vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5604 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, cercetat de Poliție și Universitate după acuzații de sex cu studente

Inspectoratul Județean de Poliție (IPJ) Iași și Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) s-au autosesizat și au deschis anchete separate, după ce în presa locală au apărut acuzații grave la adresa unui cadru didactic de la Facultatea de Drept. Potrivit informațiilor publicate, lectorul universitar Alexandru Toader, fiul fostului rector și ministru al Justiției, Tudorel Toader, ar fi pretins favoruri sexuale unor studente în schimbul promovării examenelor. Comisia de Etică: anchetă declanșată prin vot unanim Președintele Comisiei de Etică, Daniel Atasiei, a confirmat că instituția s-a sesizat din oficiu, în baza articolului apărut în presa locală. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale „Comisia de Etică întrunită astăzi s-a sesizat din oficiu, prin votul unanimității. Din acest moment suntem în cadrul procedural necesar pentru a putea investiga acuzațiile respective, cu instrumentele pe care le are Comisia, pentru a stabili ceea ce s-a întâmplat și, dacă este cazul, să aplicăm sancțiunile prevăzute de regulament”, a declarat acesta. Poliția Iași investighează aspectele penale ale cazului IPJ Iași a transmis, la rândul său, un comunicat prin care confirmă autosesizarea și deschiderea unei anchete pentru verificarea acuzațiilor. Polițiștii au demarat cercetările pentru a stabili situația de fapt și pentru a dispune, dacă se impune, măsurile legale.  Ancheta vizează posibile fapte de hărțuire sau abuz sexual în mediul universitar. Acuzațiile: favoruri sexuale în schimbul promovării examenelor Potrivit publicației ReporterIS, lectorul Alexandru Toader este acuzat de hărțuire sexuală de către două studente care nu ar fi promovat examenele susținute la Facultatea de Drept. Tinerele susțin că li s-ar fi cerut favoruri sexuale pentru a primi note de trecere, iar publicația notează că acestea nu ar fi singurele presupuse victime. Reacția lui Tudorel Toader: acuzații de șantaj și defăimare În replică, fostul rector al UAIC și ministru al Justiției, Tudorel Toader, a reacționat public, afirmând că articolul este „un material de șantaj”. Acesta susține că ar fi vorba despre o campanie de defăimare, îndreptată atât împotriva sa, cât și a fiului său. „Este un atac defăimător la adresa fiului meu, Alexandru, care își desfășoară activitatea cu onestitate și corectitudine. Vom lăsa justiția să decidă”, a transmis Tudorel Toader. Anchete disciplinare și posibile cercetări penale În perioada următoare, Comisia de Etică urmează să analizeze probele și mărturiile disponibile pentru a stabili dacă există abateri disciplinare. Paralel, IPJ Iași desfășoară verificări pentru a determina dacă faptele semnalate se încadrează în sfera penală.  Cazul rămâne în atenția autorităților și a opiniei publice, având implicații atât academice, cât și juridice.

Fiul lui Tudorel Toader, vizat de anchete oficiale (sursa: Facebook/Tudorel Toader)
Curtea de Apel București respinge reforma pensiilor (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Pensia specială de "doar" 70% din salariul net pentru magistrați, respinsă de CAB

Judecătorii Curții de Apel București au respins, luni, cu o majoritate aproape unanimă, proiectul de reformă a pensiilor magistraților. În Adunarea Generală din 24 noiembrie 2025, la care au participat 216 din cei 243 de magistrați, un număr de 215 judecători au votat împotriva propunerii legislative privind modificarea pensiilor de serviciu. În comunicatul oficial, CAB subliniază susținerea constantă față de pozițiile exprimate anterior de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Adunări generale convocate pentru un punct de vedere unitar Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru zilele de luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din țară, în vederea exprimării unei poziții oficiale privind proiectul de reformă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale După centralizarea punctelor de vedere, CSM urmează să se întrunească în plen pentru emiterea avizului consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Presiuni din partea PNRR și termene-limită stricte România are termen până la 28 noiembrie pentru a îndeplini jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale. În caz contrar, țara riscă să piardă 231 de milioane de euro din finanțările europene. Proiectul legislativ a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională, iar CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a transmite un aviz consultativ. Principalele modificări propuse în noul proiect de lege Conform proiectului legislativ, cuantumul pensiei de serviciu pentru magistrați ar urma să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Negocieri eșuate la Palatul Cotroceni Pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții privind reforma pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției guvernamentale și a reprezentanților sistemului judiciar. Întâlnirea nu a dus la un acord, principala divergență fiind nivelul pensiei: magistrații solicită ca aceasta să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține limitarea la 70% din ultimul salariu net. CCR a respins proiectul inițial ca fiind neconstituțional Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie de Curtea Constituțională. Cinci judecători constituționali – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină – au decis că Guvernul nu a solicitat în termen avizul consultativ al CSM, ceea ce reprezintă o încălcare procedurală esențială.  

Șeful militar Hezbollah, eliminat de Israel (sursa: X/ILTV Israel News)
Internațional

Șeful militar al Hezbollah, eliminat în Liban de către Israel. Se ascundea într-un cartier aglomerat

Armata israeliană l-a ucis duminică pe Haitham Ali Tabatabai, lider militar al Hezbollah, într-un atac aerian lansat asupra unui imobil din cartierul dens populat Haret Hreik, în sudul Beirutului. Hezbollah a confirmat moartea acestuia, precizând că alți patru membri ai grupării au fost uciși în același atac. Autoritățile libaneze au raportat cel puțin cinci morți și 28 de răniți în urma loviturii care a vizat un bloc de apartamente. Șeful militar Hezbollah, eliminat de Israel Tabatabai este cel mai înalt oficial militar Hezbollah ucis după intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului din noiembrie 2024, încheiat după aproape un an de conflict dintre Israel și mișcarea pro-iraniană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Armata israeliană l-a descris drept „cel mai important comandant al Hezbollah”, urcat în funcție după moartea altor lideri militari în timpul războiului cu Israelul. Statele Unite ofereau încă din 2018 o recompensă de cinci milioane de dolari pentru capturarea sa. Israelul acuză încălcări ale armistițiului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „nu va permite Hezbollah să-și reconstruiască puterea” și a cerut guvernului libanez să respecte angajamentul de dezarmare al grupării. Atacul a fost ordonat la recomandarea ministrului apărării, Israel Katz, și a șefului armatei, Eyal Zamir, a transmis biroul premierului. Escaladare majoră într-un conflict mocnit Deși armistițiul este oficial în vigoare, forțele israeliene au continuat să lanseze atacuri, în special în sudul Libanului, acuzând Hezbollah de încălcări repetate ale acordului. Gruparea pro-iraniană nu a emis încă o declarație oficială.

Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"

SUA, Ucraina și reprezentanți ai unor țări europene au avut la Geneva discuții considerate „constructive”, reafirmând că orice viitor acord pentru încheierea conflictului trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei. Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei Casa Albă a salutat întâlnirile, descriindu-le drept „un pas semnificativ înainte” spre pace, menționând că a fost redactată o versiune îmbunătățită a cadrului de pace propus de Washington. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Negociatorii ucraineni au vorbit despre „progrese foarte bune”, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a declarat „foarte optimist”, apreciind că punctele rămase „nu sunt insurmontabile”. Planul, actualizat după obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, exclude ideea unei păci prin capitulare și subliniază rolul central al UE, alături de consultarea Rusiei prin canale diplomatice. Planul american, ajustat după criticile europene Inițial, documentul transmis de Washington relua mai multe cereri-cheie ale Moscovei, precum cedarea unor teritorii, limitarea armatei ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și ridicarea progresivă a sancțiunilor din Vest. Această versiune a fost respinsă de Kiev și de principalele capitale europene – Paris, Londra, Berlin și Roma –, care au venit la Geneva pentru a evita un acord perceput ca o capitulare. Noua variantă a planului, apreciată de președintele Volodimir Zelenski, reflectă „prioritățile-cheie ale Ucrainei” și include o reafirmare fermă a dreptului acesteia de a-și alege destinul politic și militar. Donald Trump a acordat Kievului termen până pe 27 noiembrie pentru un răspuns, subliniind că propunerea nu este una „finală”. Participare extinsă a actorilor internaționali La negocieri au participat oficiali americani de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și generalul Alexus Grynkewich, reprezentând structura militară NATO. Europenii și-au exprimat sprijinul deplin pentru Ucraina, insistând asupra rolului strategic al UE în procesul de pace, după cum a afirmat Ursula von der Leyen: „Ucraina a ales un destin european”. În paralel, Marea Britanie și SUA au convenit să colaboreze strâns, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru coordonarea pozițiilor comune în marja summitului din Angola. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, o videoconferință a statelor susținătoare ale Kievului. Rolul Turciei și perspectiva unui dialog cu Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să joace rolul de mediator între Kiev și Moscova și a anunțat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, confirmată ulterior de Kremlin. Oficialii americani au subliniat că și Rusia trebuie „să-și spună cuvântul” în cadrul negocierilor, sugerând că dialogul diplomatic ar putea fi extins.

IKEA intră puternic pe piața ieșeană (sursa: apix.ro)
Eveniment

Ikea la Iași, proiect în linie dreaptă. Costul construcției: 100 de milioane de lei

Iașiul se află într-un amplu proces de modernizare urbană, susținut de investiții private care depășesc 1,4 miliarde de lei și schimbă vizibil profilul economic al orașului. IKEA intră puternic pe piața ieșeană Unul dintre cele mai reprezentative proiecte este magazinul IKEA din Era Shopping Park, simbol al transformării și al extinderii marilor branduri internaționale în regiunea Nord-Est. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Cu o valoare estimată de 100 de milioane de lei, proiectul ocupă locul al doilea în topul Victa al celor mai mari investiții private în construcții din Iași. Dezvoltat de Ermes Holding, parte a grupului Prime Kapital, proiectul marchează intrarea celui mai mare retailer de mobilier din lume pe piața ieșeană, fiind așteptat să devină un punct de referință comercial regional. Continuarea, în Ziarul de Iași

A salvat o fetiță cu prețul propriei vieți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A salvat o fetiță de la înec cu prețul propriei vieți: a murit după șase luni de comă

Un tânăr de 25 de ani din Tudor Vladimirescu, aflat în comă de peste șase luni după ce a sărit în râul Bahlui pentru a salva o fată de 16 ani de la înec, a murit la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași. A salvat o fetiță cu prețul propriei vieți Considerat un adevărat erou, acesta și-a sacrificat viața pentru a o salva pe adolescenta care căzuse accidental în apă pe 30 mai 2025. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării În momentul incidentului, două persoane – tânărul de 25 de ani și un bărbat de 62 de ani – au intervenit curajos, riscându-și viața pentru fata aflată în pericol. După luni de luptă la terapie intensivă, corpul tânărului nu a mai rezistat, marcând un sfârșit tragic pentru gestul său de curaj și altruism. Continuarea, în Ziarul de Iași

Insolvențe în ritm accelerat la Iași (sursa: Pexels/Towfiqu barbhuiya)
Economie

Semne de criză economică: a crescut numărul insolvențelor în transporturi, depozitare, sănătate

Iașiul, considerat motorul economic al Regiunii Nord-Est, a resimțit puternic presiunea economică, numărul insolvențelor crescând de la unul la două zile la aproape un caz pe zi. Insolvențe în ritm accelerat la Iași Deși zona rămâne una dintre cele mai vulnerabile economic, datele centralizate ale ONRC pentru primele zece luni din 2025 indică o temperare generală a insolvențelor. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Iașiul, alături de Botoșani, Suceava și Bacău, s-a menținut totuși în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale numărului de firme intrate în insolvență. La nivel național, 5.318 profesioniști au intrat în insolvență între ianuarie și octombrie 2025, cu aproape 10% mai puțin față de anul anterior, semn al unei relative stabilizări, însă evoluțiile rămân dezechilibrate de la un județ la altul. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale (sursa: reporteris.ro)
Eveniment

Fiul lui Tudorel Toader, lector universitar, acuzat de sex cu studente pentru a le trece examenul

Alexandru Toader, fiul lui Tudorel Toader, lector de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este acuzat că ar fi făcut propuneri cu tentă sexuală unor studente pentru a le trece examenele. Fiul lui Tudorel Toader, acuzat de presiuni sexuale Două tinere au relatat, pentru Reporter de Iași, experiențe directe, descriind situații petrecute chiar în spațiile instituției de învățământ superior. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Potrivit mărturiilor, una dintre studente ar fi acceptat propunerea, iar în cabinetul lectorului din universitate ar fi avut loc două contacte intime. „Totul a durat 20 de minute”, spune aceasta. Mesaje zilnice și întâlniri într-un birou privat După incidentul din universitate, lectorul i-ar fi scris zilnic tinerei pe Instagram, invitând-o apoi la biroul său notarial de pe strada Sf. Lazăr. Aceasta a descris în detaliu încăperea: „Pe pereți sunt coarne de cerb și o canapea din piele maro”. Jurnaliștii au intrat în biroul respectiv pe 20 noiembrie, confirmând că obiectele descrise se află într-adevăr acolo. De ce a intrat o studentă într-un cabinet privat, seara, fără martori? Întrebarea centrală rămâne: cum a fost posibil ca o studentă să ajungă în cabinetul privat al unui cadru didactic, într-o oră târzie, fără ca nimeni să intervină? Incidentul ridică semne de întrebare privind limitele profesionale, responsabilitatea academică și protecția studenților. Trauma emoțională: „N-am fost om o săptămână” După această experiență, tânăra spune că a trecut printr-o perioadă dificilă emoțional: „Am băut o săptămână ca să uit, n-am fost om”. Aceasta afirmă că episodul o afectează și astăzi, fiind o experiență care i-a influențat starea psihică pe termen lung. A doua studentă: ușă încuiată și aluzii intime O altă studentă, care nu avea notă de trecere, ar fi fost invitată în biroul lectorului din facultate. Acesta ar fi încuiat ușa și i-ar fi făcut aluzii pentru a „ajunge la o înțelegere”. Întrebarea ar fi fost directă: „Cum facem?”. Tânăra a avut un moment de inspirație și i-a spus: „Îi spunem tatălui meu”. În acel moment, lectorul ar fi renunțat și i-ar fi trecut nota 5. Avertismente între studente: „Nu rămâneți pe toamnă la el” Cele două tinere spun că numeroase colege din anii II și III le-au avertizat: „Nu rămâneți pe toamnă la Alexandru Toader. E periculos”. Mărturiile sugerează că situațiile de acest tip ar fi cunoscute în mediul studențesc, dar neoficial. „Se tem de puterea familiei”. Faptele sunt cunoscute, dar ignorate Studentele spun că faptele sunt de notorietate, în special printre tinerele de la Drept, însă nimeni nu ia măsuri. Motivul invocat ar fi influența și puterea familiei lectorului, fapt care ar genera teamă și tăcere în rândul martorilor. Reacția lectorului acuzat: „Nu spun nici da, nici nu” Confruntat cu acuzațiile, Alexandru Toader nu a negat, dar nici nu a oferit explicații clare. Declarația sa a fost scurtă: „Nu spun nici da, nici nu”. 

Contraoferta europeană la planul lui Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse

Europa răspunde planului de pace propus de administrația Trump cu o contrapropunere care încearcă să corecteze cele mai sensibile puncte ale documentului american. Dacă Washingtonul mizează pe o soluție rapidă, chiar cu riscul unor compromisuri teritoriale, europenii propun o abordare mai prudentă, menită să protejeze interesele strategice ale Ucrainei și arhitectura de securitate a continentului. Contraoferta europeană la planul lui Trump Documentul elaborat de Marea Britanie, Franța și Germania nu respinge planul SUA, dar îl rescrie punct cu punct, ajustând elementele considerate riscante sau ambigue. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Printre principalele modificări: evitarea oricărei recunoașteri a pierderilor teritoriale, păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la NATO și UE și condiționarea reintegrării Rusiei de respectarea dreptului internațional și a principiilor neagresiunii. Textul integral al contrapropunerii europene Propunerea europeană, elaborată de cele trei mari puteri ale Europei (Marea Britanie, Franța și Germania), folosește planul american ca bază, dar îl analizează punct cu punct, oferind modificări și ștergeri. 1. Să fie reconfirmată suveranitatea Ucrainei. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este eliminat. O versiune a acestuia, văzută de Reuters, spunea: „Se va impune așteptarea ca Rusia să nu își invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să crească oportunitățile de conectivitate și dezvoltare economică viitoare. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei ucrainene va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care în prezent nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 (al NATO) a. SUA să primească compensații pentru acordarea garanției. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar robust și coordonat, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere a noului teritoriu și toate celelalte beneficii din acest acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, pe durata evaluării. 12. Pachet robust de reconstrucție globală pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina, destinat investițiilor în industrii cu creștere accelerată, precum tehnologie, centre de date și inițiative în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor colabora cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera împreună infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele și facilitățile de stocare. c. Efort comun pentru reconstruirea zonelor afectate de război, cu scopul de a restaura, redeschide și moderniza orașe și zone rezidențiale. d. Dezvoltarea infrastructurii. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a accelera aceste eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și agreată în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia cu Rusia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung, pentru dezvoltare reciprocă în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date, pământuri rare, proiecte comune în Arctica și alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi complet reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin utilizarea activelor suverane ruse, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei. 15. Va fi creat un grup de lucru comun pentru securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și a europenilor, pentru a promova și aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va înscrie legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare (NPT). 19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu recupereze teritoriile sale ocupate prin mijloace militare. Negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale vor fi agreate, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica dacă acest angajament este încălcat. 23. Rusia nu va obstrucționa utilizarea de către Ucraina a râului Nipru în scopuri comerciale, iar acorduri vor fi încheiate pentru ca exporturile de cereale să circule liber prin Marea Neagră. 24. Va fi creat un comitet umanitar pentru soluționarea problemelor deschise: a. Toți prizonierii și trupurile vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute mecanisme pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru abordarea suferinței victimelor conflictului. 27. Acest acord va avea caracter juridic obligatoriu. Implementarea lui va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea acordului. 28. Odată ce toate părțile acceptă acest memorandum, încetarea focului va intra imediat în vigoare, odată cu retragerea ambelor părți la punctele agreate, pentru demararea implementării acordului. Modalitățile de încetare a focului, inclusiv monitorizarea, vor fi stabilite de ambele părți sub supraveghere americană.

Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Zelenski negociază planul lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Guvernul raportează datorie publică record (sursa: Facebook/Ministerul Finanţelor)
Economie

Datoria publică depășește pragul de sustenabilitate: România trece de 1.070 miliarde de lei datorie

Datoria administrației publice a ajuns în iulie 2025 la 1.070,18 miliarde lei, în creștere față de 1.039,96 miliarde lei în luna anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Această evoluție marchează un nou vârf al datoriei guvernamentale. Ponderea datoriei în PIB urcă la 58,9% Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a crescut la 58,9%, față de 57,3% în iunie 2025, conform datelor INS din 10 octombrie. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Nivelul se apropie de pragul de 60%, considerat limită de sustenabilitate în Uniunea Europeană. Creșteri atât în datoria pe termen lung, cât și pe termen scurt În luna iulie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, de la 975,238 miliarde lei în iunie. Datoria pe termen scurt s-a majorat și ea, ajungând la 65,19 miliarde lei, față de 64,62 miliarde lei în luna precedentă. Titlurile de stat reprezintă cea mai mare parte a datoriei publice Cea mai mare componentă a datoriei guvernamentale este reprezentată de titlurile de stat, cu 884,026 miliarde lei. Împrumuturile contractate de stat au ajuns la 166,6 miliarde lei. Distribuția datoriei după monedă: lei, euro și dolari americani Datoria publică în moneda națională se ridică la 489,747 miliarde lei. Datoria denominată în euro este echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar cea în dolari americani ajunge la echivalentul a 112,96 miliarde lei. Datoria administrației centrale și locale în creștere Administrația publică centrală înregistra în iulie o datorie de 1.046 miliarde lei, în creștere față de 1.015,85 miliarde lei în iunie. Din aceasta, 980,833 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Administrația publică locală a raportat o datorie de 24,175 miliarde lei, din care 24,156 miliarde lei pe termen mediu și lung. Datoria internă se menține la 28,8% din PIB Datoria internă a administrației publice a totalizat 523,116 miliarde lei, reprezentând 28,8% din PIB, nivel similar cu cel din luna anterioară. Din această sumă, 503,704 miliarde lei provin din datoria administrației centrale și 19,411 miliarde lei din cea a administrației locale. Datoria externă depășește 547 miliarde lei, ajungând la 30,1% din PIB Datoria externă a administrației publice a crescut la 547,063 miliarde lei, față de 517,668 miliarde lei în iunie. Aceasta reprezintă 30,1% din PIB, un avans față de 28,5% în luna precedentă. Datoria externă a administrației centrale totalizează 542,299 miliarde lei, iar cea a administrației locale 4,764 miliarde lei.

Germania dorește reactivarea serviciului militar (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania dorește reactivarea serviciului militar: populația sprijină evaluarea tinerilor la 18 ani

Aproape două treimi dintre germani sprijină convocarea tuturor grupelor de vârstă din rândul tinerilor pentru evaluarea serviciului militar, potrivit unui sondaj realizat de YouGov. Inițiativa vizează analizarea disponibilității tinerilor pentru serviciul militar, în contextul dezbaterilor privind securitatea națională și rolul Germaniei în cadrul NATO. 62% susțin convocarea, 31% resping ideea Sondajul, realizat în perioada 14-18 noiembrie pe un eșantion de 2.387 de persoane, arată că 62% dintre respondenți susțin total sau parțial convocarea tinerilor pentru evaluarea aptitudinilor militare. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Un procent de 31% resping propunerea, iar 7% fie au refuzat să răspundă, fie s-au declarat indeciși. Serviciul militar voluntar evaluat prin chestionar Coaliția guvernamentală condusă de cancelarului Friedrich Merz a convenit asupra unui program privind serviciul militar voluntar. Conform propunerii, toți bărbații care împlinesc 18 ani vor completa un chestionar și se vor prezenta la o evaluare pentru determinarea disponibilității și aptitudinilor militare. Sprijin în scădere pentru recrutarea obligatorie Sondajul YouGov indică un sprijin de 53% pentru introducerea recrutării obligatorii în cazul unui eșec al sistemului voluntar. Totuși, 37% dintre participanți resping, total sau parțial, ideea recrutării obligatorii, ceea ce sugerează o divizare a opiniei publice privind revenirea la conscripție. Mai puțin de jumătate susțin o decizie rapidă privind serviciul militar obligatoriu Doar 47% dintre cei intervievați sunt de acord ca actualul guvern să adopte o decizie privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în cazul unui răspuns nesatisfăcător al sistemului voluntar. Acest lucru indică o prudență crescută în rândul populației privind deciziile majore cu impact asupra societății. Alegerile parlamentare din Germania, programate în 2029 Discuțiile privind viitorul serviciului militar au loc într-un context politic stabil, în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru anul 2029. Guvernul are astfel timp pentru evaluarea opiniei publice și pentru ajustarea politicilor privind apărarea și securitatea națională.

Închisoare pentru tăierea ilegală a arborilor (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Tăierea ilegală a arborilor în orașe ar putea fi pedepsită cu închisoarea

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic. Noua reglementare introduce sancțiuni penale clare pentru tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a arborilor din spațiile verzi aflate în intravilanul localităților. De ce este necesară modificarea legislației Propunerea vine ca răspuns la numeroase cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi din marile orașe. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Ambiguitățile legislative au împiedicat autoritățile să intervenă eficient, chiar și în situații grave, precum cazul Parcului IOR din București. Protecție reală pentru arborele urban „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi", a transmis ministrul Diana Buzoianu. "Prin această Ordonanță vom corecta un vid legislativ și vom stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală”, a adăugat aceasta. Ce prevede proiectul de Ordonanță de Urgență Noua prevedere stabilește că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere din spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune. Fapta va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul este public sau privat, inclusiv în situațiile încadrate ca „curți construcții”. Vor putea fi eliminați doar arborii autorizați prin legislația în vigoare. Protejarea patrimoniului verde și a sănătății populației Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator urmărește protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației. Bucureștiul are în prezent doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor. Pierderi masive de spațiu verde în București Capitala a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori. Din cauza încadrării terenului ca „curți construcții”, autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului Silvic. În termen de 10 zile de la publicarea documentului, persoanele interesate pot transmite comentarii, propuneri sau sugestii în scris, la adresa de e-mail: [email protected].

Comercianții, sancționați pentru refuzul înlocuirii produselor (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Amenzi între 5.000 și 25.000 lei pentru comercianții care refuză înlocuirea produselor neconforme

Președintele Nicușor Dan a anunțat promulgarea legii care introduce sancțiuni clare pentru comercianții, fizici sau online, care nu respectă obligația de a înlocui produsele neconforme. Dacă un cumpărător constată probleme la produs în termen de cel mult 30 de zile de la achiziție, vânzătorul este obligat să îl înlocuiască, altfel riscă amenzi între 5.000 și 25.000 lei. Legea întărește protecția consumatorilor „Această modificare asigură aplicarea corectă a drepturilor prevăzute de lege și întărește protecția consumatorilor”, a transmis Nicușor Dan într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Noua reglementare completează cadrul legal existent, asigurând că drepturile cumpărătorilor nu rămân doar teoretice. Camera Deputaților a clarificat obligațiile comercianților Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 29 octombrie. Documentul prevede că refuzul vânzătorului de a înlocui un produs neconform constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 25.000 lei. Lacuna legislativă: drepturi prevăzute, dar fără sancțiuni Legea anterioară garanta înlocuirea produselor neconforme în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la livrare. Totuși, nu prevedea sancțiuni pentru comercianții care refuzau aplicarea acestui drept, ceea ce genera numeroase situații în care consumatorii erau privați de soluții. Refuzuri nejustificate, fără consecințe legale Inițiatorii au explicat că lipsa unor sancțiuni concrete a generat, în practică, numeroase refuzuri nejustificate din partea comercianților, chiar și atunci când solicitarea de înlocuire era făcută în termenul legal de 30 de zile. Pentru a corecta această omisiune, au propus modificarea OUG 140/2021, astfel încât refuzul înlocuirii produsului să fie încadrat ca contravenție și sancționat corespunzător.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră