joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7761 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar

O pensie mai mică nu înseamnă întotdeauna că formula de calcul a fost aplicată greșit. Uneori, problema pornește de la documentele aflate în dosar: perioade de muncă neînregistrate, sporuri care nu apar în carnetul de muncă sau prime și ore suplimentare pentru care pensionarul nu a prezentat o adeverință. Situația îi privește în special pe cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, când evidența veniturilor nu era complet digitalizată. Unele drepturi trebuie valorificate automat, în timp ce pentru altele sunt necesare documente eliberate de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime nu trebuie dovedit printr-o adeverință distinctă. Citește și: Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie El se calculează automat, în funcție de vechimea totală în muncă a pensionarului. Pentru activitatea desfășurată între 1 martie 1970 și 31 august 1983 sunt aplicate următoarele procente: 3% pentru o vechime totală cuprinsă între cinci și zece ani, 5% pentru zechime între zece și 15 ani, 7% între 15 și 20 de ani și 10% pentru o vechime mai mare de 20 de ani. Pentru perioada 1 septembrie 1983–31 martie 1992, procentele sunt de: 3% pentru o vechime între trei și cinci ani, 6% între cinci și zece ani, 9% între zece și 15 ani, 12% între 15 și 20 de ani 15% pentru o vechime totală mai mare de 20 de ani. Procentul nu se aplică însă pensiei aflate acum în plată. Cu alte cuvinte, un pensionar care se încadrează la procentul de 15% nu primește automat o majorare de 15% a pensiei actuale. Sporul este adăugat salariilor utilizate la determinarea punctajelor lunare pentru perioada respectivă, iar efectul final asupra pensiei depinde de întreaga situație contributivă. Deși sporul se valorifică automat, pensionarul trebuie să verifice dacă toate perioadele lucrate înainte de aprilie 1992 apar corect în dosar. Dacă lipsește o perioadă de activitate, pot fi afectate atât vechimea totală, cât și punctajul aferent lunilor respective. După 1 aprilie 1992 devin importante actele din dosar Regula se schimbă pentru activitatea desfășurată între 1 aprilie 1992 și 31 martie 2001. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Pentru această perioadă este luat în calcul sporul de vechime înscris în carnetul de muncă sau dovedit printr-o adeverință eliberată în condițiile legii. Prin urmare, simplul fapt că persoana avea o anumită vechime nu este suficient pentru ca un procent să fie aplicat automat. Contează informațiile înscrise în documentele de muncă. Pensionarii care au lucrat în anii ’90 ar trebui să verifice dacă sporul de vechime apare în carnetul de muncă și dacă a fost valorificat la stabilirea pensiei. Aceeași verificare este utilă pentru sporurile de noapte, de șantier, pentru condiții grele sau nocive, lucrul sistematic peste program și alte drepturi salariale prevăzute de legislația aplicabilă la momentul respectiv. Primele și orele suplimentare pot influența pensia Înainte de 1 aprilie 2001, mulți salariați au primit sume suplimentare care nu erau înscrise în carnetul de muncă. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Printre veniturile care pot fi valorificate, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se numără: - plata muncii în acord sau cu bucata; - premiile anuale și primele; - al 13-lea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile pentru muncă de noapte; - indemnizațiile și majorările salariale; - alte venituri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Aceste venituri nu sunt introduse în calcul numai pe baza declarației pensionarului. Ele trebuie dovedite printr-o adeverință întocmită conform modelului legal, pe baza statelor de plată, registrelor contabile sau a altor documente primare. Lista veniturilor care pot fi valorificate este prevăzută de normele de aplicare a Legii nr. 360/2023. CNPP precizează că pensionarii care nu au realizat venituri nepermanente nu trebuie să solicite asemenea adeverințe. Nu orice sumă primită înainte de 2001 mărește pensia Existența unei prime sau a unui spor nu garantează automat o pensie mai mare. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru valorificarea venitului trebuie să poată fi stabilite suma brută, perioada în care a fost încasată și faptul că venitul a făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, potrivit legislației de la acel moment. Adeverința trebuie să arate că informațiile provin din documente primare verificabile. O simplă declarație, o copie necertificată sau un document care nu identifică exact venitul și perioada poate fi respins. Nici prezentarea unei adeverințe conforme nu înseamnă că pensia va crește cu valoarea veniturilor înscrise în aceasta. Sumele sunt transformate în punctaje lunare, iar diferența finală depinde de nivelul veniturilor, de salariul mediu utilizat pentru perioada respectivă și de numărul lunilor pentru care acestea sunt dovedite. Ce trebuie verificat în decizia de pensionare Primul pas este verificarea documentelor deja depuse și a perioadelor valorificate de casa de pensii. Pensionarul ar trebui să urmărească dacă: - apar toți angajatorii la care a lucrat; - sunt înregistrate corect datele de începere și încetare a activității; - nu lipsesc luni sau ani din vechime; - sunt menționate perioadele lucrate în grupele I sau a II-a ori în condiții deosebite sau speciale; - sporurile înscrise în carnetul de muncă au fost valorificate; - adeverințele depuse anterior apar în documentația folosită la calcul; - veniturile nepermanente dovedite au fost luate în considerare. Dacă decizia și anexele primite nu permit clarificarea situației, pensionarul poate solicita casei teritoriale de pensii explicații privind perioadele și veniturile valorificate. Este util ca cererea să fie depusă în scris și să primească număr de înregistrare. De unde poate fi obținută adeverința dacă firma s-a desființat Dispariția fostului angajator nu înseamnă neapărat că au dispărut și documentele. Arhiva poate fi păstrată de succesorul juridic al societății, de o altă companie, de Arhivele Naționale sau de un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice. Pentru identificarea arhivei sunt utile denumirea exactă a fostei întreprinderi, localitatea, secția în care a lucrat solicitantul, funcția ocupată și perioada de activitate. Înainte de a plăti pentru căutarea și eliberarea documentelor, pensionarul trebuie să se asigure că operatorul deține legal arhiva fostului angajator și că adeverința va fi întocmită după modelul cerut de legislația pensiilor. Arhivele Naționale pot elibera, la cerere, copii, extrase și adeverințe din documentele pe care le au în păstrare. Ce se întâmplă dacă documentele sunt găsite mai târziu Expirarea termenului folosit pentru recalcularea generală a veniturilor nepermanente nu înseamnă că pensionarul pierde definitiv posibilitatea de a prezenta acte noi. Dacă obține ulterior o adeverință care dovedește stagii, sporuri sau venituri nevalorificate, acesta poate depune la casa teritorială de pensii o cerere de recalculare, însoțită de documentul respectiv. Drepturile rezultate dintr-o asemenea cerere nu se acordă automat pentru toți anii anteriori, ci potrivit regulilor legale privind data de la care produce efecte recalcularea. De aceea, amânarea depunerii actelor poate însemna pierderea unor sume pentru lunile în care documentul nu a fost încă valorificat. Situația este diferită dacă actul exista deja în dosar, dar casa de pensii nu l-a luat în considerare. În acest caz poate fi vorba despre o eroare de stabilire a drepturilor, care trebuie semnalată instituției și analizată în cadrul procedurii de revizuire. Actele lipsă nu înseamnă automat o pensie greșită Nu fiecare pensionar care a lucrat înainte de 2001 are dreptul la o majorare. Pentru unii, toate perioadele și veniturile eligibile au fost deja valorificate. Pentru alții, obținerea unei adeverințe poate produce doar o diferență redusă sau poate să nu modifice deloc suma aflată în plată, inclusiv atunci când pensionarul beneficiază de un cuantum menținut mai avantajos. Verificarea dosarului rămâne însă importantă. Sporul de vechime anterior lunii aprilie 1992 trebuie calculat automat, dar sporurile ulterioare și veniturile nepermanente depind în mare măsură de documentele existente. Pentru pensionarii care au lucrat la mai multe întreprinderi, au primit prime, au efectuat frecvent ore suplimentare sau au avut sporuri care nu apar în carnetul de muncă, o adeverință găsită în arhivă poate însemna un punctaj mai mare și, în anumite cazuri, o pensie mai bună.

Pensionarii pot pierde bani din cauza actelor lipsă: ce sporuri trebuie verificate în dosar
Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie
Eveniment

Nu plătiți în grabă o datorie veche către ANAF: poate fi prescrisă, iar banii nu se mai restituie

O notificare primită de la ANAF pentru o datorie veche de mai mulți ani nu înseamnă automat că suma trebuie achitată imediat. În anumite situații, dreptul organului fiscal de a stabili datoria sau de a o recupera prin executare silită poate fi prescris. Calculul nu se face însă doar privind anul înscris pe hârtie. Trebuie verificate data de la care a început să curgă termenul, actele comunicate între timp și eventualele perioade în care prescripția a fost suspendată sau întreruptă. O datorie veche nu este automat prescrisă În materie fiscală există două termene diferite, care nu trebuie confundate: Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 - termenul în care ANAF poate stabili creanța fiscală, de exemplu printr-o decizie de impunere; - termenul în care ANAF poate recupera prin executare silită o creanță deja stabilită. În ambele situații, termenul general este de cinci ani, dar momentul de la care începe să curgă este diferit. De aceea, simplul fapt că datoria provine dintr-un an îndepărtat nu este suficient pentru a concluziona că s-a prescris. Regulile se găsesc în Codul de procedură fiscală, în special la articolele 110–112, referitoare la stabilirea creanțelor, și articolele 215–218, privind executarea silită. Cât timp are ANAF să stabilească o datorie fiscală Dreptul organului fiscal de a stabili o creanță se prescrie, ca regulă generală, în cinci ani. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Termenul începe să curgă de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu prevede altfel. De exemplu, pentru o obligație fiscală aferentă anului 2020, termenul general începe la 1 iulie 2021 și, dacă nu intervine nicio cauză de suspendare sau de întrerupere, se împlinește la 30 iunie 2026. După expirarea termenului, ANAF nu mai poate emite legal o decizie prin care stabilește pentru prima dată acea creanță. Dacă organul fiscal constată împlinirea prescripției, trebuie să înceteze procedura de emitere a titlului de creanță. Există și o excepție importantă: termenul este de zece ani atunci când creanța fiscală rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. În această situație, și momentul de la care începe calculul este diferit. O decizie mai veche poate avea propriul termen de executare Dacă datoria a fost deja stabilită printr-o declarație fiscală, o decizie de impunere sau un alt titlu de creanță, trebuie verificată prescripția executării silite. Dreptul ANAF de a cere executarea silită se prescrie în cinci ani, calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut acest drept. Să presupunem că o obligație a devenit exigibilă în cursul anului 2021. În principiu, termenul de executare începe la 1 ianuarie 2022 și s-ar împlini la 31 decembrie 2026. Calculul este valabil numai dacă în intervalul respectiv nu a intervenit niciun eveniment care să suspende sau să întrerupă prescripția. Așadar, anul la care se referă impozitul, data deciziei de impunere și momentul de la care ANAF a putut începe executarea sunt repere diferite. Somația sau plata parțială pot relua calculul Termenul de cinci ani nu curge întotdeauna fără întrerupere. Pot exista acte sau împrejurări care modifică data prescripției. În cazul executării silite, termenul poate fi întrerupt, printre altele, prin: - efectuarea unui act de executare silită; - plata voluntară a unei părți din datorie; - recunoașterea datoriei de către contribuabil; - comunicarea unui act privind acordarea unei înlesniri la plată; - alte situații prevăzute expres de lege. Întreruperea este foarte importantă: după producerea ei începe, în principiu, să curgă un nou termen de prescripție. O somație valabil comunicată sau o poprire înființată în interiorul termenului poate schimba complet calculul. Prescripția poate fi și suspendată. În acest caz, perioada de suspendare nu este inclusă în termen, iar calculul continuă după încetarea cauzei respective. Suspendarea poate apărea, de exemplu, pe durata unei eșalonări la plată sau în alte situații prevăzute de lege. Nu orice hârtie emisă intern de ANAF întrerupe automat prescripția. Trebuie verificat ce fel de act este, când a fost emis și, mai ales, dacă a fost comunicat legal contribuabilului. Cum verifici dacă datoria este prescrisă Primul pas este să nu te limitezi la suma afișată în Spațiul Privat Virtual. Pentru un calcul corect trebuie reconstituit întregul traseu al datoriei. Verifică următoarele documente și date: - Natura obligației. Este vorba despre impozit pe venit, contribuții sociale, TVA, accesorii sau o amendă transmisă spre recuperare? - Perioada fiscală. Pentru ce an sau lună este solicitată suma? - Titlul de creanță. Datoria provine din propria declarație fiscală sau dintr-o decizie de impunere emisă de ANAF? - Data comunicării. Când a fost comunicată decizia și prin ce metodă: în SPV, prin poștă, prin remiterea directă sau prin publicitate? - Data scadenței. De când putea ANAF să ceară plata și să înceapă executarea? - Actele de executare. Au existat somații, titluri executorii, popriri sau sechestre? - Plățile și cererile depuse. Ai plătit o parte din sumă, ai cerut eșalonare sau ai semnat un document prin care ai recunoscut datoria? Din SPV pot fi consultate obligațiile fiscale, mesajele și actele comunicate electronic. Contribuabilul poate solicita și situația analitică a obligațiilor, copii ale documentelor din dosarul fiscal sau un certificat de atestare fiscală. Pentru prescripție contează însă istoricul complet, nu doar soldul afișat în prezent. Ce faci dacă ANAF nu mai are voie să stabilească datoria Dacă primești o decizie de impunere după ce consideri că s-a împlinit termenul de prescripție, actul nu trebuie ignorat. Prescripția trebuie invocată în cadrul contestației fiscale. Contestația împotriva unui act administrativ fiscal se depune, ca regulă, în termen de 45 de zile de la comunicarea actului, la organul fiscal emitent. În document trebuie indicate actul contestat, motivele de fapt și de drept și dovezile pe care se bazează contribuabilul. Este important ca data comunicării să fie verificată atent. O simplă solicitare de explicații adresată ANAF nu înlocuiește contestația și nu trebuie considerată, în lipsa unei prevederi exprese, o modalitate de prelungire a termenului de 45 de zile. Ce faci dacă ai primit somație sau poprire pentru o datorie prescrisă Dacă datoria fusese deja stabilită, dar ANAF începe ori continuă executarea după expirarea termenului, poate fi formulată contestație la executare. Termenul este mult mai scurt: în principiu, 15 zile de la data la care contribuabilul a luat cunoștință de actul de executare sau de executarea pe care o consideră nelegală. Contestația se adresează instanței judecătorești competente. Contestația fiscală împotriva deciziei de impunere și contestația la executare au obiecte și termene diferite. Contestarea somației nu repară automat pierderea termenului pentru atacarea deciziei prin care a fost stabilită datoria. Prescripția ar trebui constatată și de organul fiscal Codul de procedură fiscală prevede că, atunci când constată împlinirea termenului de prescripție a executării, organul fiscal trebuie să înceteze măsurile de recuperare și să scoată creanța din evidență. În practică, dacă suma continuă să apară în evidențe, contribuabilul poate depune o cerere scrisă prin care solicită: - constatarea prescripției; - încetarea executării silite; - ridicarea popririi sau a altor măsuri; - scoaterea creanței prescrise din evidența fiscală; - comunicarea actelor despre care ANAF susține că au întrerupt ori suspendat termenul. Cererea trebuie înregistrată, iar contribuabilul trebuie să păstreze dovada depunerii.  Dacă există deja o somație sau o poprire, simpla cerere administrativă nu trebuie să ducă la pierderea termenului de 15 zile pentru contestația la executare. Banii plătiți din greșeală nu se recuperează O plată parțială sau recunoașterea expresă a datoriei poate întrerupe prescripția executării silite. Din acest motiv, atunci când există indicii că termenul s-a împlinit, este prudent ca situația să fie verificată înainte de semnarea unei eșalonări ori de efectuarea unei plăți „simbolice”. Dacă o datorie era prescrisă, iar contribuabilul o plătește din greșeală, banii nu mai pot fi recuperați. ANAF va reține suma în mod legal, deoarece legea fiscală (la fel ca și Codul Civil) prevede că plata făcută de bunăvoie pentru o datorie prescrisă nu dă dreptul la restituire. Potrivit art. 218 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, „sumele achitate de debitor în contul unor creanțe fiscale, după împlinirea termenului de prescripție, nu se restituie”. Cu alte cuvinte, ANAF nu va aproba nicio cerere de compensare sau restituire pentru acea sumă, deoarece datoria, deși prescrisă, exista în evidențele lor. Exemplu de calcul O persoană primește în septembrie 2026 o somație pentru o obligație fiscală aferentă anului 2019. Faptul că au trecut mai mult de cinci ani nu este suficient pentru a stabili prescripția. Trebuie aflat: - când a fost stabilită creanța; - când a fost comunicată decizia; - când a devenit exigibilă suma; - dacă au fost comunicate somații anterioare; - dacă a existat o poprire, o plată parțială sau o eșalonare; - dacă termenul a fost suspendat pentru o anumită perioadă. Abia după verificarea acestor elemente poate fi stabilită data exactă la care s-a împlinit sau nu prescripția. Ce trebuie să rețină contribuabilul Termenul general este de cinci ani, dar nu orice datorie mai veche de cinci ani este automat prescrisă. Pentru creanțele rezultate din fapte penale, termenul poate fi de zece ani. Cel mai important este să fie separate cele două situații: dreptul ANAF de a stabili datoria și dreptul de a o recupera prin executare silită. Apoi trebuie identificate data de început, toate actele comunicate și eventualele întreruperi sau suspendări. Dacă contribuabilul primește o decizie, o somație ori o poprire pentru o datorie veche, nu trebuie să ignore documentul și să se bazeze doar pe o discuție la ghișeu. Trebuie solicitat istoricul creanței, verificarea dovada comunicării actelor și respectarea termenului de contestare. Într-un caz cu poprire, sume importante sau mai multe acte succesive, calculul ar trebui verificat rapid împreună cu un consultant fiscal ori un avocat specializat.

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus
Eveniment

Serviciu după pensionare: cum ceri recalcularea pensiei în 2026 și ce contribuții îți pot aduce bani în plus

Pensionarea nu înseamnă obligatoriu și încetarea activității profesionale. Mulți români continuă să lucreze după ce au obținut pensia pentru limită de vârstă, iar contribuțiile plătite în această perioadă nu sunt neapărat „pierdute”. Ele pot fi valorificate ulterior și pot duce la o pensie mai mare. Majorarea nu se face însă automat: pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Recalcularea pensiei, o dată pe an Legea nr. 360/2023 permite pensionarilor pentru limită de vârstă care au realizat stagii de cotizare după înscrierea la pensie să ceară valorificarea acestora. Citește și: Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare Există însă câteva reguli importante. Recalcularea pentru munca prestată după pensionare poate fi cerută o singură dată într-un an calendaristic, majorarea se acordă din luna următoare depunerii cererii, iar anii lucrați în regim de cumul pensie-salariu nu produc puncte de stabilitate. Cine poate cumula pensia cu salariul în 2026 Regula generală este favorabilă pensionarilor. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 În sistemul public, pensia poate fi cumulată cu venituri din activități pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale (CAS), indiferent de nivelul acestora. Legea permite inclusiv cumularea pensiei de invaliditate cu alte venituri, indiferent de gradul de invaliditate. Există însă excepții. Beneficiarul unei pensii anticipate nu poate cumula pensia cu veniturile obținute, între altele, din contract individual de muncă, raport de serviciu sau exercitarea anumitor funcții elective ori numite prevăzute de lege. Într-o asemenea situație, plata pensiei anticipate se suspendă. O regulă specială există și pentru soțul supraviețuitor care primește pensie de urmaș. Acesta nu poate păstra pensia de urmaș dacă obține din categoriile de activități prevăzute de lege venituri lunare mai mari decât salariul minim brut pe țară. Din 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei, astfel că acesta este pragul relevant în toamna anului 2026. Ce se întâmplă cu CAS plătit după pensionare Pentru pensionarul pentru limită de vârstă care continuă să lucreze cu contract de muncă, contribuția importantă pentru viitoarea pensie este CAS – contribuția de asigurări sociale. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Venitul brut pentru care se datorează contribuția la sistemul de pensii generează punctaj. Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar se determină prin raportarea venitului brut lunar care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. Cu alte cuvinte, faptul că o persoană este deja pensionară nu face inutil CAS-ul reținut din salariu. Perioada respectivă poate fi adăugată ulterior la calculul pensiei. CASS, impozitul pe venit și celelalte taxe nu generează puncte de pensie. Pentru recalcularea pensiei contează veniturile și perioadele pentru care există contribuție la sistemul public de pensii. Pensia nu crește automat după încă un an de muncă Aceasta este una dintre cele mai importante precizări pentru pensionari. Dacă o persoană s-a pensionat pentru limită de vârstă și continuă să lucreze încă un an, Casa de Pensii nu îi mărește automat pensia imediat ce acel an s-a încheiat. Pensionarul trebuie să solicite recalcularea prin valorificarea stagiului de cotizare realizat după pensionare. CNPP precizează expres că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată prin valorificarea stagiilor realizate după înscrierea la pensie. Prin urmare, cine continuă să muncească după pensionare trebuie să facă diferența între două operațiuni: angajatorul declară și plătește contribuțiile aferente salariului, dar pensionarul este cel care cere valorificarea lor în pensie. De câte ori poate fi cerută recalcularea Legea stabilește o limită foarte clară: recalcularea pensiei pentru valorificarea stagiului realizat după înscrierea la pensie poate fi solicitată o singură dată într-un an calendaristic. Aceasta nu înseamnă o singură recalculare pentru tot restul vieții. De exemplu, un pensionar care continuă să lucreze mai mulți ani poate solicita valorificarea perioadei lucrate în 2026, iar dacă muncește în continuare poate formula o nouă cerere într-un alt an calendaristic. Practic, nu este util să depună mai multe cereri în același an pentru câteva luni lucrate succesiv, deoarece legea permite o singură recalculare anuală pentru stagiul realizat după pensionare. Când este cel mai bine să fie depusă cererea Legea nu obligă pensionarul să aștepte încheierea unui an întreg de muncă. Poate solicita valorificarea stagiului realizat după pensionare, cu respectarea regulii unei singure cereri într-un an calendaristic. Din punct de vedere practic, pensionarul poate alege momentul în funcție de perioada pe care dorește să o valorifice. Dacă lucrează în continuare și nu are nevoie imediată de recalculare, poate aștepta acumularea unei perioade mai consistente. Este important însă un detaliu: majorarea nu se acordă retroactiv de la data la care a început să lucreze după pensionare. De când primește pensia majorată Drepturile rezultate în urma recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea, conform Articolului 94, alineatul (9) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. De exemplu, dacă un pensionar depune cererea de recalculare la Casa de Pensii pe 17 septembrie 2026, noul cuantum rezultat în urma valorificării stagiului suplimentar i se cuvine începând cu luna octombrie 2026. Tocmai de aceea, amânarea cererii poate însemna și amânarea momentului de la care este acordată pensia majorată. Ce acte trebuie depuse Pentru recalculare, CNPP indică în principal cererea de recalculare – formularul prevăzut de norme – actul de identitate și, atunci când este cazul, documentele suplimentare care dovedesc perioade sau venituri ce trebuie valorificate. Există însă o simplificare importantă pentru pensionarii care lucrează în prezent: pentru stagiile realizate după 1 aprilie 2001 nu trebuie, în mod obișnuit, prezentate adeverințe de stagiu, deoarece informațiile se află în baza de date a CNPP, pe baza declarațiilor nominale depuse de angajatori. Cererea se adresează casei teritoriale de pensii în evidența căreia se află pensionarul. Un salariu mai mare poate însemna o majorare mai mare a pensiei Nu există o sumă fixă pe care pensionarul o primește pentru fiecare an lucrat după pensionare. Punctajul depinde de venitul care a constituit baza contribuției de asigurări sociale. Formula legală raportează venitul brut lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, două persoane care muncesc aceeași perioadă după pensionare, dar au salarii diferite, nu vor obține obligatoriu aceeași majorare a pensiei. Important este ca pentru venitul respectiv să existe contribuție la sistemul public de pensii și ca stagiul să fie ulterior valorificat prin recalculare. Anii lucrați după pensionare aduc puncte de stabilitate? Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Anii lucrați după pensionare nu aduc puncte de stabilitate, dacă pensionarul lucrează în timp ce încasează pensia. Legea nr. 360/2023 acordă puncte de stabilitate pentru stagiile contributive care depășesc 25 de ani: 0,50 puncte pe an pentru perioada de peste 25 până la 30 de ani, 0,75 puncte pe an pentru perioada de peste 30 până la 35 de ani câte un punct pe an pentru stagiul contributiv care depășește 35 de ani. Dar aceeași lege stabilește expres că aceste puncte nu se acordă pentru perioadele în care persoana cumulează pensia din sistemul public – sau, după caz, pensia de serviciu – cu venituri asigurate. CNPP subliniază aceeași regulă. Așadar, un pensionar care avea deja 35 de ani contributivi și mai lucrează încă doi ani în timp ce încasează pensia nu primește încă două puncte de stabilitate pentru acești doi ani. Atunci ce câștigă pentru anii lucrați după pensionare? Faptul că nu se acordă puncte de stabilitate nu înseamnă că perioada lucrată este inutilă pentru pensie. Trebuie separate două componente. Pensionarul nu primește bonusul reprezentat de punctele de stabilitate, dar primește punctajul contributiv corespunzător veniturilor pentru care s-a datorat CAS. Acest punctaj poate fi adăugat pensiei prin recalculare. Cu alte cuvinte, anii lucrați după pensionare pot aduce bani în plus, însă prin punctajul obținut din contribuțiile efectiv plătite, nu prin bonusul de stabilitate. Exemplu: pensionar care mai lucrează doi ani Să presupunem că o persoană obține pensia pentru limită de vârstă și continuă să lucreze cu contract individual de muncă. În fiecare lună, pentru salariul său se datorează CAS. Perioada respectivă și veniturile declarate sunt înregistrate în sistemul public de pensii. După o perioadă de activitate, pensionarul depune cererea de recalculare. Casa de Pensii valorifică stagiul și punctajul realizat după pensionare, iar pensia recalculată se acordă din luna următoare înregistrării cererii. Dacă persoana continuă să lucreze și după această recalculare, poate cere ulterior valorificarea noului stagiu, dar nu mai mult de o dată într-un an calendaristic. În schimb, pentru perioada în care a primit simultan pensie și salariu nu va primi puncte de stabilitate. Pensionarii nu trebuie să confunde recalcularea cu indexarea pensiei Recalcularea pentru stagiul lucrat după pensionare este o procedură individuală și se face la cererea persoanei. Ea nu trebuie confundată cu eventualele majorări generale ale pensiilor prevăzute de legislație. În cazul recalculării pentru activitatea desfășurată după pensionare, modificarea cuantumului rezultă din contribuțiile suplimentare ale pensionarului și din punctajul aferent acestora. De aceea, un pensionar care a continuat să lucreze după emiterea deciziei de pensionare ar trebui să verifice dacă perioada respectivă a fost deja valorificată. Dacă nu, poate cere Casei de Pensii recalcularea. Ce trebuie să rețină pensionarii care continuă să muncească în 2026 Pentru pensionarul pentru limită de vârstă, regula este relativ simplă: poate încasa pensia și salariul în același timp, iar CAS plătit pentru activitatea desfășurată după pensionare poate conduce ulterior la o pensie mai mare. Recalcularea trebuie însă cerută de pensionar și poate fi făcută, pentru acest tip de stagiu, o singură dată într-un an calendaristic. Majorarea se acordă din luna următoare înregistrării cererii, nu retroactiv pentru întreaga perioadă în care persoana a continuat să lucreze. Contribuțiile respective produc punctaj contributiv, dar nu și puncte de stabilitate pentru perioada în care pensia a fost cumulată cu venitul asigurat. Contribuția la pensie continuă să conteze, dar este valorificată după alte reguli decât anii de muncă acumulați înainte de pensionare.

Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze
Eveniment

Capcana bucătăriilor moderne: conductele ascunse în dulap pot duce la oprirea alimentării cu gaze

O bucătărie modernă, cu mobilier realizat până în tavan și niciun element tehnic la vedere, poate ascunde o problemă serioasă: conducta de gaze, robinetul sau electrovalva ajung în corpuri închise, fără ventilație și fără acces rapid. La verificarea periodică, o asemenea amenajare poate fi declarată neconformă, iar alimentarea cu gaze poate fi oprită până la remedierea situației. Conductele de gaze trebuie să rămână accesibile Normele tehnice aprobate prin Ordinul ANRE nr. 89/2018 stabilesc că instalațiile interioare trebuie amplasate în spații uscate, ventilate, luminate și circulate, cu acces permanent. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Totodată, este interzisă trecerea conductelor prin spații neventilate și prin locuri greu accesibile, în care întreținerea normală nu poate fi asigurată. Așadar, problema nu este numai dacă țeava se vede sau nu. Contează dacă aceasta poate fi: - inspectată pe întreaga lungime; - verificată pentru depistarea eventualelor pierderi; - reparată fără demontarea dificilă a mobilierului; - aerisită, astfel încât o posibilă scăpare de gaze să nu se acumuleze într-un spațiu închis. O conductă aflată în spatele unui dulap fără spate, vizibilă și ușor accesibilă, nu se află în aceeași situație cu o țeavă închisă complet între perete, PAL și blatul de bucătărie. Conform normelor tehnice ANRE, conductele nu pot fi înglobate direct în pereți, planșee sau pardoseli, iar traseele prin locuri greu accesibile sunt interzise. Mascarea conductei de gaze Mascarea nu este interzisă automat, dar soluția trebuie să păstreze ventilația și accesul. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Normele permit, de exemplu, amplasarea conductelor în șlițuri special amenajate, numai dacă acestea sunt uscate și aerisite și sunt acoperite cu capace perforate, ușor demontabile. Dimensiunile trebuie însă să permită controlul și repararea conductei. Aceeași logică se aplică unei măști decorative sau mobilierului: conducta nu trebuie zidită, acoperită cu faianță, prinsă definitiv în PAL ori izolată într-o cutie etanșă. O mască poate fi acceptabilă dacă este ventilată, perforată și demontabilă fără lucrări de construcție. Înainte de realizarea ei este recomandată consultarea unei firme autorizate ANRE, deoarece conformitatea depinde de traseul instalației, de existența îmbinărilor și robinetelor, precum și de configurația concretă a încăperii. De ce este periculos un corp de mobilier închis Gazele naturale sunt mai ușoare decât aerul și, în cazul unei pierderi, tind să se ridice și să se acumuleze în partea superioară a unui spațiu închis. Un dulap etanș poate întârzia atât dispersarea gazului, cât și sesizarea mirosului caracteristic în încăpere. Mai există și o dificultate practică. În timpul verificării tehnice, operatorul autorizat trebuie să poată controla traseul, îmbinările și etanșeitatea instalației. Dacă o porțiune a conductei dispare în spatele unui corp fix, tehnicianul nu poate confirma în mod real starea acesteia. O ușă de dulap nu rezolvă întotdeauna problema. Dacă țeava se află în spatele rafturilor, aparatelor încorporate sau unui panou fix și nu poate fi inspectată, instalația poate fi considerată greu accesibilă. Robinetul de gaze nu poate fi blocat de mobilier Robinetul de siguranță al aragazului sau al centralei trebuie să poată fi identificat și închis imediat. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul În caz de miros de gaze, proprietarul nu trebuie să golească un dulap, să scoată un sertar sau să demonteze plinta mobilierului pentru a ajunge la el. Este riscantă amplasarea robinetului: - în spatele unui cuptor ori frigider care trebuie mutat; - în spatele unui sertar care îi blochează manevra; - într-un corp fără ușă de acces; - sub obiecte depozitate; - în spatele unui panou fix; - într-un loc în care mânerul nu poate fi rotit complet. Simplul fapt că proprietarul știe unde se află robinetul nu este suficient. Acesta trebuie să fie efectiv accesibil și ușor de manevrat, inclusiv într-o situație de urgență. Electrovalva trebuie să poată fi verificată și acționată Electrovalva, sau, în terminologia actuală a normei, electroventilul, oprește automat gazele atunci când detectorul sesizează o concentrație periculoasă. Ascunderea acesteia într-un corp închis poate împiedica verificarea, întreținerea și rearmarea după declanșare. În plus, detectorul și electrovalva formează un sistem de siguranță. Nu este permisă scoaterea din funcțiune a detectorului prevăzut prin proiect sau utilizarea în continuare a aparatelor pe gaz dacă detectorul nu funcționează corespunzător. Electrovalva poate fi protejată estetic numai printr-o soluție care păstrează accesul imediat și nu împiedică funcționarea, verificarea ori intervenția asupra sa. O mască prinsă în șuruburi, o placă lipită sau un corp care trebuie demontat de un tâmplar nu înseamnă acces rapid. Poate tehnicianul să refuze verificarea instalației? La verificarea tehnică efectuată, de regulă, la cel mult doi ani sau la revizia realizată la cel mult zece ani, firma autorizată ANRE controlează inclusiv traseul instalației, starea conductelor, îmbinările, robinetele și echipamentele de siguranță. Dacă mobilierul împiedică examinarea instalației, tehnicianul poate cere eliberarea traseului sau demontarea măștii. Dacă sunt constatate neconformități, verificarea nu poate fi tratată ca și cum instalația ar îndeplini toate condițiile de siguranță. Situația devine și mai serioasă atunci când se constată pierderi de gaze, improvizații, modificări neautorizate, robinete care nu pot fi manevrate ori echipamente de siguranță nefuncționale. Apartamentul poate rămâne fără gaze Potrivit art. 307 din normele ANRE, operatorul sistemului de distribuție are dreptul să sisteze alimentarea aparatelor și instalațiilor de utilizare care nu sunt conforme cu prevederile legale. Oprirea nu se aplică însă automat pentru orice țeavă aflată în apropierea unui dulap. Gravitatea depinde de situația concretă: cât de închis este spațiul, dacă există ventilație, dacă traseul poate fi inspectat, dacă robinetele sunt accesibile și dacă amenajarea a modificat instalația față de proiect. Dacă există un pericol imediat, alimentarea poate fi întreruptă pe loc. În alte situații se pot consemna neconformitățile și se poate solicita remedierea lor. Gazele vor fi repuse în funcțiune după înlăturarea problemelor și îndeplinirea procedurilor aplicabile. Modificarea traseului fără proiect este interzisă O altă capcană apare atunci când, pentru montarea mobilei, conducta este tăiată, mutată, scurtată sau prelungită de un instalator neautorizat. Uneori proprietarul descoperă că țeava deranjează blatul sau corpurile suspendate și acceptă o soluție improvizată. Orice modificare a traseului instalației de gaze trebuie proiectată și executată prin operatori economici autorizați ANRE. Normele prevăd că, pentru modificarea instalației, clientul trebuie să obțină documentația tehnică necesară. Repunerea în funcțiune se face în condițiile stabilite pentru instalațiile noi. Nici proprietarul, nici montatorul mobilei și nici un instalator sanitar fără autorizarea corespunzătoare nu pot interveni legal asupra conductei, robinetelor sau electrovalvei. Cine plătește demontarea mobilei și remedierea Dacă proprietarul a acoperit instalația după montajul și recepția acesteia, costurile pentru eliberarea traseului, modificarea mobilierului și remedierea instalației îi revin, de regulă, acestuia. Pot apărea mai multe cheltuieli: - demontarea și refacerea corpului de mobilier; - realizarea unei măști ventilate și demontabile; - mutarea legală a conductei, dacă este necesară; - proiectarea și executarea lucrării prin firme autorizate; - verificarea sau revizia instalației; - operațiunile necesare repunerii în funcțiune. Ce trebuie verificat înainte de a comanda bucătăria Proprietarul ar trebui să arate proiectantului de mobilier traseul complet al instalației de gaze înainte de măsurători. Conducta, robinetul, detectorul și electrovalva nu trebuie tratate ca elemente inestetice care pot fi pur și simplu acoperite. Soluția sigură presupune: - traseu vizibil sau mască ventilată și ușor demontabilă; - acces direct la robinete; - spațiu pentru controlul conductei și al îmbinărilor; - protecție împotriva lovirii, umezelii și surselor de căldură; - păstrarea detectorului și electrovalvei în stare de funcționare; - avizul unei firme autorizate înaintea oricărei modificări. Dacă mobila este deja montată, proprietarul nu trebuie să taie sau să mute singur conducta. Primul pas este solicitarea unei evaluări de la un operator economic autorizat ANRE, care poate spune dacă este suficientă realizarea unor grile și panouri demontabile sau dacă instalația trebuie modificată legal. O bucătărie poate rămâne elegantă și fără țevi la vedere, dar estetica nu poate elimina accesul, ventilația și posibilitatea de intervenție. În fața normelor de siguranță, mobilierul trebuie adaptat instalației de gaze – nu instalația ascunsă cu orice preț în mobilier.

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc
Eveniment

Vecinul cu bormașina riscă amenzi de până la 6.000 de lei în 2026: noile reguli privind zgomotul la bloc

Bormașina pornită dimineața devreme, mobilierul montat în pauza de prânz sau renovarea care pare să nu se mai termine pot transforma viața la bloc într-un test de rezistență. Din 13 iunie 2026, sancțiunile pentru zgomotul care tulbură liniștea locatarilor au crescut, iar repetarea faptelor într-un interval de 72 de ore poate atrage, în cazul încălcării orelor de liniște, amenzi de până la 6.000 de lei. Amenzi noi în 2026 Noile reguli au fost introduse prin Legea nr. 92/2026, care a modificat Legea nr. 61/1991. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Legea stabilește două intervale obligatorii de liniște: între orele 22:00 și 08:00; între orele 13:00 și 14:00. În aceste perioade este interzisă tulburarea liniștii locatarilor prin zgomote, larmă sau folosirea la intensitate mare a oricărui aparat, obiect ori instrument muzical, în locuințe, în alte spații din imobilele rezidențiale sau în imediata vecinătate a acestora. Bormașina, rotopercutorul, ciocanul, polizorul, aspiratorul industrial și alte unelte folosite la renovări pot intra în categoria aparatelor sau obiectelor care produc zgomote. Folosirea lor în orele legale de liniște poate fi, prin urmare, sancționată. Programul se aplică în toate zilele săptămânii, inclusiv sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală. Legea nu stabilește un program național separat pentru weekend. Ce amendă riscă vecinul care folosește bormașina Legea face diferența între zgomotul produs în orele de liniște și tulburarea liniștii locuitorilor în restul zilei. Citește și: Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic Dacă un vecin folosește bormașina în intervalele 22:00–08:00 sau 13:00–14:00 și tulbură liniștea locatarilor, poate primi o amendă cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei. Dacă această contravenție este repetată într-un interval de 72 de ore de la constatarea primei fapte, sancțiunea crește la 4.000–6.000 de lei. Alternativ, legea prevede prestarea a 70–120 de ore de activități în folosul comunității. Amenda de până la 6.000 de lei nu se aplică automat la prima folosire a bormașinii. Ea poate interveni dacă tulburarea orelor de liniște este constatată și apoi repetată în intervalul prevăzut de lege. De ce apare aceeași amendă și în cazul petrecerilor Amenda de 4.000–6.000 de lei apare în lege și pentru o altă faptă: organizarea de petreceri private și utilizarea aparaturii muzicale la o intensitate care tulbură liniștea locuitorilor, în corturi, curți, alte amenajări sau spații neacoperite situate în apropierea locuințelor ori a imobilelor cu caracter social. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul În această situație, sancțiunea de 4.000–6.000 de lei poate fi aplicată de la prima constatare. Dacă petrecerea zgomotoasă este repetată în 72 de ore, amenda ajunge la 6.000–12.000 de lei sau poate fi dispusă prestarea a 100–150 de ore de activități în folosul comunității. Prin urmare, nunțile, botezurile și petrecerile în aer liber au un regim diferit de cel aplicabil bormașinii folosite într-un apartament. Poate fi aplicată amendă și în afara orelor de liniște Faptul că lucrările sunt executate la ora 10:00 sau la ora 17:00 nu înseamnă că proprietarul are dreptul să producă orice nivel de zgomot, fără nicio limită. Legea sancționează, separat, „tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor” prin zgomote produse cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte și larmă. Această contravenție nu este legată exclusiv de intervalele 22:00–08:00 și 13:00–14:00. Prima faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Dacă este repetată în 72 de ore de la prima constatare, amenda crește la 1.000–3.000 de lei sau poate fi aplicată sancțiunea prestării a 50–100 de ore de activități în folosul comunității. În practică, agentul constatator va analiza situația concretă. Durata, intensitatea și caracterul repetat al zgomotului pot conta în stabilirea faptului că liniștea locuitorilor a fost tulburată fără drept. O intervenție scurtă, efectuată la o oră rezonabilă și în afara programului de liniște, nu constituie automat contravenție. Situația este însă diferită atunci când zgomotul este puternic, prelungit sau se repetă zile la rând. Este legal să folosești bormașina toată ziua? Legea nu stabilește un număr maxim de minute sau de ore în care poate fi folosită o bormașină. Nu există însă nici o regulă potrivit căreia proprietarul ar avea dreptul să găurească pereții fără întrerupere în tot intervalul cuprins între orele 08:00 și 22:00. Chiar și în afara orelor de liniște, lucrările trebuie executate astfel încât să nu tulbure fără drept liniștea celorlalți locatari. O intervenție de câteva minute la ora 11:00 nu este comparabilă cu folosirea rotopercutorului timp de mai multe ore, zile la rând. Nici faptul că apartamentul este proprietate privată nu îi permite titularului să afecteze nelimitat folosirea normală a celorlalte locuințe. Asociația poate stabili un program mai strict Regulamentul condominiului poate conține reguli privind comportamentul locatarilor, folosirea părților comune și desfășurarea lucrărilor zgomotoase. Asociația poate adopta intervale de liniște mai largi decât minimul stabilit de lege, de exemplu o pauză mai lungă după-amiaza sau anumite restricții privind renovările în weekend. Regulile interne trebuie adoptate și aduse la cunoștința proprietarilor, chiriașilor și persoanelor găzduite. Ele nu modifică însă intervalele din Legea nr. 61/1991 și nu permit asociației să aplice amenzile contravenționale prevăzute de aceasta. Asociația, prin președinte și organele sale de conducere, poate solicita respectarea regulamentului și poate sesiza autoritățile. Nu poate însă aplica, din proprie inițiativă, amenda de până la 6.000 de lei pentru tulburarea liniștii. De asemenea, încălcarea programului intern nu înseamnă automat că poliția va aplica o amendă în temeiul Legii nr. 61/1991. Agentul trebuie să constate existența unei contravenții prevăzute de lege. Trebuie anunțată asociația înaintea renovării? Legea nu impune, la nivel național, anunțarea asociației înaintea oricărei renovări interioare. O asemenea obligație poate fi însă prevăzută în regulamentul condominiului. Anunțarea vecinilor și afișarea perioadei estimate a lucrărilor reprezintă măsuri utile, mai ales dacă renovarea presupune folosirea repetată a unor unelte zgomotoase. Simplul anunț nu îi oferă însă proprietarului dreptul de a ignora orele de liniște. Mesajul „Renovăm între 1 și 15 octombrie, ne cerem scuze pentru disconfort” nu reprezintă o autorizație pentru folosirea bormașinii la ora 07:00, între orele 13:00 și 14:00 sau noaptea. În plus, dacă lucrările afectează structura de rezistență, proprietatea comună, instalațiile comune, fațada, aspectul exterior ori destinația spațiului, pot fi necesare acorduri, proiecte și autorizații. Respectarea programului de liniște nu face legală o lucrare care necesită aprobări separate. Cum procedezi când vecinul nu se oprește Primul pas poate fi o discuție calmă, dacă situația permite acest lucru. Uneori, vecinul nu își dă seama cât de puternic se transmite zgomotul prin pereți și planșee. Locatarii îi pot solicita un program previzibil, astfel încât operațiunile foarte zgomotoase să fie concentrate în anumite intervale rezonabile. Dacă problema continuă, persoana afectată poate: - să informeze în scris președintele asociației; - să verifice regulamentul condominiului; - să noteze zilele, orele și durata zgomotelor; - să păstreze mesajele schimbate cu vecinul sau cu asociația; - să solicite intervenția Poliției ori a Poliției Locale, în limitele competențelor acesteia. Pentru ca fapta să poată fi constatată mai ușor, sesizarea ar trebui făcută în timp ce zgomotul se produce. Dacă echipajul ajunge după oprirea lucrărilor, constatarea directă poate deveni mai dificilă. Numărul 112 trebuie folosit numai atunci când situația necesită o intervenție imediată sau când există și alte pericole, precum amenințări, violență, scandal ori distrugeri. Pentru situațiile fără caracter de urgență pot fi contactate secția de poliție competentă sau dispeceratul Poliției Locale. Trebuie măsurat zgomotul cu o aplicație? Locatarul nu este obligat să dețină un sonometru și nici să prezinte o măsurătoare oficială pentru a face o sesizare. Contravențiile prevăzute de lege nu sunt condiționate, în fiecare situație, de demonstrarea depășirii unui anumit număr de decibeli în apartamentul reclamantului. O înregistrare realizată cu telefonul poate ajuta la indicarea momentului, duratei și caracterului repetat al zgomotului, dar nu reprezintă o măsurătoare acustică omologată. Aplicațiile de mobil sunt doar orientative, deoarece microfonul telefonului nu este un instrument profesional de măsurare. Pentru aplicarea sancțiunii, agentul constatator analizează situația și probele disponibile. În cazul unui proces civil referitor la un zgomot persistent, pot fi utile și declarațiile altor vecini, sesizările scrise, procesele-verbale întocmite de autorități și, dacă este necesar, o expertiză de specialitate. Ce înseamnă repetarea faptei în 72 de ore Una dintre cele mai importante modificări aduse de Legea nr. 92/2026 este extinderea intervalului în care repetarea contravenției atrage sancțiuni mai severe. Termenul a crescut de la 24 la 72 de ore și se calculează de la constatarea primei fapte. Nu este suficient ca un locatar să susțină că vecinul „face mereu gălăgie”. Pentru aplicarea sancțiunii majorate trebuie să existe o primă contravenție constatată, urmată de repetarea faptei în intervalul prevăzut de lege. În cazul bormașinii folosite în orele de liniște, diferența este considerabilă: prima faptă poate atrage o amendă de 1.000–2.000 de lei, iar repetarea în 72 de ore poate majora sancțiunea la 4.000–6.000 de lei.

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare
Eveniment

Scandalul pensiilor calculate greșit: cine trebuie să dea banii înapoi și ce pot face pensionarii care primesc decizii de recuperare

Peste 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât li se cuveneau, statul acumulând față de aceștia o datorie estimată la aproximativ 230 de milioane de lei, potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi făcut public în septembrie 2026. Pe de altă parte, aproximativ 570.000 de beneficiari ar fi încasat cu circa 71 de milioane de lei mai mult decât prevedea legea. Cifrele au provocat îngrijorare, mai ales în rândul pensionarilor care se tem că li s-ar putea cere să restituie bani deja cheltuiți. Reacția CNPP Casa Națională de Pensii Publice a contestat însă amploarea presupuselor erori. Citește și: Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă Într-un comunicat transmis pe 18 septembrie, instituția a explicat că numărul de 2,2 milioane reprezintă o extrapolare statistică realizată pornind de la eșantioane verificate de auditori, nu milioane de dosare controlate individual. CNPP a anunțat că fiecare situație semnalată va fi analizată separat și că diferențele confirmate vor fi corectate potrivit legii. Cifra de 2,2 milioane nu înseamnă 2,2 milioane de erori dovedite Raportul Curții de Conturi nu stabilește că fiecare dintre cei 2,2 milioane de pensionari are, în mod cert, o pensie greșită. Citește și: Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus Auditorii au verificat în detaliu eșantioane de dosare, iar rezultatele au fost extinse statistic asupra întregului sistem. Prin urmare, pensionarii nu trebuie să depună cereri pentru restituirea banilor doar fiindcă apar în această categorie estimată și nici să presupună că pensia lor a fost calculată eronat. Pentru stabilirea unei diferențe este necesară verificarea individuală a dosarului, a perioadelor contributive, a veniturilor valorificate și a formulei de calcul. Același principiu se aplică și celor 570.000 de pensionari despre care raportul estimează că ar fi primit prea mult: nimeni nu devine automat dator statului numai în baza acestei cifre. Când trebuie să restituie pensionarii banii Nu în toate cazurile pensionarii trebuie să restituie banii primiți în plus. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari sau indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite ori care urmează să fie constituite, nu se recuperează de la beneficiar. Protecția se aplică atunci când suma mai mare a fost plătită din cauza unei erori care nu îi este imputabilă pensionarului – de exemplu, o greșeală de prelucrare a datelor, de aplicare a formulei legale sau a sistemului informatic al Casei de Pensii. Așadar, dacă verificările declanșate după raportul Curții de Conturi arată că un pensionar a primit mai mult exclusiv din vina instituției, regula actuală este că banii încasați până la corectarea pensiei nu îi sunt ceruți înapoi. Pensia poate fi adusă la cuantumul legal pentru viitor, dar pensionarul de bună-credință nu ar trebui obligat să restituie sumele deja consumate. Când poate fi obligat pensionarul să dea banii înapoi Scutirea nu se aplică dacă plata necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului. Legea enumeră mai multe situații: - pensionarul a prezentat documente eliberate cu nerespectarea legii; - a declarat date care nu corespundeau realității; - nu a comunicat o schimbare pe care avea obligația legală să o anunțe; - a continuat să încaseze pensia deși nu mai îndeplinea condițiile legale; - nu a respectat regulile privind cumulul anumitor categorii de pensie cu venituri salariale sau din activități independente; - plata a fost obținută prin fals, fraudă sau altă infracțiune. Un exemplu poate fi cel al beneficiarului unei pensii anticipate care începe o activitate incompatibilă cu această categorie de pensie și nu informează Casa de Pensii. Un altul este cazul beneficiarului pensiei de urmaș care nu mai îndeplinește condițiile legale, dar continuă să încaseze drepturile fără să comunice schimbarea. În asemenea situații, Casa de Pensii poate calcula debitul și emite o decizie de recuperare. Faptul că banii au fost cheltuiți nu stinge datoria Dacă plata în plus a fost produsă numai de greșeala Casei de Pensii, faptul că pensionarul a cheltuit banii nu are relevanță: legislația îl scutește, în principiu, de restituire. Situația este diferită dacă se dovedește culpa beneficiarului. În acest caz, argumentul că banii au fost utilizați pentru hrană, medicamente, facturi sau alte cheltuieli curente nu anulează debitul. Obligația de restituire rezultă din decizia emisă de Casa de Pensii, nu din existența banilor în cont la momentul controlului. Totuși, instituția nu poate cere bani numai printr-un telefon, o notificare informală sau o simplă modificare a talonului. Obligația și suma trebuie stabilite printr-o decizie de recuperare comunicată pensionarului, în care să fie arătate perioada, valoarea debitului și motivul pentru care plata este considerată necuvenită. O simplă notificare verbală sau reținerea banilor pe șest direct de pe cupon, fără o decizie oficială de recuperare a debitului trimisă prin poștă cu confirmare de primire, este complet ilegală și poate fi anulată instantaneu în instanță. Cum se recuperează sumele, dacă există culpa pensionarului Legea nr. 360/2023 permite caselor teritoriale de pensii să emită decizii de recuperare pentru prestațiile încasate necuvenit. Decizia constituie titlu executoriu, dar recuperarea începe, de regulă, administrativ, prin rețineri din drepturile plătite pensionarului. Dacă debitul nu poate fi recuperat de Casa de Pensii în termenul prevăzut de lege, titlul executoriu poate fi transmis organului fiscal central, adică ANAF, pentru continuarea procedurii de executare. Abia într-o asemenea etapă pot apărea măsuri fiscale de recuperare, în limitele legale aplicabile veniturilor din pensii. Prin urmare, raportul Curții de Conturi nu conduce automat la popriri sau executări silite. Mai întâi trebuie verificat dosarul individual, stabilită existența unei plăți necuvenite, analizată cauza acesteia și, dacă beneficiarul este considerat vinovat, emisă și comunicată o decizie. Casa de Pensii poate recupera orice sumă din trecut? Legea pensiilor prevede, ca regulă, un termen general de prescripție de trei ani pentru stabilirea sumelor încasate necuvenit. În cazul unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, regimul este mai sever: prejudiciul se poate recupera de la prima plată necuvenită, împreună cu dobânzile aferente. Există și alte protecții. Debitele foarte mici, sub pragul legal de 40 de lei, nu se mai urmăresc, iar sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarului nu se mai urmăresc, potrivit Legii nr. 360/2023. Fiecare decizie trebuie însă analizată în funcție de data plăților, momentul constatării, cauza erorii și eventuala culpă a beneficiarului. Poate pensionarul să conteste decizia de recuperare? Deciziile emise de casele teritoriale de pensii, inclusiv cele privind recuperarea unor sume considerate necuvenite, pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestația se adresează tribunalului competent de la domiciliul pensionarului. Litigiile privind asigurările sociale sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel încât pensionarul nu plătește taxă pentru introducerea acțiunii. În cerere poate invoca, după caz: - că suma a rezultat dintr-o eroare exclusivă a Casei de Pensii; - că nu a furnizat informații false și și-a respectat obligațiile; - că îi este aplicabilă scutirea prevăzută de Legea nr. 125/2014; - că perioada sau valoarea debitului a fost calculată greșit; - că a intervenit prescripția; - că anumite documente ori venituri au fost interpretate incorect. Termenul de 45 de zile este important. O decizie necontestată în acest interval devine definitivă, conform articolului 127 din Legea nr. 360/2023. Contestarea oprește automat reținerile? Nu este prudent ca pensionarul să presupună că simpla depunere a acțiunii oprește automat executarea deciziei. Deoarece decizia de recuperare este titlu executoriu, în proces poate fi necesară și solicitarea suspendării executării până la soluționarea cauzei. Într-o asemenea situație, mai ales dacă au început deja reținerile sau a fost înființată poprirea, este utilă consultarea unui avocat ori solicitarea ajutorului public judiciar, dacă veniturile persoanei nu îi permit să suporte costurile unei apărări. Ce se întâmplă cu pensionarii care au primit prea puțin Dacă verificarea individuală confirmă că pensia a fost stabilită sub nivelul legal, casa teritorială trebuie să emită o decizie de revizuire, să corecteze cuantumul pentru viitor și să achite diferențele datorate. Articolul 94 din Legea nr. 360/2023 permite revizuirea din oficiu sau la cererea pensionarului atunci când se constată diferențe între sumele stabilite ori plătite și cele legal cuvenite. Ca regulă, diferențele rezultate se acordă în cadrul termenului general de prescripție de trei ani. Pensionarul care suspectează o eroare nu trebuie să aștepte neapărat verificarea generală anunțată de CNPP. Poate depune la casa teritorială o cerere de revizuire, însoțită de copii ale deciziilor de pensionare, taloanelor și documentelor despre care consideră că nu au fost valorificate corect. Ce trebuie făcut dacă vine o decizie acasă Pensionarul nu trebuie să plătească imediat numai din teamă, dar nici să ignore documentul. Primii pași sunt: 1. Să noteze data la care a primit decizia, deoarece de atunci curge termenul de 45 de zile; 2. Să verifice dacă documentul explică exact suma, perioada și cauza debitului; 3. Să ceară casei teritoriale copii sau acces la documentele și calculele folosite; 4. Să stabilească dacă eroarea îi este imputabilă sau aparține exclusiv instituției; 5. Să invoce Legea nr. 125/2014 dacă nu a furnizat date false și și-a îndeplinit obligațiile; 6. Să conteste decizia la tribunal înainte de expirarea termenului. Este indicat ca cererile adresate Casei de Pensii să fie depuse cu număr de înregistrare ori trimise prin poștă cu confirmare de primire. Talonul de pensie, deciziile succesive și toate răspunsurile instituției trebuie păstrate. Ce trebuie să rețină pensionarii Scandalul pensiilor calculate greșit nu înseamnă că 2,2 milioane de pensii au fost deja declarate greșite și nici că 570.000 de oameni vor fi executați silit.  Cifrele Curții de Conturi sunt estimări statistice, iar existența unei diferențe poate fi stabilită numai prin controlul fiecărui dosar. Mai important, pensionarul de bună-credință nu trebuie confundat cu beneficiarul care a provocat plata nelegală. Dacă suma mai mare a fost încasată exclusiv din cauza unei erori administrative, legislația în vigoare îl scutește, în principiu, de restituire. Recuperarea poate interveni în special atunci când există culpa beneficiarului, iar chiar și în acest caz decizia trebuie motivată, comunicată și poate fi atacată în instanță în termen de 45 de zile.

Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic
Eveniment

Proprietarii care vând sau închiriază locuințe riscă amenzi de până la 7.500 de lei: obligativitatea certificatului energetic

Certificatul de performanță energetică este unul dintre documentele de care proprietarii își amintesc, de regulă, abia atunci când vor să vândă sau să închirieze o locuință. În 2026, documentul este obligatoriu în numeroase situații și trebuie obținut înainte de încheierea tranzacției. Mai mult, anumite informații din certificat trebuie precizate încă din anunțul de vânzare sau închiriere. Documentul arată cât de eficientă este energetic locuința, ce consumuri presupune și ce îmbunătățiri ar putea reduce cheltuielile cu energia. Este valabil, în principiu, timp de 10 ani, dar poate fi necesar un certificat nou dacă imobilul trece printr-o renovare majoră care îi modifică performanța energetică. Ce este certificatul energetic Denumirea oficială este „certificat de performanță energetică a clădirii”. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Documentul este întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat și oferă informații despre performanța energetică a unui apartament, a unei case sau a unei clădiri. Sunt luate în calcul caracteristicile construcției și ale instalațiilor: pereții exteriori, ferestrele, izolația, orientarea, sistemul de încălzire și de preparare a apei calde, climatizarea, ventilarea și alte elemente care influențează consumul. Certificatul cuprinde valori privind consumurile de energie primară și finală, inclusiv energia din surse regenerabile, precum și emisiile de CO2. Documentul include și recomandări pentru reducerea consumului de energie și estimări privind economiile care ar putea fi obținute prin îmbunătățirea performanței energetice. Cu alte cuvinte, certificatul energetic nu arată cât a plătit proprietarul efectiv la gaze sau electricitate, ci cât de performantă este locuința din punct de vedere energetic, pe baza caracteristicilor sale tehnice. Când este obligatoriu certificatul energetic în 2026 Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor stabilește că certificatul se întocmește, între altele, pentru clădirile și unitățile de clădire care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore. Citește și: Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul Pentru proprietarul obișnuit, cele mai importante situații sunt vânzarea și închirierea unei case sau a unui apartament. Obligația nu privește doar tranzacțiile prin agenții imobiliare. Și proprietarul care își vinde sau închiriază singur locuința trebuie să respecte regulile privind certificatul energetic. În cazul construcțiilor noi, certificatul este prezentat la recepția la terminarea lucrărilor și devine parte a cărții tehnice a construcției. Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor care nu este însoțit de copia certificatului, atunci când documentul este obligatoriu, este nul de drept. Există și locuințe pentru care certificatul nu este obligatoriu Legea prevede o serie de excepții, prevăzute de Articolul 7 din Legea nr. 372/2005. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Printre acestea se află, în anumite condiții, clădirile și monumentele protejate pentru care aplicarea cerințelor energetice ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul exterior, lăcașurile de cult, clădirile provizorii destinate utilizării pentru cel mult doi ani, clădirile utilizate mai puțin de patru luni pe an și clădirile independente cu o suprafață utilă mai mică de 50 de metri pătrați. Există, de asemenea, reguli speciale pentru anumite clădiri industriale, agricole sau garaje exterioare. Prin urmare, regula „orice imobil trebuie să aibă certificat energetic” are excepții și trebuie verificată situația concretă a proprietății. Certificatul trebuie prezentat înainte de semnarea contractului Una dintre cele mai importante reguli pentru proprietari este că documentul nu trebuie obținut după tranzacție. În cazul unei locuințe care urmează să fie vândută sau închiriată, proprietarul trebuie să pună la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș o copie a certificatului înainte de încheierea contractului, astfel încât acesta să poată cunoaște performanța energetică a imobilului. La vânzare, proprietarul trebuie să transmită noului proprietar certificatul în original. Legea prevede și depunerea unei copii la organul fiscal competent, la înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare sau de închiriere. Informațiile energetice trebuie să apară și în anunțul imobiliar O obligație pe care proprietarii o pot scăpa ușor din vedere apare înainte de semnarea vreunui contract. Pentru imobilele scoase la vânzare sau închiriere, anunțurile trebuie să cuprindă informații din certificatul de performanță energetică privind indicatorii energetici prevăzuți de lege. Obligația îi privește atât pe proprietari, cât și pe agenții imobiliari sau agențiile de publicitate imobiliară. Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție. În forma actuală a legii, fapta este sancționată cu amendă de la 5.000 la 7.500 de lei, iar constatarea și aplicarea sancțiunilor revin personalului cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Ce se întâmplă dacă certificatul lipsește la vânzarea locuinței Consecința juridică importantă nu este doar faptul că tranzacția poate fi blocată în practică până la obținerea documentului. Legea stabilește expres că acele contracte de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea obligației de a pune certificatul la dispoziția cumpărătorului înainte de perfectarea contractului sunt supuse nulității relative, potrivit Codului civil. „Nulitate relativă” nu înseamnă că orice asemenea contract dispare automat din momentul semnării. Înseamnă însă că nerespectarea obligației legale poate pune în discuție valabilitatea actului, în condițiile dreptului civil. De aceea, proprietarul care intenționează să vândă locuința ar trebui să verifice existența și valabilitatea certificatului înainte de programarea semnării actelor. Dar dacă locuința este închiriată? Certificatul energetic este obligatoriu și în cazul închirierii locuințelor pentru care se aplică Legea nr. 372/2005. Proprietarul trebuie să îi prezinte viitorului chiriaș o copie înainte de încheierea contractului. Este importantă însă o diferență: textul legii care prevede expres nulitatea relativă se referă la contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea obligației de informare. Nu este corect, așadar, să se afirme automat că orice contract de închiriere încheiat fără certificat energetic este „nul”. Obligația proprietarului de a avea și prezenta documentul, atunci când legea îl cere, rămâne însă în vigoare. Cine poate elibera certificatul Certificarea energetică a clădirilor nu poate fi făcută de orice inginer, arhitect sau firmă de construcții, ci de auditori energetici pentru clădiri atestați de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Lista auditorilor atestați este publicată de minister. Regulamentul actualizat în 2026 precizează inclusiv competențele auditorilor în funcție de gradul profesional. Auditorii energetici de gradul II pot elabora certificate, între altele, pentru locuințe unifamiliale și apartamente din blocuri care se vând sau se închiriază. Proprietarul ar trebui, prin urmare, să verifice dacă persoana căreia îi solicită certificatul figurează în evidențele oficiale și are drept de practică. Din 2024, certificatul trebuie să aibă cod unic O regulă importantă pentru documentele emise în prezent este cea privind înregistrarea lor. Certificatele de performanță energetică trebuie să aibă un cod unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Legea precizează expres că certificatele emise fără acest cod unic sunt nule de drept. Așadar, proprietarul nu ar trebui să verifice doar existența unei foi intitulate „certificat energetic”, ci și dacă documentul respectă cerințele actuale și conține codul unic obligatoriu. Ce acte sunt necesare Documentele exacte solicitate pot varia în funcție de tipul proprietății și de informațiile tehnice disponibile, însă pentru un apartament auditorul poate solicita, de regulă, actul de proprietate, documentația cadastrală sau releveul locuinței și informații privind instalațiile și caracteristicile clădirii. Auditorul are nevoie și de date despre suprafață, pereții exteriori, tâmplărie, sistemul de încălzire, apa caldă, eventualele lucrări de termoizolare și alte caracteristici relevante pentru calcul. Pentru case, evaluarea este de regulă mai complexă, deoarece trebuie analizate anvelopa întregii construcții, acoperișul, pardoseala, instalațiile și celelalte elemente care influențează consumul. Cât costă certificatul energetic în 2026 Legea nu stabilește un tarif unic. Prețul este stabilit de auditor și diferă în funcție de tipul și suprafața imobilului, complexitatea construcției, documentele disponibile, localitate și termenul în care proprietarul solicită eliberarea certificatului. O verificare a ofertelor publicate în 2026 arată diferențe destul de mari pe piață. Pentru apartamente se întâlnesc frecvent tarife de aproximativ 250–500 de lei, existând atât oferte mai ieftine, cât și prețuri de 500–700 de lei pentru apartamente mari sau servicii urgente. Pentru case, costurile pot porni de la aproximativ 400–500 de lei și pot ajunge la 1.000–1.200 de lei sau mai mult, în funcție de suprafață și complexitate. Acestea sunt prețuri orientative de piață, nu tarife impuse prin lege. De aceea, proprietarul poate cere oferte de la mai mulți auditori înainte de alegerea specialistului. În cât timp se obține certificatul În cazul unui apartament pentru care proprietarul dispune de documentația necesară, certificatul poate fi obținut relativ repede. Numeroși prestatori indică termene de una până la câteva zile, în timp ce evaluarea unei case sau a unei clădiri mai complexe poate dura mai mult. Proprietarii care pregătesc o vânzare nu ar trebui însă să lase documentul pentru ziua programării la notar. Dacă apar neconcordanțe în acte sau auditorul are nevoie de informații suplimentare, tranzacția poate fi întârziată. Cât timp este valabil certificatul energetic Certificatul de performanță energetică este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în document, potrivit articolului 21 alineatul (2) din Legea nr. 372/2005. Există însă o excepție importantă: dacă în această perioadă clădirea sau locuința este supusă unei renovări majore care îi modifică consumurile energetice, vechiul certificat nu mai reflectă situația actuală și trebuie realizată o nouă evaluare. Prin urmare, un proprietar care a obținut documentul în urmă cu trei sau patru ani nu trebuie să comande automat altul doar pentru că vinde locuința în 2026. Dacă certificatul este încă valabil și nu au intervenit lucrări majore care să îi afecteze valabilitatea, acesta poate fi utilizat. Certificatul energetic nu este același lucru cu auditul energetic Cele două documente sunt frecvent confundate. Certificatul de performanță energetică oferă imaginea performanței energetice a locuinței și este documentul necesar, în condițiile legii, la vânzare sau închiriere. Auditul energetic este o analiză mai amplă, utilizată în special pentru stabilirea măsurilor concrete de renovare și creștere a performanței energetice. Așadar, proprietarul care vrea doar să vândă sau să închirieze un apartament nu trebuie să comande automat un audit energetic complet dacă legea îi solicită doar certificatul. Ce trebuie să verifice proprietarul înainte de vânzare sau închiriere Înainte de scoaterea unei locuințe pe piață, primul lucru de verificat este dacă există deja un certificat energetic și dacă acesta se mai află în perioada de valabilitate de 10 ani. Dacă documentul nu există sau nu mai este valabil, proprietarul trebuie să apeleze la un auditor energetic atestat. Pentru certificatele emise potrivit actualelor reguli trebuie verificată și existența codului unic de înregistrare emis de Ministerul Dezvoltării. Certificatul nu este doar o formalitate care trebuie rezolvată în ziua tranzacției. Cumpărătorul sau chiriașul trebuie să poată afla performanța energetică a locuinței înainte de semnarea contractului, iar informațiile energetice cerute de lege trebuie să fie disponibile încă din etapa promovării proprietății. Pentru proprietar, câteva sute de lei și câteva zile necesare obținerii documentului pot evita o problemă mult mai serioasă: întârzierea tranzacției, un anunț imobiliar neconform sau, în cazul unei vânzări realizate fără respectarea obligației de informare a cumpărătorului, punerea în discuție a valabilității contractului.

Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul
Eveniment

Apartamentele cu bucătării open space pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul

Bucătăriile open space au devenit tot mai populare, mai ales în apartamentele mici, unde eliminarea peretelui dintre bucătărie și living creează senzația unui spațiu mai generos. Situația se complică însă atunci când în încăpere rămâne un aragaz sau o plită alimentată cu gaze naturale. Transformarea bucătăriei nu înseamnă automat că locuința devine neconformă și nici că detectorul este obligatoriu numai pentru că spațiul este deschis. Însă proprietarul trebuie să respecte simultan regulile privind instalațiile de gaze, ventilarea încăperii și autorizarea lucrărilor de modificare a apartamentului. Open space-ul nu impune automat detectorul Normele ANRE nu stabilesc că orice bucătărie open space trebuie dotată automat cu detector de gaze. Citește și: Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026 Obligația este determinată de existența aparatelor alimentate cu gaze și de caracteristicile încăperii în care acestea funcționează. Dacă locuința are exclusiv plită și cuptor electrice și nu este traversată de conducte care necesită măsuri speciale de siguranță, simplul fapt că bucătăria este deschisă către living nu generează obligația montării unui detector de gaze. Situația este diferită dacă în spațiul open space există un aragaz, o plită, o centrală termică sau un alt aparat alimentat cu gaze naturale. În acest caz, întreaga configurație trebuie să îndeplinească cerințele tehnice privind volumul, suprafețele vitrate, alimentarea cu aer și evacuarea gazelor de ardere. Când este obligatoriu detectorul cu electrovalvă Una dintre cele mai importante reguli privește ferestrele. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Potrivit articolului 129 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul ANRE nr. 89/2018, dacă geamurile încăperii au o grosime mai mare de 4 milimetri sau sunt de construcție specială, geam securizat, armat ori tâmplărie de tip termopan, este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale. Detectorul trebuie să acționeze automat o electrovalvă montată pe conducta de alimentare. Dacă aparatul identifică o concentrație periculoasă de gaz, electrovalva închide alimentarea, limitând riscul de incendiu sau explozie. Prin urmare, într-o bucătărie open space cu aragaz pe gaz și ferestre termopan, detectorul cu electrovalvă este, în mod obișnuit, obligatoriu. Regula nu apare pentru că bucătăria este open space, ci pentru că în încăperea cu aparat pe gaz există tâmplărie etanșă sau geamuri care nu îndeplinesc rolul suprafețelor tradiționale de decomprimare. Detectorul poate fi impus și în alte situații în care proiectantul ori firma care efectuează verificarea sau revizia tehnică identifică un risc de intoxicare, incendiu sau explozie prin acumularea gazelor. Un senzor care doar declanșează alarma nu este suficient Proprietarii confundă frecvent detectorul cerut de normele tehnice cu senzorii simpli disponibili în magazine. Citește și: Aer condiționat, copertină sau cameră pe fațada blocului: greșeli care pot aduce amenzi de până la un milion de lei Un aparat care doar emite un semnal sonor poate oferi o protecție suplimentară, dar nu îndeplinește singur cerința legală atunci când normele impun întreruperea automată a gazelor. În această situație este necesar un sistem compatibil format din detector și electrovalvă. Alegerea echipamentelor trebuie făcută în funcție de configurația instalației, iar montarea trebuie să respecte instrucțiunile producătorului și soluția stabilită de specialist. Nu este recomandată cumpărarea unui detector la întâmplare și conectarea lui în regie proprie la instalația de gaze. De asemenea, detectorul de gaze naturale nu trebuie confundat cu detectorul de monoxid de carbon. Primul identifică scăpările de gaz metan, iar al doilea avertizează asupra acumulării monoxidului de carbon produs, de regulă, prin ardere incompletă. Cele două aparate răspund unor riscuri diferite. Livingul și bucătăria pot deveni, tehnic, aceeași încăpere Eliminarea peretelui dintre bucătărie și living modifică spațiul luat în calcul la evaluarea instalației. În anumite situații, volumele celor două zone pot fi considerate împreună, ceea ce poate ajuta la îndeplinirea cerințelor privind volumul necesar funcționării aparatelor. Normele stabilesc un volum interior minim de 7,5 metri cubi pentru bucătării și de 18 metri cubi pentru celelalte tipuri de încăperi. Pentru aparatele cu flacără liberă trebuie respectată și condiția privind raportul dintre volumul interior și debitul instalat de gaze. Faptul că prin eliminarea peretelui rezultă o încăpere mai mare nu rezolvă însă automat toate problemele. Specialistul trebuie să verifice și poziția ferestrelor, suprafața vitrată, admisia aerului, ventilarea și modul în care sunt evacuate gazele rezultate din ardere. Cu alte cuvinte, regula nu poate fi redusă la ideea că „livingul este mare, deci aragazul poate rămâne fără alte măsuri”. Detectorul nu înlocuiește grilele de ventilare O altă confuzie frecventă este că, odată instalat detectorul, proprietarul poate închide grilele de aerisire sau poate renunța la ventilarea bucătăriei. Normele impun separat: - asigurarea aerului necesar arderii; - ventilarea naturală sau mecanică; - evacuarea gazelor de ardere; - existența suprafețelor vitrate necesare; - montarea detectorului și a electrovalvei, atunci când condițiile o cer. În spațiile cu tâmplărie etanșă, aerul necesar arderii nu mai poate fi considerat asigurat prin neetanșeitățile ferestrelor. Pot deveni necesare prize de aer direct din exterior, iar acestea nu trebuie obturate. Pentru încăperile în care funcționează aparate cu flacără liberă trebuie prevăzute și canale sau grile pentru evacuarea gazelor de ardere. O hotă cu recirculare, care filtrează aerul și îl trimite înapoi în cameră, nu este echivalentă cu o hotă care evacuează aerul în exterior. Ce se întâmplă dacă proprietarul a eliminat peretele A doua problemă este legalitatea lucrării prin care a fost creat open space-ul. Eliminarea unui perete nu trebuie făcută înainte de a se stabili dacă acesta este structural sau doar de compartimentare. Un perete din beton armat, o diafragmă, un stâlp sau un alt element al structurii de rezistență nu poate fi demolat ca o simplă amenajare interioară. Din 25 august 2026, Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) reglementează inclusiv procedura notificării pentru anumite lucrări din apartamente. Printre acestea se pot afla renovarea ori extinderea bucătăriei și anumite modificări de compartimentări interioare nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare. Procedura simplificată nu înseamnă însă că orice perete poate fi scos fără documente. Dacă intervenția afectează structura de rezistență, instalațiile comune, securitatea la incendiu sau alte elemente protejate ale clădirii, pot fi necesare expertiză tehnică, proiect și autorizație. Proprietarul trebuie să se intereseze la primărie înainte de executarea lucrării, nu după ce peretele a fost deja demolat. Dacă nu ai mutat aragazul, mai trebuie verificată instalația? Este prudent ca instalația să fie verificată chiar dacă aragazul a rămas în același loc. Proiectul instalației de gaze a fost întocmit pentru o anumită configurație a locuinței. Eliminarea peretelui poate schimba volumul încăperii, traseele de ventilare și condițiile în care funcționează aparatul. Firma autorizată trebuie să stabilească dacă noua situație respectă normele și dacă documentația instalației trebuie actualizată. Dacă au fost mutate conducta, robinetul, contorul, aragazul sau centrala, proprietarul nu poate trata lucrarea ca pe o simplă reamenajare. Modificarea instalației de utilizare a gazelor trebuie proiectată și executată prin operatori economici autorizați ANRE, urmată de probele și documentele cerute pentru punerea în funcțiune. Un instalator neautorizat, un constructor sau proprietarul nu poate muta legal conducta de gaze doar pentru ca aceasta să se potrivească noii mobile de bucătărie. Ce se poate întâmpla la verificarea instalației Instalațiile de gaze trebuie verificate periodic, iar firma autorizată analizează nu doar eventualele pierderi, ci și condițiile de funcționare în siguranță. Dacă specialistul constată că apartamentul are geamuri termopan, dar nu este montat detectorul obligatoriu, că grilele au fost astupate, că instalația a fost modificată fără documente ori că noua compartimentare creează un risc, neconformitățile sunt consemnate și trebuie remediate. Operatorul sistemului de distribuție are dreptul să sisteze alimentarea aparatelor și a instalațiilor care nu respectă cerințele legale. Așadar, riscul concret nu este doar o recomandare trecută într-un proces-verbal, ci și oprirea gazelor până la remedierea problemelor și îndeplinirea condițiilor de repunere în funcțiune. Detectorul montat ulterior nu acoperă automat o conductă mutată ilegal sau eliminarea neautorizată a unui element structural. Ce riști dacă peretele a fost eliminat fără procedura necesară Consecințele pot apărea pe două planuri diferite. Pe partea de construcții, autoritatea poate dispune oprirea lucrărilor, intrarea în legalitate, dacă aceasta este posibilă, ori readucerea apartamentului la situația conformă. Dacă a fost afectată structura, proprietarul se poate confrunta cu obligația efectuării unei expertize și cu lucrări costisitoare de remediere. Neconcordanțele dintre configurația reală a apartamentului și documentația cadastrală pot crea probleme și la vânzare, la obținerea unui credit ipotecar sau la actualizarea actelor proprietății. Pe partea instalației de gaze, o neconformitate poate duce la întreruperea alimentării până când instalația este verificată și adusă la condițiile tehnice cerute. În cazul unui accident, existența unor intervenții neautorizate poate complica stabilirea răspunderii și eventuala despăgubire acordată în baza unei polițe de asigurare. Ce trebuie să facă proprietarul unei bucătării deja transformate Proprietarul care are deja o bucătărie open space cu aragaz pe gaz nu trebuie să tragă singur concluzia că instalația este sigură doar fiindcă a funcționat ani întregi fără incidente. Primii pași sunt: - să verifice dacă peretele eliminat era structural sau nestructural și ce documente au stat la baza lucrării; - să compare configurația actuală cu releveul și actele cadastrale; - să solicite unei firme autorizate ANRE verificarea instalației și a condițiilor de ventilare; - să monteze, dacă este necesar, detectorul automat împreună cu electrovalva; - să nu astupe grilele și prizele de aer; - să verifice dacă poziția aragazului și traseul conductei corespund proiectului; - să ceară primăriei informații despre procedura necesară pentru documentarea ori regularizarea lucrării. Ce trebuie reținut Bucătăria open space nu face obligatoriu detectorul doar prin denumirea sau amenajarea ei. În schimb, dacă în spațiu există aragaz ori alt aparat pe gaz și ferestre termopan, detectorul automat conectat la electrovalvă este obligatoriu. Spațiul mai mare rezultat prin unirea bucătăriei cu livingul poate conta la calcularea volumului, dar nu elimină cerințele privind aerul necesar arderii, ventilarea, evacuarea gazelor de ardere și suprafețele vitrate. O bucătărie poate avea detector și, în același timp, să rămână neconformă deoarece instalația de gaze a fost mutată fără proiect sau pentru că a fost afectat un element structural.

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă
Eveniment

Pensiile de peste 3.000 de lei, diminuate în 2026: cât se reține și cum se calculează suma netă

Valoarea înscrisă în decizia de pensionare nu este întotdeauna suma care ajunge efectiv pe card sau este adusă de poștaș. În 2026, pensiile care depășesc 3.000 de lei sunt diminuate prin contribuția la sănătate și impozitul pe venit. În anumite situații pot apărea și popriri, debite recuperate de casa de pensii ori rețineri pentru împrumuturi neachitate. Pensia brută nu este același lucru cu pensia încasată Pensia brută reprezintă dreptul stabilit înaintea aplicării obligațiilor fiscale și a altor rețineri. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Pensia netă este suma rămasă după scăderea: - contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS; - impozitului pe venit; - eventualelor popriri sau debite; - altor rețineri operate în temeiul legii. Toate aceste informații trebuie verificate pe talonul de pensie sau pe documentul de informare transmis beneficiarului care primește banii în cont. Pensiile de până la 3.000 de lei nu sunt impozitate În 2026, pentru o pensie brută de cel mult 3.000 de lei pe lună nu se datorează nici CASS, nici impozit pe venit. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Astfel, dacă pensia brută este de 2.950 de lei și nu există popriri sau alte rețineri, beneficiarul trebuie să primească 2.950 de lei. Pragul de 3.000 de lei nu înseamnă că o pensie care îl depășește este taxată integral. CASS și impozitul se aplică numai părții care trece peste acest plafon. Cum se calculează CASS în 2026 CASS este de 10% și se aplică diferenței dintre pensia brută și plafonul de 3.000 de lei: Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile CASS = (pensia brută – 3.000 de lei) × 10% Pentru o pensie brută de 5.000 de lei: suma care depășește plafonul: 2.000 de lei; CASS: 2.000 × 10% = 200 de lei. Contribuția se calculează și se reține automat de casa de pensii. Pensionarul nu trebuie să depună o declarație și nici să plătească separat suma. Potrivit reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025, această contribuție asupra pensiilor care depășesc plafonul se aplică până la 31 decembrie 2027. Pensionarii cu venituri sub plafon rămân asigurați medical, chiar dacă sunt exceptați de la plata CASS. Impozitul se calculează după scăderea CASS Impozitul pe venit este tot de 10%, dar baza de calcul nu este identică celei folosite pentru CASS. Din pensia brută se scad atât suma neimpozabilă de 3.000 de lei, cât și contribuția la sănătate: Impozit = (pensia brută – 3.000 de lei – CASS) × 10% La pensia brută de 5.000 de lei: CASS: 200 de lei; baza impozabilă: 5.000 – 3.000 – 200 = 1.800 de lei; impozit: 180 de lei; pensia netă: 5.000 – 200 – 180 = 4.620 de lei. Ordinea este importantă: impozitul nu se aplică înaintea scăderii CASS. Exemple de calcul pentru pensiile din 2026 Pentru o pensie brută de 3.000 de lei nu se rețin CASS și impozit, astfel că pensionarul primește integral suma. La o pensie de 4.000 de lei, CASS este de 100 de lei, iar impozitul de 90 de lei, rezultând o pensie netă de 3.810 lei. Pentru o pensie brută de 5.000 de lei se rețin 200 de lei pentru sănătate și 180 de lei impozit, iar beneficiarul încasează 4.620 de lei. În cazul unei pensii de 6.300 de lei, CASS ajunge la 330 de lei, iar impozitul la 297 de lei, astfel că suma netă este de 5.673 de lei. La o pensie brută de 10.000 de lei, contribuția la sănătate este de 700 de lei, iar impozitul de 630 de lei, pensionarul primind 8.670 de lei. Aceste calcule presupun că nu există popriri, debite sau alte rețineri. Formula și exemplul pentru pensia de 6.300 de lei sunt prezentate și în materialul explicativ publicat de ANAF. Ce pensii și sume sunt neimpozabile Codul fiscal prevede anumite excepții, între care pensiile invalizilor, orfanilor și văduvelor sau văduvilor de război, precum și unele pensii acordate pentru invaliditate ori deces personalului participant la misiuni militare. De asemenea, indemnizația pentru însoțitor acordată pensionarului încadrat în gradul I de invaliditate este neimpozabilă. Aceasta trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă atunci când se verifică talonul. Popririle pot reduce suplimentar suma primită O pensie poate fi urmărită silit pentru datorii fiscale, credite, pensie de întreținere sau alte obligații stabilite printr-un titlu executoriu. În general, din venitul lunar net se poate reține: - până la o treime pentru datorii obișnuite; - până la jumătate pentru obligații de întreținere; - cel mult jumătate din venitul net dacă există mai multe popriri. Pentru veniturile periodice mai mici decât salariul minim net există o protecție suplimentară: poate fi urmărită numai partea care depășește jumătate din salariul minim net. Limitele sunt prevăzute de articolul 729 din Codul de procedură civilă. Casa de pensii poate recupera sume plătite necuvenit Pe talon poate apărea și o reținere pentru un debit. Aceasta intervine, de exemplu, dacă instituția constată că anumite drepturi au fost încasate necuvenit în urma unei erori, a neanunțării unei schimbări sau a prezentării unor informații incorecte. Recuperarea trebuie să aibă la bază o decizie comunicată pensionarului. Documentul trebuie să indice suma, perioada și motivul constituirii debitului. Dacă pensionarul consideră că reținerea este greșită, poate contesta decizia în termenul înscris în aceasta. Pot exista și popriri pentru împrumuturi neachitate către o casă de ajutor reciproc. Legea permite CAR-urilor pensionarilor să solicite sprijinul caselor teritoriale pentru recuperarea creditelor restante, cu respectarea limitelor legale. Restanțele nu se taxează automat într-o singură lună Dacă pensionarul primește diferențe rezultate din recalculare, revizuire sau acordarea retroactivă a pensiei, sumele trebuie repartizate pe lunile cărora le corespund. Impozitul este calculat după regulile aplicabile fiecărei luni, nu ca și cum întreaga restanță ar reprezenta pensia unei singure luni. Această regulă împiedică taxarea artificial mai mare a unei plăți care cumulează drepturi restante pentru mai multe luni. Pensiile din străinătate au reguli distincte O pensie primită din alt stat poate trebui declarată în România dacă beneficiarul este rezident fiscal aici și România are dreptul de impozitare potrivit convenției încheiate cu statul respectiv. În aceste cazuri, calculul se face anual, iar venitul poate fi declarat prin Declarația unică. Impozitul achitat în străinătate poate fi scăzut sau pensia poate fi scutită în România, în funcție de convenția de evitare a dublei impuneri. Ce trebuie verificat pe talonul de pensie Pensionarul ar trebui să compare lunar: - cuantumul brut al pensiei; - suma reținută drept CASS; - impozitul pe venit; - eventualele popriri sau debite; - suma netă de plată. Talonul poate fi consultat și prin contul personal de pe portalul CNPP. Dacă diferența nu poate fi explicată prin reținerile înscrise, pensionarul poate cere în scris casei teritoriale de pensii un desfășurător al calculului și temeiul fiecărei diminuări. O pensie mai mică decât suma brută nu indică automat o eroare. Dacă însă apare o reținere necunoscută, valoarea CASS ori a impozitului nu respectă formulele legale sau suma de pe talon diferă de cea virată, situația trebuie verificată imediat la casa de pensii și, după caz, la bancă.

Ministrul Educației, despre eșecul elevilor la testele PISA: A scăzut foarte mult exigența la clasă
Eveniment

Ministrul Educației, despre eșecul elevilor la testele PISA: A scăzut foarte mult exigența la clasă

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a declarat luni, la Iași, că scăderea exigenței profesorilor contribuie la diferențele dintre mediile școlare și rezultatele slabe obținute de elevi la Evaluarea Națională sau la testele PISA. Mai multe ore remediale pentru elevi Dimian a susținut, potrivit Ziarul de Iași, că introducerea unor standarde unitare de evaluare, reformarea programei și refacerea respectului față de profesori ar putea îmbunătăți învățământul fără costuri suplimentare. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Părinții trebuie să supravegheze pregătirea copiilor și să devină parteneri reali ai școlii, a adăugat ministrul. Ministrul consideră necesară extinderea orelor remediale de la ciclul primar la gimnaziu, astfel încât elevii cu rezultate slabe să nu rămână în urmă. Investițiile prin PNRR au creat infrastructura necesară, însă aceasta trebuie completată prin reforme și responsabilizare. Salariile sunt acoperite, dar trebuie fonduri suplimentare Ministrul afirmă că instituția se încadrează în buget, iar cheltuielile de personal ale aparatului central au scăzut cu 16% în primul semestru. Totuși, este necesară o rectificare bugetară pentru plata cu ora, activitățile remediale și îmbunătățirea situației profesorilor. Proiectul legii salarizării prevede creșterea cu 70% a tarifului pentru plata cu ora.

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare
Eveniment

Români umiliți la Consulatul României din Tokyo: documente blocate și remarci ofensatoare

O familie de ieșeni stabilită de aproape 30 de ani în Japonia acuză Consulatul României la Tokyo că le-ar fi blocat sau întârziat eliberarea unor acte necesare obținerii cetățeniei nipone, relatează Ziarul de Iași. Consulatul României din Tokyo, acuzat de abuzuri Iulia și Ovidiu Mihalache susțin că li s-a comunicat inițial că documentele de stare civilă nu pot fi eliberate, iar ulterior că obținerea lor ar dura un an. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Primăriile Iași și Galați le-ar fi confirmat însă că actele puteau fi solicitate legal prin consulat. Soții au depus petiții la Ministerul Afacerilor Externe și la Președinție. Potrivit Iuliei Mihalache, ambasadorul Ovidiu Raețchi le-ar fi transmis că cererile nu puteau fi validate din cauza reclamației formulate împotriva consulului Atanase Geavela. La două zile după această discuție, familia a fost chemată să ridice o parte dintre documentele despre care i se spusese că vor ajunge într-un an. Actele nu au fost furnizate și în format electronic. MAE pregătește un răspuns Ieșenii reclamă și întrebări nepotrivite, remarci ofensatoare și drumuri repetate de aproximativ 500 de kilometri până la Tokyo. Președinția a redirecționat plângerea către MAE, iar ministerul nu transmisese încă un punct de vedere.  

Platforma „E-Sănătatea Mea”, nefuncțională pentru mulți medici și pacienți: acces limitat, autentificare complicată
Eveniment

Platforma „E-Sănătatea Mea”, nefuncțională pentru mulți medici și pacienți: acces limitat, autentificare complicată

La două săptămâni de la lansare, platforma „E-Sănătatea Mea”, care ar trebui să reunească istoricul medical, documentele și prescripțiile pacienților, rămâne nefuncțională pentru numeroși utilizatori, relatează Ziarul de Iași. Platforma „E-Sănătatea Mea”, greu accesibilă Medicul de familie Mihaela Năstase a declarat că nu se poate conecta: „Nu reușesc să mă loghez, deocamdată aștept”. Citește și: ANALIZĂ Cum s-au sincronizat mesajele PSD, AUR și ale disidenților din PNL în cazul protestelor violente din Piața Victoriei Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași, explică faptul că accesul a fost oferit până acum în principal medicilor din ambulatoriu, în timp ce medicii de familie urmează să primească datele de autentificare. Medicii văd utilitatea platformei Managerii spitalelor CF și de Pneumoftiziologie din Iași au reușit să acceseze sistemul și consideră că acesta poate îmbunătăți comunicarea dintre specialiști. Platforma le-ar permite medicilor să consulte istoricul și tratamentele pacientului, fără ca acesta să mai transporte documentele între cabinete. Integrarea cu sistemele informatice ale spitalelor necesită însă îmbunătățiri. Autentificarea pune probleme pacienților vulnerabili Accesarea prin ROeID presupune fotografierea actului de identitate, filmarea feței și citirea unui text într-un timp limitat. Procedura poate fi imposibilă pentru vârstnici sau persoane cu afecțiuni neurologice.

Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026
Eveniment

Proprietarii de apartamente cu termopan pot rămâne fără gaze: când este obligatoriu detectorul și cât costă montarea în 2026

Proprietarii care au înlocuit ferestrele clasice cu tâmplărie tip termopan în încăperile unde funcționează aragazul, centrala sau un alt aparat alimentat cu gaze trebuie să monteze un detector automat conectat la o electrovalvă. Obligația nu îi privește însă pe toți cei care au termopan în locuință, ci numai situațiile în care aparatele pe gaz se află în încăperi cu geamuri mai groase de 4 mm ori cu ferestre speciale, care nu permit decomprimarea rapidă în cazul unei acumulări de gaze. Când este obligatoriu detectorul de gaze Normele tehnice aprobate de ANRE stabilesc că încăperile în care sunt montate aparate consumatoare de gaze trebuie să aibă anumite suprafețe vitrate către exterior sau către balcoane și terase vitrate. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Dacă geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcție specială – geam securizat, armat ori tâmplărie tip termopan –, devine obligatorie montarea unui detector automat de gaze care comandă electroventilul robinetului de închidere. Prin urmare, obligația apare dacă în încăperea cu termopan există: - aragaz sau plită alimentată cu gaze; - centrală termică pe gaze; - convector, sobă ori alt aparat consumator de combustibili gazoși. Simplul fapt că apartamentul are ferestre termopan nu atrage automat obligația dacă încăperea respectivă nu conține și nu este alimentată de un aparat pe gaz. Regula este legată de încăperea în care gazele sunt efectiv utilizate. Obligația este prevăzută în articolul 129 al Normelor tehnice aprobate prin Ordinul ANRE nr. 89/2018, actualizate inclusiv prin Ordinul ANRE nr. 2/2023. De ce termopanul schimbă regulile de siguranță Ferestrele moderne sunt mult mai etanșe decât tâmplăria veche. Citește și: Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic Acest avantaj reduce pierderile de căldură, dar limitează și circulația naturală a aerului. În plus, suprafețele vitrate ale încăperilor în care se consumă gaze au și rol de decomprimare în cazul unei explozii. Geamurile groase, securizate sau de tip termopan nu se comportă la fel ca sticla simplă. Din acest motiv, normele impun o măsură suplimentară de protecție: detectorul care identifică acumularea de gaz și oprește automat alimentarea. Detectorul nu înlocuiește însă grila de ventilare sau priza de aer. În cazul tâmplăriei etanșe, normele pot impune și realizarea unei prize de aer direct din exterior. Grilele nu trebuie acoperite, închise sau astupate pentru a împiedica pătrunderea aerului rece. Nu este suficient un detector care doar emite o alarmă Pentru respectarea cerinței legale nu este suficient un senzor cumpărat din magazin care doar declanșează o alarmă sonoră. Sistemul trebuie să conțină: - detectorul automat de gaze; - electrovalva montată pe instalație; - conexiunea prin care detectorul comandă închiderea electrovalvei. Atunci când concentrația de gaz ajunge la nivelul de alarmare, detectorul emite semnale sonore și vizuale și transmite comanda de închidere. Electrovalva întrerupe automat alimentarea, fără să fie nevoie ca proprietarul să ajungă la robinet. Normele prevăd detectoare cu limita de sensibilitate de cel puțin 2% metan în aer. Echipamentele trebuie să fie însoțite de documentele de conformitate cerute de legislație. Cine poate monta detectorul și electrovalva Montarea sistemului nu trebuie făcută de proprietar și nici de un instalator fără autorizație în domeniul gazelor. Potrivit ANRE, detectoarele și electrovalvele se instalează prin intermediul unui operator economic autorizat pentru executarea instalațiilor de utilizare a gazelor naturale. Firma stabilește: - modelul detectorului și al electrovalvei; - locul în care sunt instalate; - robinetul asupra căruia trebuie să acționeze sistemul; - compatibilitatea dintre detector și electrovalvă; - eventualele modificări necesare instalației. Proprietarul ar trebui să solicite factura, certificatul de garanție, documentele echipamentelor și dovada intervenției realizate de firma autorizată. Cât costă montarea în 2026 Prețurile nu sunt stabilite de ANRE și diferă în funcție de oraș, diametrul conductei, tipul electrovalvei și dificultatea lucrării. În 2026, pentru un apartament, costul unui pachet complet format din detector, electrovalvă și montaj se situează, de regulă, între aproximativ 550 și 850 de lei. În Iași există oferte de aproximativ 650 de lei, cu echipamentele, deplasarea și montajul incluse, iar în București unele firme indică tarife de aproximativ 590–750 de lei. Prețul poate depăși 1.000 de lei dacă: - instalația trebuie modificată; - este necesară o electrovalvă de dimensiuni mai mari; - traseul electric este dificil; - sunt montate mai multe detectoare; - lucrarea privește instalația comună a blocului. Un detector cumpărat separat poate costa aproximativ 100–300 de lei, dar achiziția acestuia nu rezolvă obligația legală dacă nu poate comanda electrovalva și nu este instalat corespunzător. Înainte de comandarea lucrării este recomandată solicitarea unui preț complet, care să precizeze dacă include detectorul, electrovalva, consumabilele, manopera și documentele aferente. Când este descoperită lipsa detectorului Cel mai frecvent, situația este observată la verificarea sau revizia tehnică a instalației de gaze. Verificarea este obligatorie la cel mult doi ani, iar revizia, în mod obișnuit, la cel mult zece ani. Revizia mai este necesară după întreruperea utilizării instalației pentru o perioadă mai mare de șase luni sau după un eveniment care ar fi putut afecta instalația. Dacă specialistul constată că încăperea are termopan, că în interior funcționează un aparat pe gaz și că detectorul cu electrovalvă lipsește, instalația poate fi declarată neconformă din punct de vedere al funcționării în siguranță. Proprietarul trebuie să remedieze problema printr-o firmă autorizată ANRE. Faptul că instalația este veche nu îl scutește de obligație. ANRE a precizat că detectorul devine obligatoriu și la instalațiile puse în funcțiune înainte de 2008 dacă, ulterior, geamurile încăperii au fost înlocuite cu unele mai groase de 4 mm, securizate sau de tip termopan. Firmele autorizate ANRE nu pot declara conformă o instalație dacă în încăperea cu aparat pe gaz există termopan, dar lipsește detectorul conectat la electrovalvă. Proprietarul trebuie să remedieze deficiența pentru ca verificarea de doi ani sau revizia de zece ani să fie încheiată cu instalația declarată sigură. Când poate fi oprită alimentarea cu gaze Lipsa detectorului nu înseamnă că gazele sunt oprite automat în orice situație, fără o constatare tehnică. Alimentarea poate fi însă întreruptă dacă, la verificare sau revizie, instalația nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță, iar deficiențele nu sunt remediate. Gazele pot fi oprite și în următoarele situații: - sunt detectate scăpări de gaze; - detectorul sau electrovalva nu funcționează; - instalația prezintă defecte care creează un pericol imediat; - grilele ori prizele de aer sunt obturate; - verificarea sau revizia obligatorie nu este efectuată la termen; - proprietarul refuză remedierea neconformităților constatate; - au fost făcute modificări neautorizate ale instalației. Dacă firma autorizată descoperă scăpări de gaze care nu pot fi remediate imediat, aceasta trebuie să anunțe operatorul de distribuție și să întrerupă alimentarea de la robinetul corespunzător. Alimentarea este reluată după repararea instalației și efectuarea operațiunilor tehnice necesare. Separat, detectorul poate opri singur gazele în momentul în care sesizează o concentrație periculoasă. Electrovalva nu trebuie rearmată înainte ca încăperea să fie aerisită și cauza alarmei să fie identificată. Detectorul trebuie înlocuit la expirare Detectoarele nu au o durată nelimitată de funcționare. Proprietarul sau membrul asociației de proprietari trebuie să înlocuiască echipamentul înainte de expirarea duratei de utilizare indicate de producător. Pentru multe modele, această perioadă este de aproximativ cinci ani, dar trebuie verificată eticheta și documentația fiecărui aparat. Nu există un termen unic aplicabil tuturor detectoarelor. Înlocuirea detectorului trebuie realizată printr-un operator economic autorizat ANRE. La verificarea instalației sunt controlate și existența, starea și termenul de utilizare al sistemelor de siguranță. Cine plătește detectorul de pe casa scării Normele impun detectoare și pe casa scării atunci când există riscul acumulării gazelor, inclusiv în clădirile cu uși sau ferestre din termopan ori fără ventilarea prevăzută de normele tehnice. Dacă detectorul și electrovalva protejează instalația comună a blocului, cheltuiala este suportată de proprietarii deserviți de acea instalație, de regulă prin asociația de proprietari. Dacă sistemul deservește numai instalația individuală a unui apartament, costul revine clientului final respectiv. În anumite blocuri, un detector montat într-un apartament poate trebui să acționeze atât asupra instalației proprii, cât și asupra unei conducte comune care traversează locuința. Soluția nu trebuie aleasă de proprietar, ci stabilită de proiectantul sau operatorul autorizat. Ce trebuie să facă proprietarul Proprietarul care are aragaz ori centrală într-o încăpere cu termopan ar trebui să verifice dacă sistemul existent include atât detector, cât și electrovalvă. Dacă lipsește unul dintre elemente, trebuie contactată o firmă autorizată ANRE. De asemenea, este important să verifice data expirării detectorului, să nu obtureze prizele de aer și să păstreze documentele instalației. Un senzor expirat, scos din priză sau neconectat la electrovalvă nu oferă protecția cerută de normele tehnice. În cazul în care se simte miros de gaz, nu trebuie aprinsă lumina, nu trebuie acționate întrerupătoare și nu trebuie folosite aparate electrice în încăpere. Se închid robinetele, se deschid ferestrele, se părăsește locuința și se apelează din exterior numărul de urgență al operatorului de distribuție.

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus
Eveniment

Cum verifici dacă ți s-a calculat greșit pensia în 2026: documentele care pot aduce bani în plus

O pensie mai mică decât se aștepta beneficiarul nu înseamnă automat că instituția a greșit calculul. Totuși, perioade lipsă din vechime, sporuri nevalorificate, grupe de muncă omise sau puncte de stabilitate calculate incorect pot reduce suma primită lunar. Pensionarul are dreptul să ceară explicații, documentele folosite la calcul și, după caz, revizuirea ori recalcularea pensiei. Primul pas: verificarea deciziei de pensionare Controlul trebuie să înceapă cu decizia de pensionare sau cu decizia de recalculare primită de la casa teritorială de pensii. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Nu este suficient să fie verificată numai suma de pe talon. În documentele de calcul trebuie urmărite, în principal: - stagiul total de cotizare; - stagiul contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții; - perioadele asimilate și necontributive; - numărul total de puncte; - punctele de stabilitate; - perioadele lucrate în grupele I și a II-a sau în condiții deosebite ori speciale; - veniturile și sporurile luate în calcul; - eventualele reduceri ale vârstei de pensionare. Dacă informațiile primite nu sunt suficient de detaliate, pensionarul poate solicita casei de pensii eliberarea buletinului de calcul și copii ale documentelor care au stat la baza deciziei. Unele case teritoriale au formulare speciale pentru această cerere. Cum se verifică vechimea în muncă Stagiul înscris în decizie trebuie comparat, lună cu lună și an cu an, cu documentele personale: carnetul de muncă, adeverințele eliberate de angajatori, livretul militar, diplomele, certificatele privind concediile pentru creșterea copilului și celelalte acte depuse la dosar. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, principalele dovezi sunt carnetul de muncă și adeverințele emise de fostul angajator sau de deținătorul arhivei. Pentru perioadele ulterioare, informațiile provin, în principal, din declarațiile nominale transmise electronic. O eroare poate apărea dacă: - lipsește o perioadă lucrată; - datele de angajare sau încetare sunt greșite; - o lună apare fără venit ori fără contribuție; - activitatea desfășurată la mai mulți angajatori nu a fost înregistrată complet; - o adeverință aflată la dosar nu a fost valorificată; - există greșeli în declarațiile depuse de angajator. Pentru informațiile lipsă, pensionarul poate solicita și o adeverință privind stagiul de cotizare. Punctele de stabilitate trebuie verificate separat Punctele de stabilitate se acordă persoanelor care au realizat mai mult de 25 de ani de stagiu contributiv. Citește și: Drepturile pensionarilor în spitale în 2026: când pot face gratuit RMN și CT, ce fac dacă li se cer bani și unde reclamă abuzurile Potrivit regulilor CNPP, se acordă: 0,50 puncte pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 și până la 35 de ani inclusiv; un punct pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani. Calculul se face inclusiv pentru luni și zile, nu numai pentru anii întregi. Atenție însă: nu toate perioadele recunoscute drept vechime aduc și puncte de stabilitate. Facultatea, serviciul militar și alte perioade asimilate nu intră, de regulă, în acest calcul. Concediul pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate fi luat în considerare, prin excepție, la îndeplinirea stagiului minim sau complet necesar pensionării, dar nu produce puncte de stabilitate. În schimb, concediul pentru îngrijirea copilului efectuat înainte de 1 aprilie 2001 constituie stagiu contributiv. Grupele de muncă pot influența serios pensia Cei care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a trebuie să verifice dacă întreaga perioadă apare în documentele de calcul. După această dată, grupele au fost înlocuite de condițiile deosebite și speciale de muncă. Recunoașterea lor poate influența atât punctajul pensiei, cât și reducerea vârstei standard de pensionare. Pentru dovedire pot fi necesare carnetul de muncă și adeverințe care să indice exact perioada, locul de muncă, funcția, grupa, procentul de timp lucrat și actul normativ în baza căruia s-a făcut încadrarea. O simplă mențiune că activitatea s-a desfășurat într-un mediu greu sau periculos nu este suficientă. Dacă grupa apare în carnet ori într-o adeverință valabilă, dar lipsește din calcul, pensionarul trebuie să ceară verificarea dosarului. Sporurile și veniturile care pot lipsi O altă sursă de diferențe este nevalorificarea unor venituri pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Pot intra aici, în funcție de perioadă și de documentele existente: - sporul de vechime; - sporul de noapte; - sporurile pentru condiții grele, periculoase sau nocive; - orele suplimentare; - primele și premiile; - acordul global; - al treisprezecelea salariu; - alte venituri brute contributive. Pentru veniturile nepermanente realizate înainte de aprilie 2001 este necesară, de regulă, o adeverință eliberată de angajator sau de deținătorul legal al arhivei, conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Adeverința trebuie să conțină veniturile lunare realizate, nu doar o enumerare generală a sporurilor. CNPP precizează că documentele care indică numai sporurile nepermanente, fără salariile lunare, nu oferă toate elementele necesare calculului. După aprilie 2001, datele ar trebui să existe în evidențele electronice, astfel încât pensionarul nu trebuie, în mod obișnuit, să aducă alte acte. Concediile nu se tratează toate la fel Pensionarul trebuie să verifice dacă perioadele de concediu au fost încadrate potrivit regulilor valabile la momentul respectiv. Concediul de odihnă este o perioadă plătită pentru care se datorează contribuții și nu ar trebui să producă o întrerupere a stagiului. În cazul concediilor medicale, al concediilor pentru creșterea copilului sau al altor indemnizații de asigurări sociale, tratamentul diferă în funcție de an, tipul concediului și legislația aplicabilă. Concediul fără plată, în schimb, nu reprezintă în mod obișnuit stagiu contributiv. De aceea, simplul fapt că o anumită perioadă lipsește din numărul anilor contributivi nu demonstrează automat existența unei greșeli. Ce faci dacă găsești o perioadă sau un venit lipsă Dacă eroarea pare evidentă, pensionarul trebuie să depună la casa teritorială de pensii o cerere scrisă, înregistrată, în care să indice concret ce solicită: - perioada care nu a fost recunoscută; - venitul sau sporul omis; - grupa ori condițiile de muncă nevalorificate; - numărul de puncte considerat greșit; - documentele din dosar care dovedesc situația. La cerere se atașează copii ale deciziei, actului de identitate, carnetului de muncă și adeverințelor relevante. Este important să fie păstrat numărul de înregistrare. Dacă greșeala rezultă din actele deja existente în dosar, poate fi cerută revizuirea pensiei. Legea permite revizuirea atunci când se constată diferențe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite. Diferențele pot fi acordate, de regulă, în limita termenului general de prescripție de trei ani. Dacă pensionarul aduce documente noi – de exemplu, o adeverință cu venituri sau sporuri care nu se afla anterior la dosar – procedura este, de regulă, recalcularea. Pentru actele depuse după 1 septembrie 2024, noile drepturi se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii, nu pentru întreaga perioadă trecută. Adeverințele pot fi depuse și în 2026; termenul special de șase luni despre care s-a vorbit după intrarea în vigoare a noii legi nu a fost un termen-limită pentru pensionari. Decizia nouă poate fi contestată în 45 de zile Dacă pensionarul tocmai a primit o decizie pe care o consideră greșită, nu trebuie să aștepte răspunsul la petiții până când expiră termenul legal. Potrivit formei în vigoare a Legii nr. 360/2023 la 15 septembrie 2026, decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată direct la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare. Cererea se depune la tribunal, la secția sau completul pentru litigii de muncă și asigurări sociale, și este scutită de taxă judiciară de timbru. O simplă cerere de explicații sau de audiență depusă la casa de pensii nu trebuie considerată automat un înlocuitor al acțiunii în instanță și nici o garanție că termenul de 45 de zile se oprește. Senatul a adoptat la 14 septembrie 2026 un proiect care ar introduce o contestație administrativă prealabilă la casa de pensii, însă acesta este încă un proiect legislativ, nu o regulă aplicabilă. Până la eventuala sa adoptare definitivă și intrare în vigoare, rămâne valabilă procedura prevăzută de actualul articol 127. O verificare bună se face pe documente, nu prin comparație cu vecinii Două persoane cu aceeași vechime pot primi pensii diferite deoarece au avut salarii, sporuri, perioade contributive și condiții de muncă diferite. De aceea, comparația cu pensia unui fost coleg poate ridica o întrebare, dar nu dovedește eroarea. Cele mai importante indicii sunt neconcordanțele dintre decizie și documentele de muncă: luni dispărute, salarii sau sporuri lipsă, grupe nerecunoscute și un stagiu contributiv care nu corespunde perioadelor efectiv lucrate. Cu cât pensionarul indică mai exact eroarea și actul care o dovedește, cu atât solicitarea poate fi verificată mai ușor.

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic
Eveniment

Amenzi pentru proprietarii fără poliță PAD în 2026. Ce s-a schimbat pentru blocurile cu risc seismic

Proprietarii de case și apartamente sunt obligați și în 2026 să încheie o poliță PAD, care protejează locuința în cazul cutremurelor, inundațiilor naturale și alunecărilor de teren. Asigurarea costă 50 sau 130 de lei pe an, în funcție de materialele din care este construit imobilul, iar lipsa ei poate atrage o amendă de până la 500 de lei. Cine trebuie să încheie polița PAD Obligația revine persoanelor fizice și juridice care dețin în România construcții înregistrate fiscal cu destinația de locuință și folosite efectiv ca atare. Citește și: Proprietarii cu centrale termice riscă oprirea gazelor: verificările obligatorii și costurile din 2026 Regula se aplică atât caselor, cât și apartamentelor, indiferent dacă proprietarul locuiește acolo, a închiriat imobilul sau îl folosește doar ocazional. În cazul locuințelor aflate în proprietatea statului ori a autorităților locale, obligația revine persoanelor sau instituțiilor care le administrează. Pentru locuințele cumpărate prin leasing financiar răspunde locatorul, dacă în contract nu este stabilit altfel. Chiriașul nu este obligat să cumpere polița PAD, deoarece responsabilitatea legală aparține proprietarului. Dacă o persoană deține mai multe apartamente sau case, trebuie încheiată câte o poliță pentru fiecare unitate locativă. Nu poate fi folosită aceeași asigurare pentru două proprietăți diferite. Cât costă asigurarea obligatorie în 2026 Prețul poliței este stabilit prin lege, nu în funcție de valoarea de piață a imobilului sau de localitatea în care se află acesta. Citește și: Ce faci dacă îți sunt furați banii de pe card: pașii de urmat în caz de fraudă și cum îți poți recupera banii Pentru locuințele de tip A, prima este de 130 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei. În această categorie intră clădirile cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori alte materiale tratate termic sau chimic. Pentru locuințele de tip B, polița costă 50 de lei pe an, iar despăgubirea maximă este de 50.000 de lei. Sunt încadrate aici, în principal, construcțiile cu pereți exteriori din cărămidă nearsă, chirpici sau alte materiale care nu au fost tratate termic ori chimic. Prima se achită integral, înainte de emiterea contractului. PAD poate fi încheiată pentru 12 luni sau pentru o perioadă mai lungă, cu plata primei corespunzătoare fiecărui an. Unde poate fi cumpărată polița Asigurarea poate fi încheiată direct online, prin platforma PAID, prin intermediul asigurătorilor autorizați sau al distribuitorilor cu care PAID colaborează. Contractul poate fi emis și în format electronic. Proprietarul trebuie să furnizeze datele de identificare, adresa exactă a imobilului, informațiile cadastrale sau fiscale cerute și materialele din care este construită locuința. Declararea greșită a tipului clădirii poate avea consecințe la acordarea despăgubirii. Dacă o locuință de tip A este asigurată în mod eronat drept locuință de tip B, plata va fi limitată la suma înscrisă în contract, respectiv 50.000 de lei. Valabilitatea poliței poate fi verificată în baza de date administrată de PAID România. Polița poate fi cumpărată și prin Ghișeul.ro. Ce riscuri acoperă PAD Polița obligatorie are o acoperire limitată la trei categorii de dezastre naturale: - cutremurul; - alunecarea de teren; - inundația produsă din cauze naturale. În cazul inundațiilor pot fi acoperite pagubele provocate de revărsarea râurilor, lacurilor sau mării, ruperea digurilor, formarea torenților și acumularea apelor provenite din precipitații abundente ori din topirea bruscă a zăpezii. Asigurarea acoperă construcția propriu-zisă și elementele legate structural de aceasta: pereți, planșee, acoperiș, fundație, instalații și dependințe care fac parte din clădire. Pot intra în despăgubire și unele pagube indirecte, precum incendiul sau explozia produse ca urmare directă a unui cutremur, a unei inundații ori a unei alunecări de teren. Câți bani primește proprietarul Despăgubirea nu este acordată automat la valoarea maximă înscrisă în poliță. PAID plătește costul constatat al reparațiilor sau al înlocuirii elementelor distruse, fără să depășească: 100.000 de lei pentru o locuință de tip A; 50.000 de lei pentru o locuință de tip B. Dacă reparațiile unei locuințe de tip A sunt evaluate la 35.000 de lei, proprietarul va primi cel mult această sumă, nu plafonul de 100.000 de lei. Dacă paguba este de 180.000 de lei, PAD va acoperi cel mult 100.000 de lei. Diferența poate fi acoperită numai printr-o poliță facultativă, dacă proprietarul deține una. Ce nu este acoperit de asigurarea obligatorie PAD nu este o asigurare completă a casei. În mod obișnuit, aceasta nu acoperă: - mobila, aparatura electrocasnică, hainele sau celelalte bunuri din interior; - incendiul care nu a fost provocat de unul dintre cele trei dezastre asigurate; - explozia, furtul, vandalismul, furtuna, grindina sau greutatea zăpezii; - inundația produsă de o țeavă spartă, instalația sanitară sau un vecin; - piscinele, saunele, rampele auto, gardurile, pergolele, magaziile și alte anexe care nu sunt legate structural de locuință; - cazarea provizorie pe perioada reparațiilor; - tasarea normală a terenului și defectele de construcție; - pagubele favorizate de extinderi sau modificări executate fără autorizație, dacă acestea au afectat structura de rezistență. Pentru incendiu, furt, avarii la instalații, bunurile din casă și răspunderea față de vecini este necesară o asigurare facultativă. Cele două polițe se completează, însă asigurarea facultativă nu înlocuiește PAD. În principiu, o poliță facultativă pentru locuință nu poate fi emisă fără existența unei PAD valabile. Ce se întâmplă cu blocurile încadrate în clasa I de risc seismic Proprietarii locuințelor încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot încheia PAD și nu riscă amendă pentru lipsa acesteia, dar pot solicita o asigurare facultativă Locuințele din clădiri expertizate tehnic și încadrate oficial în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate prin PAD până la recepția lucrărilor de consolidare. Întrucât legea nu permite încheierea poliței PAD pentru aceste locuințe, proprietarii lor nu riscă amendă pentru lipsa asigurării obligatorii. Regula se aplică numai imobilelor care au primit această încadrare printr-un raport de expertiză, nu oricărei clădiri vechi sau considerate informal „cu risc”. Ce a schimbat Legea nr. 115/2023 Legea nr. 115/2023 a introdus posibilitatea de a asigura facultativ imobilele cu risc seismic chiar și în absența poliței obligatorii. Pentru celelalte imobile, asigurarea facultativă poate fi emisă, de regulă, numai dacă există deja o poliță PAD valabilă. Încheierea unei asigurări facultative pentru o locuință dintr-un bloc încadrat în clasa I de risc seismic nu este însă garantată. Acceptarea cererii depinde de evaluarea riscului și de condițiile fiecărui asigurător. După consolidarea clădirii și recepția lucrărilor, locuința va putea fi asigurată prin PAD, dacă îndeplinește cerințele legale. Cum se solicită despăgubirea După producerea dezastrului, proprietarul trebuie să anunțe imediat, după caz, pompierii, poliția, primăria sau celelalte autorități competente și să solicite documente privind cauzele și pagubele. Dauna trebuie notificată în scris asigurătorului care a emis polița sau direct PAID, după caz, în cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului. Depășirea termenului poate fi acceptată numai dacă proprietarul dovedește că s-a aflat în imposibilitatea de a face notificarea. Constatarea trebuie efectuată, în principiu, în maximum cinci zile lucrătoare de la avizare sau din momentul în care accesul în zona calamitată devine posibil. Proprietarul nu ar trebui să înceapă reparațiile definitive înainte de constatarea pagubelor, cu excepția intervențiilor urgente necesare pentru salvarea persoanelor, limitarea daunelor sau protejarea clădirii. Este util să păstreze fotografii, filmări, facturi și toate documentele eliberate de autorități. După primirea ultimului document necesar, asigurătorul sau PAID trebuie să soluționeze cererea în 15 zile lucrătoare. Plata se face, de regulă, în maximum zece zile lucrătoare de la acceptarea ofertei de despăgubire. Când poate fi refuzată despăgubirea Cererea poate fi respinsă dacă paguba nu a fost produsă de un risc acoperit, dacă evenimentul a avut loc în afara perioadei de valabilitate sau dacă proprietarul nu poate dovedi legătura dintre dezastru și avariile reclamate. Refuzul poate apărea și atunci când au fost furnizate informații false, pagubele au fost exagerate, locuința nu a fost întreținută corespunzător ori proprietarul a contribuit intenționat sau din culpă la producerea sau agravarea lor. Ce amendă riscă proprietarii fără PAD Nerespectarea obligației de asigurare constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 100 la 500 de lei. Constatarea și aplicarea sancțiunilor intră în atribuțiile autorităților locale, prin persoanele împuternicite în acest scop. Plata amenzii nu îl scapă pe proprietar de obligație: acesta va trebui să încheie ulterior și polița PAD. Pentru cine deține mai multe locuințe neasigurate, obligația există separat pentru fiecare dintre ele. Mai important, proprietarii care nu au o poliță valabilă nu pot pretinde despăgubiri de la PAID. Legea stabilește și că persoanele care refuză asigurarea nu beneficiază, pentru locuințele respective, de despăgubiri din bugetul de stat sau din bugetele locale pentru pagubele provocate de dezastrele acoperite prin PAD. Prin urmare, polița de 50 sau 130 de lei oferă doar o protecție financiară minimă. Pentru o locuință a cărei valoare depășește cu mult plafonul PAD, protecția reală presupune combinarea asigurării obligatorii cu una facultativă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră