luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6512 articole
Ramona Emilian

Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
CNA amendează România TV cu 150.000 de lei (sursa: Facebook/Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Eveniment

România TV, amendată de CNA cu 150.000 de lei: sancțiuni pentru manipulare și acuzații fără probe

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancționat postul România TV cu amenzi în valoare totală de 150.000 de lei, în urma constatării unor încălcări repetate ale legislației audiovizuale privind informarea corectă, imparțialitatea, echilibrul și respectarea principiului audiatur et altera pars. Decizia a fost luată în ședință publică, după analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite de instituție. Amendă de 100.000 de lei pentru titluri și dezbateri cu caracter manipulator Cea mai mare sancțiune, 100.000 de lei, a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și b), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Raportul de monitorizare a vizat emisiuni de știri și dezbateri difuzate în 14 și 28 decembrie 2025, în cadrul cărora au fost afișate titluri considerate de CNA ca fiind dezechilibrate și lipsite de rigoare jurnalistică, precum: „Operațiune de tip paramilitar ca o lovitură de stat” „Criminali, drogați și interlopi – alături de reziști” „Documentul organizării pentru lovitură de stat” „Anaconda lui Coldea organizează atacul împotriva justiției” Amendă de 50.000 de lei pentru ediții informative din noiembrie 2025 O a doua sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a fost aplicată pentru emisiuni informative difuzate în 2, 16 și 29 noiembrie 2025, fără respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului. În ediția din 2 noiembrie 2025 a emisiunii „Știrile România TV”, CNA a semnalat titluri precum: „Lazarus concubinaj politic cu Ancuța trădătoarea” „Circarii care compromit mișcarea suveranistă” „Înregistrări: Anca și Simion îl fac nebun pe Georgescu” De asemenea, Consiliul a reținut afirmații ale moderatorului care prezentau o viziune unilaterală și acuzatoare asupra contextului politic, fără a oferi contrapuncte sau surse alternative. În ediția din 29 noiembrie 2025 au fost afișate titluri alarmiste precum: „Urmează: Naționalizarea proprietăților și a economiilor” „Documentul loviturii pregătite populației” Somație publică pentru emisiunea „România te vede” CNA a emis și o somație publică pentru emisiunea „România te vede”, difuzată la 1 noiembrie 2025, pentru încălcarea art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului. Printre titlurile sancționate se numără: „Scandalul debarcării lui Ilie Bolojan, gruparea ilegitimă zguduită” „Scandalul debarcării lui Bolojan, înregistrări de la Cotroceni” În aceeași ședință, CNA a decis emiterea unei decizii de intrare în legalitate, cu termen de 30 de zile, pentru un spot TV aferent campaniei de promovare a Dr. Max, care nu respectă prevederile art. 153 alin. (2) din Codul audiovizualului. Ordin CNA privind conținut ilegal pe TikTok Consiliul a hotărât, de asemenea, emiterea unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru un material video de 4 minute și 15 secunde identificat pe platforma TikTok, publicat pe profilul rara444085. Materialul, care o viza pe jurnalista Emilia Şercan, încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului. Amendă de 10.000 de lei pentru Olt TV În urma rapoartelor întocmite de Direcția Control, CNA a decis aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei postului Olt TV, pentru încălcarea art. 43 alin. (2) din Codul audiovizualului. Sancțiunea vizează emisiunile „Reporter 24” (edițiile din 17 noiembrie, 15 decembrie și 22 decembrie 2025) și „Imperativ” din 4 decembrie 2025. Textele integrale ale deciziilor de sancționare, ale deciziei de intrare în legalitate și ale ordinului privind conținutul ilegal vor fi disponibile pe site-ul oficial al CNA, în secțiunea dedicată, după redactare și comunicarea acestora către părțile vizate.

Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro către proprietari cu legături politice

Instanțele, parchetele, autoritățile aflate în subordinea Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, potrivit unei investigații publicate de Public Record. În unele situații, sumele ajung la proprietari cu probleme penale sau la persoane cu legături politice. Registrul Comerțului, peste trei milioane de euro pentru sedii Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile sale din întreaga țară, potrivit datelor citate în anchetă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Înalta Curte de Casație și Justiție plătește anual peste două milioane de euro pentru un singur sediu temporar, una dintre cele mai mari cheltuieli de acest tip din sistemul judiciar. Curtea de Apel București, în topul cheltuielilor Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în clasamentul chiriilor, cu peste un milion de euro plătiți anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă. Potrivit investigației, ministrul Justiției nu a prezentat un plan multianual de investiții care să reducă pe termen lung aceste cheltuieli și să degreveze bugetul de stat de costuri recurente ridicate. DNA, DIICOT și parchetele locale, milioane de euro pe chirii Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2,7 milioane de euro pentru spații închiriate. Clădirea din zona Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, costă aproximativ 74.000 de euro pe lună. Imobilul aparține firmei Geres Real Estate, administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac. DNA Constanța și sediul din apropierea plajei Sediul DNA Constanța este amplasat în apropierea plajei Neversea și presupune o chirie lunară de aproximativ 9.000 de euro, plătită către Chirața Borună, notar din Constanța. Aceasta a fost cercetată în mai multe dosare penale, toate soluționate cu netrimitere în judecată. DNA a transmis că are în vedere relocarea după finalizarea noului sediu, realizat prin intermediul Compania Națională de Investiții, și a precizat că existența unui dosar penal nu reprezintă un criteriu legal de excludere de la licitație. DIICOT Cluj și proprietar trimis în judecată Și sediul DIICOT Cluj este închiriat de la un proprietar cu probleme penale. Sorin Dănăilă și soția sa încasează lunar aproximativ 7.000 de euro. Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită, fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați. În 2020, acesta a candidat pentru un mandat de parlamentar din partea Partidul Național Liberal. Legături politice și în cazul Craiovei O situație similară este semnalată și în Craiova. Sediul Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este închiriat cu puțin peste 7.000 de euro lunar. Chiria este plătită către firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea, fost candidat al Partidului Național Liberal la Primăria Craiova în 2016, care a demisionat ulterior din conducerea filialei locale a partidului.

Prințesa Sofia a Suediei, întâlniri cu Epstein (sursa: Facebook/Kungahuset)
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: primele declarații ale prințesei Sofia

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

Acces aproape nelimitat al copiilor la internet (sursa: Facebook/Salvați Copiii România)
Eveniment

Aproape 80% dintre copiii din România au acces nelimitat la internet, fără control parental (studiu)

Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental se accentuează pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, arată rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii România la finalul anului 2025. Profiluri publice și contact frecvent cu persoane necunoscute Potrivit datelor transmise de organizație, expunerea identității digitale a copiilor este îngrijorătoare. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, fapt care facilitează contactul cu persoane necunoscute. Aproape jumătate dintre copii au fost abordați de străini în mediul online, iar circa 30% dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Conținut traumatizant și cyberbullying, fenomene larg răspândite Impactul emoțional al utilizării necontrolate a internetului este semnificativ. Peste două treimi dintre copii declară că au fost expuși unor conținuturi traumatizante sau înfricoșătoare, iar 60% spun că au fost martori ai unor episoade de cyberbullying. Cu toate acestea, în fața situațiilor de risc, majoritatea copiilor aleg să ignore problema, iar doar 5% apelează la sprijinul unui adult. Timp excesiv petrecut online și lipsa limitelor Studiul arată că peste 70% dintre copii petrec minimum trei ore zilnic pe internet, ceea ce crește riscul de expunere la situații periculoase. În același timp, 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate, iar 24% dintre copii recunosc că ascund sau au ascuns activitatea online de părinți. Publicitate nocivă și provocări periculoase Majoritatea copiilor sunt expuși publicității la substanțe interzise minorilor, precum alcoolul, nicotina sau anumite medicamente, în special adolescenții mai mari. Deși puțini declară că au achiziționat astfel de produse online, datele indică dificultăți reale de control al accesului. Totodată, 60% dintre copii spun că au văzut provocări periculoase („challenge-uri”) în mediul online, iar o parte dintre aceștia participă activ la astfel de trenduri riscante. Recomandări pentru autorități și platforme digitale Salvați Copiii România solicită măsuri legislative și administrative urgente, care să includă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru minorii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Organizația cere, de asemenea, sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în curriculumul școlar. Siguranța copiilor online, prioritate de politică publică Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie–decembrie 2025, pe un eșantion de copii cu vârste între 12 și 17 ani. Concluziile indică necesitatea tratării siguranței minorilor online ca o prioritate de politică publică. Salvați Copiii România solicită autorităților din domeniul educației, protecției copilului și reglementării mediului digital să dezvolte și să implementeze măsuri coerente de prevenție, educație digitală și intervenție, adaptate realităților actuale ale utilizării internetului de către copii. De asemenea, platformele sociale sunt îndemnate să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare, astfel încât mediul online să nu normalizeze riscul ca parte a experienței digitale a copiilor.

Accident pe A1, camion cu sulfat de amoniu implicat (sursa: Facebook/ISU Hunedoara)
Eveniment

Accident grav pe autostrada A1: un camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune

Circulația pe Autostrada A1 Sibiu–Timișoara, în zona localității Șoimuș, a fost restricționată marți, timp de câteva zeci de minute, în urma unui accident rutier în care au fost implicate două camioane, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara. Camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune Potrivit autorităților, unul dintre camioanele implicate în accident transporta aproximativ 23 de tone de sulfat de amoniu. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În urma impactului, produs pe sensul de mers Sibiu–Timișoara, mai mulți saci care conțineau substanța chimică s-au deteriorat, iar o parte din încărcătură a ajuns pe carosabil. Măsuri de siguranță și restricții de trafic Pentru protejarea participanților la trafic, pompierii au instituit imediat un perimetru de siguranță de minimum 300 de metri. Circulația a fost restricționată temporar, iar la fața locului au fost create două dispozitive de protecție. Concomitent, a fost anunțată Garda de Mediu, iar autoritățile au analizat soluții alternative pentru preluarea și gestionarea în siguranță a încărcăturii de sulfat de amoniu. Șoferii nu au fost răniți Reprezentanții ISU Hunedoara au precizat că șoferii celor două camioane nu au fost răniți și nu se află în pericol. De asemenea, nu au fost semnalate scurgeri de combustibil pe carosabil. Intervenție amplă a pompierilor și echipajelor SMURD La locul accidentului au intervenit 24 de pompieri militari de la detașamentele Deva și Orăștie, cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială pentru munca operativă și două ambulanțe SMURD. Traficul rutier pe autostrada A1 a fost reluat pe ambele sensuri de mers în jurul orei 13:45, după finalizarea operațiunilor de curățare a carosabilului și îndepărtarea materialului împrăștiat pe drum.

Percepția corupției, România, sub state africane (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

România, sub state africane în privința percepției corupției și în ultimele trei din Europa

Corupția continuă să se adâncească la nivel mondial, inclusiv în democrațiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului politic, arată Transparency International în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2025. Raportul evidențiază stagnarea sau regresul eforturilor anticorupție în numeroase state, inclusiv în Europa. România, sub media democrațiilor fragile România a obținut un scor de 45 de puncte din 100 în IPC 2025, situându-se sub media democrațiilor fragile, care este de 47 de puncte. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit Transparency International, scorul României a stagnat în ultimul deceniu, cu doar un punct peste nivelul din 2012, menținând țara printre ultimele trei state din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Ungaria. Europa stagnează, în timp ce alte state evoluează divergent La nivel european, media UE rămâne la 62 de puncte, fără progrese semnificative în ultimii zece ani. În schimb, raportul notează evoluții contrastante în rândul statelor membre: Grecia și Estonia au înregistrat creșteri importante ale scorului IPC, în timp ce Ungaria și Polonia au cunoscut scăderi accentuate. Ce măsoară Indicele de Percepție a Corupției Indicele de Percepție a Corupției evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, pe baza a 13 surse independente. Scorurile variază de la 0, care indică un nivel foarte ridicat de corupție, la 100, care semnifică absența acesteia. Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte, în timp ce democrațiile fragile se situează mult sub acest prag. De ce stagnează sau scad scorurile anticorupție Transparency International arată că îmbunătățirile pe termen lung sunt corelate cu reforme consistente, instituții solide și consens politic pentru integritate. În schimb, scorurile slabe sunt asociate cu politizarea justiției, slăbirea mecanismelor de control democratic, influența excesivă asupra procesului politic și lipsa protecției pentru spațiul civic și libertatea presei. Impactul corupției asupra societății Organizația avertizează că efectele corupției sunt profunde și vizibile în patru domenii-cheie: justiția și statul de drept, democrația și integritatea politică, spațiul civic și libertatea presei, precum și accesul la serviciile publice. În toate aceste arii, corupția erodează încrederea publică și adâncește dezechilibrele de putere. Leadership și instituții independente, esențiale pentru Europa În contextul marcat de războiul din Ucraina, tensiuni geopolitice și creșterea extremismului, Transparency International subliniază că Europa are nevoie urgentă de leadership eficient și de instituții independente puternice, capabile să apere standardele de integritate și interesul public. În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anticorupție, menită să armonizeze legislațiile penale ale statelor membre și să instituie o politică de toleranță zero. Transpunerea directivei reprezintă, potrivit Transparency International, o oportunitate majoră pentru România de a lansa reforme ambițioase, cu obiectivul de a atinge un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2030. Reformele necesare pentru recâștigarea încrederii Organizația recomandă consolidarea instituțiilor anticorupție, stabilitatea conducerii acestora și eliminarea presiunilor politice. Sunt menționate explicit necesitatea stabilirii conducerii Agenția Națională de Integritate, asigurarea stabilității Direcția Națională Anticorupție și întărirea capacității ANABI. Printre prioritățile legislative indicate pentru 2026 se numără transparența declarațiilor de avere, clarificarea infracțiunilor de corupție, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în achizițiile publice și combaterea spălării banilor printr-un cadru legislativ coerent. Combaterea politizării și a dezinformării În final, Transparency International avertizează că instrumentalizarea politică a luptei anticorupție și dezinformarea privind procedurile judiciare subminează atât încrederea publică internă, cât și credibilitatea externă a României. Combaterea corupției poate fi eficientă și durabilă doar printr-un angajament onest, coerent și lipsit de dublu standard din partea tuturor actorilor societali.

Artiștii, revoltați de normele de pontare (sursa: Facebook/Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi)
Eveniment

Din ce în ce mai mulți artiști, revoltați de normele de pontare cerute de ministrul Culturii

Tot mai mulți artiști angajați în instituțiile publice de spectacole contestă noile reguli de pontare impuse de Ministerul Culturii, care prevăd un program de lucru de opt ore pe zi și evidențierea strictă a timpului de muncă. Artiștii, revoltați de normele de pontare Măsurile sunt cuprinse în „Instrucțiunile privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă”, document publicat în urma unei recomandări formulate de Curtea de Conturi a României în decembrie 2023. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Artiștii din Iași au reacționat dur, susținând că normarea activității artistice este jignitoare și incompatibilă cu procesul de creație. Aceștia avertizează că noile reguli nu fac decât să adâncească birocratizarea în instituțiile de cultură și să afecteze actul artistic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Adeverințele pentru pensie pot costa și până la 1.000 de euro (tarifele Arhivelor Naționale)

În 2026, românii care își pregătesc dosarul de pensie pot ajunge să plătească sume considerabile pentru adeverințele necesare obținerii drepturilor de pensie, potrivit tarifelor stabilite de Arhivele Naționale. Adeverințele de pensie pot costa 1.000 euro Costurile diferă în funcție de perioada de muncă verificată și de tipul documentelor solicitate din arhivele fostelor locuri de muncă. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Un exemplu de calcul publicat de Ziarul de Iași arată că, pentru 20 de ani de activitate profesională, suma poate ajunge la 3.551 de lei. La acest cost se pot adăuga TVA-ul și eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor, ceea ce ridică nota finală la niveluri apropiate de 1.000 de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dosar penal, ascuns de un procuror (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Împrumut nedeclarat de 200.000 de euro al unui șef CFR, ascuns de un procuror

Un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a ținut timp de peste patru ani la sertar un dosar penal. Dosar penal ascuns de un procuror Dosarul îl viza pe liberalul Sorin Alexandru Trandafirescu, fost șef al regionalei CFR, care era cercetat pentru fals în declarații. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Ancheta viza faptul că, în perioada 2013–2020, acesta nu ar fi menționat în 15 declarații de avere un împrumut de 200.000 de euro acordat unei persoane fizice. După ani de tergiversări, procurorul a decis anul trecut renunțarea la urmărirea penală. Continuarea, în Ziarul de Iași

SUA, amenințare globală, cred mulți germani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Bolojan, săptămâni decisive pentru rămânerea la Guvern (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

Bolojan dă de înțeles că rămânerea sa la Guvern se va decide în următoarele săptămâni

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru a evalua dacă actuala coaliție de guvernare funcționează sau nu. Dinamica din coaliție, sub semnul testului politic Întrebat dacă are încredere că actuala coaliție poate livra rezultatele pentru care a fost creată, Bolojan a admis că dinamica internă ar putea fi îmbunătățită. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Potrivit acestuia, o cooperare mai eficientă ar avantaja atât România, cât și partidele implicate. „Rezultatele și minima coerență le vom testa în perioada următoare”, a afirmat premierul, subliniind că evaluarea nu va fi una teoretică, ci legată direct de decizii concrete. Bugetul și pachetele de reformă, probele de foc Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni Guvernul trebuie să prezinte bugetul, pachetul pentru administrație și măsurile de relansare fiscală. Forma finală a acestor proiecte, modul de implementare și capacitatea coaliției de a le susține coerent vor indica dacă alianța poate continua. Premierul a mai subliniat importanța relației cu autoritățile locale și a modului în care vor fi gestionate problemele apărute în procesul de guvernare. Stabilitatea politică, necesară, dar nu inertă Bolojan a afirmat că își dorește menținerea actualei coaliții, considerând stabilitatea politică un element esențial pentru România în contextul actual. Totuși, acesta a avertizat că stabilitatea nu trebuie să însemne blocaj sau lipsă de acțiune. „Nu ne ajută o stabilitate în care nu se întâmplă nimic”, a spus premierul, adăugând că divergențele de opinii sunt acceptabile atâta timp cât programul de guvernare rămâne reperul comun. Reacție la avertismentul lui Constantin Toma În acest context, Ilie Bolojan a fost întrebat despre declarațiile primarului PSD din Buzău, Constantin Toma, care a afirmat că Partidul Social Democrat face „un joc periculos” și că România s-ar putea îndrepta către o alianță PSD–AUR. Premierul a calificat afirmațiile drept o perspectivă personală a edilului, dar a recunoscut că tensiunile excesive pot afecta grav funcționarea unei coaliții. Tensiunile interne pot submina guvernarea Bolojan a avertizat că, în cazul în care atacurile din interiorul coaliției depășesc limita normalului și distrug încrederea reciprocă, capacitatea de guvernare este serios afectată. Lipsa unei acțiuni convergente face dificilă continuarea proiectului comun. „Sper să nu ajungem în această situație”, a declarat premierul, pledând pentru echilibru și responsabilitate politică. În final, Ilie Bolojan a subliniat că schimbările frecvente de guverne și miniștri nu aduc beneficii nici țării, nici domeniilor administrate. Potrivit acestuia, menținerea unei minime stabilități este esențială pentru asigurarea predictibilității măsurilor guvernamentale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră