vineri 24 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7135 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Pensiile speciale, tot mai multe: magistrații rămân în top, cu peste 25.000 lei lunar

Numărul pensiilor de serviciu continuă să crească în România, iar diferențele față de sistemul bazat pe contributivitate devin tot mai vizibile. În februarie 2026, aproape 12.000 de persoane beneficiază de astfel de pensii, iar în cazul magistraților, sumele medii depășesc 25.000 de lei lunar. Magistrații domină topul pensiilor de serviciu Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu a ajuns, în februarie 2026, la 11.898 de persoane, în creștere cu 40 față de luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Dintre aceștia, 7.863 de beneficiari primesc pensii calculate și pe baza contributivității, din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS). Cea mai numeroasă categorie de beneficiari este reprezentată de foștii judecători și procurori, în baza Legii nr. 303/2022. Numărul acestora a ajuns la 5.820 de persoane, dintre care 2.530 beneficiază și de pensie din sistemul contributiv. Această categorie înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu: 25.488 de lei. Din această sumă, 7.534 de lei provin din BASS, iar restul de 22.374 de lei este suportat de la bugetul de stat. Pensiile diplomaților și ale funcționarilor parlamentari În cazul membrilor Corpului diplomatic și consular, reglementați prin Legea nr. 216/2015, numărul beneficiarilor este de 786 de persoane, dintre care 690 au pensie din BASS. Pensia medie pentru această categorie este de 7.002 lei, din care 3.052 lei reprezintă componenta finanțată de la bugetul de stat. Pentru funcționarii publici parlamentari, în baza Legii nr. 215/2015, sunt înregistrați 870 de beneficiari, dintre care 655 primesc și pensie din BASS. Pensia medie este de 6.250 lei, cu 3.558 lei acoperiți din bugetul de stat. Pensii ridicate pentru personalul aeronautic civil Personalul aeronautic civil navigant profesionist, beneficiari ai Legii nr. 83/2015, numără 1.333 de pensionari, toți cu pensii din BASS. Pensia medie în acest sector ajunge la 13.111 lei, din care 8.067 lei sunt suportați din bugetul de stat. Situația pensiilor pentru Curtea de Conturi Pentru foștii angajați ai Curții de Conturi, pensii de serviciu sunt acordate unui număr de 688 de persoane, toate având componentă contributivă. Pensia medie este de 10.478 lei, iar suma suportată din bugetul de stat este de 2.550 lei. Personalul auxiliar din justiție: peste 2.400 de beneficiari Conform Legii nr. 130/2015, privind personalul auxiliar din instanțe și parchete, beneficiază de pensii de serviciu 2.401 persoane. Dintre acestea, 1.967 au și componentă contributivă. Pensia medie pentru această categorie este de 7.207 lei, din care 4.448 lei sunt acoperiți din bugetul de stat.

Numărul pensiilor speciale a crescut în februarie (sursa: Facebook/Înalta Curte de Casație și Justiție)
Explozibil lângă Balkan Stream, miză electorală (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orban, suspectat că vrea să instituie starea de urgență pentru a anula alegerile

Descoperirea unor explozibili în apropierea conductei de gaze Balkan Stream, infrastructură vitală pentru Serbia și Ungaria, a declanșat o alertă de securitate cu implicații regionale. În timp ce autoritățile vorbesc despre o amenințare gravă la adresa infrastructurii energetice, opoziția maghiară sugerează un scenariu mult mai controversat: o posibilă operațiune „sub steag fals” cu miză electorală. Explozibili descoperiți lângă conducta Balkan Stream Autoritățile sârbe au descoperit duminică rucsacuri care conțineau explozibili în apropierea conductei de gaze Balkan Stream, în zona Kanjiza, în nordul Serbiei. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Infrastructura este esențială pentru transportul gazului rusesc către Serbia și Ungaria. Anunțul a fost făcut de președintele Aleksandar Vučić, care a subliniat gravitatea situației și potențialul impact asupra securității energetice din regiune. Potrivit liderului sârb, cele două rucsacuri conțineau „pachete mari cu explozibili şi detonatoare” și au fost descoperite de poliție și armată „la câteva sute de metri de conductă”. Aleksandar Vučić a lăudat intervenția rapidă a autorităților, evidențiind „munca bună a serviciilor de informaţii” sârbe. Autoritățile din Ungaria, informate despre incident Președintele sârb a declarat că l-a informat pe premierul ungar Viktor Orbán despre situație: „L-am informat pe premierul ungar despre primele elemente ale anchetei desfăşurate de autorităţile noastre militare şi poliţieneşti cu privire la ameninţarea la adresa acestei infrastructuri critice de gaze”. În acest stadiu, autoritățile nu au anunțat suspecți sau posibile motive. Pericol major: „ar fi putut amenința multe vieți” Vučić a precizat că explozibilii descoperiți ar fi putut provoca o tragedie: „Explozibilul ar fi putut ameninţa multe vieţi” și ar fi generat „daune semnificative conductei de gaz”. El a menționat existența unor „urme”, fără a oferi detalii suplimentare. Importanța strategică a conductei Balkan Stream Balkan Stream reprezintă o extensie a conductei TurkStream, care traversează Marea Neagră și asigură livrarea gazului rusesc către Serbia și Ungaria. Serbia depinde în mare măsură de această infrastructură, majoritatea gazului consumat provenind din Rusia, la prețuri mai mici decât cele de pe piața europeană. Serbia, între Uniunea Europeană și Rusia Deși este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei după invazia din Ucraina, fiind considerată în continuare un aliat apropiat al Kremlinului. Premierul ungar Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Aleksandar Vučić despre incident: „Autorităţile sârbe au găsit explozibili distructivi şi echipamentele necesare pentru activare la infrastructura critică de gaze care leagă Serbia şi Ungaria”. Acesta a anunțat și măsuri urgente: „O anchetă este în desfăşurare. Am convocat un consiliu extraordinar de apărare pentru această după-amiază”. Operațiune sub steag fals, acuzațiile opoziției Liderul opoziției maghiare, creditat în sondaje cu un avans uriaș în fața lui Orban, spune că la mijloc este o operațiune sub steag fals menită să îl ajute pe liderul Fidesz să recupereze teren electoral. Unii jurnaliști au spus chiar că Orban are de gând să instituie starea de urgență și să amâne alegerile de pe 12 aprilie. Péter Magyar a afirmat, într-o postare pe rețelele sociale: „De mai multe săptămâni primim semnale din mai multe surse că, după operațiunile anterioare de tip «steag fals» eșuate, din cauza prăbușirii susținerii partidului Fidesz, Viktor Orbán vrea să treacă o nouă limită, cu ajutor sârb și rusesc. Mai mulți au semnalat public că în Serbia, la conducta de gaz, se va întâmpla „accidental” ceva de Paște, cu o săptămână înainte de alegerile din Ungaria. Așa s-a și întâmplat. Îi solicit prim-ministrului să informeze de urgență opinia publică cu privire la evoluțiile situației și să mă invite la ședința Consiliului de Apărare, deoarece, indiferent cine a organizat această provocare, situația creată va trebui deja gestionată de guvernul TISZA. De asemenea, îi cer lui Viktor Orbán să înceteze (măcar pe durata sărbătorilor) să provoace panică și să pună în aplicare diversiuni concepute de consilierii săi ruși. Transmit și pe această cale că nu va putea împiedica alegerile de duminica viitoare. Nu va putea împiedica milioanele de maghiari să pună capăt celor mai corupte două decenii din istoria țării noastre. Încrederea oamenilor în serviciile maghiare a fost serios zdruncinată în ultimele săptămâni, din cauza seriei de infracțiuni ale serviciilor de informații care au ieșit la iveală. În mod justificat, maghiarii se tem că premierul aflat la final de mandat, urmând sfaturile agenților ruși, încearcă să creeze frică în rândul propriilor cetățeni prin operațiuni de tip „steag fals” din ce în ce mai agresive. Dacă Viktor Orbán și propaganda sa vor folosi această provocare în scop electoral, aceasta va reprezenta o recunoaștere deschisă că este vorba despre o operațiune de tip „steag fals” planificată dinainte. Guvernul TISZA va investiga, în cadrul unei anchete publice și cuprinzătoare, cine au fost comanditarii politici și executanții acestor infracțiuni împotriva statului. Sub guvernul TISZA, în Ungaria vor exista din nou ordine, pace, siguranță și dezvoltare. Cultura „să vă fie frică!” promovată de Orbán va fi înlocuită de libertatea „nu vă temeți!”. Guvernul TISZA va fi capabil să asigure securitatea Ungariei în cadrul Uniunii Europene și al NATO – acele alianțe pe care Fidesz și Mi Hazánk intenționează să le părăsească. Vă doresc tuturor sărbători de Paște liniștite și pline de iubire! Adevărul și iubirea înving întotdeauna.”

Artemis 2, fața ascunsă a Lunii (sursa: Facebook/NASA - National Aeronautics and Space Administration)
Eveniment

Misiunea Artemis 2: astronauții NASA văd pentru prima dată fața ascunsă a Lunii

Astronauții din misiunea Artemis 2 a NASA își continuă duminică drumul spre Lună, reușind deja să observe regiuni care nu au mai fost văzute niciodată direct de ochiul uman. Potrivit agenției spațiale americane, misiunea a parcurs deja aproximativ „două treimi” din distanța până la satelitul natural al Pământului. „Am văzut fața ascunsă a Lunii” Astronauta Christina Koch a descris experiența ca fiind una unică: Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Am putut vedea pentru prima dată fața ascunsă a Lunii și a fost pur și simplu spectaculos”, a declarat aceasta, explicând că Luna le-a apărut complet diferită față de imaginile cunoscute până acum: „Nu era Luna cu care eram obișnuiți. Așa că am scos datele noastre de cartografiere lunară, am comparat imaginile și ne-am spus: «Iată fața ascunsă». Este ceva ce nu am mai văzut vreodată până acum'.” „Marele Canion al Lunii” surprinde echipajul Astronauții au reușit să observe detalii geologice impresionante, inclusiv o formațiune descrisă drept „Marele Canion al Lunii”: „Niciun ochi uman nu văzuse cu adevărat acest crater până astăzi, când am avut privilegiul să-l vedem.” Entuziasmul echipajului este evident, iar imaginile capturate vor fi publicate în perioada următoare: „Abia așteptăm să vă arătăm mai multe imagini când ne vom apropia de Lună”, a adăugat Christina Koch. Imagini pe care nici misiunile Apollo nu le-au surprins Cei patru astronauți – trei americani și un canadian – beneficiază de o perspectivă mai amplă decât echipajele din programul Apollo program. John Honeycutt, oficial NASA, a subliniat importanța momentului: „Reliefuri lunare pe care ochiul uman nu le văzuse niciodată până ieri.” „Doar imaginile capturate de roboți arătaseră această regiune a Lunii.” Altitudine mai mare și vedere completă asupra Lunii Spre deosebire de misiunile Apollo, care zburau la aproximativ 110 km de suprafața Lunii, Artemis 2 se menține la circa 6.400 km altitudine. Această diferență le permite astronauților să observe întreaga suprafață lunară, inclusiv regiunile polare, oferind o perspectivă panoramică fără precedent. „Luna tot crește”: apropierea de destinație Astronautul canadian Jeremy Hansen a descris emoția momentului: „În această dimineață, vedeam jumătate din Pământ, apoi l-am văzut în întregime, iar apoi a dispărut”, în timp ce „Luna tot crește”. „Este exaltant. Ea este destinația noastră.” Survolul Lunii, momentul-cheie al misiunii Artemis 2 Echipajul nu va aseleniza, ci va survola Luna, trecând inclusiv prin spatele feței ascunse, înainte de a reveni pe Pământ. Aterizarea este programată pentru 10 aprilie. În timpul acestui survol, astronauții vor realiza observații directe și vor documenta zone necunoscute până acum. Observații esențiale pentru viitoarele misiuni lunare După peste doi ani de pregătire, echipajul va analiza formațiunile geologice și va transmite date esențiale cercetătorilor NASA. Aceste informații vor contribui la înțelegerea geologiei Lunii și la pregătirea viitoarelor misiuni cu echipaj uman. Misiunea Artemis 2, transmisă în direct către întreaga lume NASA a deschis această misiune publicului larg prin transmisiuni live, imagini realizate chiar de astronauți și interviuri din spațiu. Singura întrerupere va avea loc timp de 40 de minute, atunci când capsula Orion va trece în spatele Lunii și va pierde legătura cu Pământul. „Cel mai frumos moment”: emoția unui comandant aflat în spațiu Comandantul misiunii, Reid Wiseman, a oferit o perspectivă personală asupra experienței: „Suntem acolo sus, suntem atât de departe și totuși, pentru o clipă, mi-am regăsit mica mea familie, iar acesta a fost cel mai frumos moment din toată viața mea.” Spre Lună și mai departe: planurile NASA pentru următorii ani Misiunea Artemis 2 este un test crucial pentru revenirea oamenilor pe Lună. NASA își propune o aselenizare în 2028, urmată de dezvoltarea unei baze lunare și pregătirea misiunilor către Marte. Programul implică tehnologii dezvoltate inclusiv de companiile SpaceX și Blue Origin, însă experții avertizează că întârzierile sunt posibile, deoarece modulul lunar nu este încă finalizat.

Starea lui Mircea Lucescu s-a agravat (sursa: Facebook/Federația Română de Fotbal)
Eveniment

Starea lui Mircea Lucescu s-a agravat: transfer de urgență la Terapie Intensivă

Starea de sănătate a antrenorului Mircea Lucescu (80 de ani) s-a înrăutățit, acesta fiind transferat de urgență în secția de Anestezie și Terapie Intensivă, potrivit unui comunicat transmis duminică dimineață de Spitalul Universitar de Urgență București. Comunicat oficial: evoluție medicală îngrijorătoare Reprezentanții Spitalul Universitar de Urgență București au oferit detalii despre evoluția stării pacientului, subliniind agravarea simptomelor cardiace: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „Sâmbătă, pe parcursul serii, pacientul a repetat aritmiile cardiace importante, prompt tratate de către echipa de gardă din secția de cardiologie. Duminică, în cursul nopții, aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament. Starea pacientului s-a înrăutățit, necesitând transferul în secția de Anestezie și Terapie Intensivă. În prezent, nu sunt elemente noi de evoluție. Vom reveni public dacă situația va impune acest lucru. Facem apel la respectul tuturor pentru intimitatea și demnitatea oricărui pacient internat în SUUB.” Internare de urgență după un incident medical Mircea Lucescu a fost internat de urgență la finalul săptămânii trecute, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice a echipei naționale. Intervenția rapidă a medicilor a fost esențială în stabilizarea inițială a stării sale. Diagnosticul medicilor: infarct miocardic acut Potrivit medicilor, antrenorul a suferit un infarct miocardic acut, un eveniment medical grav care necesită monitorizare și tratament intensiv. Specialiștii au precizat că episodul a apărut pe fondul unui stres intens, generat de ratarea calificării la Cupa Mondială FIFA 2026. Meciul cu Turcia și presiunea asupra echipei Starea de sănătate a lui Mircea Lucescu s-a deteriorat după înfrângerea suferită de echipa națională în fața Turcia, rezultat care a dus la ratarea calificării la turneul final. Acest context tensionat ar fi contribuit la declanșarea problemelor cardiace. Evoluție incertă și apel la discreție Reprezentanții Spitalul Universitar de Urgență București au transmis că, pentru moment, nu există alte informații privind evoluția stării pacientului, dar vor reveni cu actualizări dacă situația o va impune. Totodată, aceștia au făcut apel la respectarea intimității pacientului, subliniind importanța demnității în astfel de momente sensibile.

Report la Joker, peste 12 milioane de euro (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Report uriaș la Joker: peste 12 milioane de euro în joc la tragerile loto de duminică

Loteria Română anunță reporturi consistente la principalele jocuri loto, înaintea tragerilor de duminică. Cel mai mare premiu este pus în joc la Joker, unde suma depășește 62,11 milioane de lei (peste 12,18 milioane de euro). Joker, marele premiu al weekendului La Joker, categoria I înregistrează un report de peste 62,11 milioane de lei, în timp ce la categoria a II-a premiul acumulat este de peste 124.100 de lei (peste 24.300 de euro). Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Aceste sume transformă Joker în principalul punct de atracție pentru jucători în această perioadă. Noi trageri loto după mii de câștiguri acordate Duminică vor avea loc noi trageri pentru jocurile: Loto 6/49 Noroc Joker Noroc Plus Loto 5/40 Super Noroc La extragerile de joi, Loteria Română a acordat peste 27.100 de câștiguri, în valoare totală de peste 1,92 milioane de lei. Reporturi importante și la Loto 6/49 și Noroc La Loto 6/49, categoria I are un report de peste 11,96 milioane de lei (peste 2,34 milioane de euro). La jocul Noroc, reportul cumulat depășește 5,6 milioane de lei (peste 1,09 milioane de euro), menținând interesul ridicat al participanților. Premii în creștere și la Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc Și celelalte jocuri loto vin cu premii atractive: Noroc Plus – report de peste 85.200 de lei la categoria I Loto 5/40 – report cumulat de peste 219.100 de lei (peste 42.900 de euro) Super Noroc – report cumulat de peste 143.200 de lei (peste 28.000 de euro)

Peste 11.000 de firme închise în doar două luni (sursa: Pexels/www.kaboompics.com)
Economie

Creștere alarmantă a firmelor dizolvate în 2026: peste 11.000 de companii închise în doar două luni

Numărul firmelor dizolvate în România a înregistrat o creștere semnificativă în primele două luni din 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, au fost înregistrate 11.066 de dizolvări, în creștere cu 38,31% față de aceeași perioadă din 2025, când se consemnau 8.001 firme închise. București și marile județe, în topul dizolvărilor Cele mai multe firme dizolvate au fost raportate în București, unde 2.117 companii și-au încetat activitatea, în creștere cu 45,1% față de primele două luni din 2025. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan În topul județelor afectate se mai află: Cluj – 621 firme dizolvate (plus 40,50%) Ilfov – 523 firme (plus 56,12%) Constanța – 498 firme (plus 61,69%) Timiș – 494 firme (plus 44,87%) Iași – 426 firme (plus 39,22%) Județele cu cele mai puține dizolvări de firme La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost înregistrate în: Mehedinți – 39 firme (minus 35%) Ialomița – 54 firme (plus 45,95%) Călărași – 64 firme (plus 23,08%) Covasna – 65 firme (plus 47,73%) Giurgiu – 82 firme (plus 17,14%) Teleorman – 89 firme (plus 30,88%) Creșteri spectaculoase în anumite județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Gorj – plus 78,76% Galați – plus 73,15% Mureș – plus 72,88% Dolj – plus 71,3% În schimb, scăderi ale numărului de dizolvări s-au înregistrat doar în câteva județe: Mehedinți – minus 35% Buzău – minus 4,11% Vrancea – minus 2,11% Comerțul, cel mai afectat sector Domeniul de activitate cel mai afectat de dizolvări rămâne comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest sector au fost raportate 2.074 de firme dizolvate la nivel național, în creștere cu 5,23% față de perioada similară din 2025. Alte domenii vulnerabile: servicii profesionale și construcții Conform datelor Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, și alte sectoare importante au fost afectate: Activități profesionale, științifice și tehnice – 846 firme dizolvate (plus 17,66%) Construcții – 775 firme dizolvate (plus 1,44%) Situația din februarie 2026 Doar în luna februarie 2026, au fost înregistrate 5.663 de dizolvări de firme. Cele mai multe cazuri au fost raportate în: București – 1.119 firme Cluj – 348 firme Ilfov – 288 firme Iași – 246 firme Timiș – 246 firme Creșterea accelerată a numărului de firme dizolvate reflectă presiunile economice din mediul de afaceri și indică o dinamică îngrijorătoare pentru antreprenoriatul românesc în 2026.

Drone ucrainene avariază conductă petrolieră rusă (sursa: radiomolodva.md)
Internațional

Atac ucrainean în nordul Rusiei: conductă petrolieră avariată în apropiere de Primorsk

O conductă petrolieră situată în apropierea portului Primorsk, aflat în vecinătatea graniței cu Finlanda, a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene. Anunțul a fost făcut duminică dimineață de autoritățile ruse. Declarația oficială: pagube confirmate, dar fără detalii Guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat atacul pe Telegram, fără a da detalii despre amploarea sau natura pagubelor. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk.” Sistemele anti-aeriene ruse, în alertă Potrivit autorităților ruse, apărarea anti-aeriană a reușit să distrugă 19 drone implicate în atac. Oficialii au precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incidentului. O zonă strategică: între Finlanda și Sankt Petersburg Portul Primorsk este situat într-o zonă strategică, între granița cu Finlanda și importantul centru urban Sankt Petersburg. Nu este primul incident de acest tip. În luna martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil din zonă, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a fost vizată în repetate rânduri de atacuri ucrainene, aceasta nu reprezintă un front major în conflictul dintre Rusia și Ucraina, început în februarie 2022.

1,7 milioane de români sărbătoriți de Florii (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica de Florii. Cele mai populare prenume

Peste 1,7 milioane de români își celebrează onomastica de Florii, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numărul total al celor sărbătoriți este de 1.774.826. Dintre aceștia, majoritatea sunt femei, 1.169.568, în timp ce 605.258 sunt bărbați care poartă nume inspirate din flori. Cele mai frecvente nume de flori în România În rândul femeilor, cel mai întâlnit prenume este Florentina, purtat de 134.696 de persoane. Urmează Viorica, cu 125.495, și Liliana, cu 99.514. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Lista este completată de nume precum Anemona, Angela, Angelica, Brândușa, Crina, Dalia, Gențiana, Gherghina, Hortensia, Narcisa sau Steluța, fiecare evocând delicatețea și simbolistica lumii florale. La bărbați, clasamentul este dominat de Florin, purtat de 343.630 de români. Pe următoarele poziții se află Viorel, cu 131.260 de sărbătoriți, și Florian, cu 50.947. Alte nume întâlnite sunt Bujor, Crin, Mugurel, Mărgărit, Narcis sau Trandafir. Semnificația religioasă a Floriilor Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc în această zi Intrarea Domnului în Ierusalim, un moment cu o profundă încărcătură spirituală. Potrivit tradiției Bisericii, acesta este singurul moment din viața pământească în care Iisus Hristos acceptă să fie aclamat ca Împărat. Intrarea Sa în Ierusalim are loc în împlinirea profețiilor din Vechiul Testament, pentru a fi recunoscut drept Mesia, Mântuitorul lumii. Mulțimea îl întâmpină cu ramuri de finic și măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”, expresie a credinței că Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea. Prin această intrare solemnă, este anticipată biruința asupra morții și speranța Învierii, care va urma. Originea și evoluția sărbătorii Primele mențiuni despre sărbătoarea Floriilor datează din secolul al IV-lea. Sărbătoarea este evocată de personalități precum Sfântul Epifanie și de pelerina apuseană Egeria, care descrie modul în care era celebrată la Ierusalim. De asemenea, mari părinți ai Bisericii – Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie și Sfântul Chiril al Alexandriei – au lăsat predici memorabile dedicate acestei zile. În trecut, această duminică mai era cunoscută și sub denumirea de „Duminica aspiranților”, când catehumenii cereau să fie primiți la botez, dar și „Duminica grațierilor”, deoarece împărații acordau iertări în cinstea ei. Tradiții și obiceiuri de Florii Una dintre cele mai răspândite tradiții este sfințirea ramurilor de salcie. Credincioșii le duc la biserică, iar apoi le așază la icoane, ferestre sau uși, considerând că acestea protejează locuința de rele. Salcia simbolizează fertilitatea și renașterea naturii și amintește de ramurile cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. În unele zone ale țării, oamenii se încing cu ramuri de salcie, în credința că vor fi feriți de boli și vor avea parte de sănătate tot anul. Apicultorii folosesc aceste ramuri pentru a înconjura stupii, iar gospodarii le îngroapă în pământ, convinși de puterea lor protectoare. O legendă populară spune că salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului, după ce s-a transformat într-o punte pentru a o ajuta să traverseze un râu. De unde vine denumirea de „Florii” Denumirea populară a sărbătorii provine de la Flora, zeița romană a florilor și a primăverii. În timp, această tradiție s-a suprapus peste semnificația creștină a Intrării Domnului în Ierusalim. În folclor există și obiceiuri mai puțin cunoscute, precum arderea mugurilor de salcie în timpul furtunilor, pentru a alunga norii și grindina. Dezlegarea la pește și începutul Săptămânii Patimilor Floriile marchează un moment important în Postul Paștelui: este ziua în care credincioșii au dezlegare la pește. Totodată, această sărbătoare deschide Săptămâna Patimilor. Începând din seara de duminică, în biserici sunt oficiate deniile – slujbe speciale care rememorează ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, până la momentul Învierii.

Pilot american, salvare spectaculoasă din Iran (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

Pilot american recuperat din Iran, după o intervenție fără precedent în istoria militară americană

Cel de-al doilea pilot american al cărui avion s-a prăbușit în Iran a fost salvat de armata SUA și se află acum în siguranță. Anunțul a fost făcut duminică de președintele Donald Trump, care a descris intervenția drept una dintre cele mai spectaculoase operațiuni de salvare din istoria militară americană. Operațiune de salvare fără precedent Într-un amplu mesaj pe rețeaua Truth Social, președintele Donald Trump a detaliat salvarea pilotului american: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „L-AM SALVAT! Dragi americani, în ultimele ore, armata Statelor Unite a realizat una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni de CĂUTARE ȘI SALVARE din istoria SUA, pentru unul dintre incredibilii noștri ofițeri membri ai echipajului, care este, de asemenea, un colonel foarte respectat, și despre care sunt încântat să vă anunț că acum este ÎN SIGURANȚĂ ȘI NEVĂTĂMAT! Acest războinic curajos se afla în spatele liniilor inamice, în munții periculoși ai Iranului, fiind vânat de inamicii noștri, care se apropiau din ce în ce mai mult cu fiecare oră, dar nu a fost niciodată cu adevărat singur, deoarece Comandantul său Suprem, Secretarul Apărării, Președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major și camarazii săi de luptă i-au monitorizat locația 24 de ore din 24 și au planificat cu atenție salvarea lui. La ordinul meu, armata SUA a trimis zeci de aeronave, echipate cu cele mai letale arme din lume, pentru a-l recupera. A suferit răni, dar va fi bine. Această operațiune miraculoasă de CĂUTARE ȘI SALVARE se adaugă unei salvări reușite a unui alt pilot curajos, ieri, pe care nu am confirmat-o, deoarece nu am vrut să punem în pericol cea de-a doua operațiune de salvare. Este pentru prima dată în memoria militară când doi piloți americani au fost salvați, separat, în adâncul teritoriului inamic. NU VOM LĂSA NICIODATĂ ÎN URMĂ NICIUN LUPTĂTOR AMERICAN! Faptul că am reușit să ducem la bun sfârșit ambele operațiuni fără ca NICIUN american să fie ucis sau nici măcar rănit demonstrează încă o dată că am obținut o dominație aeriană totală și superioritate asupra cerului Iranului. Acesta este un moment de care TOȚI americanii, republicani, democrați și toți ceilalți, ar trebui să fie mândri și în jurul căruia ar trebui să se unească. Avem cu adevărat cea mai bună, cea mai profesionistă și cea mai letală armată din istoria lumii. DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE AMERICA, DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE TRUPELE NOASTRE ȘI PAȘTE FERICIT TUTUROR!" Contextul prăbușirii și primele informații Forțele iraniene și americane căutau încă de vineri echipajul primului avion de vânătoare american prăbușit în Iran de la începutul conflictului. Armata iraniană a susținut că a doborât un avion de tip F-15E Strike Eagle, însă informațiile nu au fost confirmate oficial de partea americană. Presa din SUA a relatat că unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, lucru confirmat ulterior de președintele american. Reacția Iranului și tensiunile persistente De partea cealaltă, agenția de știri iraniană Tasnim News Agency, citând Gardienii Revoluției, a susținut că o aeronavă americană implicată în operațiunile de căutare a fost „distrusă”, fără a oferi detalii suplimentare. Washingtonul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind aceste afirmații. Bilanțul conflictului: pierderi în regiune De la începutul războiului, niciun soldat american nu a fost ucis sau capturat pe teritoriul iranian. Cu toate acestea, 13 militari americani și-au pierdut viața în Kuweit, Arabia Saudită și Irak, pe fondul escaladării conflictului regional.

Italia, zboruri afectate de lipsa combustibilului (sursa: Facebook/Milan Airports)
Internațional

Criză de combustibil din ce în ce mai acută: restricții de zbor pe aeroporturile din Italia

Patru aeroporturi importante din nordul Italiei – Milano Linate, Veneția Marco Polo, Bologna și Treviso – vor introduce restricții privind aprovizionarea cu combustibil pentru zborurile comerciale. Măsura este valabilă până pe 9 aprilie și vine în contextul unei „disponibilități limitate” de combustibil furnizat de Air BP Italia. Jet A1, combustibilul afectat de limitări Problemele vizează în mod direct aprovizionarea cu Jet A1, un tip de kerosen utilizat pe scară largă în aviația civilă. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Acesta este esențial atât pentru aeronavele comerciale, cât și pentru cele care operează pe baze aeriene sau aeroporturi internaționale. Restricțiile ridică îngrijorări în industrie, având în vedere rolul crucial al acestui combustibil în operarea zborurilor regulate. Companiile aeriene, puse în gardă Situația a fost comunicată printr-o serie de notificări oficiale către navigatori (NOTAM). Acestea avertizează operatorii aerieni că realimentarea aeronavelor aflate în contract cu Air BP Italia va fi limitată în perioada menționată. Aceste notificări sunt esențiale pentru planificarea zborurilor și pot influența rutele, timpii de escală și strategiile de alimentare ale companiilor aeriene. Priorități la alimentare: cine are întâietate Pentru a menține funcționarea serviciilor critice, autoritățile au stabilit o ordine de prioritate în alimentarea cu combustibil. Astfel, vor avea prioritate: zborurile de ambulanță aeriană cursele oficiale zborurile pe distanțe lungi (peste 3 ore) În schimb, pentru restul operatorilor comerciali, aeroporturile din Veneția, Treviso și Bologna au impus o limită de maximum 2.000 de litri de combustibil per aeronavă. Recomandări pentru piloți: alimentare anticipată În cazul Aeroportul Marco Polo, autoritățile au emis o recomandare clară: piloții sunt sfătuiți să își calculeze și să își asigure suficient combustibil încă de la aeroportul de plecare pentru segmentele următoare de zbor. Această măsură vine în contextul în care un avion comercial mediu, precum Airbus A320 sau Boeing 737, consumă între 2.000 și 3.000 de litri de combustibil pe oră, ceea ce face ca limita impusă să fie una semnificativă pentru operațiunile standard. Cauze neclare, dar suspiciuni logistice Deși Air BP Italia nu a oferit explicații oficiale privind motivele acestor restricții, surse din industrie citate de presa locală indică posibile probleme logistice în lanțul de aprovizionare din nordul Italiei. În lipsa unor clarificări, companiile aeriene sunt nevoite să se adapteze rapid, ceea ce ar putea duce la întârzieri, modificări de rute sau costuri suplimentare.

Redeschiderea Ormuz, ultimatumul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump le amintește iranienilor că le-a dat un ultimatum care expiră luni. Tăcere la Teheran

Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, acordând un termen de 48 de ore pentru reluarea negocierilor cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global. Ultimatumul lui Trump Liderul american a reamintit Iranului că mai sunt 48 de ore până la expirarea ultimatumulu. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMUZ? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!", a scris Donald Trump pe platforma Truth Social. Strâmtoarea Ormuz, blocaj cu impact global Criza a început după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol la nivel mondial, în contextul conflictului din regiune. Această arteră strategică este vitală pentru economia globală, iar blocarea ei a generat îngrijorări majore pe piețele internaționale. 10 zile pentru conformare La data de 26 martie, Donald Trump a transmis un prim ultimatum către Teheran, oferind un termen de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii. Acesta a stabilit și un termen-limită clar: Ultimatumul a fost stabilit pentru "luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului". Amenințări directe: infrastructura Iranului, posibilă țintă În cazul în care Iranul nu respectă cerințele, liderul de la Casa Albă a avertizat asupra unor consecințe severe. Potrivit declarațiilor sale, Statele Unite ar putea viza infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centralele electrice, în cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată.

Scumpirea carburanților afectează bugetul (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Economie

Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce nici un beneficiu Guvernului, spune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu și blocajele în transportul de țiței din zona Golfului Persic vor avea efecte economice globale severe, inclusiv inflație în creștere și încetinirea economiei. De asemenea, Bolojan a susținut că nu există nici un beneficiu pentru Guvern în creșterea prețurilor la carburanți. Războiul din Iran afectează creșterea economică Premierul a afirmat, într-un mesaj public: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de ţiţei şi produse derivate către ţările lumii se simt atât pentru cetăţeni, cât şi pentru guverne. Aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari. Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem", Creșterea prețurilor la carburanți nu aduce beneficii bugetului Șeful Executivului a subliniat că statul român nu câștigă din scumpirea carburanților, în ciuda creșterii veniturilor din TVA. "Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi", a precizat acesta, explicând că veniturile suplimentare sunt mult mai mici decât impactul negativ asupra economiei. "Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (...) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar", a evidenţiat premierul. Măsuri pentru transportatori și agricultori Guvernul a intervenit pentru a limita efectele scumpirilor, în special în sectoarele-cheie ale economiei. "În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului", a punctat premierul. Pentru agricultură, sprijinul a fost extins: "Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării", a explicat Ilie Bolojan. Reducerea accizei la motorină: impact limitat, dar necesar Executivul a adoptat o reducere de 11% a accizei la motorină, echivalentul a 30 de bani pe litru. "Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii", a argumentat premierul. Taxă de solidaritate pentru companiile din energie Guvernul a decis și supraimpozitarea profiturilor excepționale din sectorul petrolier. "Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului", a declarat Ilie Bolojan. Premierul a concluzionat: "Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm". Guvernul nu pregătește alte măsuri pentru benzină Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că, în acest moment, nu există alte măsuri în lucru pentru reducerea impactului scumpirilor. "Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (...) Toate măsurile luate până acum - şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută - sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist", a explicat aceasta.

Rudele generalului Soleimani, arestate în SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

„Victoriile” SUA împotriva Iranului: nepoata și strănepoata generalului ucis Soleimani, deportate

Agenți federali americani le-au arestat pe nepoata și pe strănepoata generalului iranian Qassem Soleimani, ucis în 2020 la Bagdad, în urma unui atac cu dronă ordonat de președintele Donald Trump. Măsura vine după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. Departamentul de Stat: „au fost arestate de agenți federali” Autoritățile americane au confirmat intervenția printr-un comunicat oficial: Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan "Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Gărzilor Revoluţionare, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Instituția a precizat identitatea celor două persoane: „Hamideh Soleimani Afshar şi fiica ei se află acum în custodia Serviciului de Imigrări şi Control Vamal al SUA”. Acuzații grave: propagandă pro-iraniană Potrivit autorităților de la Washington, nepoata lui Qassem Soleimani este acuzată de susținere publică a regimului iranian. „În timp ce locuia în Statele Unite, ea a răspândit propaganda regimului iranian, a sărbătorit atacurile împotriva soldaţilor americani şi a siturilor militare americane din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem al Iranului, a denunţat America drept «Marele Satan» şi şi-a exprimat sprijinul neclintit pentru Garda Revoluţionară Iraniană, un grup desemnat drept terorist”, se arată în declaraţie. Interdicții pentru familia Larijani Departamentul de Stat a anunțat și o altă decizie similară. La începutul lunii aprilie, Marco Rubio a revocat statutul legal al lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, fiica lui Ali Larijani. Aceasta și soțul ei nu se mai află pe teritoriul SUA: „Fatemeh Ardeshir-Larijani şi soţul ei «nu mai sunt prezenţi în Statele Unite şi li se interzice orice intrare viitoare» pe teritoriul american”, a transmis Departamentul de Stat. Mesaj ferm al administrației americane Secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj dur privind politica administrației americane: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimurile teroriste antiamericane”, a scris acesta pe platforma X.

Centrala nucleară Bushehr atacată, ruși evacuați (sursa: iaea.org)
Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Vaccinurile Pfizer, România și Polonia (sursa: Pexels/Nataliya Vaitkevich)
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră