre în Iran dacă nu ajunge la acord

Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus trimiterea de trupe terestre în Iran, în cazul în care Teheranul nu ajunge la un acord și nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Întrebat direct dacă exclude această posibilitate într-un interviu acordat publicației The Hill, liderul american a răspuns tranșant: „Nu”. Presiuni pentru un acord rapid Trump a intensificat presiunile asupra Iranului, avertizând că lipsa unui acord până la termenul-limită ar putea duce la atacuri asupra infrastructurii strategice. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni „Oamenii normali ar face o înţelegere. Oamenii inteligenţi ar face o înţelegere. Dacă ar fi inteligenţi, ar face o înţelegere”, a declarat acesta, reiterând mesajele transmise anterior. Ultimatum dur și amenințări directe În aceeași zi, președintele american a lansat un nou avertisment public, amenințând Iranul cu „iadul” dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Pe platforma Truth Social, Trump a scris: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului la ONU Administrația de la Washington a transmis că niciun obiectiv de infrastructură nu va fi exclus dintr-o eventuală strategie de atac, în lipsa unui acord. Ca reacție, misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a cerut intervenția urgentă a comunității internaționale. „Încă o dată, preşedintele Statelor Unite ameninţă deschis că va distruge infrastructura esenţială pentru supravieţuirea populaţiei civile din Iran”, au transmis reprezentanții iranieni pe platforma X.

Autostrăzile A7, A8, investiții majore în Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv piața de spații logistice din nord-estul țării

Autostrăzile A7 și A8 impulsionează dezvoltarea pieței de spații logistice din nord-estul României, atrăgând investiții importante în județul Iași. Autostrăzile A7, A8, investiții majore în Iași Grupul belgian WDP – Warehouses De Pauw intră pe piața locală prin achiziția parcului industrial Proinvest Park Miroslava, într-o tranzacție estimată la peste 20 de milioane de euro. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Investiția, aflată în curs de finalizare, marchează extinderea unuia dintre cei mai activi jucători din sectorul logistic din România. WDP deține deja proiecte majore în București, Slatina și Șag, cu grad ridicat de ocupare și venituri semnificative din chirii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Turismul din Iași, în declin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Toți turiștii care ajung într-o zi la Iași încap într-un tramvai. Capitala Moldovei, slab promovată

Turismul din Iași înregistrează un declin la începutul anului 2026, cu o scădere de 6% a numărului de vizitatori față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Turismul din Iași, în declin În primele două luni, județul a atras 39.321 de turiști, majoritatea concentrați în municipiul Iași, care rămâne principalul punct de atracție, în ciuda unei scăderi de 5%. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni Deși orașul continuă să fie centrul turistic al regiunii, unele comune din județ au înregistrat creșteri surprinzătoare ale numărului de vizitatori. La nivel regional, Nord-Estul României rămâne printre cele mai afectate zone în ceea ce privește turismul, cu excepția notabilă a județului Bacău. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medic-preot, acuzat că a înșelat pacienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medic, preot și șarlatan: își escroca pacienții luându-le averi pe medicamente banale

Un medic hirotonit preot a fost trimis în judecată la Iași, fiind acuzat că a înșelat pacienți profitând de încrederea acestora și vânzând materiale medicale banale la prețuri de până la 100 de ori mai mari. Medic-preot, acuzat că a înșelat pacienți Individul se prezenta în mod fals drept profesor universitar și medic primar, susținând că deține competențe exclusive și aplică tratamente revoluționare. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni În realitate, intervențiile oferite se rezumau la simple injecții cu antiinflamatoare, fără rezultate reale pentru pacienți. După mai multe proceduri eșuate și costisitoare, unul dintre pacienți a apelat la un alt medic și a decis să sesizeze autoritățile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Trump amână ultimatumul adresat Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prelungește ultimatumul pentru Iran: termen nou pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Președintele american Donald Trump pare să fi amânat din nou ultimatumul adresat Iranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, extinzând termenul cu încă 24 de ore. Nou termen al ultimatumului Anunțul a fost făcut printr-un mesaj scurt publicat pe Truth Social: Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Marţi, 8:00 P.M, Ora Estului”. Noul termen-limită corespunde zilei de marți, ora 20:00 (ora Washingtonului), respectiv miercuri, ora 00:00 GMT. Amenințări dure: „nu vor mai avea nicio centrală electrică” În paralel cu această amânare, Trump a continuat să lanseze avertismente severe la adresa Iranului. Într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, liderul american a declarat: „Dacă ei nu fac ceva până marţi seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică şi niciun pod în picioare”. Anterior, într-un interviu la Fox News, acesta a reiterat amenințările: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara”. Totuși, în același timp, Trump a susținut că există deschidere pentru dialog afirmânc că „negocieri se desfăşoară chiar acum” și „există şanse bune de a ajunge mâine la un acord”. Mesaj incendiar pe Truth Social Retorica președintelui american a devenit și mai agresivă într-un mesaj anterior postat pe aceeași platformă: „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură”. „Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Reacția Iranului: „Întreaga regiune va arde” Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu reacții dure din partea oficialilor iranieni. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat: „Acţiunile dumneavoastră necugetate duc Statele Unite într-un adevărat infern pentru fiecare familie şi întreaga noastră regiune va arde pentru că insistaţi să urmaţi ordinele lui Netanyahu. Singura soluţie reală constă în respectarea drepturilor poporului iranian şi încetarea acestui joc periculos”. Rusia cere renunțarea la ultimatumuri Pe fondul escaladării tensiunilor, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a transmis un apel la calm: SUA trebuie să „renunţe la limbajul ultimatumurilor”, pentru a permite „revenirea la negocieri”. Mesajul a fost formulat după o discuție telefonică cu omologul său iranian, Abbas Araghchi. Strâmtoarea Ormuz și riscul unei escaladări majore În urma ultimatumurilor anterioare, Iranul a avertizat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a transmis că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările, strâmtoarea va fi închisă complet, instalațiile energetice regionale vor fi atacate, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite.

Aprilie, vreme capricioasă în România (sursa: Pexels/Jill Wellington)
Eveniment

Aprilie cu vreme capricioasă în România: de la zile calde la ploi, vânt și chiar ninsoare la munte

Săptămâna 6–13 aprilie aduce o schimbare semnificativă a vremii în România, potrivit prognozei emise de Administrația Națională de Meteorologie. După un început mai cald, temperaturile vor scădea treptat, iar instabilitatea atmosferică se va accentua în majoritatea regiunilor. 6–7 aprilie: vreme caldă, dar cu ploi și vânt puternic În prima parte a intervalului, valorile termice se vor situa peste mediile obișnuite pentru această perioadă. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Maximele se situează între 15 și 25 de grade, iar minimele între -2 și 10 grade. Cerul va fi variabil în vest și sud-vest, dar cu înnorări în restul țării. Sunt așteptate ploi slabe, în special în Moldova, Maramureș, Crișana și Transilvania, iar noaptea și în Dobrogea. La munte, mai ales în Carpații Orientali, vor apărea precipitații mixte – lapoviță și ninsoare. Vântul va avea intensificări în aproape toată țara: 50–60 km/h în nord peste 80–90 km/h pe crestele montane Dimineața și noaptea pot apărea ceață și izolat brumă. În București, vremea va fi caldă, cu maxime de 22–23°C și minime de 7–8°C. Cerul va fi mai mult senin ziua, iar vântul va sufla moderat. 7–8 aprilie: temperaturile scad, ninsori la munte Valorile termice vor coborî spre mediile normale: maxime între 8 și 19 grade minime între -3 și 7 grade Vor fi ploi în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, iar la munte vor predomina ninsorile, cu depunerea unui strat de zăpadă de 5–10 cm. Vântul va rămâne intens: peste 80–90 km/h la munte (viscol) 50–60 km/h în mai multe regiuni În București, maximele vor fi de 17–18°C, iar minimele de 2–5°C. Cerul va avea înnorări, iar spre finalul intervalului sunt posibile ploi slabe. 8–9 aprilie: răcire accentuată și precipitații în mai multe regiuni Temperaturile vor coborî sub normalul perioadei: maxime între 6 și 16 grade minime între -5 și 6 grade Vor fi ploi în est, nord și centru, iar la munte ninsorile vor continua, cu strat nou de zăpadă, mai ales pe creste. Vântul va sufla cu intensificări: peste 70–80 km/h la munte 45–55 km/h în est și sud-vest În București, maximele vor fi de 13–15°C, iar minimele în jur de 3°C. Sunt posibile ploi slabe pe parcursul zilei. 9–10 aprilie: vreme rece, ploi și precipitații mixte În această perioadă, vremea va deveni rece la nivel național: maxime între 4 și 15 grade minime între -5 și 4 grade Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, iar în nord, centru și est vor apărea și precipitații mixte. La munte vor predomina ninsorile. În București, maxima în jur de 12°C, minima de 1–3°C. Probabilitatea de ploaie va crește în a doua parte a zilei și pe timpul nopții. 10–13 aprilie: instabilitate persistentă și temperaturi sub normal Pentru finalul săptămânii, meteorologii anunță: variații de temperatură de la o zi la alta valori termice sub mediile specifice perioadei probabilitate ridicată de precipitații în toată țara În București, temperaturile vor rămâne ușor sub normal, iar ploile vor continua să fie frecvente.

Oman și Iran, negocieri pentru Strâmtoarea Ormuz (sursa: Pexels/Doğan Alpaslan Demir)
Internațional

Omanul și Iranul discută redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul amenințărilor lui Trump

Oman, unul dintre actorii-cheie din regiune și mediator tradițional între Washington și Teheran, a purtat duminică discuții cu Iran pentru a analiza posibilitățile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Demersul vine în contextul escaladării tensiunilor, după noile amenințări lansate de președintele american Donald Trump. Discuții diplomatice pentru deblocarea unei rute strategice Potrivit agenției oficiale ONA, întâlnirea a avut loc la nivel înalt, implicând oficiali din ministerele de externe ale celor două țări. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Omanul şi Republica Islamică Iran au avut o întâlnire la nivel de subsecretari de stat din Ministerele de Externe, în cadrul căreia au analizat posibilele opţiuni pentru asigurarea unei treceri line prin Strâmtoarea Hormuz, în circumstanţele regionale actuale”. La discuții au participat și experți din ambele state: „ambele părţi au prezentat o serie de opinii şi propuneri pe această temă”. Însă detaliile concrete ale acestor propuneri nu au fost făcute publice. Strâmtoarea Ormuz, blocată de Iran Ca reacție la conflictul cu SUA și Israel, Iranul a blocat de facto Strâmtoarea Ormuz, un coridor vital pentru exporturile globale de petrol și gaze. Teheranul a avertizat că va ataca navele asociate cu Statele Unite, Israelul și aliații acestora, transformând zona într-un punct fierbinte al tensiunilor internaționale. Trump: amenințări dure și speranțe de acord Donald Trump a transmis mesaje contradictorii: pe de o parte, a amenințat Iranul cu represalii severe, pe de altă parte a vorbit despre posibile progrese diplomatice. Într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a declarat: „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”. În paralel, retorica sa a rămas extrem de dură: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian”, a declarat Trump. Trump a avertizat că, în lipsa redeschiderii strâmtorii până la expirarea ultimatumului, va dezlănțui „iadul” asupra Iranului, vizând infrastructura strategică. Iranul răspunde: amenințări cu escaladarea conflictului După ultimatumurile anterioare, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă doar pentru navele care nu au legături cu „inamicii Iranului”. Totodată, Teheranul a avertizat că, dacă SUA își vor pune în aplicare amenințările strâmtoarea va fi închisă complet, vor fi vizate instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din regiune vor deveni ținte, iar infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi atacate.

Pilotul salvat din Iran este „grav rănit” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pilotul salvat din Iran, mai grav rănit decât se credea: Trump revine asupra declarațiilor inițiale

Președintele american Donald Trump a anunțat că unul dintre piloții avionului de vânătoare-bombardament F-15E, doborât pe teritoriul Iranului, este „grav rănit”, după ce a fost recuperat în urma unei operațiuni militare complexe. Trump: „grav rănit şi cu adevărat curajos” Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social, unde a oferit detalii despre starea pilotului și despre misiunea de salvare. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Am salvat membrul echipajului/ofiţerul avionului F-15, grav rănit şi cu adevărat curajos, din inima munţilor Iranului”, a scris Trump. Declarația vine după ce anterior acesta susținuse că pilotul era doar „rănit” și „teafăr şi nevătămat”. Conferință de presă anunțată la Casa Albă Președintele american a precizat că va susține o conferință de presă pe teme militare, în încercarea de a clarifica situația. „Voi ţine o conferinţă de presă, cu armata, în Biroul Oval, luni la ora 13:00 (17:00 GMT)”, a adăugat el. Avionul F-15E, doborât în sud-vestul Iranului Incidentul a avut loc vineri, când avionul de tip F-15E a fost doborât în sud-vestul Iranului. Unul dintre cei doi piloți a fost recuperat în aceeași zi. Al doilea pilot, menționat de Trump, a fost salvat ulterior. Operațiunea de căutare și salvare a fost desfășurată de armata americană în condiții dificile, în interiorul teritoriului iranian. Iranul: operațiune americană cu pierderi Potrivit declarațiilor oficiale ale armatei iraniene, misiunea de salvare ar fi implicat utilizarea unui aeroport abandonat din apropierea orașului Isfahan. Purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, Ebrahim Zolfaghari, a oferit propria versiune asupra operațiunii, „planificată ca o misiune de exfiltrare pe un aeroport abandonat la sud de Isfahan”. Acesta a susținut că în timpul operațiunii „două elicoptere Black Hawk şi două aeronave de transport militar C-130” au fost „distruse”. Informații neconfirmate și imagini din presa iraniană Presa de stat iraniană a difuzat imagini care ar arăta resturi calcinate ale unor aeronave, împrăștiate într-o zonă deșertică, din care încă ieșea fum. Aceste informații nu au fost confirmate independent, iar situația rămâne neclară, pe fondul tensiunilor crescute dintre SUA și Iran.

Ucraina așteaptă emisarii lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Emisarii din cercul apropiat de Trump, așteptați la Kiev: negocieri reluate pentru pacea cu Rusia

Ucraina se pregătește pentru o vizită importantă a emisarilor președintelui american Donald Trump, în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru un posibil acord de pace cu Rusia. Șeful serviciilor militare ucrainene, Kiril Budanov, a anunțat că delegația americană ar urma să ajungă la Kiev după Sărbătorile Pascale. Cine sunt emisarii SUA așteptați la Kiev Potrivit informațiilor publicate de Ukrinform și Ukrainska Pravda, delegația americană ar putea include figuri influente din cercul apropiat al lui Trump precum Steve Witkoff, Jared Kushner și Lindsey Graham. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceştia sunt cei aşteptaţi să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”, a spus Budanov. Senatorul Lindsey Graham este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva Rusiei și pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. Declarațiile controversate ale lui Lindsey Graham Într-o discuție cu Volodimir Zelenski în 2023, senatorul american a afirmat că sprijinul militar acordat de SUA Kievului este o investiție bună adăugând:„Ruşii mor”. Declarația a fost catalogată de Rusia drept o „ruşine” pentru SUA, alimentând tensiunile diplomatice. Kievul vizează garanții de securitate mai puternice Vizita delegației americane este văzută ca o oportunitate pentru Ucraina de a obține angajamente ferme din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. „Am definit cu mult timp în urmă ceea ce dorim. Cred că va fi implementat în curând. Ceea ce va urma este o altă problemă. Dar în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, am făcut cu siguranţă progrese”, a declarat Budanov. Posibilă deplasare la Moscova Potrivit Ukrinform, delegația americană ar putea continua discuțiile și la Moscova, într-o încercare de a relansa dialogul direct între părți. Vizita vine după întâlnirea din 23 martie, desfășurată în Florida, între oficiali ucraineni și emisarii americani, fără participarea reprezentanților ruși. Negocieri înghețate pe fondul tensiunilor internaționale Procesul de pace dintre Ucraina și Rusia, mediat de SUA, este în prezent blocat. Contextul geopolitic tensionat, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, a contribuit la stagnarea discuțiilor. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, nu a produs progrese semnificative, în afara unor schimburi de prizonieri și discuții privind mecanismele de verificare a unui eventual armistițiu. Puncte de blocaj: Donbasul și refuzul Kievului Una dintre principalele divergențe rămâne statutul regiunii Donbas. Rusia insistă ca Ucraina să cedeze integral acest teritoriu, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski respinge această condiție și susține că o eventuală decizie de cedare ar trebui validată prin referendum. Însă Zelenski consideră că populația ar respinge o astfel de măsură.

Trump amenință Iranul, dar vorbește de acord (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță „șanse bune” pentru un acord cu Iranul, în timp ce amenință cu distrugeri masive

Președintele american Donald Trump a declarat duminică, într-un interviu acordat postului Fox News, că există „șanse bune” pentru încheierea unui acord cu Iranul chiar în ziua în care expiră ultimatumul adresat Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, Trump a amenințat Iranul cu distrugeri masive. Trump: „Negocieri se desfășoară chiar acum” Liderul de la Casa Albă a sugerat că dialogul diplomatic este în curs și ar putea produce un rezultat rapid. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Cred că există şanse bune de a ajunge mâine la un acord. Negocieri se desfăşoară chiar acum”, a susţinut Trump în interviul acordat unui jurnalist al postului Fox News. Totuși, tonul său a rămas extrem de dur, reluând amenințările la adresa Iranului: „Veţi vedea poduri şi centrale electrice prăbuşindu-se în toată ţara. Mă gândesc să arunc totul în aer şi să pun mâna pe petrolul iranian", a declarat Trump. Mesaj incendiar pe Truth Social: amenințări și insulte Anterior, în aceeași zi, Trump a publicat un mesaj agresiv pe platforma sa, Truth Social, în care a lansat noi amenințări directe la adresa Iranului. „Marţi va fi în Iran Ziua Centralelor Electrice şi Ziua Podurilor, toate într-una singură. Nimic nu se va compara cu asta!!! Deschideţi Nenorocita de Strâmtoare, ticăloşi nebuni, sau veţi ajunge în Iad - VEŢI VEDEA! Slavă lui Allah”. Ultimatumuri repetate și negocieri contestate De-a lungul ultimelor săptămâni, Trump a emis mai multe ultimatumuri către Iran, ulterior amânate. Casa Albă a justificat aceste amânări prin existența unor negocieri în desfășurare, însă Teheranul a negat constant aceste discuții. Cel mai recent ultimatum expiră pe 6 aprilie, crescând presiunea asupra ambelor părți. Reacția Iranului: amenințări cu închiderea Strâmtorii Ormuz După unul dintre aceste ultimatumuri, Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor asociate „inamicilor Iranului”. Totodată, autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul în care SUA își pun în aplicare amenințările, consecințele vor fi severe. Strâmtoarea Ormuz ar putea fi închisă complet. Instalațiile energetice regionale ar putea fi atacate Interesele economice americane din regiune vor deveni ținte legitime. Infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare, ar putea fi lovite. În continuarea, situația din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, rămâne extrem de tensionată, iar declarațiile contradictorii și amenințările reciproce nu fac decât să amplifice riscul unui conflict major în regiune.

Iranul atacă infrastructura energetică din Golf (sursa: Pexels/Mumtaz Niazi)
Internațional

Atacuri iraniene în Golf: instalații energetice lovite în Emirate, Bahrain și Kuweit

O nouă serie de atacuri atribuite Iranului a vizat, duminică, mai multe state din Golf, provocând avarii semnificative infrastructurii energetice din Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit. Potrivit surselor locale, au fost afectate uzine petrochimice, instalații de desalinizare a apei și chiar un complex ministerial. Atacuri zilnice cu drone și rachete Monarhiile din Golf se confruntă cu atacuri aproape zilnice cu drone și rachete de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie, între Israel și Statele Unite, pe de o parte, și Iran, de cealaltă. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Teheranul acuză aceste state că permit forțelor americane să lanseze operațiuni militare de pe teritoriile lor, acuzații respinse ferm de guvernele din regiune. Incendiu la un rezervor petrolier în Bahrain În Bahrain, un atac cu drone a provocat un incendiu la un rezervor aparținând companiei petroliere de stat Bapco. Flăcările au fost stinse ulterior, iar autoritățile au precizat că nu există victime. Evaluarea pagubelor este în curs, conform unui comunicat oficial al companiei. Abu Dhabi: incendii la uzina Borouge după interceptarea atacurilor În Emiratele Arabe Unite, autoritățile din Abu Dhabi au intervenit pentru stingerea incendiilor izbucnite la uzina petrochimică Borouge. Incidentele au fost cauzate de căderea unor resturi rezultate în urma interceptării unor atacuri aeriene. Operațiunile industriale au fost suspendate temporar pentru evaluarea daunelor. Și în acest caz, nu au fost raportate victime. Anterior, Ministerul Apărării din Emirate confirmase atacuri cu rachete și drone provenite din Iran. Kuweit: infrastructură energetică și guvernamentală afectată Kuweitul a raportat „pagube semnificative” în urma atacurilor, inclusiv la două centrale electrice și instalații de desalinizare a apei, precum și la un complex ministerial din capitală. O dronă considerată „ostilă” a avariat o clădire guvernamentală, determinând autoritățile să suspende activitatea la fața locului. Angajații publici au fost trimiși să lucreze de la distanță. Potrivit Ministerului Electricității, două unități de producție a energiei au fost oprite, însă nu s-au înregistrat victime. Iranul susține că vizează obiective militare și industriale Armata iraniană a declarat, prin intermediul agenției oficiale Irna, că atacurile au vizat obiective militare din Kuweit și industria aluminiului din Emirate. Teheranul susține că aceste facilități sunt utilizate pentru producerea de componente destinate echipamentelor militare americane, inclusiv aeronave, rachete și vehicule blindate. Infrastructura civilă, afectată și în Iran Escaladarea conflictului are consecințe și pe teritoriul iranian. Sâmbătă, cinci persoane au fost ucise în urma unor atacuri israeliano-americane asupra unui sit petrochimic din provincia Khuzestan, în sud-vestul Iranului, potrivit unui oficial de rang înalt.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră