luni 23 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6512 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date

Instituțiile naționale și europene de integritate vor putea analiza direct, fără intermedieri administrative, datele referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene, în vederea prevenirii și sancționării eventualelor fraude. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Protocoale semnate cu EPPO, DNA și DLAF Ministrul a anunțat semnarea protocoalelor de colaborare cu Parchetul European, Direcția Națională Anticorupție și Departamentul pentru Luptă Antifraudă, prin care aceste instituții primesc acces direct și complet la baza de date MySMIS, administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „E oficial: am semnat protocoalele de colaborare (…) prin care aceste instituții primesc acces direct și complet în baza de date MySMIS cu proiectele finanțate din bani europeni”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Investigarea fraudelor, fără blocaje birocratice Potrivit ministrului, noul mecanism permite investigarea rapidă a oricărei suspiciuni de fraudă sau nereguli, fără întârzieri sau filtre administrative. „Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată. Asta înseamnă anchete mai rapide, mai bine fundamentate și, mai ales, un control mai bun al banilor publici”, a subliniat Pîslaru. Ce este MySMIS și ce date conține MySMIS este sistemul informatic central care include toate informațiile relevante despre proiectele de coeziune finanțate din fonduri europene, precum: beneficiarii proiectelor; contractele de finanțare; plățile efectuate; indicatorii asumați; stadiul de implementare al proiectelor. Prin accesul direct la această bază de date, procurorii și structurile de control pot monitoriza în timp real evoluția proiectelor. „Banii europeni sunt bani publici” Ministrul Investițiilor a subliniat importanța transparenței în utilizarea fondurilor europene, arătând că fiecare fraudă are un impact direct asupra investițiilor publice. „Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a declarat Dragoș Pîslaru. Toleranță zero față de fraudele cu fonduri europene În final, ministrul a precizat că aceasta este direcția strategică pe care MIPE intenționează să o consolideze: creșterea transparenței, întărirea mecanismelor de control și aplicarea unei politici ferme de „toleranță zero” față de orice tentativă de fraudă cu fonduri europene. „Ca ministru, nu mă interesează doar câți bani absorbim, ci și cum îi folosim”, a conchis Pîslaru, reafirmând angajamentul statului român de a coopera strâns cu instituțiile naționale și europene de integritate.

Instituțiile anticorupție, acces la datele fondurilor europene (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Primarii amenință cu greva din cauza noilor taxe (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

Bolojan primește o nouă lovitură: sute de primari amenință cu greva din cauza noilor taxe

Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat luni, pentru AGERPRES, că tensiunile din administrația locală au atins un nivel fără precedent, acuzând Guvernul și pe premierul Ilie Bolojan de „umilirea” primarilor. „Nemulțumirile primarilor au ajuns la o cotă de nesuportat. Niciodată, în istoria post-decembrie 1989, primarii nu au fost atât de mult umiliți”, a afirmat Drăghici. Grevă de avertisment în peste 1.500 de primării Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din județul Dâmbovița, a anunțat că marți, între orele 10:00 și 12:00, angajații din peste 1.500 de primării din întreaga țară vor declanșa o grevă de avertisment. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date În același interval orar, la Palatul Parlamentului va avea loc o adunare a Asociației Comunelor din România, la care a fost anunțată și participarea premierului Ilie Bolojan. Sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg Potrivit lui Emil Drăghici, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România a fost votată, în unanimitate, sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg privind încălcarea autonomiei locale în România. „S-a votat în unanimitate sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg. Este un lucru fără precedent, inclusiv pentru secretarul general al Congresului, Mathieu Mori, prezent la reuniune”, a declarat Drăghici. Modificări repetate ale taxelor locale, fără consultare Președintele ACR a criticat modul în care Guvernul a gestionat stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2026, susținând că acestea au fost modificate de trei ori într-o singură lună, cu posibilitatea unei a patra modificări. „Toate aceste măsuri sunt făcute fără cap. Stabilirea impozitelor și taxelor locale pe 2026 a suferit deja trei modificări într-o perioadă extrem de scurtă”, a spus Emil Drăghici. Primarii susțin greva angajaților din administrația locală Deși greva este organizată de sindicate, Emil Drăghici a subliniat că aceasta este susținută și de primari. „Greva pe care o declanșează sindicatul este una de mare actualitate și necesitate. Și noi, primarii, o susținem fără doar și poate”, a afirmat acesta, adăugând că va solicita premierului „13,64 secunde de participant” pentru a transmite mesajul administrațiilor locale. Reforma administrației, adoptată prin asumarea răspunderii Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 4 februarie că pachetul privind reforma administrației publice a intrat în circuitul guvernamental de avizare și urmează să fie adoptat în cursul acestei săptămâni, recomandarea Ministerului Justiției fiind asumarea răspunderii Guvernului. Sindicatul FORUM din Administrația Publică a transmis că principala nemulțumire care stă la baza protestului de marți este legată de prevederile din pachetul de reformă ce vizează diminuarea numărului de angajați și a salariilor în primăriile considerate „sărace”. Potrivit sindicaliștilor, aceste măsuri riscă să afecteze grav funcționarea administrației locale și serviciile oferite cetățenilor.

Rusia, fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii (sursa: moscow.er.ru)
Internațional

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii

O nouă declarație controversată vine din Rusia, unde o deputată a partidului de guvernământ propune restricționarea accesului la conținut pornografic pentru persoanele fără copii, ca parte a eforturilor statului de a stimula natalitatea. Tatiana Butskaia cere limitarea accesului la pornografie Tatiana Butskaia, deputată în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului pro-Kremlin Rusia Unită, a declarat luni că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea restricționării accesului la site-uri cu conținut pornografic pentru cetățenii care nu au copii. Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Este clar că trebuie să ne gândim la ce se poate face. Poate că aceste site-uri ar trebui să fie accesibile doar pentru cei care au copii”, a afirmat Butskaia într-o intervenție la postul de radio Govorit Moskva. Pornografia, văzută ca „înlocuitor” al relațiilor intime Deputata rusă a susținut că pornografia ar descuraja relațiile reale și formarea familiilor, afectând astfel rata natalității. „Oamenii au nevoie să facă dragoste pentru a avea copii”, a declarat Butskaia, adăugând că materialele pornografice funcționează ca un „înlocuitor” pentru relațiile carnale și contribuie la scăderea interesului pentru viața de cuplu și reproducere. Criza demografică, o problemă strategică pentru Rusia Autoritățile din Rusia încearcă de mai mulți ani să combată scăderea accentuată a natalității, fenomen amplificat de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de efectele pe termen lung ale așa-numitei „găuri demografice”. Aceasta este legată de faptul că femeile născute în anii ’90 – o perioadă marcată de prăbușirea natalității după destrămarea Uniunii Sovietice – au ajuns la vârsta procreării într-un context deja defavorabil din punct de vedere demografic. Politici pro-natalitate și interzicerea ideologiei „childfree” În încercarea de a inversa acest trend, guvernul rus a lansat multiple programe pentru susținerea familiilor numeroase și a adoptat recent o lege care interzice propaganda ideologiei „childfree”, curent care promovează dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Măsura a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care o consideră o nouă formă de control asupra vieții private și a libertăților individuale, în contextul unei politici tot mai restrictive promovate de Kremlin.

Orban îl acuză pe Thuma de minciună (sursa: Facebook/Ludovic Orban)
Politică

Ludovic Orban îl acuză pe Hubert Thuma că propagă „o minciună gogonată” în interiorul PNL

Fostul lider liberal Ludovic Orban îl atacă frontal pe președintele PNL Ilfov, Hubert Thuma, acuzându-l că încearcă să rescrie realitatea politică privind susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Într-o postare amplă pe Facebook, Orban vorbește despre „o minciună gogonată” și despre un plan politic orchestrat peste capul conducerii partidului. Semnături strânse fără știrea președintelui PNL Orban susține că, la mijlocul lunii decembrie 2024, Hubert Thuma ar fi acționat fără mandat politic din partea conducerii centrale a partidului: Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Pe la mijlocul lui decembrie 2024, Hubert Thuma, fără știrea și acordul președintelui PNL, Ilie Bolojan, a strâns semnături de la 25 de președinți de filiale județene și de sector ale PNL pentru susținerea desemnării lui Crin Antonescu candidat la președinția României.” Potrivit lui Orban, acest demers arată existența unei inițiative paralele în interiorul partidului, menită să forțeze o anumită decizie politică. Ședința coaliției și rezervele lui Ilie Bolojan În 23 decembrie 2024, la reuniunea coaliției PSD–PNL–UDMR, Crin Antonescu a fost propus candidat comun: „Crin Antonescu a fost propus candidat al coaliției de Kelemen Hunor și acceptat aproape imediat de PSD.” Orban precizează că Ilie Bolojan nu s-a opus din start, dar a cerut prudență: „Deși Bolojan a fost în principiu de acord, a cerut să nu se facă anunțul imediat, pentru a efectua cercetări sociologice prin care să se evalueze șansele candidatului propus.” În cele din urmă, la presiunile partenerilor de coaliție, Bolojan a acceptat și a participat la anunțul oficial. Indicii ale unui plan prestabilit Orban enumeră mai multe episoade care, în opinia sa, demonstrează că decizia fusese luată dinainte: „Interesant este că Gabriela Firea a vorbit pozitiv de posibila candidatură a lui Antonescu cu o seară înainte de ședință, iar Grindeanu a propus încă din 13 decembrie ca niciunul dintre președinții partidelor din coaliție să nu fie desemnat candidat la președinție.” De asemenea, Orban subliniază: „Chiar Antonescu recunoaște că președintele UDMR i-a propus cu ceva timp înainte de ședința coaliției să candideze.” Blocarea unei eventuale candidaturi a lui Ilie Bolojan În interpretarea lui Orban, toate aceste mișcări indică un obiectiv clar: „Aceste fapte demonstrează că a existat un plan clar de desemnare a lui Antonescu drept candidat la președinție, plan care a urmărit și împiedicarea unei eventuale candidaturi a lui Ilie Bolojan.” El consideră că o astfel de decizie a fost anormală politic, în condițiile în care PSD își desemnase deja liderul drept candidat pentru funcția de premier. Susținerea oficială din PNL și rolul constituțional al lui Bolojan Orban amintește că, pe 26 ianuarie 2025, Consiliul Național al PNL a validat candidatura lui Antonescu: „Ilie Bolojan a convocat Consiliul Național al PNL și a susținut desemnarea lui Antonescu, decizie adoptată în unanimitate de forul PNL.” Ulterior, după preluarea funcției de președinte interimar al României, implicarea lui Bolojan în campanie a devenit problematică din punct de vedere legal: „În această calitate, nu mai avea voie legal să se implice în campanie pentru candidatul la președinție al coaliției de guvernare. Cu toate acestea, a participat la evenimentul de lansare a programului lui Antonescu.” Rezultatele electorale, argument împotriva lui Thuma Orban invocă și rezultatele slabe obținute de Antonescu în Ilfov: „În alegerile prezidențiale, Antonescu a câștigat la Bihor cu 37,7%, în timp ce la Ilfov, unde Thuma fusese ales președinte de consiliu județean cu 60%, Antonescu a ieșit pe locul 3, cu doar 20,6%.” În final, fostul lider liberal formulează o acuzație directă: „Thuma, în loc să își pună cenușă în cap pentru că a fost parte la un plan de desemnare a unui candidat nepotrivit, încearcă să atragă adepți în PNL propagând o minciună gogonată, că Bolojan nu l-ar fi susținut pe Antonescu.” Orban merge mai departe și afirmă că Antonescu, după eșecul electoral, „și-a dat arama pe față, arătând că este mai aproape de auriști decât de liberali”.

PSD atacă scrisoarea premierului către CCR (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD, nou atac la Bolojan după scrisoarea premierului către CCR: Are reflexe dictatoriale

Deputatul Partidul Social Democrat Mihai Fifor a criticat dur, luni, scrisoarea transmisă săptămâna trecută de Guvern președintei Curtea Constituțională a României, susținând că documentul reprezintă „o ingerință cu bocancii” în actul de justiție constituțională și o încălcare „evidentă” a principiului separației puterilor în stat. „Presiune politică”, nu cooperare instituțională Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a afirmat că modul de formulare al scrisorii trimise de Guvern depășește cadrul cooperării loiale dintre instituții. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Parlamentarul PSD îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că ar fi exercitat presiuni politice asupra Curții Constituționale, indicând consecințele unei decizii care nu ar conveni Executivului. Potrivit lui Fifor, un astfel de demers ridică „dubii serioase” cu privire la respectarea valorilor democratice într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO. PSD: Judecătorii CCR nu sunt subordonați Guvernului Deputatul social-democrat a subliniat că judecătorii constituționali nu se află sub autoritatea prim-ministrului și că Executivul nu are dreptul să condiționeze actul de justiție de obiective financiare sau politice. „Într-o democrație, justiția nu se face la comandă. Dacă puterea politică este nemulțumită, are la dispoziție calea democratică a modificării legii prin Parlament, nu intimidarea instanțelor”, a transmis Mihai Fifor. „O linie roșie a fost depășită” În opinia parlamentarului PSD, situația creată de scrisoarea Guvernului către CCR reprezintă un derapaj grav, care trebuie semnalat și sancționat ferm. Acceptarea unui asemenea comportament ar duce, spune el, la normalizarea ideii că Executivul poate dicta, fie și indirect, modul în care judecătorii constituționali trebuie să se pronunțe. „Fără separația puterilor nu mai există democrație, nici stat de drept. Există dictatură”, a avertizat Fifor. Pensiile magistraților și riscul pierderii fondurilor PNRR Premierul Ilie Bolojan a transmis Curții Constituționale o informare privind consecințele amânării deciziilor referitoare la pensiile magistraților. Șeful Guvernului a susținut că o eventuală întârziere ar putea conduce la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului, unul dintre jaloanele asumate de România, jalonul 215, vizează reforma pensiilor magistraților și este în prezent blocat, existând o reținere de aproximativ 230 de milioane de euro. Poziția Comisiei Europene, invocată de Guvern Ilie Bolojan a explicat că, în urma discuțiilor recente cu Comisia Europeană, autoritățile europene consideră că jalonul privind pensiile magistraților nu este îndeplinit. În acest context, Guvernul a avertizat că amânarea unei decizii a CCR ar putea afecta accesarea fondurilor europene. Declarațiile premierului și scrisoarea transmisă Curții au generat însă reacții critice din partea PSD, care acuză Executivul de depășirea limitelor constituționale și de exercitarea unor presiuni nepermise asupra justiției.

UE va interzice distrugerea hainelor nevândute (sursa: Pexcels/MART PRODUCTION)
Internațional

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta

Comisia Europeană a adoptat luni noi măsuri menite să prevină distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor și încălțămintei nevândute, în baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Noile reguli vizează reducerea risipei, limitarea impactului asupra mediului și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile din sectorul textil din Uniunea Europeană. Un pas important spre economia circulară în UE Prin promovarea reutilizării și reciclării, măsurile adoptate de Comisia Europeană urmăresc accelerarea tranziției sectorului textil către practici circulare și sustenabile. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Inițiativa face parte din strategia mai amplă a UE de dezvoltare a economiei circulare, menită să reducă dependențele externe și să stimuleze competitivitatea internă. „Cifrele privind deșeurile arată necesitatea de a acționa. Prin aceste noi măsuri, sectorul textil va fi împuternicit să adopte practici durabile și circulare”, a declarat Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă. Când este permisă distrugerea produselor textile Noile reglementări clarifică situațiile excepționale în care distrugerea textilelor nevândute va fi totuși permisă, cum ar fi: motive de siguranță; deteriorarea ireversibilă a produselor. În același timp, Comisia introduce un format standardizat de raportare, care va permite întreprinderilor să facă publice volumele de bunuri de consum nevândute distruse, fără sarcini administrative suplimentare. Dimensiunea problemei: milioane de tone de CO₂ Datele Comisiei arată că între 4% și 9% din textilele nevândute în Europa sunt distruse anual înainte de a fi purtate vreodată. Acest fenomen generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparabil cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Impactul social și de mediu al modei rapide a devenit o preocupare majoră pentru consumatori, iar noile reguli răspund direct acestor îngrijorări. Ce prevede Regulamentul ESPR Regulamentul ESPR, intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește: creșterea circularității produselor; îmbunătățirea eficienței energetice; sporirea durabilității și reciclabilității bunurilor; obligarea firmelor să divulge informații despre produsele nevândute distruse. Totodată, regulamentul introduce interdicția explicită privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor și a încălțămintei nevândute. Când intră în vigoare interdicția Interdicția de distrugere a textilelor nevândute se va aplica: întreprinderilor mari, începând cu 19 iulie 2026; întreprinderilor mijlocii, începând cu iulie 2030. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea risipei textile și transformarea industriei modei într-un sector mai responsabil și mai sustenabil.

Trafic de arme în România, filieră turcească (sursa: Pexels/Matheus Lara)
Eveniment

Arme de foc letale și muniție, introduse ilegal în România pe filieră turcească

Procurorii Parchetul General desfășoară luni, împreună cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, 11 percheziții domiciliare în județul Dâmbovița, într-un dosar ce vizează nerespectarea regimului armelor și munițiilor și contrabandă calificată. Arme introduse ilegal din Turcia, destinate comercializării Potrivit unui comunicat al Parchetului General, ancheta vizează activitatea infracțională a unei persoane care ar fi introdus ilegal arme de foc letale și muniție din Turcia pe teritoriul României, cu scopul comercializării, beneficiind de sprijinul altor persoane. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus După introducerea în țară, armele ar fi fost depozitate în județul Dâmbovița, de unde ar fi fost vândute ulterior către diverse persoane din același județ. Suspect de 35 de ani, acuzat de deținere de „ghost guns” Poliția Română precizează că principalul suspect este un bărbat în vârstă de 35 de ani, care, din anul 2024 și până în prezent, ar fi deținut mai multe arme de foc de tip „ghost guns”, susceptibile a fi fost introduse ilegal în România din Turcia. În cadrul operațiunii, trei persoane urmează să fie aduse la audieri, pentru clarificarea rolului acestora în rețeaua investigată și a modului de distribuire a armelor. Amplă mobilizare a forțelor de ordine Acțiunea beneficiază de sprijinul: Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Neamț; Direcția Generală de Poliție a Municipiului București; Inspectoratelor de Poliție Județene Buzău și Dâmbovița; Direcției pentru Protecția Animalelor; specialiștilor criminaliști ai Institutul Național de Criminalistică; luptătorilor Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale; Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Ancheta este în desfășurare, iar procurorii urmează să stabilească amploarea rețelei și numărul armelor introduse ilegal pe teritoriul României.

Prințul Andrew, documente secrete pentru Epstein (sursa: US DoJ)
Internațional

Epstein ar fi primit secrete comerciale britanice de la fostul prinț Andrew

Fratele mai mic al regelui Charles al III-lea, Andrew Mountbatten-Windsor, ar fi transmis în anul 2010 documente comerciale britanice către Jeffrey Epstein, potrivit unor documente făcute publice din dosarul Epstein. Milionarul american, condamnat pentru infracțiuni sexuale, a murit în închisoare în 2019. Informații divulgate în timpul unui mandat oficial Conform documentelor, fostul prinț Andrew, în prezent în vârstă de 65 de ani, ar fi comis scurgerea de informații în perioada în care avea statutul de emisar special al guvernului britanic pentru comerț. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Mesajele sugerează că Epstein ar fi primit rapoarte și informații oficiale privind Vietnam, Singapore și alte state vizitate de Mountbatten-Windsor în cadrul misiunilor sale. Reacția fostului prinț și poziția autorităților Andrew Mountbatten-Windsor a negat constant orice faptă ilegală și nu a oferit comentarii după publicarea documentelor de către Departamentul Justiției al Statelor Unite. La rândul său, Poliția britanică nu a confirmat existența unei anchete privind aceste divulgări, deși regulile impuse reprezentanților comerciali ai statului interzic transmiterea de documente sensibile sau confidențiale. Dosarul Epstein, ecouri politice la Londra În ultimele zile, dezvăluirile din dosarul Epstein au avut repercusiuni și în plan politic. Premierul britanic Keir Starmer a fost criticat pentru numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Regatului Unit în SUA, în condițiile în care Mandelson ar fi avut o relație apropiată cu Epstein. Potrivit documentelor, și Mandelson ar fi transmis informații guvernamentale sensibile către Epstein în perioada 2009–2010, iar poliția britanică investighează un posibil abuz în serviciu. Noi acuzații și anchete în cazul lui Andrew Mountbatten-Windsor Fostul prinț Andrew este deja vizat de o altă investigație, în urma unor afirmații recente conform cărora ar fi dus o femeie, menționată în fișierele din dosarul Epstein, în interiorul complexului regal Windsor. Andrew Mountbatten-Windsor este al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a. În 2019, pe fondul scandalurilor legate de Epstein, a fost obligat să renunțe la toate atribuțiile oficiale ca membru activ al familiei regale. În octombrie anul trecut, regele Charles i-a retras și titlul de prinț, iar recent Andrew s-a mutat din conacul regal în care locuia, marcând o nouă etapă a izolării sale din viața publică britanică.

Procesul Călin Georgescu, divergență în instanță (sursa: Inquam Photos/Cosmin Enache)
Justiție

Un judecător a vrut să-l scape pe Călin Georgescu de procesul pentru propagandă legionară

Un complet de judecată din cadrul Tribunalul București a respins, luni, contestația formulată de avocații fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și a decis începerea judecării pe fond în dosarul în care acesta este acuzat de propagandă legionară. Decizia este definitivă. Divergență judiciară în dosarul Georgescu Cauza se afla în procedura de cameră preliminară, iar la data de 9 decembrie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București a stabilit că dosarul poate fi judecat pe fond, după ce un magistrat a constatat legalitatea probelor administrate de procurori. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Apărarea lui Călin Georgescu a contestat această decizie, solicitând retrimiterea dosarului la Parchetul General. Inițial, cei doi judecători ai completului nu au ajuns la un acord asupra soluției, fiind necesară constituirea unui complet de divergență, prin includerea unui al treilea magistrat. Acesta a înclinat balanța în favoarea respingerii contestației și a menținerii deciziei de începere a judecății pe fond. Instanța a mai dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 400 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Trimis în judecată sub control judiciar Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de: promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război; promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Acuzațiile procurorilor: ideologie legionară și lider autoritar Potrivit rechizitoriului, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin diverse mijloace publice, idei și doctrine fasciste și legionare, între care: mobilizarea în masă a națiunii pentru „renaștere” și „regenerare” printr-un proces de tip palingeneză și crearea „omului nou”, sub un discurs mistic creștin-ortodox; necesitatea apariției unui lider carismatic, autoritar și predestinat; glorificarea excesivă a trecutului istoric, prin contrast cu prezentul descris ca fiind unul al decăderii și al victimizării naționale; ultranaționalismul populist cu nucleu mitic creștin. Cultul figurilor condamnate pentru crime de război Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, prezentându-l drept erou național. De asemenea, acesta ar fi reprodus discursuri, gesturi și chiar salutul legionar în cadrul unui miting desfășurat în Piața Universității din București, la 2 octombrie 2021, în contextul protestelor față de restricțiile pandemice. Legături ideologice și tentative de „normalizare” a legionarismului În actul de acuzare se arată că, prin interviuri, declarații publice și postări online, inculpatul ar fi manifestat consecvență ideologică pro-legionară și ar fi încercat să producă o schimbare de percepție istorică asupra Mișcării Legionare, în vederea normalizării și revitalizării acesteia. În acest context, procurorii menționează afirmații elogioase la adresa unor figuri istorice asociate ideologiei legionare, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța.

Trafic de cocaină, lângă licee din România (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Ce se mai găsește pe lângă licee în România: dealer de cocaină, prins cu marfa la el

Un tânăr în vârstă de 25 de ani a fost arestat preventiv pentru trafic de droguri de mare risc, după ce a fost prins în apropierea unui liceu din municipiul Constanța având asupra sa aproximativ 100 de grame de cocaină și sume importante de bani, în lei și valută. Informația a fost transmisă luni de Inspectoratul de Poliție Județean Constanța. Prins în flagrant, lângă o unitate de învățământ Potrivit IPJ Constanța, tânărul a fost depistat în flagrant delict, în proximitatea unei unități de învățământ, în timp ce se afla într-un autoturism în care ar fi deținut circa 100 de grame de cocaină, substanță destinată comercializării. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus În momentul opririi în trafic, suspectul ar fi coborât din autoturism și ar fi încercat să se sustragă controlului, îndreptându-se către gardul unui liceu aflat în apropiere. Acesta a fost însă imobilizat de polițiști, conform comunicatului transmis de IPJ Constanța. Sume importante de bani găsite în autoturism În urma verificărilor efectuate asupra autoturismului, anchetatorii au descoperit: peste 10.000 de lei, 400 de euro, 700 de dolari americani. Sumele ar fi fost ridicate în vederea continuării cercetărilor. Măsuri dispuse de procurorii DIICOT Procurorii Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus reținerea tânărului pentru 24 de ore. Ulterior, Tribunalul Constanța a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile, sub acuzația de trafic de droguri de mare risc. Acțiune desfășurată cu sprijin interinstituțional Intervenția a fost realizată de polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Siguranță Rutieră, sub coordonarea procurorilor DIICOT. Ancheta este în desfășurare, urmând a fi stabilite toate împrejurările în care a fost comisă fapta.

Șefii DNA, Parchetul General, candidați la alte parchete (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Șefii de la DNA și Parchetul General vor să fie iar șefi, dar la alte parchete. Cine mai candidează

Zece procurori s-au înscris la selecția organizată de Ministerul Justiției pentru ocuparea funcțiilor de procuror general al României, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Cine sunt procurorii aflați deja în funcții-cheie care candidează Actualul procuror general, Alex Florența, și-a depus candidatura pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus La rândul său, Marius Voineag, actualul procuror-șef al DNA, candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, Alina Albu, actualul procuror-șef al DIICOT, solicită un nou mandat la conducerea instituției. Candidații pentru funcția de procuror general al României Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) s-au înscris doi candidați: Cristina Chiriac – procuror-șef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Iași; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA Pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție concurează: Tatiana Toader – procuror-șef adjunct al DNA; Vlad Grigorescu – procuror în cadrul DIICOT; Ioan-Viorel Cerbu – procuror DNA, delegat în funcția de procuror-șef adjunct al instituției. Candidații pentru funcția de procuror-șef al DIICOT Pentru funcția de procuror-șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-au înscris: Ioana-Bogdana Albani – procuror-șef serviciu, structura centrală DIICOT; Antonia Diaconu – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești; Alina Albu – actual procuror-șef DIICOT; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef serviciu DIICOT – Serviciul Teritorial Timișoara; Bogdan-Ciprian Pîrlog – procuror militar. Cum se face numirea procurorilor de rang înalt Procurorul general al PÎCCJ, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul consultativ al CSM, conform Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura de selecție este reglementată de articolele 144–148 din legea menționată și include: verificarea îndeplinirii condițiilor legale (minimum 15 ani vechime ca procuror sau judecător, lipsa legăturilor cu serviciile de informații); susținerea unui interviu în fața unei comisii complexe, formată din reprezentanți ai Ministerului Justiției, CSM, Institutului Național al Magistraturii, un specialist în management și un psiholog. Rolul CSM și verificările CNSAS În cadrul procedurii, CSM solicită CNSAS verificarea eventualelor legături ale candidaților cu serviciile de informații înainte de 1990. Avizul CSM trebuie emis în termen de maximum 30 de zile și poate fi negativ doar pe criterii legate de cariera profesională sau prestația la interviu. Lipsa avizului în termen nu blochează procedura, iar un aviz negativ determină organizarea unui nou interviu cu candidatul respectiv. Decizia finală aparține președintelui României După primirea avizului CSM, ministrul Justiției înaintează propunerea către președintele României, care poate: accepta numirea și emite decretul; refuza motivat, printr-o decizie publică. Decretul de numire sau refuzul trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerii. Calendarul selecției și datele-cheie 9 februarie 2026, ora 12:00 – termen-limită pentru depunerea candidaturilor; 16 februarie 2026 – publicarea listei candidaților eligibili; 23–26 februarie 2026 – susținerea interviurilor; 2 martie 2026 – publicarea rezultatelor selecției și transmiterea propunerilor către CSM. Funcțiile de procuror general al PÎCCJ și procuror-șef al DNA devin vacante la 31 martie 2026, iar cea de procuror-șef al DIICOT la 14 aprilie 2026. Rolul instituțiilor din sistemul judiciar PÎCCJ reprezintă structura de vârf a Ministerului Public din România, în timp ce DNA și DIICOT sunt parchete specializate: DIICOT, înființată în 2004, are ca misiune combaterea criminalității organizate și a terorismului; DNA, creată în 2002, se ocupă de investigarea corupției medii și mari.

Rețelele sociale, Cehia dezbate interzicerea accesului copiilor (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Și Cehia ar putea interzice rețelele sociale sub 15 ani, după Franța, Spania și Marea Britanie

Prim-ministrul ceh Andrej Babiš și-a exprimat pentru prima dată susținerea față de interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, invocând necesitatea protejării minorilor. Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook, în care liderul politic a subliniat responsabilitatea statului față de siguranța copiilor. Decizie așteptată până la finalul anului Potrivit ministrului Industriei, Karel Havlicek, guvernul de la Praga intenționează să ia o decizie oficială privind această măsură cel târziu până la sfârșitul anului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Inițiativa se înscrie într-o dezbatere tot mai amplă la nivel european privind impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor și adolescenților. Susținere guvernamentală și reacții critice Ministrul Sporturilor, Boris Stastny, a susținut public ideea, afirmând că activitățile fizice și joaca în aer liber sunt preferabile timpului petrecut în fața ecranelor. În același timp, criticii coaliției de guvernare — formată din partidul ANO al lui Babiš și două formațiuni de extremă dreaptă — avertizează asupra unor posibile restricții ale drepturilor fundamentale și riscuri pentru viața privată. Europa urmează exemplul Australiei Mai multe state europene analizează măsuri similare, după ce Australia a devenit pionier în domeniu, interzicând din 2025 accesul copiilor și adolescenților sub 16 ani la conturi de socializare. Scopul declarat este reducerea riscurilor precum hărțuirea online, dependența digitală și expunerea la conținut nociv. Franța, un pas înainte în Parlament Și Adunarea Națională a Franței a votat recent pentru interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii și adolescenții sub 15 ani. Propunerea urmează să fie analizată de Senat, camera superioară a Parlamentului francez, înainte de a putea intra în vigoare.

Musk vrea un oraș pe Lună (sursa: X/Mars University)
Internațional

Musk s-a mai domolit cu colonizarea planetei Marte, acum vrea „doar” un oraș pe Lună

SpaceX și-a reorientat prioritățile programelor spațiale, concentrându-se pe construirea unui oraș selenar capabil să se autodezvolte, proiect care ar putea fi realizat în mai puțin de zece ani, potrivit declarațiilor făcute de Elon Musk. Antreprenorul susține că obiectivul principal este asigurarea viitorului omenirii, iar proiectul lunar poate fi implementat mai rapid decât colonizarea planetei Marte. Marte rămâne un obiectiv pe termen mediu Deși accentul se mută temporar pe Lună, SpaceX nu renunță la ambiția de a construi o bază pe Marte, un proiect care ar urma să înceapă în următorii cinci până la șapte ani. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Musk a precizat că o misiune fără echipaj uman pe Marte rămâne în plan, însă va fi abordată după consolidarea etapei selenare. Concurența globală și planurile pentru Lună Declarațiile lui Musk confirmă informațiile apărute în The Wall Street Journal, potrivit cărora SpaceX le-a transmis investitorilor că va acorda prioritate revenirii pe Lună. Compania vizează o aselenizare fără echipaj uman în martie 2027, în contextul competiției tot mai intense dintre Statele Unite și China pentru explorarea selenară, prima după misiunea Apollo 17. Achiziția xAI și miza pe centre de date spațiale Recent, Musk a anunțat că SpaceX a achiziționat xAI, compania sa de inteligență artificială, într-o tranzacție care evaluează SpaceX la un trilion de dolari. Susținătorii deciziei cred că aceasta va accelera dezvoltarea centrelor de date spațiale, considerate mai eficiente energetic decât cele terestre, pe fondul exploziei cererii de putere de calcul generată de inteligența artificială. Relația cu NASA și rolul Starlink Musk a declarat că NASA va reprezenta mai puțin de 5% din veniturile SpaceX în acest an, deși compania este un contractor-cheie în programul selenar Artemis, cu un contract de 4 miliarde de dolari pentru transportul astronauților pe Lună cu Starship. Cea mai mare parte a veniturilor SpaceX provine însă din sistemul comercial Starlink, promovat recent inclusiv printr-o reclamă difuzată în timpul Super Bowl. Tesla, roboți umanoizi și condus autonom În paralel cu reconfigurarea SpaceX, Musk își împinge și compania Tesla într-o nouă direcție strategică. Tesla plănuiește investiții de 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea conducerii autonome și a roboților umanoizi, urmând să oprească producția a două modele auto în California pentru a face loc fabricării roboților Optimus.

Trump, atac la adresa unui sportiv american (sursa: JO)
Internațional

Trump îl numește „ratat” pe un sportiv american de la JO care a criticat „ce se întâmplă în SUA”

Președintele Donald Trump l-a atacat public pe schiorul american de freestyle Hunter Hess, după ce sportivul și-a exprimat rezervele față de reprezentarea Statelor Unite la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d'Ampezzo 2026. Mesajul publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump l-a numit pe sportiv „un ratat” și a afirmat că acesta nu ar fi trebuit să facă parte din echipa olimpică a SUA dacă nu se simte reprezentant al țării sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Liderul de la Casa Albă a adăugat că este „foarte dificil să susții pe cineva ca el”, criticând deschis poziția exprimată de schior. Declarațiile lui Hunter Hess Cu câteva zile înainte de startul competiției, Hunter Hess a vorbit despre „emoții amestecate” în legătură cu participarea sa la Olimpiadă, invocând contextul tensionat din Statele Unite. Sportivul a spus că există numeroase evoluții politice și sociale cu care nu este de acord, fără a face referiri directe la politicile administrației Trump. Sportivul, între performanță și convingeri personale Hess a subliniat că purtarea drapelului american nu înseamnă automat susținerea tuturor deciziilor politice ale statului. Afirmațiile sale au reaprins dezbaterea privind libertatea de exprimare a sportivilor și relația dintre sport, identitate națională și tensiunile politice din Statele Unite.

Opozant venezuelean, răpit după eliberare (sursa: Facebook/María Corina Machado)
Internațional

Opozant venezuelean, răpit la scurt timp după eliberarea din închisoare. Fusese închis de Maduro

Juan Pablo Guanipa, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai opoziției din Venezuela și apropiat al Maria Corina Machado, a fost arestat din nou luni, la doar câteva ore după ce fusese eliberat din închisoare, la solicitarea Parchetului. Decizia Parchetului și regimul de detenție Ministerul Public a transmis că măsurile dispuse de instanțe sunt condiționate strict de respectarea obligațiilor legale, cerând ca fostul vicepreședinte al parlamentului să fie plasat în arest la domiciliu. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Autoritățile susțin că reținerea sa este o consecință a nerespectării condițiilor impuse de justiție. Acuzații de răpire și reacția opoziției Fiul opozantului, Ramon Guanipa, a declarat că tatăl său ar fi fost ridicat de aproximativ zece persoane neidentificate, în timp ce partidul său, Primero Justicia, a denunțat acțiunea drept o răpire comisă de forțele represive ale regimului. Incidentul a provocat reacții dure din partea opoziției, care vorbește despre o nouă escaladare a represiunii politice. Tensiuni politice în Venezuela Reținerea lui Guanipa are loc în ajunul votului asupra unei legi istorice a amnistiei, într-un climat politic extrem de tensionat, marcat de contestarea celui de-al treilea mandat al președintelui Nicolás Maduro. Liderul opoziției fusese arestat în mai 2025 sub acuzații grave, inclusiv complot electoral, terorism și incitare la ură, iar cazul său rămâne simbolic pentru situația drepturilor politice din Venezuela.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră