miercuri 24 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7350 articole
Ramona Emilian

Internațional

Atacul terifiant cu mașina în Modena: opt răniți, două persoane mutilate. Șoferul a fost reținut

Opt persoane au fost rănite sâmbătă, după ce o mașină a intrat în pietoni în centrul orașului italian Modena. Patru dintre victime sunt în stare gravă, iar una se află în pericol de moarte. Șoferul, un italian de 31 de ani de origine marocană, a fost arestat sub acuzația de masacru, după ce ar fi condus cu aproximativ 100 km/h și ar fi încercat ulterior să fugă. Șoferul a intrat cu mașina în pietoni și a încercat să fugă Potrivit poliției italiene, autorul atacului este un bărbat de 31 de ani, cetățean italian de origine marocană, care în trecut fusese supus unor tratamente psihiatrice. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Acesta a pierdut controlul mașinii sau a intrat intenționat pe trotuar, lovind mai mulți pietoni aflați în centrul orașului Modena. După impact, bărbatul a încercat să fugă de la locul incidentului. În timpul tentativei de scăpare, el ar fi atacat o persoană cu un cuțit. Mai mulți trecători au intervenit și au reușit să îl imobilizeze până la sosirea forțelor de ordine. Poliția a confirmat că suspectul nu mai reprezintă un pericol și că ancheta este în desfășurare pentru a stabili dacă a fost vorba despre un act deliberat. Două persoane au suferit amputări Bilanțul tragediei este extrem de grav. Două persoane au suferit amputarea membrelor inferioare în urma impactului violent. Cea mai grav rănită victimă este o femeie de 55 de ani, care a fost strivită de vitrina unui magazin de haine. Ea a fost transportată la Spitalul Maggiore din Bologna, unde medicii au fost nevoiți să îi amputeze ambele picioare. Femeia se află în continuare în pericol de moarte și este internată la terapie intensivă. Tot la Spitalul Maggiore din Bologna a fost internat și un bărbat de 52 de ani, aflat în stare gravă. La spitalul Baggiovara din Modena sunt internate în stare gravă două femei, în vârstă de 53 și 69 de ani, precum și un bărbat de 69 de ani, aflat într-o stare mai puțin severă. Alte trei persoane – o femeie de 27 de ani, o femeie de 71 de ani și un bărbat de 47 de ani – au fost internate la Policlinica din Modena, medicii precizând că viața lor nu este în pericol. Al optulea rănit este un bărbat care a fost înjunghiat în timp ce încerca să îl oprească pe șoferul aflat în fugă. Martorii descriu scene de groază: „Am văzut oamenii zburând” Mai mulți martori au povestit momentele dramatice petrecute în centrul orașului. Unul dintre ei a declarat că mașina circula cu aproximativ 100 km/h și a intrat direct pe trotuar. „Am văzut mașina venind spre trotuar. A accelerat brusc. Mergea cu cel puțin o sută la oră, am văzut oamenii zburând”, a relatat un martor. Luca Signorelli, unul dintre bărbații care l-au urmărit și imobilizat pe suspect, a povestit că a reușit să se arunce din calea mașinii în ultima clipă. „Am văzut mașina năpustindu-se pe trotuar cu mare viteză. Am auzit impacturile oamenilor loviți. Venea în direcția mea și am reușit să mă arunc”, a declarat acesta. Signorelli a povestit că șoferul a fugit după accident, iar mai mulți cetățeni au pornit în urmărirea lui. „A dispărut după un șir de mașini și apoi a reapărut cu un cuțit în mână. Bâiguia ceva, dar nu vorbea italiană. A trebuit să-l dezarmez”, a spus bărbatul. Primarul din Modena: „Este un act dramatic” Primarul orașului Modena, Massimo Mezzetti, s-a deplasat imediat la locul tragediei și a declarat că este prea devreme pentru a se stabili dacă incidentul a fost un atentat. „Trebuie înțeleasă natura incidentului, dar este un act dramatic și sunt profund șocat. Oricare ar fi natura sa, este un fapt extrem de grav. Dacă ar fi vorba despre un atentat, ar fi și mai grav. Ancheta este în desfășurare”, a declarat edilul. Acesta a confirmat că mașina a urcat pe trotuar și a lovit inclusiv o bicicletă înainte de a se izbi violent de pietoni. Primarul a ținut să le mulțumească cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe agresor. „Patru cetățeni l-au urmărit, l-au imobilizat și l-au predat Poliției. Lor le adresez cele mai sincere mulțumiri pentru curajul și spiritul civic de care au dat dovadă”, a spus Mezzetti. Giorgia Meloni: „Un fapt extrem de grav” Premierul italian Giorgia Meloni a transmis că urmărește cu maximă atenție evoluția situației și se află în contact permanent cu autoritățile. „Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Modena, unde un bărbat a lovit mai mulți pietoni și apoi ar fi înjunghiat un trecător, este extrem de grav”, a scris Meloni pe rețelele sociale. Șefa guvernului italian și-a exprimat solidaritatea față de victime și familiile acestora și le-a mulțumit cetățenilor care au intervenit pentru a-l opri pe suspect. Reacții dure ale liderilor politici italieni Mai mulți oficiali italieni au condamnat violent incidentul din Modena. Vicepremierul Antonio Tajani a descris evenimentul drept „o agresiune violentă și brutală”, mulțumind forțelor de ordine pentru intervenție. Președintele Camerei Deputaților, Lorenzo Fontana, a declarat că este „șocat” de cele întâmplate și și-a exprimat solidaritatea față de răniți și familiile lor. Matteo Salvini a publicat pe rețelele sociale numele suspectului și l-a numit „criminal de a doua generație”, afirmând că „nu poate exista nicio justificare pentru o crimă atât de infamă”. La rândul său, președintele Senatului italian, Ignazio La Russa, a declarat că imaginile venite din Modena amintesc de alte episoade violente petrecute în Europa. Președintele mulțumește cetățenilor Președintele Italiei, Sergio Mattarella, l-a contactat telefonic pe primarul din Modena pentru a afla informații despre starea răniților și pentru a transmite solidaritatea sa față de comunitatea locală. Potrivit Palatului Quirinale, șeful statului italian le-a mulțumit cetățenilor care „cu curaj l-au blocat pe vinovat”, împiedicând o tragedie și mai mare.

Atac în Modena, opt răniți, șofer reținut (sursa: Facebook/Gian Carlo Muzzarelli per Modena)
Averea secretă a lui Vladimir Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Averea secretă a lui Vladimir Putin: sistemul financiar din jurul liderului de la Kremlin

Vladimir Putin continuă să fie una dintre cele mai opace figuri politice ale lumii, iar întrebările legate de averea sa reală revin constant în atenția presei internaționale. Oficial, liderul de la Kremlin afișează imaginea unui funcționar de stat cu venituri moderate. Neoficial însă, investigațiile jurnalistice și scurgerile de documente financiare au alimentat suspiciunile privind existența unei averi uriașe ascunse în rețele offshore și administrate prin intermediari apropiați. În volumul Kremlin Confidentiel, jurnalistul francez Vincent Jauvert, specialist în Rusia și fost șef al departamentului extern al revistei Le Nouvel Obs, susține că Vladimir Putin ar controla indirect active de zeci de miliarde de dolari printr-un sistem construit în jurul loialităților personale, al contractelor de stat și al paradisurilor fiscale. Averea oficială a lui Putin Potrivit declarațiilor oficiale de avere, Vladimir Putin are un profil financiar modest. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Conform documentelor publice din Rusia, președintele ar deține un apartament de 77 de metri pătrați în Sankt Petersburg, o mașină și un salariu lunar estimat la aproximativ 10.000 de euro. Vincent Jauvert afirmă însă că aceste date nu reflectă realitatea patrimoniului liderului rus. În opinia jurnalistului, averea reală ar fi ascunsă printr-o rețea complexă de apropiați, prieteni din copilărie și oameni de afaceri care ar administra în numele său conturi offshore și participații în companii strategice. Printre exemplele invocate se numără dezvăluirile din Panama Papers, care au arătat că violoncelistul Serghei Roldughin, apropiat al lui Putin și martor la nunta acestuia, controla active offshore de aproximativ două miliarde de dolari. Roldughin a negat că ar fi acționat ca intermediar pentru liderul de la Kremlin. „Domnul 35%”: acuzațiile privind sistemul de comisioane În cartea sa, Jauvert îl numește pe Putin „Monsieur 35 %” („Domnul 35%”), referindu-se la un presupus sistem de comisioane instituit încă din primii ani ai mandatului prezidențial. Potrivit jurnalistului, doi oameni de afaceri din Sankt Petersburg ar fi primit contracte avantajoase pentru furnizarea de echipamente medicale, în schimbul unor comisioane de 35% din cifra de afaceri, transferate într-o companie din Luxemburg. Aceste informații provin din mărturiile lui Serghei Kolesnikov, un fost asociat al cercului apropiat al Kremlinului, care a făcut publice acuzațiile înainte de a părăsi Rusia. Jauvert susține că acest mecanism s-ar fi extins ulterior la scară largă, devenind parte a modului în care funcționează relația dintre stat și marile companii rusești. Proprietăți luxoase, iahturi și active offshore Investigația jurnalistului francez descrie și presupusul patrimoniu imobiliar asociat lui Vladimir Putin și cercului său apropiat. Printre cele mai cunoscute exemple se află așa-numitul „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră, despre care opozantul rus Alexei Navalnîi susținea că ar valora aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Complexul ar include heliporturi, piscine, podgorii, un patinoar subteran și alte facilități de lux. Kremlinul a negat constant că proprietatea i-ar aparține lui Putin. Jauvert amintește și de iahtul Sheherazade, evaluat de presa internațională la aproximativ 700 de milioane de dolari și asociat de mai multe investigații cu anturajul liderului rus. Potrivit jurnalistului, o parte importantă a averii ar fi plasată în conturi offshore și în participații la companii energetice rusești, inclusiv în Gunvor, una dintre cele mai mari firme de export petrolier din Rusia. Beneficii pentru cercul apropiat al liderului rus Cartea descrie și avantajele financiare de care ar fi beneficiat persoane apropiate de Vladimir Putin. Fosta sa soție, Liudmila Putin, ar fi primit proprietăți importante în Moscova și în Franța, în timp ce actuala parteneră neoficială, fosta gimnastă Alina Kabaeva, ar deține un apartament de mari dimensiuni la Soci, potrivit investigației. Jauvert amintește și cazul lui Kirill Șamalov, fostul soț al Katerinei Tihonova, una dintre fiicele lui Putin. După căsătorie, Șamalov a devenit unul dintre cei mai tineri miliardari din Rusia, primind participații importante în compania Sibur. Aceste informații au fost prezentate anterior și în investigații publicate de presa occidentală și de organizații anticorupție, însă Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind îmbogățirea ilegală a familiei prezidențiale. Cum percep rușii acuzațiile de corupție Vincent Jauvert consideră că o parte importantă a populației ruse este conștientă de existența unui sistem de corupție la nivel înalt. Investigațiile video realizate de Alexei Navalnîi despre averile și proprietățile elitei de la Kremlin au fost vizionate de milioane de oameni și au provocat proteste în mai multe orașe din Rusia înainte de moartea opozantului. Potrivit jurnalistului francez, în trecut mulți ruși acceptau tacit îmbogățirea elitei politice în schimbul unei relative stabilități economice. În contextul războiului din Ucraina, al sancțiunilor occidentale, al inflației și al dificultăților economice tot mai accentuate, această relație de toleranță ar începe însă să se erodeze. Teama de pierderea puterii și a averii În analiza sa, Vincent Jauvert susține că menținerea la putere reprezintă pentru Vladimir Putin nu doar o miză politică, ci și una personală și financiară. Jurnalistul compară situația liderului rus cu cea a altor autocrați care, după căderea regimurilor lor, și-au pierdut averile sau chiar viața. În acest context, păstrarea controlului asupra statului ar deveni esențială pentru supraviețuirea politică și personală a liderului de la Kremlin. Kremlinul nu a comentat în detaliu afirmațiile din volumul lui Vincent Jauvert, iar autoritățile ruse au respins constant acuzațiile privind existența unei averi ascunse a lui Vladimir Putin.

Eurovision 2026, păzit de FBI și Mossad (sursa: Facebook/Polizei Wien)
Internațional

Eurovision 2026, sub protecția FBI și Mossad: boicoturi, proteste și tensiuni fără precedent

La 70 de ani de la înființare, Eurovision 2026 se desfășoară într-un climat fără precedent. Organizată la Viena, ediția aniversară a concursului european este marcată de proteste, boicoturi și tensiuni geopolitice atât de puternice încât autoritățile austriece colaborează inclusiv cu FBI și Mossad pentru securizarea evenimentului. Participarea Israelului, acuzațiile privind influențarea votului și controversele legate de libertatea artistică au transformat competiția într-un simbol al fracturilor și polarizării Europei contemporane. Cinci țări au decis să boicoteze competiția Principala sursă de controverse este participarea Israelului la concurs, în contextul conflictului din Gaza și al criticilor internaționale privind situația umanitară din regiune. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran În timp ce 35 de televiziuni naționale și-au confirmat participarea la ediția din acest an, cinci state au decis să boicoteze evenimentul: Islanda, Spania, Irlanda, Slovenia și Olanda. Islanda și-a anunțat retragerea încă din decembrie 2025, televiziunea publică RÚV invocând dezbaterea publică internă și reacțiile la decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (UER) de a permite participarea Israelului. La scurt timp după confirmarea poziției UER, și Spania a anunțat boicotul. Președintele televiziunii publice spaniole RTVE a declarat că Eurovision „nu mai este doar un concurs muzical, ci un festival dominat de interese geopolitice”. Poziții similare au fost adoptate și de Irlanda, Slovenia și Olanda. Premierul irlandez a descris decizia drept „un gest de solidaritate față de jurnaliștii uciși în conflict”. În plus, unele dintre televiziunile publice care au ales boicotul au decis să nu transmită deloc concursul. În locul finalei Eurovision, acestea vor difuza programe alternative. Reguli noi de vot Organizatorii au introdus noi reguli privind votul publicului după discuțiile generate de ediția precedentă. În 2025, reprezentanta Israelului, Yuval Raphael, a obținut locul al doilea datorită unui număr foarte mare de voturi din partea publicului, în ciuda punctajelor reduse primite de la juriile naționale. Pentru ediția din acest an EBU (European Broadcasting Union) a introdus modificări majore în sistemul de vot. În loc de cele 20 de voturi permise anterior, fanii din public pot trimite acum maximum 10 voturi pentru fiecare metodă de plată (SMS, apel telefonic sau aplicația oficială). Măsura a fost adoptată pentru a descuraja fanii sau grupurile organizate să își „golească toate resursele” pe un singur favorit, fiind încurajată distribuirea voturilor către mai mulți artiști. Noile reguli de conduită interzic explicit artiștilor și televiziunilor participante să contribuie la campanii promoționale organizate de entități externe, cum ar fi agențiile guvernamentale. Orice încercare de a influența necuvenit rezultatele prin publicitate plătită agresiv atrage sancțiuni directe. De altfel, chiar în faza semifinalelor din mai 2026, televiziunea KAN din Israel a primit un avertisment oficial din partea EBU pentru videoclipuri online care îndemnau publicul să folosească la maximum cele 10 voturi Sistemul de vot exclusiv al publicului în semifinale (folosit în ultimii ani) a fost eliminat. Pentru a asigura un echilibru și a bloca voturile geopolitice coordonate, juriile naționale profesionale au fost reintroduse în semifinale, având o pondere de 50% din rezultat. În plus, panourile de jurați au fost extinse de la 5 la 7 membri și includ obligatoriu tineri cu vârste între 18 și 25 de an. Totodată, organizatorii au implementat filtre tehnice avansate de securitate capabile să detecteze, în timp real, comportamentele de vot suspecte, frauduloase sau automatizate Candidatul Israelului, în centrul atenției Noam Bettan, reprezentantul Israelului la Eurovision 2026, se află în centrul atenției atât din cauza contextului politic, cât și a profilului său personal. Artistul, în vârstă de 28 de ani, este fiul unor emigranți francezi și interpretează piesa „Michelle”, care include versuri în limba franceză. În interviurile acordate presei internaționale, Bettan a declarat că își dorește să dezvolte o carieră muzicală și în Franța. În același timp, artistul a evitat să comenteze public controversa legată de participarea Israelului sau războiul din Gaza, subiecte considerate sensibile de delegația israeliană. Proteste și măsuri sporite de securitate la Viena Autoritățile austriece au anunțat măsuri speciale de securitate pe durata concursului, sute de polițiști fiind mobilizați zilnic în capitala Austriei. Toți spectatorii, echipele tehnice și delegațiile trec prin scanere cu unde milimetrice împrumutate direct de la Aeroportul din Viena. S-a aplicat o politică totală de interzicere a bagajelor (no-bag policy). Fanii au voie să intre în sală exclusiv cu obiecte personale de mici dimensiuni sau recipiente transparente. Toate biletele de acces au fost strict personalizate digital și securizate, codurile QR fiind activate cu doar 48 de ore înainte de spectacole pentru a preveni fraudele. Zilnic, peste 500 de agenți de securitate privată și câteva sute de polițiști sunt mobilizați în interiorul și în jurul arenei. Pentru verificarea echipamentelor și a perimetrului sunt folosite echipe mixte de specialiști pirotehniști cu câini dresați pentru detectarea explozivilor. Paza a fost extinsă și în zona dedicată fanilor din fața Primăriei (Rathausplatz), unde accesul se face doar prin puncte de control prestabilite. Cooperare cu FBI și Mossad În jurul arenei și al obiectivelor cheie ale concursului, a fost instituită o zonă de interdicție totală a dronelor pe o rază de 1,5 kilometri. În premieră, pentru combaterea amenințărilor cibernetice și securizarea infrastructurii digitale a Eurovision, autoritățile colaborează cu o celulă cibernetică specială creată la New York de către FBI. De asemenea, serviciile de informații austriece colaborează direct și cu Mossad, pentru protecția delegațiilor expuse. Discuții privind homofobia și libertatea artistică Pe lângă tensiunile politice, ediția din acest an a readus în atenție și discuțiile legate de libertatea artistică și reprezentarea comunității LGBT+. Reprezentantul Danemarcei, Søren Torpegaard Lund, a declarat că a fost ținta unor reacții homofobe în propria țară și că anumite persoane au încercat să îl convingă să își „tempereze” prestația scenică. Într-un context similar, reprezentantul Norvegiei, Jonas Lovv, a afirmat că a primit recomandări informale privind modificarea show-ului său, considerat de unii oficiali „prea provocator”. Controversele legate de melodia Alexandrei Căpitănescu Piesa Alexandrei Căpitănescu a atras numeroase critici care au vizat versurile melodiei, considerate „controversate” și având un caracter „potențial periculos”, fiind acuzate că „promovează” sau „normalizează” o practică sexuală riscantă. Publicații britanice majore, precum The Guardian, au scos în evidență faptul că sintagma „choke me” (sufocă-mă) este repetată de exact 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale piesei. Activiștii împotriva violenței sexuale au catalogat melodia drept „periculoasă și nesăbuită”, acuzând-o că normalizează asfixierea erotică. Experți în drept și activiști au avertizat că melodia „se joacă cu viața tinerelor femei”. S-a subliniat că promovarea unor versuri ca „It's hard to breathe in” sau „make my lungs explode” la un concurs cu audiență globală minoră poate incita la practici medicale ce provoacă leziuni cerebrale sau deces. În replică la aceste acuzații, Alexandra Căpitănescu a transmis clarificări oficiale. Artista a explicat că „sâmburele acestei melodii este, de fapt, atacul de panică și anxietatea”. Expresia „choke me” (strangulează-mă) descrie starea fizică și mentală din timpul unei crize de anxietate, când simți că nu mai ai aer și ești blocat în propriile gânduri. Cântăreața a infirmat ferm criticile din presa internațională care susțineau că melodia ar promova practici sexuale periculoase. Presiuni pentru descalificarea sau modificarea piesei Presiunea publică din Marea Britanie a mers până la solicitări oficiale adresate EBU pentru descalificarea sau modificarea drastică a piesei. În ciuda presiunilor, textul piesei „Choke Me” a rămas intact. Directorul concursului Eurovision, Martin Green, a declarat oficial că explicația oferită de Alexandra Căpitănescu privind substratul psihologic al piesei (lupta cu anxietatea) a fost pe deplin acceptată, nefiind necesară nicio cenzură. Finala, ordinea melodiilor Ordinea în care vor urca pe scenă cei 25 de artişti calificați în finală este următoarea: Danemarca: Soren Torpegaard Lund, "For Vi Gar Hjem" Germania: Sarah Engels, "Fire" Israel: Noam Bettan, "Michelle" Belgia: Essyla, "Dancing on the Ice" Albania: Alis, "Nan" Grecia: Akylas, "Ferto" Ucraina: Leleka, "Ridnym" Australia: Delta Goodrem, "Eclipse" Serbia: Lavina, "Kraj mene" Malta: Aidan, "Bella" Republica Cehă: Daniel Zizka, "Crossroads" Bulgaria: Dara, "Bangaranga" Croaţia: Lelek, "Andromeda" Regatul Unit: Look Mum No Computer, "Eins, Zwei, Drei" Franţa: Monroe, "Regarde!" Moldova: Satoshi, "Viva, Moldova!" Finlanda: Linda Lampenius & Pete Parkkonen, "Liekinheitin" Polonia: Alicja, "Pray" Lituania: Lion Ceccah, "Solo quiero mas" Suedia: Felicia, "My System" Cipru: Antigoni, "Jalla" Italia: Sal Da Vinci, "Per sempre si" Norvegia: Jonas Lovv, "Ya Ya Ya" România: Alexandra Căpitănescu, "Choke Me" Austria: Cosmo, "Tanzschein"

Mulți studenți vor promovare, nu performanță (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Studenții vor nota de trecere, nu performanță academică. Profesorii explică schimbarea de mentalitate

Rectorul UAIC Iași, Liviu-George Maha, a vorbit despre transformările profunde prin care trece educația universitară din România, de la schimbarea mentalității studenților până la impactul inteligenței artificiale asupra sistemului academic. Nota de trecere, nu performanță academică În cadrul unei discuții despre relația dintre universitate și societate, acesta a abordat și problemele din învățământul preuniversitar, dar și dificultățile legate de finanțarea universităților. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit rectorului, tot mai mulți studenți nu mai urmăresc excelența academică și nota 10, ci își propun doar să promoveze examenele cu note precum 7 sau 8. „Din păcate, tot dinspre societate vine și faptul că tot mai puțini studenți țintesc nota 10”, a declarat Liviu Maha, subliniind schimbarea de atitudine a noilor generații față de performanța universitară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Doicești, controversele proiectului nuclear (sursa: energie.gov.ro)
Economie

Reactorul de la Doicești: România mizează pe o tehnologie care nu funcționează încă în Occident

Proiectul reactorului modular de la Doicești, prezentat de autorități drept unul dintre cele mai importante pariuri energetice ale României, se află tot mai mult în centrul unei dispute politice și economice. Recent, premierul interimar Ilie Bolojan a criticat dur investiția, avertizând că România riscă să rămână „cu un teren și niște hârtii”, după cheltuirea a sute de milioane de dolari pe studii și etape preliminare. Controversa este amplificată de faptul că tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) nu funcționează încă nicăieri în Occident, iar la nivel mondial există doar două proiecte civile active, în Rusia și China. În plus, compania americană NuScale, partenerul ales pentru proiectul de la Doicești, și-a anulat în 2023 proiectul-pilot din Utah. Ce este tehnologia SMR Reactoarele modulare mici, cunoscute sub denumirea SMR (Small Modular Reactors), reprezintă o nouă generație de centrale nucleare concepute pentru a fi construite modular, în fabrici, și asamblate ulterior direct pe amplasamentul beneficiarului. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Spre deosebire de reactoarele nucleare clasice, de mari dimensiuni, un SMR are o capacitate mai redusă și promite costuri inițiale mai mici, timpi de construcție mai scurți și un nivel sporit de siguranță. La nivel mondial sunt dezvoltate zeci de variante tehnologice, de la reactoare răcite cu apă sau gaz până la modele cu metal lichid ori săruri topite, fiecare încercând să ofere soluții mai eficiente și mai sigure pentru producerea energiei nucleare. Susținătorii tehnologiei afirmă că principalul avantaj al SMR-urilor este sistemul de siguranță pasivă, care permite răcirea reactorului prin gravitație și convecție naturală, fără intervenție umană sau alimentare externă cu electricitate în caz de avarie. În prezent, companii precum NuScale din SUA, GE Hitachi, Rolls-Royce sau institute de cercetare din China dezvoltă astfel de proiecte, însă doar foarte puține reactoare SMR funcționează deja comercial la nivel mondial. Cum a devenit Doiceștiul proiect nuclear strategic Istoria energetică a localității Doicești începe în 1953, odată cu punerea în funcțiune a termocentralei pe cărbune proiectate de arhitectul Aurel Doicescu și inginerul Costin Moțoiu. Timp de decenii, centrala a reprezentat unul dintre pilonii industriali ai zonei, funcționând pe bază de lignit extras din bazinele miniere locale. Odată cu noile politici climatice europene și cu presiunea reducerii emisiilor de carbon, termocentrala și-a pierdut însă relevanța economică. În anii 2010, activitatea a fost redusă treptat, iar ulterior centrala a fost închisă definitiv. Paradoxal, tocmai această infrastructură veche a făcut ca situl să devină atractiv pentru reconversie energetică. Existența conexiunilor la rețeaua națională și tradiția industrială a zonei au fost considerate avantaje strategice pentru dezvoltarea unui proiect nuclear modern. Momentul decisiv a venit în mai 2022, când amplasamentul fostei termocentrale a fost selectat oficial pentru dezvoltarea primului reactor modular mic din România și din Europa. Proiectul este dezvoltat prin compania RoPower Nuclear SA, un joint-venture deținut în mod egal de compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power & Gas, iar tehnologia nucleară este furnizată de compania americană NuScale Power. Tehnologia SMR aplicată la Doicești În cazul Doiceștiului, România va utiliza tehnologia americană NuScale VOYGR, o centrală compusă din șase module individuale de câte 77 MWe fiecare, cu o capacitate totală de 462 MWe. Tehnologia utilizată la Doicești se bazează pe reactoare răcite cu apă ușoară sub presiune, un principiu deja utilizat la sute de reactoare nucleare din lume. Diferența majoră constă însă în dimensiunea redusă și în sistemele de siguranță pasivă. Potrivit promotorilor proiectului, principalul avantaj al modelului NuScale este faptul că reactorul se poate răci singur în caz de avarie gravă, fără intervenție umană și fără surse externe de electricitate. Sistemul utilizează gravitația și convecția naturală pentru a evita supraîncălzirea. Susținătorii proiectului afirmă că aceste caracteristici reduc semnificativ riscul unor accidente similare celor de la Fukushima sau Cernobîl. De ce mizează SUA și România pe proiectul de la Doicești Proiectul Doicești nu este doar unul energetic, ci și geopolitic. România a devenit unul dintre principalii aliați europeni ai Statelor Unite în promovarea tehnologiei SMR. În octombrie 2020, Bucureștiul a semnat un acord interguvernamental cu SUA privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Un an mai târziu, la conferința climatică COP26 de la Glasgow, Nuclearelectrica și NuScale au semnat acordul pentru implementarea tehnologiei SMR în România. În iunie 2022, administrația americană a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru etapa preliminară de proiectare și inginerie (FEED 1). În paralel, instituții financiare americane precum US Exim Bank și DFC și-au exprimat disponibilitatea de a susține proiectul cu finanțări care pot depăși 7 miliarde de dolari. Pentru Washington, România poate deveni vitrina europeană a tehnologiei NuScale și un model de reconversie energetică pentru fostele regiuni industriale bazate pe cărbune. De ce a fost ales situl de la Doicești Amplasamentul nu a fost ales întâmplător, ci pentru că reprezintă un model de tranziție energetică echitabă. Centrala SMR va înlocui fosta termocentrală pe cărbune de la Doicești. Se folosește conexiunea deja existentă la rețeaua electrică națională, rețeaua de apă și facilitățile logistice. Prin trecerea de la cărbune la nuclear, centrala va ajuta la evitarea a aproximativ 4 milioane de tone de CO₂ pe an. Parteneriatul NuScale-Nuclearelectrica Parteneriatul dintre compania americană NuScale Power și Nuclearelectrica, derulat prin societatea mixtă RoPower Nuclear combină componente tehnologice, financiare și strategice. În timp ce NuScale furnizează tehnologia reactoarelor modulare VOYGR, know-how-ul tehnic și modulele nucleare fabricate în SUA, partea română, prin Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, gestionează infrastructura locală, lucrările civile și procesul de autorizare în fața autorităților române. Proiectul beneficiază și de un sprijin financiar masiv din partea Statelor Unite, prin granturi, împrumuturi și scrisori de intenție care depășesc 7 miliarde de dolari, susținute de instituții precum US Ex-Im Bank și DFC. Etapa critică: de la studii la decizia finală de investiție Între 2023 și 2025, proiectul a intrat într-o etapă tehnică intensă. Au fost realizate studii geotehnice, analize privind emanațiile de gaze din zonă, evaluări de impact asupra mediului și fazele avansate de proiectare inginerească. În paralel, proiectul a obținut avize preliminare din partea CNCAN, autoritatea română de reglementare nucleară. Momentul decisiv a venit în februarie 2026, când acționarii Nuclearelectrica au aprobat oficial Decizia Finală de Investiție (FID), ceea ce a permis intrarea în etapa de pre-construcție și achiziția echipamentelor critice. Ministerul Energiei a anunțat atunci că proiectul intră oficial în cea de-a treia etapă de dezvoltare: Ținta estimată pentru punerea în funcțiune a primelor module este perioada 2029–2030. Proiecte SMR active La nivel mondial, există doar două proiecte SMR civile aflate în exploatare comercială activă, ambele fiind dezvoltate în estul îndepărtat: Rusia și China. Este vorba despre centrala nucleară plutitoare Akademik Lomonosov, din Rusia, folosită pentru alimentarea unei regiuni izolate din Arctica, și centrala HTR-PM de la Shidaowan, din China, conectată la rețeaua națională. Restul proiectelor SMR, inclusiv cele din Statele Unite și Europa, se află încă în etape de proiectare, autorizare sau construcție. Umbra eșecului din Statele Unite Entuziasmul autorităților române a fost însă puternic afectat de ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în noiembrie 2023. Atunci, NuScale a anulat proiectul Carbon Free Power Project din Utah, considerat proiectul-fanion al companiei. Costurile estimate crescuseră de la aproximativ 5,3 miliarde la peste 9 miliarde de dolari, iar multe dintre municipalitățile implicate s-au retras din contract. Reuters explica atunci că problema nu a fost neapărat tehnologia în sine, ci explozia costurilor și lipsa cumpărătorilor pentru energia produsă. Pentru criticii proiectului românesc, anularea proiectului din SUA a schimbat complet perspectiva asupra SMR-urilor. Procese, litigii și probleme de credibilitate Problemele NuScale nu s-au limitat la anularea proiectului din Utah. În SUA, compania s-a confruntat și cu procese colective intentate de investitori, care au acuzat conducerea firmei că ar fi indus piața în eroare privind existența unor clienți interesați să cumpere energia produsă de viitoarele reactoare. Aceste litigii au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea financiară și credibilitatea partenerului tehnologic ales de România. În paralel, o serie de analize economice internaționale au pus sub semnul întrebării principalul argument comercial al SMR-urilor: costurile reduse. În practică, proiectele dezvoltate până acum au demonstrat exact contrariul, cu bugete în continuă creștere. Costurile uriașe și criticile lui Ilie Bolojan În prezent, estimările privind costul total al proiectului de la Doicești depășesc 7 miliarde de dolari. În acest context, declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan au provocat un val puternic de reacții. Acesta a afirmat că România a cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari fără ca lucrările efective de construcție să înceapă. El a avertizat că statul riscă să rămână doar „cu un teren și niște hârtii”, în timp ce costurile devin din ce în ce mai greu de justificat. Bolojan a sugerat că România ar trebui să prioritizeze alte investiții nucleare considerate mai sigure și mai predictibile, precum retehnologizarea Unității 1 și extinderea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Replica investitorilor: „Doicești are valoare strategică” Partenerii implicați în proiect au respins criticile și au apărat investiția. Reprezentanții Nova Power & Gas au afirmat că amplasamentul de la Doicești are o valoare strategică majoră pentru sistemul energetic românesc și că infrastructura existentă reprezintă un avantaj esențial. Susținătorii proiectului avertizează că abandonarea investiției în această etapă ar afecta credibilitatea României în relația strategică cu Statele Unite și ar însemna pierderea unor investiții deja realizate. Criticile organizațiilor de mediu Proiectul se confruntă și cu opoziția organizațiilor de mediu, în special Greenpeace, care contestă atât tehnologia SMR, cât și alegerea amplasamentului. Una dintre principalele critici vizează problema deșeurilor radioactive. Activiștii susțin că reactoarele modulare mici nu rezolvă problema depozitării deșeurilor nucleare și că România nu dispune încă de un depozit geologic definitiv. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare privind siguranța sitului. În documentele tehnice ale Nuclearelectrica sunt menționate inclusiv riscuri legate de emanațiile istorice de gaze și necesitatea unor lucrări geotehnice complexe.

Greva din Educație, respinsă de profesori (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Greva generală din Educație, respinsă la vot: doar 19,2% dintre profesori au susținut protestul

Greva generală anunțată în învățământul preuniversitar pentru data de 25 mai 2026 a fost amânată, după ce doar 19,2% dintre cadrele didactice din România au votat în favoarea protestului. Greva din Educație, respinsă de profesori Federațiile sindicale din educație au anunțat că procentul este insuficient pentru declanșarea grevei generale, în urma referendumului organizat la nivel național. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți În județul Iași, susținerea pentru protest a fost și mai redusă, doar 13,71% dintre profesori exprimându-se pentru grevă, potrivit datelor centralizate de USLIP Iași. Rezultatele votului au fost analizate de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația „Spiru Haret”, care au concluzionat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru declanșarea protestului generalizat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Iașiul ratează topul destinațiilor turistice (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Iașiul, potențial cultural uriaș, promovare insuficientă: orașul reatează topul marilor destinații turistice

Iașiul a lipsit complet de pe podiumul Galei Destinația Anului 2026, deși este considerat unul dintre cele mai importante centre culturale și religioase din România. Iașiul ratează topul destinațiilor turistice În timp ce orașe precum Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu sau Oradea au dominat clasamentele turistice, Capitala Moldovei nu a reușit să se impună în nicio categorie majoră a competiției. Citește și: Cum a scăpat băiețelul pierdut în pădure de urși și mistreți timp de două nopți Fostul vicepremier și antreprenor în turism Dragoș Anastasiu susține că principala problemă a Iașiului este lipsa promovării, afirmând că ar fi nevoie de „cel puțin 5 milioane de euro” pentru a transforma orașul într-o destinație de top. Deși are repere importante precum Palatul Culturii, Mitropolia Moldovei și Bucovinei sau Teatrul Național, Iașiul pierde teren în competiția turistică națională în fața unor orașe care investesc constant în imagine și marketing. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dosarul Flux ajunge în apel: Mihai Chirica, vizat de acuzații de complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual

Dosarul Flux intră în faza de apel la Curtea de Apel Iași, primul termen fiind programat pentru 17 iunie, după ce mai mulți inculpați și DNA au contestat decizia pronunțată pe fond în aprilie. Mihai Chirica, acuzații în dosarul Flux În dosar sunt inculpați, printre alții, primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă-șefă Anca Nora Brândușescu și administratorul firmei Flux, Tudor Cheșcu, acuzațiile incluzând abuz în serviciu și fals intelectual. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Cazul a generat o situație rară în instanță, unde nu doar judecătoarele desemnate au formulat cereri de abținere, ci și alți magistrați care trebuiau să soluționeze aceste solicitări. Ancheta DNA, deschisă în urma unei investigații jurnalistice, vizează presupusa intabulare ilegală a unui imobil construit de firma Flux în cartierul Tătărași, cu încălcarea autorizației și a Planului Urbanistic Zonal. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cireșele de primăvară, costul unui kilogram (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Au apărut primele cireșe în piețe: cât costă delicatesele de primăvară

Primele cireșe ale sezonului au apărut deja în piețele din Iași, unde ieșenii s-au grăbit să guste fructele de primăvară, în ciuda prețurilor ridicate. Cât costă un kilogram de cireșe În piețele Alexandru și Nicolina, un kilogram de cireșe se vinde în această perioadă cu sume cuprinse între 25 și 50 de lei, în funcție de proveniență și aspect. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Comercianții spun că cererea este mare încă de la primele ore ale dimineții, mai ales în weekend, când numărul cumpărătorilor crește considerabil. Odată cu interesul crescut pentru primele fructe ale sezonului, și prețurile tind să urce de la o zi la alta. Continuarea, în Ziarul de Iași

Centura Podu Iloaiei intră în licitație (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Centura Podu Iloaiei, în licitație: Costel Alexe acuză conducerea DRDP Iași că a blocat proiectul ani întregi

Consiliul Județean Iași anunță lansarea licitației pentru proiectarea și execuția centurii Podu Iloaiei, un proiect rutier de peste 141 de milioane de lei considerat esențial pentru descongestionarea traficului din zonă. Costel Alexe acuză conducerea DRDP de blocaj Președintele CJ, Costel Alexe, a criticat dur conducerea DRDP Iași, acuzând întârzieri majore și lipsă de implicare în derularea proiectului blocat ani la rând. Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Șeful CJ a declarat că studiul de fezabilitate, început în 2023, a fost predat instituției abia în martie 2026, după o perioadă îndelungată de stagnare la nivelul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri. Varianta de ocolire Podu Iloaiei va avea o lungime de aproximativ 4,3 kilometri și este văzută drept una dintre cele mai urgente investiții rutiere din județul Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Moldova, codașă la colectarea impozitelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Harta colectării taxelor locale: Moldova, în topul regiunilor cu cele mai slabe încasări

Gradul de colectare a impozitelor locale diferă dramatic de la o comună la alta în județul Iași, potrivit unui raport al Ministerul Finanțelor pentru anul 2024. Moldova, codașă la colectarea impozitelor Comuna Tătăruși se apropie de o rată de colectare de 90%, în timp ce la Grajduri procentul abia depășește 2%, iar orașul Podu Iloaiei figurează cu doar 9,38% încasări din taxe și impozite locale. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Unii primari recunosc dificultățile majore privind recuperarea datoriilor și spun că au apelat inclusiv la executări silite, însă edilul din Podu Iloaiei contestă cifrele oficiale și susține că situația reală este diferită. Raportul Ministerului Finanțelor arată că regiunea Moldovei concentrează numeroase UAT-uri cu un nivel redus de colectare, pe fondul sărăciei, veniturilor mici și lipsei unor centre urbane dezvoltate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Portarul naționalei României se căsătorește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Portarul naționalei României se căsătorește: cine e Loredana, viitoarea soție a lui Ștefan Târnovanu

Ștefan Târnovanu, portarul naționalei României și unul dintre cele mai importante produse ale Politehnica Iași, se va căsători la Iași pe 7 iunie, cu partenera sa, Loredana Țurcanu. Portarul naționalei României se căsătorește Născut la Iași, goalkeeperul care a evoluat constant în loturile de juniori, tineret și seniori ale României își va oficializa relația începută în perioada în care juca la Poli Iași. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Viitoarea soție, Loredana Țurcanu, în vârstă de 26 de ani, a absolvit Medicina Veterinară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Cei doi s-au mutat împreună la București în vara anului 2020, după transferul lui Târnovanu la FCSB. Continuarea, în Ziarul de Iași

Toxiinfecție la nuntă, șefi ai Poliției, invitați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Focar de toxiinfecție alimentară la o nuntă în Iași: printre invitați s-au aflat și șefi din Poliție

Un posibil focar de toxiinfecție alimentară a fost semnalat la Iași, după ce aproape 50 de persoane au acuzat stări de rău în urma participării la o nuntă organizată la Hotel Capitol. Șefi ai Poliției, printre invitați Potrivit informațiilor, zece invitați au avut nevoie de internare, iar Direcția de Sănătate Publică Iași a declanșat o anchetă și a prelevat probe din alimente, apă și teste de sanitație pentru analize de laborator. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Evenimentul ar fi fost organizat cu ocazia nunții fiului comisarului-șef Adrian Stoian, iar printre invitați s-ar fi aflat și șeful Inspectoratul de Poliție Județean Iași, Costel Gîtlan, alături de soția sa. Contactat de presă, Costel Gîtlan a confirmat prezența la eveniment, precizând însă că nici el și nici soția sa nu au prezentat simptome specifice unei toxiinfecții alimentare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Summit B9, de la critici la influența în NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Daniel Dăianu, semnal de alarmă privind economia: „Corecția bugetară a României va dura ani de zile”

Daniel Dăianu a lansat marți, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, volumul „Crizele și tentația autoritaristă”, dedicat transformărilor geopolitice și economice care schimbă echilibrul global. Corecția bugetară va dura ani, avertizează Dăianu Economistul a analizat în cadrul evenimentului ascensiunea protecționismului, revenirea politicilor industriale și creșterea influenței regimurilor iliberale, pe care le consideră efecte ale unei modificări profunde a raporturilor de putere mondiale. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Daniel Dăianu a vorbit și despre situația economică dificilă a României, avertizând că procesul de corecție bugetară va continua în următorii ani. Volumul lansat la Iași propune o amplă analiză asupra crizelor contemporane și a riscurilor generate de tentația autoritaristă în context internațional. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră