Ramona Emilian

7552 articole

Moartea unui biciclist, controverse între Poliție și comunitate: bicicliștii acuză infrastructura

La aproape două săptămâni de la accidentul mortal de la Podu de Piatră, în urma căruia un biciclist de 55 de ani și-a pierdut viața, continuă disputa privind responsabilitatea și statutul legal al infrastructurii pentru biciclete din zonă. Comunitatea contestă verdictul Poliției Poliția Iași își menține poziția potrivit căreia victima circula neregulamentar pe carosabil, invocând existența unei piste pentru biciclete și trotinete pe trotuar. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Reprezentanții comunității „Orașul Bicicletelor” contestă însă această interpretare și susțin că amenajarea nu era semnalizată conform legislației, astfel încât nu putea fi considerată o pistă obligatorie. Potrivit acestora, simpla prezență a dalelor roșii nu creează obligații legale pentru bicicliști în lipsa indicatoarelor rutiere specifice, iar faptul că Primăria Iași a demontat între timp indicatoarele din zonă alimentează și mai mult controversele privind circumstanțele tragediei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Parcurs academic rar întâlnit: absolvent de Medicină cu medii de 10, din liceu și până la finalul facultății

Șeful de promoție al specializării Medicină de la UMF Iași a fost desemnat Călin-George Vameșu, după un parcurs academic perfect: media 10 în liceu, 10 la Bacalaureat, 10 la admitere și media 10 în toți cei șase ani de facultate. Șase ani de Medicină cu medii de 10 Tânărul absolvent spune că performanța reprezintă o confirmare a muncii depuse și îi oferă încrederea că este pregătit pentru următoarea etapă profesională. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Călin consideră că rezultatele sale au fost susținute, încă din copilărie, de curiozitate și de dorința de a înțelege cât mai bine domeniul medical. Deocamdată, nu intenționează să plece definitiv din România, dar și-ar dori să urmeze stagii în străinătate în timpul rezidențiatului, pentru a acumula experiență pe care să o folosească ulterior în medicina românească. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Pensia anticipată le permite persoanelor care au acumulat o perioadă suficientă de contribuții să se retragă din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Ieșirea mai devreme la pensie vine însă cu un cost: cuantumul pensiei este diminuat în funcție de numărul lunilor de anticipare și de vechimea realizată peste stagiul complet contributiv. Legea nr. 360/2023, aplicată integral de la 1 septembrie 2024, a schimbat regulile cunoscute din vechea legislație. În prezent există o singură formă de pensie anticipată, cu diminuarea cuantumului. Vechile categorii de pensie anticipată și pensie anticipată parțială nu mai sunt acordate separat noilor solicitanți. Cu cât timp înainte vă puteți pensiona Pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute pentru fiecare persoană. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni În cazul bărbaților, vârsta standard este de 65 de ani. Pentru femei, aceasta crește treptat, în funcție de luna și anul nașterii, potrivit eșalonării din anexa nr. 5 la Legea nr. 360/2023. Procesul de egalizare continuă până în ianuarie 2035, când vârsta standard va ajunge la 65 de ani și pentru femei. Prin urmare, nu există o singură vârstă de pensionare anticipată valabilă pentru toate femeile. Pentru a afla data exactă, trebuie să verificați luna și anul nașterii în tabelul prevăzut de lege și să scădeți maximum cinci ani din vârsta standard corespunzătoare. Reducerea acordată pentru pensia anticipată nu poate fi combinată cu alte reduceri ale vârstei de pensionare, cum sunt cele recunoscute pentru activitatea în condiții deosebite sau speciale, pentru fostele grupe de muncă ori în alte situații stabilite de lege. Câți ani trebuie să fi contribuit Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege privește stagiul necesar. Pentru a solicita pensia anticipată nu mai este obligatoriu să aveți cu opt ani sau cu cinci ani peste stagiul complet, așa cum apare încă în unele explicații bazate pe vechea legislație. În prezent, pensia anticipată poate fi cerută de persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege, precum și de cele care l-au depășit cu până la cinci ani. Stagiul complet contributiv este, ca regulă generală, de 35 de ani, însă în cazul femeilor trebuie verificată eșalonarea din anexa nr. 5. Aceasta înseamnă că o persoană care îndeplinește stagiul complet contributiv poate solicita pensionarea cu cel mult cinci ani mai devreme, dar va suporta diminuarea maximă corespunzătoare perioadei de anticipare și vechimii sale. Cei care au lucrat mai mult decât stagiul complet beneficiază de o penalizare lunară mai redusă. Cu cât aveți mai mulți ani peste stagiul complet contributiv, cu atât diminuarea aplicată pensiei este mai mică. Facultatea și armata nu completează cei 35 de ani contributivi Pentru acordarea pensiei anticipate contează în primul rând stagiul complet de cotizare contributiv, adică perioadele pentru care s-au datorat contribuții la sistemul public de pensii. Anii în care ați urmat cursurile universitare la zi sau cu frecvență, absolvite cu diplomă, reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare. Ei pot fi valorificați la calculul pensiei pentru limită de vârstă, dar nu pot completa stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată. Aceeași regulă se aplică, în principiu, și altor perioade asimilate, precum serviciul militar sau anumite perioade în care ați beneficiat de pensie de invaliditate. Mai întâi trebuie să aveți stagiul complet realizat din perioade contributive. După atingerea acestui prag, perioadele asimilate și anumite perioade necontributive recunoscute de lege pot fi luate în calcul în cadrul stagiului realizat peste stagiul complet, în limita prevăzută de legislație. Anii lucrați în străinătate pot completa stagiul necesar Dacă ați cotizat, de exemplu, 30 de ani în România și ați lucrat încă cinci ani în străinătate, perioadele pot fi însumate pentru a verifica dacă îndepliniți stagiul complet de cotizare contributiv necesar pensiei anticipate. Regula se aplică atunci când activitatea din străinătate a fost desfășurată într-un stat al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, în Elveția, în Regatul Unit sau într-o țară cu care România are un acord de securitate socială. Cei cinci ani trebuie să reprezinte perioade de asigurare confirmate oficial de instituția competentă din statul respectiv, nu doar o perioadă în care ați locuit acolo. Într-o asemenea situație, cei 30 de ani din România și cei cinci ani din străinătate pot forma împreună stagiul contributiv necesar pentru deschiderea dreptului la pensie anticipată, dacă îndepliniți și condiția de vârstă. Totalizarea perioadelor nu înseamnă însă că România va plăti pensie pentru toți cei 35 de ani. Fiecare stat calculează și achită separat partea de pensie corespunzătoare perioadei în care ați fost asigurat în sistemul său. România va calcula partea aferentă celor 30 de ani cotizați aici, iar statul străin va plăti partea corespunzătoare celor cinci ani, potrivit propriei legislații. În cazul pensiei comunitare, se stabilește mai întâi un cuantum teoretic prin luarea în considerare a tuturor perioadelor, după care pensia românească este calculată proporțional cu anii de asigurare realizați în România. Este posibil, de asemenea, ca cele două pensii să nu înceapă să fie plătite în același moment. Fiecare țară aplică propriile condiții privind vârsta standard și pensionarea anticipată. Astfel, partea de pensie din România poate fi acordată atunci când îndepliniți cerințele legii române, în timp ce drepturile pentru anii lucrați în străinătate pot fi plătite mai târziu, când îndepliniți condițiile stabilite de statul respectiv. Cum se calculează diminuarea pensiei anticipate Pensia anticipată pornește de la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care vi s-ar cuveni potrivit contribuțiilor și punctelor acumulate. Din această sumă se aplică o diminuare pentru fiecare lună cu care vă pensionați înaintea vârstei standard. Procentul lunar depinde de numărul anilor realizați peste stagiul complet contributiv: - până la un an peste stagiul complet: 0,40% pentru fiecare lună de anticipare; - între un an și doi ani: 0,35% pe lună; - între doi și trei ani: 0,30% pe lună; - între trei și patru ani: 0,25% pe lună; - între patru și cinci ani: 0,20% pe lună. De exemplu, dacă vă pensionați cu 60 de luni mai devreme și nu aveți cel puțin un an peste stagiul complet, diminuarea este de 0,40% pentru fiecare lună. Penalizarea totală ajunge astfel la 24% din pensia calculată pentru limită de vârstă. Dacă aveți între patru și cinci ani peste stagiul complet, diminuarea pentru aceeași anticipare de 60 de luni este de 12%. Cu alte cuvinte, contează atât cât de devreme vă pensionați, cât și cât ați lucrat peste stagiul obligatoriu. Puteți continua să lucrați după pensionarea anticipată? Pensia anticipată nu poate fi cumulată cu veniturile obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau din ocuparea unor funcții elective ori numite în cadrul autorităților publice. Dacă obțineți astfel de venituri, plata pensiei anticipate se suspendă. Interdicția nu înseamnă însă că orice fel de venit este incompatibil cu pensia. Regula trebuie analizată în funcție de natura juridică a venitului, nu doar de existența unei activități remunerate. Înainte de a continua sau de a începe o activitate după pensionare, este recomandat să solicitați un răspuns scris casei teritoriale de pensii, prezentând forma exactă în care urmează să obțineți venitul. Puteți retrage cererea sau anula decizia Dacă vă răzgândiți înainte de soluționarea dosarului, puteți solicita retragerea cererii până la emiterea deciziei de pensionare. După emiterea și comunicarea deciziei, puteți cere anularea acesteia în termenul prevăzut de lege, dacă decideți să continuați activitatea. Este important să respectați termenul indicat în decizie și să depuneți solicitarea în scris. Ce acte trebuie să pregătiți Dosarul se depune la casa teritorială de pensii de care aparțineți, în funcție de domiciliu. Documentele pot varia în raport cu istoricul profesional, însă, de regulă, sunt necesare: - cererea-tip pentru înscrierea la pensie; - carnetul de muncă; - cartea de identitate și actele de stare civilă; - adeverințele privind vechimea și veniturile care nu apar în evidențele electronice; - adeverințele privind sporurile permanente; - documentele referitoare la activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în fostele grupe de muncă; - diploma universitară și adeverința care confirmă perioada și forma studiilor, dacă este cazul; - livretul militar; - procura specială, atunci când cererea este depusă prin mandatar; - alte documente necesare dovedirii vechimii sau a contribuțiilor. Lista exactă trebuie verificată înaintea depunerii dosarului, deoarece nu toate actele sunt necesare în toate situațiile. CNPP pune la dispoziție formularele utilizate pentru solicitarea drepturilor de pensie. Ce se întâmplă la împlinirea vârstei standard Când îndepliniți condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Din acel moment este eliminată diminuarea aplicată pentru anticipare. La recalculare pot fi adăugate perioadele asimilate și eventualele stagii de cotizare realizate în intervalele în care plata pensiei anticipate a fost suspendată. Nu trebuie să depuneți o nouă cerere pentru această transformare, deoarece operațiunea este făcută de casa de pensii.

Eveniment

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Ministerul Muncii a publicat, pe 17 iulie 2026, noua formă a proiectului Legii salarizării, însă din document nu se poate ști cât vor câștiga militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii. Anexa VI, dedicată sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, descrie mecanismul de calcul, sporurile și majorările posibile, dar nu conține tabelele cu coeficienții necesari stabilirii salariilor. Mai mult, proiectul declară soldele și salariile lunare confidențiale și precizează expres că acestea „nu se publică”. Anexa începe cu Capitolul II Proiectul stabilește că salariul sau solda de funcție va fi calculată prin înmulțirea coeficientului postului cu o valoare de referință. Citește și: EXCLUSIV Pahonțu, șeful SPP, a cumpărat mașini blindate de 215.000 de euro bucata. Serviciul a cumpărat autoturisme de șase milioane de euro în ultimele luni Problema este că documentul public nu arată ce coeficient revine fiecărei funcții. Anexa precizează că limitele coeficienților pentru militari, polițiști și polițiștii de penitenciare sunt prevăzute în Capitolul I.1. Documentul publicat începe însă direct cu Capitolul II, iar tabelul la care face trimitere nu se regăsește în forma disponibilă. Proiectul mai arată că nivelul concret al coeficientului pentru fiecare post va fi stabilit ulterior prin hotărâre a Guvernului, în funcție de instituție, structură și eșalon. În aceste condiții, nu se poate calcula pe baza proiectului oficial cât va câștiga un agent de poliție, un subofițer ISU, un jandarm, un militar sau un ofițer. Formula este publică, salariul nu Dacă valoarea de referință va fi de 4.100 de lei, un coeficient de 1,50 va însemna un salariu de funcție de 6.150 de lei brut. Un coeficient de 1,60 va produce 6.560 de lei, iar unul de 2,10 va însemna 8.610 lei brut. Calculele sunt corecte, dar nu pot fi asociate unei anumite funcții, deoarece proiectul nu arată cui îi revine fiecare coeficient. Nu se poate afirma, de exemplu, că un agent principal va avea coeficientul 1,60 sau că un comisar va fi încadrat la 2,10. Gradul profesional nu este același lucru cu funcția ocupată. Doi angajați cu același grad pot primi salarii diferite dacă lucrează în structuri distincte, au responsabilități diferite sau ocupă posturi cu niveluri diferite de risc și complexitate. Venitul final are mai multe componente Salariul de funcție este doar una dintre componentele venitului. Militarii vor primi solda de funcție și solda de grad, iar polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea salariul de funcție și salariul gradului profesional. La acestea se pot adăuga gradația de vechime, sporurile, primele, indemnizațiile, compensațiile și majorările acordate pentru anumite misiuni sau condiții de muncă. Proiectul prevede șapte gradații de vechime, care pot majora succesiv salariul de funcție. La nivelul maxim, creșterea cumulată poate ajunge la aproximativ 23%. Pentru anumite activități operative, la coeficientul funcției se poate adăuga până la 0,40. La o valoare de referință de 4.100 de lei, suplimentul maxim ar însemna 1.640 de lei brut. Pot beneficia de acest mecanism angajații implicați în intervenții, misiuni operative, acțiuni antiteroriste, protecție, escortare, supraveghere sau cercetare penală. Acordarea nu este însă automată. Categoriile eligibile și valoarea concretă vor fi stabilite prin ordine emise la nivelul fiecărei instituții. Salariile sunt declarate confidențiale În timp ce grilele complete lipsesc, proiectul păstrează regimul special de confidențialitate. Articolul 44 alin. (5) din Anexa VI prevede că soldele și salariile lunare ale personalului din apărare, ordine publică și securitate națională sunt confidențiale și „nu se publică”. Formularea este mai categorică decât cea din actuala Lege-cadru nr. 153/2017, care menționează caracterul confidențial al veniturilor, dar nu conține expresia imperativă „nu se publică”. Proiectul cere transparență, dar introduce o excepție Regimul special din Anexa VI intră în tensiune și cu prevederile generale ale proiectului. Acestea obligă instituțiile publice să publice lista funcțiilor, salariile de bază sau soldele de funcție, sporurile, bazele de calcul și valorile brute ale drepturilor salariale. Anexa dedicată sistemului de apărare spune însă că salariile și soldele lunare nu se publică. Cele două texte ar putea fi interpretate diferit: obligația generală poate viza grilele și funcțiile anonimizate, iar norma specială poate proteja venitul individual al fiecărui angajat. Proiectul nu trasează însă clar această delimitare. Confidențialitatea, în contradicție cu regulile europene Prevederea apare într-un moment în care Uniunea Europeană solicită mai multă transparență salarială. Directiva (UE) 2023/970, adoptată în mai 2023, urmărește aplicarea principiului remunerării egale între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală. Actul european se aplică angajatorilor publici și privați și trebuia transpus în legislația națională până la 7 iunie 2026. Directiva nu cere publicarea nominală a tuturor salariilor. Ea acordă însă angajaților dreptul de a primi informații despre criteriile de salarizare și nivelurile medii de remunerare pentru categorii comparabile. În acest context, interdicția generală de publicare ridică problema diferenței dintre protejarea informațiilor sensibile și dreptul angajaților de a verifica dacă sunt plătiți echitabil. Militarii și polițiștii cunosc regulile, dar nu și salariile Lipsa datelor concrete este criticată și de organizațiile sindicale. Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” a avertizat, la finalul lunii mai, că lipsa accesului la datele salariale îi va împiedica pe angajați să compare veniturile acordate pentru funcții similare și să identifice eventuale erori, discriminări sau diferențe nejustificate de salarizare. În același timp, absența informațiilor agregate privind salariile pe funcții, grade, vechime și sporuri reduce capacitatea sindicatelor de a identifica inechități, de a formula observații argumentate în cadrul consultărilor și de a apăra drepturile membrilor. Problema este accentuată de faptul că o parte dintre suplimente și majorări va depinde de ordine emise ulterior de conducătorii instituțiilor. Astfel, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii pot vedea arhitectura generală a reformei, dar nu pot afla din proiect cât vor câștiga efectiv. Până la publicarea grilelor complete și a actelor de aplicare, orice sumă atribuită unui agent, unui comisar, unui subofițer sau unui general rămâne o estimare, nu un salariu confirmat oficial.

Eveniment

Atacul cibernetic de la Cadastru îi poate costa scump pe cumpărătorii de locuințe: TVA-ul ar putea crește de la 9% la 21%

Mii de români riscă să piardă cota redusă de TVA de 9% la achiziția unei locuințe, din cauza întârzierilor care afectează sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Cadastru blocat, lovitură pentru imobiliare Dacă transferul dreptului de proprietate nu este finalizat până la 31 iulie 2026, cumpărătorii ar putea fi obligați să achite TVA de 21%, ceea ce înseamnă costuri suplimentare de până la 72.000 de lei pentru o locuință de 600.000 de lei. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Reprezentanții Patronatului Antreprenorilor din Contabilitate, Audit și Taxe (PACT) avertizează că blocajele generate de atacul cibernetic asupra ANCPI pot afecta mii de tranzacții imobiliare. „Vorbim despre o diferență de ordinul zecilor de mii de lei pentru fiecare cumpărător”, atrage atenția un expert contabil din Iași. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării

Conf. univ. dr. Marcel Roman, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, pregătește de aproape 20 de ani studenții care reprezintă România la cele mai importante competiții internaționale de matematică. Elitele matematicii românești, formate la Iași Alături de profesorii Radu Strugariu și Marian Panțiruc, acesta a transformat Centrul de Pregătire de Performanță în Matematică într-o adevărată pepinieră de olimpici și cercetători. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Selecția este una extrem de riguroasă, iar din zecile de studenți care intră anual în program, doar șase ajung să facă parte din echipa care concurează la nivel mondial. Pentru Marcel Roman, cea mai mare reușită rămâne parcursul foștilor săi cursanți, despre care spune că „aproape toți sunt pe cai mari”, activând astăzi în universități, institute de cercetare și companii de prestigiu din întreaga lume. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas

Cele mai mari zece firme de panificație și cofetărie din Iași au înregistrat în 2025 vânzări cumulate de peste 308 milioane de lei, însă rezultatele indică un an dificil pentru industrie. Panificația și cofetăriile, profituri în scădere Creșterea afacerilor, de doar 3%, a rămas sub rata medie a inflației, în timp ce profitul total s-a redus cu 27%, iar numărul angajaților a continuat să scadă. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Piața este dominată de Brio Group și Agropan Impex, companii care realizează împreună aproape 69% din cifra de afaceri a întregului top. În același timp, doar câteva firme din domeniul panificației și cofetăriei au reușit să își majoreze simultan atât veniturile, cât și profitul, într-un context economic tot mai dificil. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eveniment

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

Noul proiect al legii salarizării, prezentat de ministtrul Dragoș Pîslaru, și publicat pe pagina ministerului Muncii, în data de 17 iulie, 2026, propune o reașezare amplă a veniturilor din sistemul sanitar. Salariile de bază ar urma să fie calculate după o formulă unică, gărzile vor fi raportate la noile grile, iar sporurile pentru condiții de muncă vor fi limitate atât ca valoare, cât și ca număr de beneficiari. Reforma nu înseamnă însă creșteri uniforme. Personalul din medicina legală ar putea beneficia de coeficienți mai mari, în timp ce angajații din ambulatorii și unități medico-sociale ar urma să fie încadrați la niveluri inferioare. În plus, majorările acordate unor spitale trebuie compensate, la nivelul întregului sistem, prin diminuări aplicate în alte unități. Sindicatele avertizează asupra scăderii veniturilor nete Federațiile sindicale din Sănătate susțin că noua grilă ar putea determina scăderea veniturilor nete pentru o parte dintre angajați, chiar dacă salariile de bază cresc. Citește și: Șeful Cadastrului, Laurențiu Blaga, clientul PNL/Florin Roman, definit de presă drept „obsedatul de contracte cu statul” Sanitas și Solidaritatea Sanitară consideră proiectul inechitabil și incomplet și avertizează că pot urma proteste sau chiar o grevă generală dacă documentul nu va fi corectat. Principalele critici vizează calcularea sporurilor prin raportare la salariul aferent gradației zero, plafonarea lor la nivelul spitalului și lipsa unui procent minim garantat. Sintagma „până la” lasă cuantumul concret al sporului la decizia conducerii unității. Sindicatele contestă și limitarea unor sporuri la numai 10% sau 20% din personal, deoarece angajați care muncesc în condiții similare ar putea primi remunerații diferite. Probleme ar putea apărea mai ales în spitalele de psihiatrie, pneumoftiziologie sau boli infecțioase, unde aproape întreg personalul lucrează în condiții dificile. Salariul de bază, stabilit printr-o formulă unică Noul sistem este construit în jurul formulei: Salariul de bază brut = coeficientul funcției × valoarea de referință salarială Pentru 2027, valoarea de referință prevăzută este de 4.100 de lei. O funcție încadrată la coeficientul 3 ar avea, prin urmare, un salariu de bază de 12.300 de lei brut, la gradația zero. La această sumă se adaugă majorările pentru vechime. Gradația 1, acordată între trei și cinci ani, aduce o creștere de 7,5%. Pentru gradațiile 2 și 3 se aplică succesiv câte 5%, iar pentru gradațiile 4 și 5 câte 2,5%. Creșterea cumulată ajunge la aproximativ 18,5% la gradația 3 și la circa 24,5% pentru un angajat cu peste 20 de ani vechime, încadrat la gradația 5. Același post poate fi plătit diferit între spitale Anexa II, din proiectul legii salarizării, dedicată domeniului Sănătății introduce o marjă de plus sau minus 15% față de coeficientul general. Nivelul concret va depinde de categoria spitalului, subunității sau secției. La cele două extreme, salariile de bază pentru aceeași funcție pot diferi cu până la 30%. Unitățile medico-sociale și structurile ambulatorii vor aplica coeficienți diminuați cu 15%, în timp ce medicina legală va beneficia de o majorare de 15%. Criteriile de clasificare vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern. Proiectul cere ca majorările acordate în unele unități să fie compensate prin reducerile aplicate în altele, ceea ce indică o redistribuire a fondului salarial, nu doar o creștere generală. Ce salariu ar putea avea un medic specialist Pentru un medic specialist încadrat ipotetic la coeficientul 3,10, salariul de bază la gradația zero ar fi: 3,10 × 4.100 lei = 12.710 lei brut La gradația 5, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 15.824 de lei brut. Dacă medicul primește și un spor de secție de 15%, acesta ar adăuga circa 2.374 de lei. Venitul brut format din salariul de bază și spor ar ajunge astfel la aproximativ 18.198 de lei, iar salariul net estimativ s-ar situa în jurul valorii de 10.650 de lei. Suma nu include gărzile, indemnizațiile sau alte drepturi. Calculul este orientativ. Dacă unitatea este încadrată la un coeficient majorat ori diminuat cu 15%, salariul se modifică în mod corespunzător. Medicii primari ar putea avea baze mai mari Pentru medicii primari, simulările prezentate în pregătirea reformei indică un salariu de bază median de aproximativ 16.400 de lei la gradația zero în 2027. La gradația 5, acesta ar putea depăși 20.400 de lei brut. La salariul de bază se vor adăuga sporurile, gărzile și celelalte drepturi salariale. Venitul total va varia însă considerabil. Un medic primar care lucrează într-o secție obișnuită și efectuează puține gărzi va câștiga mai puțin decât un medic din ATI, UPU, psihiatrie, boli infecțioase sau medicină legală. Asistenții medicali, printre beneficiarii grilei Proiectul prevede o creștere importantă a salariului de bază median pentru asistenții medicali principali, de la aproximativ 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027. Creșterea bazei ar fi de aproximativ 28%, dar venitul brut lunar total ar urca mai puțin, de la o mediană de 11.270 de lei la 11.788 de lei. Explicația este reducerea ponderii sporurilor și includerea unei părți mai mari a remunerației în salariul de bază. Intervalul veniturilor brute ar urma să se restrângă de la aproximativ 8.413–14.522 de lei la 9.952–14.308 lei, ceea ce ar reduce diferențele dintre unități. Salariul unui infirmier sau brancardier Pentru un infirmier ori brancardier încadrat ipotetic la coeficientul 1,20, salariul de bază la gradația zero ar fi de 4.920 de lei brut. La gradația 2, după aplicarea majorărilor succesive de vechime, salariul de bază ar ajunge la aproximativ 5.553 de lei. Un spor de secție de 15% ar adăuga circa 833 de lei, rezultând un venit brut de aproximativ 6.386 de lei. Salariul net estimativ ar fi cuprins între 3.735 și 3.770 de lei. Și în acest caz, venitul final depinde de coeficientul definitiv, categoria unității și sporurile acordate. Gărzile, plătite după reguli separate Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara normei, vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază. În weekend și în zilele de sărbătoare legală, gărzile de urgență vor beneficia de un tarif cu 20% mai mare. Gărzile de monitorizare din timpul săptămânii vor fi plătite cu 75% din tariful gărzilor de urgență, iar în zilele nelucrătoare, la tariful integral. Pentru garda la domiciliu, plata va reprezenta 40% din tariful orar al salariului de bază. Ministerul Sănătății solicitase o majorare de 100% pentru gărzile din weekend și de sărbători, dar propunerea nu a fost preluată integral. Personalul care lucrează în cadrul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare va primi un tarif orar majorat cu 30%, fără a beneficia și de timp liber compensatoriu. Sporuri mari, dar pentru puțini beneficiari Proiectul păstrează patru categorii de sporuri: până la 50% pentru condiții deosebit de periculoase, nivelul I; până la 30% pentru nivelul II; până la 15% pentru condiții periculoase și 5% pentru condiții grele. Aceste sporuri nu pot fi cumulate de aceeași persoană. Sporul de până la 50% poate fi acordat la cel mult 10% din personal, iar celelalte categorii, fiecare la cel mult 20% dintre angajați. Personalul din unități izolate, aflate la altitudine, greu accesibile sau în zone unde recrutarea este dificilă poate primi un spor suplimentar de până la 15%, necuprins în plafonul general. Salariile definitive depind de forma finală Toate simulările sunt orientative. Coeficienții pot fi modificați înainte de adoptarea legii, iar venitul real va depinde de vechime, tipul unității, secție, sporuri, ture și numărul gărzilor. Clasificarea spitalelor, coeficienții concreți și condițiile de acordare a sporurilor vor fi stabilite ulterior prin hotărâri de Guvern și ordine ale ministrului Sănătății. Proiectul oferă astfel imaginea unei noi arhitecturi salariale, în care salariul de bază devine mai important, dar accesul la sporurile mari este mai restrictiv. Pentru unii angajați, reforma poate însemna venituri mai mari și mai stabile; pentru alții, reducerea componentei variabile poate limita sau chiar anula creșterea aparentă din grilă.

Internațional

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească

Atacul ucrainean desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026 a lovit „Amazonul rusesc” la numai 50 de kilometri de Moscova. Două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, au fost cuprinse de incendii, iar opt angajați au murit și zeci de persoane au fost rănite. Kievul a justificat atacul: depozitele nu deserveau doar comerțul online, ci erau folosite și pentru distribuirea unor componente destinate producției rusești de drone și echipamente de navigație. Ucraina atacă „Amazonul rusesc” Atacul ucrainean cu drone de la Elektrostal (regiunea Moscova), desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026, reprezintă una dintre cele mai agresive lovituri cu drone efectuate de Kiev în adâncimea teritoriului rus în ultimii ani. Citește și: VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci Au fost lovite mai multe obiective din interiorul Rusiei, inclusiv două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, adesea numit „Amazonul rusesc”. Principala țintă a fost depozitul companiei din Elektrostal, regiunea Moscova, situat la aproximativ 50 de kilometri est de capitala rusă. În aceeași noapte, dronele au lovit și un depozit de combustibil din Noginsk, în apropiere de Elektrostal, precum și un alt centru Wildberries din Kotovsk, regiunea Tambov. Incendiu uriaș la centrul Wildberries din Elektrostal Lovitura asupra depozitului din Elektrostal a provocat un incendiu masiv. Imaginile apărute în spațiul public au arătat coloane uriașe de fum negru și prăbușirea parțială a structurii cuprinse de flăcări. Potrivit autorităților ruse, resturi de drone au avariat și o grădiniță din apropierea complexului logistic. Centrul din Elektrostal era unul dintre cele mai importante depozite ale Wildberries și gestiona aproximativ 10% din totalul comenzilor companiei la nivel național. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni de amploare, în care ar fi fost folosite peste 370 de drone. Un mort și zeci de răniți în regiunea Moscova Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat că o persoană rănită în urma atacului a murit ulterior la spital. Numărul răniților a variat în primele bilanțuri. Rapoartele au indicat între 37 și 61 de persoane rănite în întreaga regiune, cele mai multe cu leziuni provocate de schije, arsuri sau intoxicații cu fum. O parte dintre victime se aflau în centrul logistic în momentul loviturii. Șapte muncitori au murit la depozitul din Kotovsk Un alt centru Wildberries a fost lovit în orașul Kotovsk, regiunea Tambov. În urma atacului, șapte muncitori aflați în schimbul de noapte au murit. Alte persoane au fost rănite, iar clădirea a fost grav afectată de incendiu. Centrul din Kotovsk era un complex nou, deschis în 2025 pentru extinderea capacității logistice a companiei în sud-estul Rusiei. Orașul se află la aproximativ 360 de kilometri de granița cu Ucraina. Justificarea Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacurile și a susținut că depozitele Wildberries nu erau simple centre comerciale. Potrivit liderului de la Kiev, acestea erau folosite pentru distribuirea unor componente supuse sancțiunilor internaționale, necesare producției de drone și echipamente de navigație. Ucraina afirmă că rețeaua logistică a companiei era utilizată pentru transportul și distribuirea unor produse cu dublă utilizare, care puteau ajunge la industria militară rusă. Rolul militar ascuns al Wildberries Potrivit informațiilor citate de presa internațională, Wildberries devenise un hub prin care militarii și voluntarii ruși puteau achiziționa și distribui echipamente destinate frontului. Pe lângă bunuri de larg consum, prin rețeaua logistică ar fi fost transportate și sortate componente electronice, echipamente de navigație, stații de emisie-recepție, veste antiglonț și alte produse cu dublă utilizare. Unele dintre aceste componente sunt vizate de sancțiuni internaționale, dar continuă să ajungă în Rusia prin importuri indirecte și intermediari. Prin lovirea centrelor din Elektrostal și Kotovsk, Kievul ar fi urmărit să afecteze lanțurile de aprovizionare folosite de fabricile rusești de drone și de industria microelectronică militară. Pagube estimate la peste 50 de miliarde de ruble Publicația independentă Meduza a relatat că pagubele preliminare produse companiei ar putea depăși 50 de miliarde de ruble (aproximativ 558 de milioane de euro). Atacurile ar fi afectat până la 15% din spațiul total de depozitare deținut de Wildberries în Rusia. Depozitul din Elektrostal avea un rol major în rețeaua companiei și procesa singur aproximativ o zecime din comenzile Wildberries la nivel național. Distrugerea sau scoaterea temporară din funcțiune a centrului poate provoca întârzieri importante în livrări și poate obliga compania să redirecționeze mărfurile către alte depozite. Wildberries, legături strânse cu Kremlinul Fuziunea dintre Wildberries și grupul de publicitate Russ (care a format noua entitate RVB) a reprezentat principalul vehicul prin care Kremlinul a preluat controlul din umbră asupra companiei. Tranzacția nu a fost o simplă mutare de afaceri, ci o redistribuire politică a activelor în contextul economiei de război. Fuziunea a strâns legăturile cu Kremlinul și a integrat Wildberries în aparatul de stat prin câteva mecanisme cheie. Aprobarea personală și directă a lui Vladimir Putin Tranzacția a fost aprobată personal de Vladimir Putin, care i-a ordonat explicit adjunctului său șef de cabinet, Maxim Oreshkin, să supravegheze și să sprijine fuziunea. O astfel de implicare la nivel înalt este rară pentru companii din sectorul de retail, ceea ce demonstrează că Moscova dorea ca cel mai mare magazin online din țară să fie gestionat de oameni loiali regimului. Cedarea de acțiuni către interpuși ai Kremlinului Deși Wildberries este o companie gigantică, evaluată la miliarde de dolari și de zeci de ori mai mare decât grupul Russ, acțiunile noii companii RVB au fost împărțite frapant: 65% pentru Wildberries și 35% pentru grupul Russ. Grupul Russ este controlat de frații Robert și Levan Mirzoyan, oameni de afaceri strâns conectați cu oligarhul și senatorul rus Suleiman Kerimov (unul dintre principalii finanțatori din umbră ai proiectelor Kremlinului. Practic, fondatoarea Tatyana Kim a fost forțată să cedeze o treime din afacerea sa către oameni conectați politic, transformând compania într-o extensie a intereselor de stat. Schimbarea managementului și înlăturarea cofondatorului Directorul executiv (CEO) al noii entități fuzionate a devenit Robert Mirzoyan (șeful Russ). Cofondatorul Wildberries, Vladislav Bakalchuk, care s-a opus tranzacției numind-o „atac de tip raider” și a cerut ajutorul liderului cecen Ramzan Kadyrov, a fost complet înlăturat din structură (disputa culminând chiar cu un atac armat sângeros la sediul din Moscova). Prin numirea lui Mirzoyan, Kremlinul s-a asigurat că deciziile logistice sunt controlate militar și politic. Proiectele geopolitice ordonate de stat Imediat după fuziune, comportamentul comercial al Wildberries s-a aliniat cu agenda externă a Rusiei. Tatyana Kim și Robert Mirzoyan i-au promis în scris lui Putin că noua companie va construi o infrastructură digitală de plăți care să ocolească sistemul occidental SWIFT în Asia și Africa. Compania a semnat acorduri cu operatori poștali de stat din Uzbekistan (UzPost) și Etiopia pentru a extinde influența economică a Rusiei în regiuni cheie, ignorând logica piețelor vestice. În vara anului 2026, entitatea fuzionată a intrat în parteneriat direct cu Căile Ferate Ruse și grupul FESCO pentru a coordona digital fluxurile de marfă din toată țara, unificând logistica civilă cu cea strategică.

Eveniment

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Românii care au lucrat o parte din viață în țară, iar o altă perioadă în străinătate nu pierd, de regulă, anii pentru care au fost asigurați în sistemul de pensii al altui stat. La pensionare, perioadele de cotizare pot fi reunite pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale, însă acest lucru nu înseamnă că vechimea din străinătate este „mutată” în sistemul românesc sau că întreaga pensie va fi plătită de România. Procedura poartă denumirea de totalizare a perioadelor de asigurare. Fiecare stat verifică anii în care ați fost asigurat, stabilește dacă aveți dreptul la pensie potrivit propriei legislații și plătește partea care îi revine. În cazul statelor europene, drepturile sunt calculate, de regulă, proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare țară. Vârsta legală de pensionare Vârsta legală de pensionare nu este aceeași în toate țările Uniunii Europene. Citește și: Primul lider PSD care îi contrazice pe Grindeanu și Olguța Vasilescu și respinge guvernarea cu AUR Prin urmare, faptul că îndepliniți condițiile pentru a primi pensia din România nu înseamnă automat că veți putea încasa, în același moment, și pensia aferentă perioadelor lucrate într-un alt stat. Fiecare țară începe să plătească partea de pensie care îi revine numai după ce ați împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de legislația sa. Astfel, puteți primi pensia dintr-un stat mai devreme, iar drepturile dintr-o altă țară să fie acordate abia câțiva ani mai târziu. Dacă ați acumulat perioade de asigurare în mai multe state, este important să verificați din timp vârsta de pensionare și condițiile aplicabile în fiecare dintre acestea. Momentul ales pentru depunerea cererilor poate influența cuantumul drepturilor, iar pensionarea la date diferite în statele implicate poate modifica suma totală pe care o încasați. Anii lucrați în străinătate și pensia românească Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că anii lucrați în străinătate ar fi înscriși în dosarul românesc și plătiți ulterior de Casa Națională de Pensii Publice. În realitate, perioadele sunt totalizate în primul rând pentru a se stabili dacă îndepliniți condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie. În România, de exemplu, stagiul minim contributiv necesar pentru pensia pentru limită de vârstă este de 15 ani. Dacă ați lucrat zece ani în România și încă zece ani într-un stat pentru care se aplică regulile europene sau un acord bilateral, cele două perioade pot fi luate împreună în considerare pentru verificarea stagiului minim. România nu vă va plăti însă pensie pentru toți cei 20 de ani, ci numai pentru perioada recunoscută în sistemul românesc. Celălalt stat va calcula și va plăti separat partea aferentă perioadei în care ați fost asigurat acolo. Ce se întâmplă dacă ați lucrat în Uniunea Europeană Regulile europene se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Perioadele de asigurare realizate în aceste state sunt păstrate și pot fi totalizate atunci când solicitați pensia. Instituțiile implicate își transmit informațiile necesare, iar fiecare stat emite propria decizie. În general, țara în care ați fost asigurat cel puțin un an va putea plăti o pensie atunci când ajungeți la vârsta de pensionare prevăzută de legislația sa. Pentru perioadele mai scurte de un an există reguli speciale, astfel încât lunile de asigurare să nu fie pierdute. Este important de știut că vârstele de pensionare diferă de la un stat la altul. Este posibil să primiți partea românească a pensiei la data la care îndepliniți condițiile din România, iar pensia dintr-un alt stat să înceapă să fie plătită mai târziu, după atingerea vârstei stabilite de legislația țării respective. Cum este calculată pensia comunitară În cadrul Uniunii Europene, instituția de pensii poate realiza două calcule. Mai întâi, dacă îndepliniți condițiile exclusiv pe baza perioadelor din statul respectiv, se calculează pensia națională. Separat, se poate calcula pensia comunitară „pro rata”, luând în considerare toate perioadele realizate în statele implicate și stabilind ulterior partea corespunzătoare anilor lucrați în țara respectivă. Dacă sunt posibile ambele calcule, instituția compară rezultatele și acordă cuantumul mai avantajos potrivit regulilor aplicabile. La finalul procedurii europene, solicitantul primește și un document de sinteză P1, care prezintă deciziile luate de instituțiile implicate. Ce reguli se aplică după Brexit Perioadele lucrate în Regatul Unit nu au devenit automat inutilizabile după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În funcție de situația concretă și de momentul în care ați lucrat sau ați fost asigurat în Regatul Unit, pot fi aplicabile Acordul de retragere sau Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Aceste instrumente conțin reguli privind coordonarea sistemelor de securitate socială și instrumentarea cererilor de pensie. Prin urmare, anii lucrați legal în Regatul Unit trebuie menționați în cererea de pensionare, pentru ca instituțiile competente să stabilească regimul aplicabil. Dar dacă ați lucrat într-un stat din afara spațiului european Perioadele lucrate într-o țară din afara UE, SEE și Elveției pot fi luate în calcul numai dacă România aplică un acord sau o convenție de securitate socială cu statul respectiv. Potrivit informațiilor publicate de CNPP, România are acorduri bazate pe principii de coordonare cu state precum Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Turcia și Uruguay, precum și o înțelegere separată cu provincia Quebec. Lista trebuie verificată la data depunerii dosarului, deoarece acordurile pot intra în vigoare sau pot fi modificate. Și în aceste cazuri, regula de bază rămâne aceeași: perioadele pot fi totalizate pentru stabilirea dreptului, dar fiecare stat plătește partea de pensie aferentă perioadelor realizate în propriul sistem. Unde depuneți cererea de pensionare Dacă locuiți în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. În dosar trebuie să declarați toate statele în care ați lucrat și perioadele aproximative de activitate. Casa de pensii din România va solicita instituțiilor străine confirmarea oficială a perioadelor de asigurare. Nu este suficientă simpla existență a unui contract de muncă: relevant este dacă activitatea a generat perioade de asigurare recunoscute în sistemul de securitate socială al statului respectiv. Dacă locuiți într-un alt stat membru UE și ați lucrat și acolo, depuneți, în mod normal, cererea la instituția de pensii din țara de reședință. Aceasta va deveni punctul de contact și va solicita informațiile necesare din România și din celelalte state. Dacă nu ați lucrat niciodată în țara în care locuiți în prezent, cererea se depune, de regulă, la instituția din ultimul stat în care ați lucrat. CNPP precizează că persoanele stabilite într-un alt stat membru nu trebuie să se deplaseze în România pentru deschiderea dosarului: cererea și documentele sunt transmise prin intermediul instituțiilor competente. Ce documente trebuie să pregătiți Lista exactă a actelor poate varia în funcție de stat și de tipul pensiei solicitate. În mod obișnuit, vă vor fi necesare: - actul de identitate și documentele de stare civilă; - carnetul de muncă și adeverințele pentru activitatea desfășurată în România înainte de 1 aprilie 2001; - documente privind perioadele lucrate în străinătate; - numărul personal de asigurare socială atribuit în statul respectiv; - datele angajatorilor străini și perioadele în care ați lucrat; - decizii, extrase de contribuții sau alte documente emise de instituția străină; - datele contului bancar, dacă sunt solicitate. Contractele de muncă, fluturașii de salariu și adeverințele pot ajuta instituțiile să identifice activitatea, dar confirmarea oficială a perioadelor de asigurare este transmisă de instituția competentă din celălalt stat. Pentru perioadele realizate în România înainte de 1 aprilie 2001, CNPP solicită carnetul de muncă sau adeverințe emise, în condițiile legii, de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. După această dată, informațiile privind asigurarea sunt gestionate în evidențele electronice ale caselor de pensii. Perioadele lucrate simultan nu se dublează Totalizarea nu permite folosirea de două ori a aceleiași perioade calendaristice. Dacă într-un anumit interval ați fost asigurat simultan în România și într-un alt stat, perioada nu va fi transformată într-o vechime dublă. Instituțiile verifică intervalele confirmate și aplică regulile europene sau prevederile acordului bilateral relevant. Veniturile și contribuțiile din fiecare sistem vor fi tratate potrivit legislației statului în care au fost datorate. Ce se întâmplă dacă România nu are acord cu țara respectivă Dacă ați lucrat într-un stat cu care România nu aplică reguli europene și nu are un acord de securitate socială, perioadele respective nu pot fi totalizate pentru stabilirea pensiei românești. Pensia din România va fi acordată numai pe baza perioadelor recunoscute de sistemul public românesc. Acest lucru nu înseamnă neapărat că pierdeți orice drept în țara străină. Este posibil să puteți solicita o prestație direct din sistemul statului respectiv, dacă îndepliniți condițiile sale interne, însă instituțiile române nu vor putea folosi acea perioadă pentru completarea stagiului necesar în România. Contractul de asigurare socială retroactivă poate acoperi, în anumite condiții, cel mult șase ani calendaristici anteriori lunii încheierii contractului. Acesta nu „cumpără” sau transformă însă anii lucrați în străinătate, ci poate acoperi numai perioade eligibile în care persoana nu a avut stagiu de cotizare ori obligația asigurării, potrivit condițiilor prevăzute de Legea nr. 360/2023. Dosarul ar trebui pregătit din timp Procedura unei pensii internaționale poate dura mai mult decât soluționarea unui dosar care cuprinde numai perioade lucrate în România. Instituțiile trebuie să identifice solicitantul, să verifice contribuțiile și să își transmită informațiile între ele. Comisia Europeană recomandă persoanelor care au lucrat în mai multe state să solicite informații cu cel puțin șase luni înainte de pensionare. De aceea, este util să verificați din timp dacă perioadele lucrate în străinătate apar în evidențele instituției competente, să păstrați numărul de asigurare socială și documentele primite de la angajatori și să informați casa de pensii despre toate țările în care ați fost asigurat. Principiul esențial este simplu: anii lucrați legal într-un stat acoperit de regulile europene sau de un acord internațional nu se pierd. Ei pot contribui la îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar fiecare țară va calcula și va plăti separat drepturile corespunzătoare perioadelor realizate în propriul sistem.

Economie

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Proiectul noii legi a salarizării a alimentat temerea că baza de calcul a contribuției la pensie ar putea scădea, iar viitoarele pensii ale unor bugetari ar putea fi mai mici. Documentul nu modifică însă direct regulile CAS și nici nu prevede că această contribuție va fi calculată exclusiv asupra salariului de bază. Riscul apare doar în cazul angajaților care, după aplicarea noilor grile, vor încasa sporuri mai mici sau vor pierde o parte dintre veniturile variabile. Pentru aceștia, venitul brut contributiv și punctajul lunar de pensie se pot diminua, ceea ce înseamnă că proiectul nu taie direct pensiile, dar poate încetini acumularea punctelor de pensie. Legea salarizării nu schimbă formula CAS Baza contribuției de asigurări sociale este stabilită prin Codul fiscal, nu prin legea salarizării personalului bugetar. Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri Pentru salariați, contribuția se calculează, în principiu, asupra câștigului brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor. În această sumă pot intra salariul de bază, sporurile, plata orelor suplimentare și alte drepturi pentru care se datorează CAS. Proiectul noii legi nu prevede că bugetarii vor plăti contribuția numai pentru salariul de bază și nici nu scoate automat sporurile din baza CAS. Prin urmare, dacă venitul brut contributiv al unui angajat rămâne neschimbat, baza contribuției nu va scădea. Dacă venitul crește, va crește și suma pentru care se plătește contribuția. Problema apare numai atunci când angajatul ajunge să câștige efectiv mai puțin. Diferența tranzitorie nu protejează toate veniturile Pentru a evita scăderea bruscă a salariilor după trecerea la noile grile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată atunci când salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât venitul salarial de referință din noiembrie 2026. Angajatul va primi o sumă suplimentară pentru ca venitul protejat să fie menținut temporar. Diferența tranzitorie face parte din salariul brut și nu beneficiază de o scutire specială. În principiu, ea va fi supusă contribuțiilor sociale. Simplul fapt că o parte din salariu este plătită sub această formă nu reduce, prin urmare, baza CAS. Problema apare la stabilirea venitului care va fi protejat. Proiectul prevede că, la calcularea diferenței tranzitorii, nu sunt incluse mai multe categorii de venituri, precum sumele pentru activitatea în proiecte europene, unele stimulente pentru gestionarea fondurilor, munca de noapte și orele suplimentare. Excluderea nu înseamnă că aceste venituri dispar sau că pentru ele nu se mai plătește CAS. Ele pot fi acordate în continuare, dacă angajatul desfășoară activitățile respective. Statul nu garantează însă menținerea lor prin diferența tranzitorie. Cum poate scădea baza contribuției Să presupunem că un angajat din sectorul public încasa în noiembrie 2026 un venit brut de 10.000 de lei. Din această sumă, 8.500 de lei reprezentau salariul și drepturile luate în calcul pentru protecția tranzitorie, iar 1.500 de lei proveneau din ore suplimentare, ture de noapte sau activitatea într-un proiect. După aplicarea noii grile, venitul stabil ajunge la 8.000 de lei. Pentru a fi menținut nivelul protejat de 8.500 de lei, angajatul primește o diferență tranzitorie de 500 de lei. Dacă veniturile variabile de 1.500 de lei continuă să fie plătite, salariul total poate rămâne la 10.000 de lei. Dacă însă angajatul nu mai efectuează ore suplimentare sau nu mai lucrează în proiect, venitul brut scade la 8.500 de lei. În această situație, baza contribuției la pensie se reduce cu 1.500 de lei. Nu pentru că proiectul schimbă definiția fiscală a CAS, ci pentru că angajatul câștigă efectiv mai puțin. Plafonarea sporurilor poate produce efecte indirecte Proiectul stabilește că suma anumitor sporuri, indemnizații, prime și premii nu poate depăși, cu unele excepții, 20% din fondul salariilor de bază și al celorlalte drepturi principale. Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite și separat pentru fiecare sursă de finanțare. Instituțiile vor trebui să organizeze acordarea drepturilor astfel încât limita să fie respectată. Pentru sporurile acordate într-un interval procentual sau în funcție de fondurile disponibile, aceasta poate însemna procente mai mici sau o distribuire mai restrictivă. Nu toate drepturile intră însă în plafon. Munca de noapte și plata orelor suplimentare se numără printre excepțiile prevăzute de proiect. Un venit mai mic înseamnă mai puține puncte de pensie Potrivit Legii nr. 360/2023, punctajul lunar pentru pensie se stabilește prin raportarea venitului brut care a constituit baza CAS la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cu cât venitul contributiv este mai mare, cu atât punctajul acumulat în luna respectivă este mai ridicat. Dacă venitul scade, scade și punctajul lunar. O diminuare temporară a unor sporuri nu va provoca, de regulă, o reducere importantă a pensiei, deoarece aceasta se calculează pe baza punctelor acumulate pe întreaga perioadă de activitate. Efectul poate deveni însă relevant dacă venitul contributiv rămâne mai mic timp de mai mulți ani. Medicii și asistenții medicali Dacă numărul gărzilor, al turelor de noapte sau al orelor lucrate în weekend scade, iar veniturile pierdute nu sunt compensate prin alte drepturi salariale, venitul brut lunar al angajatului se poate diminua. Contribuția CAS va fi calculată asupra unui venit mai mic, ceea ce va conduce și la un punctaj lunar de pensie mai redus. Proiectul nu exclude aceste venituri din baza CAS atunci când sunt plătite, dar nu garantează menținerea lor prin diferența salarială tranzitorie. Angajații implicați în proiecte și în gestionarea fondurilor europene Majorările salariale de până la 40% acordate pentru activitatea în proiecte sau pentru gestionarea fondurilor europene intră în venitul brut și contribuie la formarea punctajului lunar cât timp sunt efectiv încasate și supuse CAS. Dacă angajatul nu mai lucrează în proiect, dacă proiectul se încheie ori dacă procentul majorării este redus, venitul contributiv poate scădea. Baza CAS nu va fi însă formată obligatoriu numai din salariul de bază, ci din totalul drepturilor salariale brute pentru care se datorează contribuția. Militarii, polițiștii, funcționarii publici Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special nu acumulează pensia după formula sistemului public. Pentru ei se aplică regulile pensiilor militare de stat, bazate pe media unor solde sau salarii brute realizate într-o perioadă de referință. Reducerea unui spor poate influența pensia numai dacă acel drept este inclus legal în baza de calcul. Personalul civil și contractual din instituțiile de apărare rămâne, de regulă, în sistemul public și poate fi afectat prin reducerea punctajului contributiv.

Eveniment

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate

Persoanele care se apropie de pensionare pot descoperi că o parte dintre anii lucrați nu apar în evidențele disponibile, iar fostul angajator nu mai există. Fabrica a fost închisă, societatea a intrat în faliment, firma a fost radiată, iar documentele au ajuns la un lichidator sau la o companie privată de arhivare. Situația poate întârzia calcularea corectă a pensiei, dar nu înseamnă automat că anii lucrați sunt pierduți. Vechimea poate fi dovedită prin carnetul de muncă, adeverințe, documente aflate în arhive sau, în cazuri dificile, printr-o hotărâre judecătorească. Pasul 1: Verifică ce perioade de muncă poți dovedi deja Înainte de a începe căutarea arhivei, adunați toate documentele pe care le mai dețineți: Citește și: Baza de date a Cadastrului a fost spartă, informațiile au fost scoase la vânzare de hackeri - carnetul de muncă în original; - contracte individuale de muncă; - decizii de angajare sau de încetare; - adeverințe mai vechi; - fluturași de salariu; - fișe de lichidare; - legitimații de serviciu; - documente privind sporurile sau grupa de muncă. Pentru perioadele lucrate până la 31 decembrie 2010, carnetul de muncă rămâne documentul principal prin care se dovedește vechimea. Dacă înscrierile din carnet sunt complete și corecte, anii respectivi pot fi luați în calcul la pensionare. Problemele apar atunci când anumite perioade lipsesc, înscrierile sunt incomplete sau trebuie dovedite separat salariile, sporurile ori încadrarea în condiții speciale de muncă. Pentru perioadele înregistrate electronic, salariații își pot verifica datele în Reges-Online și pot obține extrase privind contractele de muncă. Pasul 2: Aflați cine a preluat arhiva firmei Dacă fostul angajator a fost radiat, trebuie identificată instituția sau firma care păstrează documentele sale. Primul drum poate fi făcut la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Solicitarea unui document istoric privind societatea poate arăta: - data dizolvării și a radierii; - numele lichidatorului; - administratorul judiciar; - eventualul succesor al firmei; - informații despre procedura prin care societatea a fost închisă. Puteți solicita informații și de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul unde firma și-a avut sediul. ITM poate deține date privind angajatorul, lichidatorul sau traseul unor documente de personal. Un alt punct de verificare îl reprezintă Arhivele Naționale și serviciile județene ale instituției. Acestea publică liste ale operatorilor autorizați să păstreze și să prelucreze arhive. Unele case teritoriale de pensii publică, la rândul lor, liste cu deținătorii arhivelor provenite de la foste fabrici, întreprinderi de stat sau societăți desființate. Pasul 3: Cereți adeverința de la deținătorul arhivei După ce ați identificat cine păstrează documentele, trebuie să formulați o cerere cât mai precisă. Nu este suficient să solicitați generic o „adeverință pentru pensie”. Trebuie să precizați ce informații căutați: - perioada lucrată; - funcția ocupată; - salariul; - veniturile lunare; - sporurile permanente; - condițiile de muncă; - grupa I sau grupa a II-a de muncă; - vechimea în specialitate. Este util să menționați în cerere denumirea exactă a fostului angajator, sediul, perioada aproximativă în care ai lucrat și eventualele schimbări de nume ale societății. Cu cât informațiile sunt mai exacte, cu atât cresc șansele ca documentele să fie găsite mai repede în arhivă. Pasul 4: Firme private de arhivare Dacă arhiva este deținută de o companie privată, eliberarea adeverințelor poate fi contra cost. Firmele de arhivare pot solicita bani pentru: - căutarea documentelor; - verificarea statelor de plată; - cercetarea mai multor ani; - copierea actelor; - redactarea și eliberarea adeverinței. Înainte de a accepta serviciul, cereți o estimare scrisă a costului total. Verificați dacă suma include toate operațiunile necesare și dacă vor exista taxe suplimentare pentru fiecare an cercetat sau pentru fiecare tip de informație. Trebuie verificat și conținutul adeverinței. Documentul ar trebui să cuprindă, după caz: - datele corecte de identificare ale salariatului; - perioada exactă lucrată; - funcția sau meseria; - salariul și sporurile; - temeiul legal al sporurilor; - sursa documentară folosită; - datele de identificare ale deținătorului arhivei; - semnătura și celelalte elemente cerute de lege. O adeverință incompletă poate fi respinsă sau poate să nu fie valorificată integral de Casa de Pensii. Pasul 5: Depune dosarul de pensionare chiar dacă lipsește o adeverință Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea dosarului până la recuperarea tuturor documentelor. Dacă ați îndeplinit condițiile legale pentru pensionare, puteți depune cererea cu actele pe care le aveți deja. Casa Teritorială de Pensii va calcula drepturile pe baza perioadelor și veniturilor dovedite la acel moment. Ulterior, dacă obțineți adeverințele lipsă, le puteți depune împreună cu o cerere de recalculare sau de revizuire, în funcție de situație. Este important să nu amânați nejustificat cererea, deoarece data acordării pensiei este legată de momentul în care sunt îndeplinite condițiile și de data depunerii dosarului, potrivit termenelor prevăzute de lege. Dacă arhiva nu poate fi găsită Există și situații în care societatea a fost radiată, lichidatorul nu mai poate fi identificat, iar documentele nu apar nici în evidențele ITM, nici în listele Arhivelor Naționale. În acest caz, solicitați răspunsuri scrise de la instituțiile la care ați făcut verificări. Păstrați: - răspunsurile primite de la ITM; - documentele eliberate de Registrul Comerțului; - răspunsurile Arhivelor Naționale; - corespondența cu lichidatorii; - refuzurile sau confirmările că fondul arhivistic nu mai există. Aceste documente pot demonstra că ai încercat să găsești arhiva și că adeverința nu poate fi obținută pe cale administrativă. Instanța, soluția de ultimă instanță Dacă documentele nu mai există sau nu pot fi recuperate, persoana interesată se poate adresa tribunalului, la secția de litigii de muncă și asigurări sociale. În fața instanței pot fi prezentate și alte probe: - contracte de muncă; - decizii de încadrare; - fluturași de salariu; - legitimații; - fișe de lichidare; - decizii de premiere; - înscrisuri sindicale; - documente medicale sau profesionale care indică locul de muncă; - declarații ale unor foști colegi. Martorii nu garantează însă automat recunoașterea vechimii. Judecătorul va analiza toate probele și va decide dacă perioada lucrată sau anumite drepturi pot fi recunoscute. O hotărâre judecătorească definitivă poate fi depusă ulterior la Casa de Pensii și valorificată la stabilirea sau recalcularea pensiei.

Eveniment

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

România riscă să piardă până la 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență dacă reformele asumate în fața Comisiei Europene nu vor fi adoptate de Parlament, avertizează Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Invitat în podcastul „Cum e, de fapt?”, realizat de DeFapt.ro, ministrul a explicat că investițiile începute ar putea fi continuate chiar și în lipsa reformelor, însă costurile ar urma să fie suportate direct de la bugetul de stat. Proiectele nu ar mai fi finanțate din fondurile europene promise prin PNRR, ci din taxele și contribuțiile plătite de români. Investițiile pot continua, dar pe banii românilor Potrivit lui Dragoș Pîslaru, blocarea reformelor nu înseamnă neapărat oprirea imediată a proiectelor de investiții. Citește și: Firma care a făcut site-ul Wordpress al Cadastrului, spart de hackeri, abonată la contracte la stat Statul ar putea decide să le ducă mai departe, însă finanțarea lor ar intra în deficitul bugetar. „Vestea bună este că proiectele vor fi făcute, vestea proastă este că vor intra pe deficit. Adică vor fi plătite de la buget, de contribuabil”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Cu alte cuvinte, dacă România construiește spitale, drumuri, școli sau alte obiective prevăzute în PNRR, dar nu îndeplinește reformele asociate, Comisia Europeană poate refuza plata unor tranșe. Statul va rămâne astfel cu investițiile și cu facturile, dar fără finanțarea europeană pe care conta. Fiecare reformă blocată poate costa cel puțin 770 de milioane de euro Pîslaru a explicat că fiecare dintre reformele esențiale este asociată unor sume importante din PNRR. În cazul unor jaloane, suma aflată în joc pornește de la aproximativ 770 de milioane de euro, iar pentru altele poate ajunge la un miliard de euro. „Câte 770 de milioane minimum pe fiecare dintre aceste reforme esențiale. Unele sunt și de un miliard”, a afirmat ministrul. Acesta a precizat că unele sume provin din componenta de granturi, adică bani europeni nerambursabili, iar altele din împrumuturile acordate României în condițiile PNRR. Diferența este importantă, însă neîndeplinirea reformelor poate afecta ambele componente ale planului și poate reduce substanțial sumele pe care România le mai are de încasat. Legea salarizării, 770 de milioane de euro Una dintre reformele pentru care România și-a asumat termene și condiții precise este noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Întrebat ce sumă este legată de adoptarea acestei reforme, Dragoș Pîslaru a indicat aproximativ 770 de milioane de euro. Noua lege ar trebui să schimbe modul în care sunt calculate salariile bugetarilor, să refacă ierarhia funcțiilor publice și să limiteze dezechilibrele produse de sporuri, excepții și acte normative succesive. Dacă proiectul este respins, amânat sau modificat într-o formă care nu mai respectă angajamentele asumate prin PNRR, România riscă să nu primească suma legată de acest jalon. România mai are de încasat 10 miliarde de euro Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, România mai are de primit aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, împărțite aproape egal între granturi și împrumuturi. „Noi mai avem acum de încasat circa 10 miliarde, per total, cinci cu cinci, cu ajustările de prefinanțare, adică sumele brute despre care vorbim”, a declarat Pîslaru. Acesta a avertizat că, într-un scenariu în care reformele legislative nu ar mai fi adoptate, România ar putea finaliza o mare parte dintre investiții fără să mai primească banii europeni aferenți. „Dacă nu facem toate reformele, aproape că putem să terminăm toate investițiile și să nu luăm niciun ban. Dacă nu se face nicio reformă legislativă, se pierd 10 miliarde”, a spus ministrul.

Eveniment

Cum poți rămâne fără pensie, chiar dacă ai împlinit vârsta legală: pensia minimă garantată, între mit și realitate

Pensia minimă garantată, cunoscută oficial drept indemnizație socială pentru pensionari, este adesea percepută ca un drept acordat automat tuturor persoanelor care ating vârsta de pensionare. În realitate, simpla împlinire a vârstei de 63 de ani, în cazul femeilor, sau 65 de ani, în cazul bărbaților, nu este suficientă pentru obținerea acestei pensii minime garantate. Ce înseamnă pensia minimă garantată În ciuda denumirii sale, pensia minimă garantată (indemnizație socială pentru pensionari) nu este acordată tuturor persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Citește și: Olguța Vasilescu, nou atac la Pilonul II de pensii. Ea s-a retras din acest pilon În 2026, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 de lei pe lună. Această sumă nu reprezintă o pensie distinctă, ci un mecanism prin care statul completează pensiile foarte mici până la un prag minim garantat. De exemplu, dacă o persoană are, în urma calculului bazat pe contribuțiile plătite, o pensie de 900 de lei, statul va adăuga diferența de 381 de lei, astfel încât beneficiarul să încaseze lunar 1.281 de lei. Cu alte cuvinte, pensia minimă nu este un beneficiu universal destinat tuturor vârstnicilor, ci o protecție financiară acordată exclusiv celor care au contribuit la sistem, chiar și pentru o perioadă relativ redusă. Pentru a beneficia însă de această completare, persoana trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv stagiul minim de cotizare. Ce condiție trebuie îndeplinită obligatoriu Legea prevede că pensia pentru limită de vârstă poate fi acordată numai persoanelor care au realizat cel puțin 15 ani de contribuții la sistemul public de pensii. Acest prag este esențial. Dacă o persoană a lucrat, de exemplu, doar 10 sau 12 ani și nu a completat ulterior perioada lipsă, aceasta nu poate obține pensia pentru limită de vârstă și, implicit, nici indemnizația socială pentru pensionari. Mai puțin de 15 ani de vechime Pentru persoanele care au ajuns la vârsta pensionării fără a acumula stagiul minim de cotizare, legislația oferă două variante. Prima este cumpărarea vechimii în muncă. Românii pot încheia un contract de asigurare socială cu Casa Națională de Pensii Publice pentru a achita retroactiv contribuțiile aferente perioadelor lipsă. Începând cu 1 iulie 2026, odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei, contribuția minimă pentru o lună de vechime a ajuns la 1.081 de lei. Astfel, completarea mai multor ani de stagiu poate presupune costuri semnificative, însă reprezintă, în multe cazuri, singura modalitate de a obține statutul de pensionar. A doua variantă este solicitarea ajutoarelor sociale acordate persoanelor fără venituri. Ajutor social în loc de pensie Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru pensionare și nu își pot completa vechimea nu vor primi pensie și nu vor figura în evidențele Casei Naționale de Pensii ca pensionari. În această situație, la înaintarea în vârstă, ele se pot adresa serviciilor de asistență socială din cadrul primăriilor pentru obținerea Venitului Minim de Incluziune sau a altor forme de sprijin destinate persoanelor vulnerabile. Diferența este importantă: pensia este un drept dobândit prin contribuție, în timp ce ajutorul social este acordat în funcție de situația materială și poate fi condiționat de îndeplinirea unor criterii suplimentare. De ce este important să vă verificați vechimea din timp Specialiștii în domeniul pensiilor recomandă verificarea stagiului de cotizare cu câțiva ani înainte de atingerea vârstei standard de pensionare. Mulți români descoperă abia în momentul depunerii dosarului că anumite perioade lucrate nu apar în evidențe, că lipsesc documente sau că nu au acumulat cei 15 ani necesari. În astfel de situații, timpul rămas pentru completarea vechimii poate fi limitat. În plus, costurile pentru cumpărarea retroactivă a contribuțiilor cresc odată cu majorarea salariului minim, ceea ce poate transforma recuperarea anilor lipsă într-un efort financiar considerabil.

Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți

Proiectul noii legi a salarizării, promovat de Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, este prezentat drept una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de salarizare din sectorul public. Documentul are însă o istorie mai lungă, primele variante fiind elaborate în prima parte a anului 2026, sub coordonarea fostului ministru al Muncii, Florin Manole (PSD). Proiectul PSD, criticat de Pîslaru Dragoș Pîslaru a avut o poziție critică și corectivă față de varianta de proiect lăsată la minister de Florin Manole, susținând că documentul conținea dezechilibre majore, lacune tehnice și excepții. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere Pîslaru a preluat proiectul de sute de pagini și a anunțat imediat că acesta necesită o „formă îmbunătățită” pentru a putea fi aprobat de Comisia Europeană prin PNRR. Ministrul a declarat public că sistemul public a acumulat mult prea multe excepții și anomalii care trebuiau curățate. În momentul preluării mandatului, el a susținut că din textul lăsat de echipa lui Florin Manole lipseau reglementări clare pentru sporuri esențiale. În urma modificărilor operate asupra proiectului inițial, noua variantă propune schimbări inclusiv în ceea ce privește modul de recompensare a carierei didactice. Salariile, calculate după coeficienți și o valoare de referință Reforma propusă de proiectul legii salarizării, în forma susținută de Dragoș Pîslaru, ar aduce creșteri consistente pentru profesorii debutanți și ar elimina o parte dintre diferențele de încadrare din învățământul primar și preșcolar. Avantajele se estompează însă pe măsură ce crește vechimea. Pentru profesorii cu vechime, noua grilă ar putea însemna majorări aproape simbolice, în timp ce plafonarea unor sporuri riscă să transforme protecția împotriva scăderii salariului într-o înghețare a veniturilor. În prezent, salarizarea din Educație se bazează pe grile mai vechi, modificate succesiv prin ordonanțe de urgență și completate cu sporuri și majorări acordate în perioade diferite. Proiectul propune o formulă comună pentru toate familiile ocupaționale din sistemul bugetar. Fiecare funcție va fi încadrată într-unul dintre cele 12 grade salariale și va primi un coeficient stabilit în funcție de post, nivelul studiilor, gradul profesional și vechime. Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului cu o valoare de referință unică. Pentru anul 2027, aceasta este estimată la 4.100 de lei. Pentru a afla ce salariu ar putea avea începând cu 1 ianuarie 2027, un profesor trebuie să își identifice categoria în care se încadrează: debutant, definitiv, gradul didactic II sau gradul didactic I, precum și vechimea în învățământ. Odată stabilită această încadrare, este suficient să consulte coeficientul prevăzut în proiectul de lege și să îl înmulțească cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Astfel, un profesor debutant (coeficient 1,84) ar avea un salariu de bază brut de 7.544 de lei. Un profesor definitiv cu peste 25 de ani vechime (coeficient 2,05) ar ajunge la un salariu de 8.405 lei. Un profesor cu gradul didactic II și peste 25 de ani vechime (coeficient 2,18) ar avea 8.938 de lei. Un profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani la catedră ar încasa 9.635 de lei brut. Pe scurt, formula propusă de noua lege este una simplă: coeficient × 4.100 lei = salariul de bază brut. Sumele astfel obținute reprezintă însă doar salariul de bază și nu includ indemnizația de dirigenție, gradația de merit, plata cu ora sau alte sporuri care pot majora venitul final al fiecărui cadru didactic. Profesorii debutanți, salariul mărit Una dintre cele mai importante modificări îi privește pe profesorii debutanți. Potrivit proiectului, salariul de bază al unui cadru didactic aflat la începutul carierei ar urma să ajungă, de la 1 ianuarie 2027, la 7.544 de lei brut, echivalentul a aproximativ 4.400 de lei net. În prezent, un profesor debutant din învățământul preuniversitar are un salariu de bază de aproximativ 6.446 de lei brut, adică între 3.700 și 3.770 de lei net. Creșterea ar fi de 1.098 de lei brut și de aproximativ 640 de lei net. Profesorii cu vechime riscă să primească majorări foarte mici Dacă profesorii debutanți ar beneficia de o creștere vizibilă, situația cadrelor didactice cu peste 20 sau 25 de ani de experiență este mult mai complicată. Noul proiect de lege comprimă diferențele dintre partea de jos și partea de sus a grilei, astfel încât profesorii cu gradul didactic I și vechime mare ar putea primi majorări mult mai mici decât colegii aflați la început de carieră. În prezent, un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani are un salariu de bază brut de aproximativ 8.217 lei. După adăugarea sporurilor și indemnizațiilor – precum sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, indemnizația de dirigenție, majorarea pentru învățământul special sau, după caz, gradația de merit –, venitul brut lunar total median ar ajunge la aproximativ 12.021 de lei. În mână, în prezent profesorul primește între 7.000 și 7.100 de lei net. Prin noua grilă, salariul de bază al acestei categorii ar urma să urce la 9.635 de lei brut, sumă calculată prin aplicarea unui coeficient de 2,35 la valoarea de referință estimată pentru 2027. La prima vedere, creșterea salariului de bază pare consistentă. În realitate, plafonarea sau eliminarea unor sporuri ar face ca venitul brut total să ajungă la numai 12.166 de lei. Diferența față de venitul actual ar fi de aproximativ 145 de lei brut pe lună, echivalentul unei majorări de numai 1%. În unele cazuri, recalcularea salariului și restrângerea sporurilor ar putea conduce chiar la un venit teoretic mai mic decât cel aflat acum în plată. Mecanismul de protecție prevăzut de proiect ar împiedica scăderea nominală a salariului, însă nu ar proteja și puterea de cumpărare. În raport cu inflația, un venit aproape înghețat ar putea însemna, în realitate, o pierdere. Aceasta este una dintre principalele nemulțumiri invocate de federațiile sindicale din Educație. Reprezentanții profesorilor critică „aplatizarea” grilei și susțin că proiectul recompensează intrarea în sistem, dar nu diferențiază suficient experiența, gradele didactice și responsabilitățile acumulate într-o carieră de 25 sau 30 de ani. Nimeni nu ar trebui să primească mai puțini bani până în 2031 Pentru a evita scăderea efectivă a veniturilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. În practică, dacă salariul rezultat din noua grilă este mai mic decât suma pe care angajatul o primește înainte de aplicarea legii, statul va achita diferența. Astfel, niciun profesor nu ar trebui să încaseze mai puțini bani decât are în plată în prezent. Mecanismul ar urma să funcționeze până la sfârșitul anului 2031. Protecția împiedică diminuarea imediată a salariului, dar poate duce și la înghețarea temporară a veniturilor unor angajați. Aceștia nu vor pierde bani, însă ar putea să nu beneficieze de creșteri până când noua grilă nu ajunge din urmă salariul actual. Sporurile, strict controlate Noul proiect de lege prevede că suma totală a sporurilor nu poate depăși 20% din salariul de bază la nivelul fiecărui ordonator de credite. Totuși, proiectul menține mai multe sporuri specifice activității din învățământ. Cadrele didactice care lucrează în localități izolate vor putea primi în continuare un spor de până la 15% din salariul de bază. Tot un spor de până la 15% este prevăzut pentru personalul didactic din învățământul special și special integrat. Profesorii care coordonează practica pedagogică vor putea primi între 5% și 15%, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice. Pentru predarea simultană, sporul va varia în funcție de numărul claselor: până la 5% pentru două clase, 7% pentru trei clase, 10% pentru patru clase și 15% pentru cinci clase. La nivelul întregului sistem bugetar, sporurile vor fi însă plafonate mai strict, ceea ce ar putea limita cumularea unor beneficii. Noile reguli ridică însă întrebări privind modul în care vor fi recalculate sau înlocuite gradația de merit, indemnizația de dirigenție și celelalte componente suplimentare ale veniturilor profesorilor. Educatorii și învățătorii cu studii superioare, aliniați cu profesorii O modificare importantă a proiectului de lege al salarizării privește personalul din învățământul preșcolar și primar. Proiectul stabilește că profesorii pentru învățământul preșcolar și profesorii pentru învățământul primar vor fi salarizați la nivelul unui profesor cu studii superioare din învățământul preuniversitar. Măsura ar trebui să elimine o parte dintre diferențele de încadrare care au existat între educatori, învățători și profesorii din gimnaziu sau liceu, deși aceștia au studii și responsabilități comparabile. Universitățile vor putea acorda salarii diferențiate În învățământul superior, consiliile de administrație vor putea acorda personalului didactic și administrativ majorări de până la 20% din salariul de bază, în funcție de activitate și de performanță. Aceste sume vor putea fi plătite exclusiv din veniturile proprii ale universităților. Din acest motiv, măsura ar putea avantaja instituțiile mari, care atrag proiecte, taxe și finanțări suplimentare, în timp ce universitățile cu venituri proprii reduse vor avea o marjă mai mică de recompensare a angajaților. Cadrele universitare care conduc doctorate vor putea primi și un spor de până la 1% pentru fiecare doctorand, fără ca majorarea totală să depășească 10% din salariul de bază.

Ramona Emilian

Moartea unui biciclist, controverse între Poliție și comunitate: bicicliștii acuză infrastructura

Parcurs academic rar întâlnit: absolvent de Medicină cu medii de 10, din liceu și până la finalul facultății

Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare

Proiectul legii salarizării ascunde salariile de la Interne. Ministerul a publicat regulile, dar nu și grilele

Atacul cibernetic de la Cadastru îi poate costa scump pe cumpărătorii de locuințe: TVA-ul ar putea crește de la 9% la 21%

Elitele matematicii românești: povestea profesorului care pregătește cei mai buni studenți ai țării

An greu pentru brutari și cofetari: profituri în scădere și o industrie aflată în impas

Proiectul legii salarizării: ce salarii ar putea avea medicii, asistenții și infirmierii în 2027

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească

Munca în străinătate și pensia din România. Reguli, acte necesare și modul de calcul al drepturilor

Proiectul noii legi a salarizării și viitoarele pensii: cum poate scădea baza contribuției pentru unii bugetari

Cum vă recuperați vechimea pentru pensie în cinci pași în cazul unei firme radiate

VIDEO Cum ne va fura Grindeanu 10 miliarde de euro cu șantajul la Bolojan. Explicațiile lui Dragoș Pîslaru, invitat la podcastul „Cum e, de fapt?”

Cum poți rămâne fără pensie, chiar dacă ai împlinit vârsta legală: pensia minimă garantată, între mit și realitate

Proiectul legii salarizării schimbă grilele din Educație. Debutanții câștigă, profesorii cu vechime sunt nemulțumiți

Ultima oră

Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD

Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: Procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Procurorul CSM Claudiu Sandu îl face pe Cristian Ghinea „broscoi politic”

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare

Ambasadorul Rusiei, discurs controversat la Iași: a negat ocupația sovietică și a contestat informațiile despre dronele rusești

Când pot pensionarii cu bilete de tratament să își primească banii înapoi: condiții proaste la hotel sau sejur întrerupt

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”