duminică 23 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7552 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile

Peste 114.000 de bilete de tratament balnear sunt prevăzute pentru 2026. Obținerea unui loc depinde de punctaj, venit, tipul pensiei și istoricul biletelor primite în ultimii doi ani. CNPP a stabilit criteriile de repartizare, actele necesare, cazurile de gratuitate și calendarul seriilor care se desfășoară până în decembrie. Peste 114.000 de bilete de tratament în 2026 Pentru anul 2026 este prevăzută acordarea a peste 114.000 de bilete de tratament balnear, potrivit proiectului privind programul din acest an, avizat de Ministerul Finanțelor. Dintre acestea, peste 50.000 de bilete sunt destinate unităților de tratament aflate în administrarea Casei Naționale de Pensii Publice. Locurile sunt distribuite pe parcursul anului, în maximum 16 serii. Numărul total al biletelor poate fi suplimentat, în funcție de fondurile disponibile, prin contractarea de locuri și în alte unități de profil. Criteriile după care locurile ajung efectiv la beneficiari au fost stabilite prin Ordinul nr. 75 din 20 aprilie 2026 al președintelui CNPP. Cine poate primi bilet de tratament Programul nu este destinat exclusiv pensionarilor. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează Pot beneficia de tratament balnear pensionarii sistemului public de pensii, persoanele asigurate în sistemul public, beneficiarii unor legi speciale, persoanele asigurate pentru accidente de muncă și boli profesionale și, în anumite condiții, soțul sau soția pensionarului ori asiguratului. Pentru unele categorii biletele sunt acordate cu plata unei contribuții individuale, iar pentru altele tratamentul este gratuit. În toate cazurile trebuie îndeplinite condițiile medicale și administrative prevăzute pentru categoria din care face parte solicitantul. Cine are cele mai mari șanse să primească bilet În cazul pensionarilor, repartizarea pornește de la un sistem de punctaj. Sunt analizate trei elemente principale: dacă pensionarul a mai primit bilete în ultimii doi ani, tipul pensiei și cuantumul brut al pensiei. În general, sunt avantajați cei care nu au beneficiat recent de tratament, pensionarii aflați în anumite situații de vulnerabilitate și cei cu venituri mai mici. Dacă nu ai primit bilet în ultimii doi ani, primești 10 puncte Cel mai mare avantaj îl au pensionarii care nu au beneficiat deloc de bilet de tratament în ultimii doi ani. Aceștia primesc 10 puncte pentru acest criteriu. Dacă pensionarul a avut un singur bilet în ultimii doi ani, punctajul depinde și de perioada în care l-a folosit: un bilet în extrasezon – 5 puncte; un bilet în sezon – 3 puncte. Dacă au fost obținute două bilete, punctajul scade și mai mult: două puncte dacă ambele au fost în extrasezon, un punct dacă unul a fost în sezon și celălalt în extrasezon și zero puncte dacă ambele au fost acordate în sezon. CNPP definește drept sezon perioada 15 mai – 31 august, restul anului fiind considerat extrasezon. Pensia de invaliditate aduce cel mai mare punctaj Categoria de pensie este al doilea criteriu important. Un pensionar de invaliditate primește 10 puncte, în timp ce un pensionar pentru limită de vârstă primește 6 puncte. Pentru pensia de urmaș se acordă 4 puncte, iar pentru pensia anticipată – 2 puncte. Punctajul final este stabilit însă prin aplicarea tuturor criteriilor prevăzute pentru categoria respectivă. Cu cât pensia este mai mică, cu atât punctajul este mai mare Venitul este cel de-al treilea criteriu principal pentru pensionari. Pentru o pensie brută sub 1.281 de lei se acordă 6 puncte, iar pentru pensiile între 1.282 și 2.830 de lei – 5 puncte. Pentru veniturile mai mari, punctajul scade treptat: 2.831–4.430 lei – 4 puncte; 4.431–6.030 lei – 3 puncte; 6.031–7.630 lei – 2 puncte; 7.631–9.192 lei – un punct; peste 9.192 lei – zero puncte. Pragul de 9.192 de lei este raportat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026. Cum se face clasamentul Cererile sunt procesate prin aplicația informatică a CNPP și ordonate descrescător în funcție de punctaj. Dacă mai multe persoane obțin același punctaj, este analizat mai întâi numărul de bilete primite în ultimii doi ani. Dacă egalitatea persistă, se ia în calcul venitul, iar în ultima etapă are prioritate cererea cu numărul de înregistrare mai mic. Prin urmare, data depunerii contează, dar după aplicarea criteriilor de punctaj. Un singur bilet pe an pentru fiecare beneficiar În cursul unui an calendaristic, unei persoane îi poate fi eliberat un singur bilet de tratament balnear. Dacă beneficiarul nu ridică biletul care i-a fost repartizat, poate primi un loc rămas nevalorificat sau poate solicita repartizarea pentru o serie ulterioară. Sejurul durează 16 zile Un bilet CNPP acoperă 16 zile de sejur, iar tratamentul balnear propriu-zis se desfășoară timp de 12 zile. Locurile sunt distribuite atât în unitățile proprii ale CNPP, cât și în unități de profil cu care instituția încheie contracte. Programul vizează stațiuni și baze de tratament pentru afecțiuni ale sistemului nervos, reumatismale, digestive, cardiovasculare, ginecologice și ale căilor respiratorii. Seriile de tratament în 2026 Calendarul pentru 2026 începe la sfârșitul lunii aprilie și continuă până în decembrie. Seria 1: 27 aprilie – 13 mai Seria 2: 13 mai – 29 mai Seria 3: 29 mai – 14 iunie Seria 4: 14 iunie – 30 iunie Seria 5: 30 iunie – 16 iulie Seria 6: 16 iulie – 1 august Seria 7: 1 august – 17 august Seria 8: 17 august – 2 septembrie Seria 9: 2 septembrie – 18 septembrie Seria 10: 18 septembrie – 4 octombrie Seria 11: 4 octombrie – 20 octombrie Seria 12: 20 octombrie – 5 noiembrie Seria 13: 5 noiembrie – 21 noiembrie Seria 14: 21 noiembrie – 7 decembrie Seria 15: 5 decembrie – 21 decembrie. Cererea trebuie depusă din timp Cererile trebuie depuse cu cel puțin 30 de zile înainte de prima lună din perioada pentru care este solicitat biletul. Solicitantul poate indica în cerere cel mult trei stațiuni. Documentele pot fi trimise prin poștă, prin poștă electronică, prin serviciile electronice oferite de portalul CNPP sau pot fi depuse direct la casa teritorială de pensii competentă. Cum aflați dacă ați primit loc Casele teritoriale de pensii afișează atât la sediu, cât și pe propriile pagini de internet listele cererilor aprobate. După repartizare, beneficiarii trebuie informați în maximum cinci zile lucrătoare despre biletul care le-a fost acordat și despre data la care trebuie să se prezinte pentru ridicarea acestuia. Locurile nefolosite pot fi redistribuite, astfel că și persoanele care nu intră în repartizarea inițială pot primi ulterior un bilet. Ce acte îi trebuie unui pensionar Pentru pensionarul sistemului public care solicită un bilet cu plata contribuției individuale sunt necesare, în principal, cererea-tip și biletul de trimitere pentru tratament balnear. Trimiterea trebuie eliberată de medicul de familie sau de medicul specialist aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. În situațiile în care pensionarul primește drepturi și din alte sisteme de pensii pot fi cerute documente privind valoarea acestor venituri și declarații referitoare la celelalte pensii încasate. Cine poate merge gratuit la tratament Pentru anumite categorii, biletul este acordat fără contribuție individuală. Printre acestea se numără, în condițiile prevăzute de lege, pensionarii de invaliditate incluși într-un program de recuperare stabilit de medicul expert, veteranii de război, persoanele persecutate din motive politice sau etnice, anumite persoane cu handicap și beneficiarii altor legi speciale. De gratuitate pot beneficia și unele persoane care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale, precum și salariații care lucrează în anumite condiții de expunere la radiații. Pentru beneficiarii unor legi cu caracter reparatoriu, numărul biletelor gratuite poate reprezenta maximum 15% din totalul biletelor contractate la nivel național. CNPP păstrează locuri și pentru urgențe Nu toate biletele sunt introduse în repartizarea obișnuită. Casele teritoriale de pensii constituie o rezervă de 3% din biletele repartizate, destinată cazurilor medicale grave, cazurilor sociale deosebite și altor situații care necesită tratament în regim de urgență. La nivel central, CNPP poate păstra până la 7% din numărul total al biletelor contractate la începutul anului pentru soluționarea unor cazuri medicale grave, situații sociale deosebite și alte solicitări prevăzute de criterii. Venitul mic și lipsa biletelor anterioare cresc șansele Pentru pensionari, mecanismul de repartizare favorizează persoanele care nu au primit bilete în ultimii doi ani și pe cele cu venituri mai reduse. Categoria de pensie influențează, la rândul ei, punctajul. Depunerea mai devreme a cererii nu garantează obținerea biletului, dar poate deveni decisivă dacă mai mulți solicitanți ajung la același punctaj. Biletele rămase nevalorificate pot oferi o nouă șansă celor care nu au prins loc la repartizarea inițială.

Bilete de tratament balnear pentru pensionari 2026: cine le poate primi, cum se acordă și când sunt programate seriile
VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")
Eveniment

VIDEO Corupția din Romarm, protejată și controlată de pesedistul Radu Oprea. Cum a tras acesta sforile (Radu Miruță, invitat la podcastul "Cum e, de fapt?")

Radu Miruță, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, susține că numirea lui Răzvan Pîrcălăbescu la conducerea Romarm ar fi fost pregătită încă din perioada în care compania se afla în coordonarea Ministerului Economiei condus de Radu Oprea. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, Miruță a vorbit despre aranjamentul care ar fi început cu desemnarea membrilor Consiliului de Administrație și ar fi continuat cu acceptarea candidaturii lui Pîrcălăbescu, în ciuda unor probleme privind documentele și experiența profesională declarată. De la cabinetul ministrului Economiei, la conducerea Romarm Potrivit lui Radu Miruță, legătura dintre fostul ministru al Economiei Radu Oprea și actualul șef al Romarm precedă numirea acestuia în compania de stat. Citește și: Dana Gârbovan, pe care PSD o dorea ministru al Justiției, vrea la ÎCCJ, în subordinea lui Savonea. Și controversata Liana Arsene concurează „Ministrul Oprea, pe vremea aceea la Economie, avea un șef de cabinet. Șeful de cabinet era actualul șef de la Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu”, a declarat Miruță. În opinia sa, mutarea lui Pîrcălăbescu la conducerea companiei ar fi fost pregătită din timp. Problema era că directorul nu putea fi numit direct de ministru, decizia revenind Consiliului de Administrație. „Și au plămădit, probabil, să-l mute șef la Romarm, care era în coordonarea ministrului. Pentru asta, ce s-au gândit: domnule, cine pune directorul? Consiliul de Administrație, că nu-l pun eu”, a afirmat ministrul. Radu Miruță a susținut că următorul pas ar fi fost desemnarea unui Consiliu de Administrație care să permită ulterior numirea dorită la conducerea Romarm. Ministrul afirmă că procedura prin care au fost selectați membrii CA prezintă „probleme vădite” și descrie plastic modul în care aceștia ar fi fost aleși: „Au fost puși oamenii ca din cartonul cu ouă: tu, tu, tu, ca după aia să luați decizia asta”. În relatarea sa, numirea Consiliului de Administrație și desemnarea ulterioară a directorului nu ar fi reprezentat două proceduri independente, ci etape ale aceluiași presupus mecanism. „După care, atunci când acest om pentru care se făcuse tot aranjamentul ăsta să fie uns director, el trebuia să depună un minimum set de documente. Trebuie să demonstrezi că ai atâția ani de management, că ai experiență”, a spus Miruță. Îi trebuiau zece ani de experiență, dar avea opt În timpul interviului, jurnaliștii DeFapt.ro au amintit informațiile publicate anterior de publicație privind condițiile pe care Pîrcălăbescu trebuia să le îndeplinească pentru ocuparea funcției. „Trebuia să aibă 10 ani, după cum a scris DeFapt.ro, în exclusivitate, dar avea opt și și-a mai inventat doi ani”, au punctat jurnaliștii. Ministrul Miruă a confirmat, adăugând că dosarul candidatului ar fi trebuit respins încă din momentul depunerii, deoarece unele dintre afirmațiile privind experiența sa nu ar fi fost însoțite de documentele justificative necesare. „El a venit cu documente care ar fi trebuit respinse de la depunerea dosarului, pentru că la depunerea dosarului nu s-au mai depus și documentele din spate. E ca și cum eu vă spun că am terminat facultatea de electronică, dar nu vă pun diploma”, a explicat Radu Miruță. Acuzații la adresa Consiliului de Administrație Ministrul a critica în special conduita membrilor Consiliului de Administrație, despre care afirmă că nu ar fi cerut dovezile necesare pentru verificarea informațiilor prezentate de candidat. „Oamenii ăștia, din Consiliul de Administrație, nu l-au întrebat: domnule, fă dovada că ce spui tu se potrivește. N-au făcut nici măcar asta”, a declarat Miruță. În acest fel, a susținut ministrul, candidatura ar fi trecut de etapele de verificare în ciuda problemelor pe care acesta spune că le-a identificat ulterior. Miruță reclamă și incompatibilitatea legată de ARICE Radu Miruță a mai susținut că, după numirea la conducerea Romarm, Pîrcălăbescu s-ar fi aflat pentru o perioadă și într-un raport de muncă cu Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior – ARICE. „Colac peste pupăză, după tot acest, extrem de evident aranjament, dumnealui era la ARICE angajat. Legea spune că nu ai voie să fii angajat. Când s-a sesizat asta, și-a dat demisia, dar era și director la Romarm, și la ARICE”, a afirmat ministrul. Miruță a prezentat întregul episod drept un exemplu al modului în care funcțiile de conducere din companiile de stat pot ajunge să fie ocupate prin proceduri despre care spune că sunt construite în jurul unei persoane, în loc ca persoana să fie selectată printr-o competiție reală. „Toată strădania asta a unora de a-și pune, precum chelu' mâna în cap, nu este decât o dovadă a incapacității de a face treaba”, a conchis Radu Miruță.

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)
Eveniment

VIDEO De ce MApN nu a instalat sisteme anti-dronă la sol, mult mai ieftine și mai eficiente decât F-16 (Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, invitat la podcastul DeFapt.ro)

România ar fi trebuit să dezvolte de mai mult timp un dispozitiv de apărare antiaeriană la sol pentru interceptarea dronelor care se apropie de graniță, în special în zona Galațiului, consideră comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu, fost ofițer de informații militare și combatant în Afganistan. Invitat la „Cum e, de fapt?”, podcastul DeFapt.ro, acesta a susținut că folosirea avioanelor de luptă nu poate reprezenta singura soluție, în condițiile în care există deja sisteme și armament care ar putea fi integrate într-un dispozitiv de apărare de la sol. „Trebuia de mult să se ia aceste măsuri” Potrivit lui Sandu Mateiu, apărarea antiaeriană împotriva dronelor ar trebui organizată pe două componente: interceptarea din aer și apărarea de la sol. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” „Dintotdeauna a existat încă un dispozitiv de apărare antiaeriană antidronă de la sol. Și aici trebuia de mult să se ia aceste măsuri”, a declarat comandorul în rezervă. El a invocat situația din zona Galațiului, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina și a rutelor pe care dronele rusești utilizate în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre pot ajunge în apropierea teritoriului României. Una dintre problemele folosirii armamentului antiaerian este riscul ca proiectilele sau resturile țintei interceptate să ajungă în zone locuite. Mateiu consideră însă că există sectoare în apropierea Galațiului unde acest pericol este redus. „Dacă ne uităm la Galați, că o iei pe la Brateș de la Reni, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități”, a explicat acesta. Gepard și armamentul de pe navele Dunării Fostul ofițer consideră că România nu trebuie să aștepte introducerea unor noi tehnologii pentru a construi o apărare antidronă la sol. „Avem Gepardul. Nu trebuie să așteptăm MEROPS”, a spus Mateiu, referindu-se la sistemele antiaeriene autopropulsate Gepard aflate în dotarea Armatei Române. În opinia sa, într-un asemenea dispozitiv ar putea fi valorificat și armamentul existent pe navele militare de pe Dunăre, inclusiv mitralierele de 14,5 mm. Problema principală nu ar fi, așadar, doar existența mijloacelor tehnice, ci conceperea și amplasarea unui sistem coerent de apărare antiaeriană la sol. „Nu redescoperim roata”, a punctat comandorul în rezervă. Răspunderea Ministerului Apărării Întrebat de ce un asemenea dispozitiv nu a fost conceput, Mateiu a evitat să ofere o explicație în numele autorităților. „Aici trebuie să răspundă cei care sunt în Ministerul Apărării”, a declarat el, precizând că este reticent să ofere soluții din postura de militar trecut în rezervă. Totuși, fostul ofițer susține că responsabilitatea pentru conceperea apărării revine MApN și structurilor militare responsabile de aviație și apărare antiaeriană. Potrivit acestuia, cel puțin la momentul ultimului incident din zona Galațiului, nu fusese gândit un dispozitiv de apărare antiaeriană de la sol adecvat amenințării. De ce avioanele F-16 nu sunt suficiente Mateiu avertizează că apărarea spațiului aerian nu se poate baza exclusiv pe avioanele de luptă. În cazul unor incidente cu drone, timpul necesar pentru detectare, decolare, apropierea de țintă și interceptare poate deveni critic. „Nu te bazezi numai pe avioane, pentru că sunt multe probleme și cu avionul”, a explicat acesta. Mai mult, comandorul în rezervă se teme că, într-un nou incident, dispozitivul de apărare din aer ar putea să nu poată interveni suficient de repede. „La următorul incident, nu cred că dispozitivul de apărare antiaeriană din aer va face față. Nu va ajunge la timp”, a avertizat Sandu Mateiu.

Ofițer de securitate, condamnat: a furat bani dintr-un bancomat CEC pentru jocuri de noroc
Eveniment

Ofițer de securitate, condamnat: a furat bani dintr-un bancomat CEC pentru jocuri de noroc

Un ofițer de securitate din Iași a fost condamnat după ce a furat în două rânduri bani dintr-un bancomat CEC Bank și i-a pierdut la jocuri de noroc. În total, Mihai Mihalache a sustras 68.000 de lei și 9.750 de euro, potrivit dosarului ajuns în instanță. A deschis bancomatul cu cheia și cifrul cunoscut Potrivit Ziarul de Iași, în octombrie 2025, bărbatul ar fi intrat în agenția CEC Bank Păcurari Vest, folosind cheia de acces și codul alarmei cunoscute prin natura funcției. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” A deschis bancomatul și a luat inițial 48.000 de lei și 9.750 de euro, bani pe care i-a depus într-un cont de pariuri și i-a pierdut în câteva zile. O săptămână mai târziu, s-a întors și a mai furat 20.000 de lei, sumă pierdută tot la jocuri de noroc. Condamnat la închisoare cu suspendare Bărbatul și-a recunoscut faptele, a restituit o parte din prejudiciu și a început ședințe de psihoterapie pentru dependența de jocuri de noroc. Judecătoria l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de patru ani. Sentința nu este definitivă, dosarul ajungând la Curtea de Apel.

Surpriză în fotbalul ieșean: cine deține echipa care va primi bani publici pentru promovare
Eveniment

Surpriză în fotbalul ieșean: cine deține echipa care va primi bani publici pentru promovare

ACS USV Iași, singura echipă locală care va evolua în primele trei ligi în sezonul 2026-2027, nu este deținută oficial de Universitatea de Științele Vieții, ci de o structură formată din persoane fizice, scrie Ziarul de Iași. Asocierea cu CSM Iași 2020, aprobată de Consiliul Local, nu a produs deocamdată efecte oficiale, cererea de înscriere în Liga a III-a fiind depusă doar de ACS USV. De la Flacăra Erbiceni la Liga a III-a Clubul își are originile în ACS Flacăra Erbiceni, care în 2022 a cesionat locul din Liga a IV-a către echipa universității. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” ACS USV a promovat în Liga a III-a în 2024, a retrogradat pe teren în primul sezon, dar a rămas în competiție după retragerea altor cluburi. În ediția 2025-2026, formația a evitat retrogradarea în ultima etapă, după ce pierduse anterior un meci la „masa verde”, prezentându-se la Onești fără legitimațiile jucătorilor. Cine controlează ACS USV Fostul patron al Flacăra Erbiceni, Dumitru Rotaru, susține că structura clubului include reprezentanți ai USV, dar și persoane provenite din vechea grupare. Președintele Vasile Stoleru afirmă că ACS USV are acum 11 membri fondatori, iar deciziile sunt luate de majoritate.

Admitere cu miză mare la UMF Iași: peste 2.000 de candidați. Cea mai mare concurență, la Medicină Dentară
Eveniment

Admitere cu miză mare la UMF Iași: peste 2.000 de candidați. Cea mai mare concurență, la Medicină Dentară

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași organizează duminică, 26 iulie, examenul de admitere pentru programele de licență. În total, s-au înscris 2.010 candidați, cu peste 300 mai mulți decât în 2025, când au fost 1.709, la 950 de locuri bugetate. Medicina Dentară, cea mai mare concurență Potrivit Ziarul de Iași, Medicina are cei mai mulți înscriși: 1.034 de candidați pentru 450 de locuri, adică 2,30 pe loc. Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Cea mai mare concurență este însă la Medicină Dentară: 349 de candidați pentru 90 de locuri, respectiv 3,88 pe loc. Urmează Medicina Militară, cu 2,90 candidați pe loc, și noua specializare Radiologie și imagistică, unde 51 de candidați concurează pentru 20 de locuri, adică 2,55 pe loc. Examen de trei ore Admiterea se desfășoară prin test-grilă, timp de trei ore. Candidații trebuie să prezinte actul de identitate și legitimația de concurs, iar cei care ajung după desigilarea caietelor de întrebări nu mai pot intra în sală. Rezultatele vor fi publicate online, iar contestațiile pot fi depuse în 24 de ore.

Parc fotovoltaic uriaș lângă Iași. Va asigura o treime din energia necesară serviciilor publice
Eveniment

Parc fotovoltaic uriaș lângă Iași. Va asigura o treime din energia necesară serviciilor publice

La Iași au început lucrările la unul dintre cele mai mari parcuri fotovoltaice din zonă, amplasat la CET II Holboca. Investiție de aproape 50 de milioane de lei la CET II Holboca Potrivit Ziarul de Iași, proiectul este realizat de asocierea condusă de Electro-Alfa Internațional, care a câștigat contractul în valoare de 49,72 milioane de lei (cu TVA). Citește și: Gheorghiță, directorul spitalului SRI: „Sistemul medical din România trebuie regândit. Salariile mai bune nu vor soluționa toate neajunsurile” Investiția este finanțată prin Fondul de Modernizare, iar termenul de finalizare este sfârșitul anului viitor. Peste 14.000 de panouri și energie pentru serviciile publice Noul parc fotovoltaic va include peste 14.000 de panouri și va produce aproximativ 9.850 MWh de energie electrică anual, suficient pentru a acoperi circa o treime din consumul de energie al serviciilor publice din municipiul Iași, precum iluminatul public, școlile și spitalele. Centrala va fi conectată la Sistemul Energetic Național și beneficiază de o garanție de 20 de ani. Primul pas în modernizarea CET II Proiectul face parte din retehnologizarea CET II Holboca, aflată în conservare de câțiva ani. Primăria intenționează să extindă parcul fotovoltaic și analizează, în paralel, dezvoltarea unei centrale care să producă energie din deșeuri, în parteneriat cu investitori privați.

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie
Eveniment

Mica recalculare a pensiilor, pas cu pas. Ce faceți dacă adeverința este respinsă, arhiva nu mai există sau dosarul întârzie

Mica recalculare poate aduce bani în plus pensionarilor care, înainte de aprilie 2001, au primit prime, sporuri, al treisprezecelea salariu, bani pentru ore suplimentare sau alte venituri care nu au fost incluse în calculul inițial al pensiei. Drumul până la majorare nu este însă simplu. Unele adeverințe sunt incomplete, arhivele fostelor întreprinderi sunt greu de găsit, firmele care le păstrează cer sume mari, iar soluționarea dosarelor poate dura luni întregi. Ce venituri pot fi adăugate la calculul pensiei Mica recalculare vizează veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii și pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dar care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei. Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz Pot intra în această categorie: - primele și premiile; - al treisprezecelea salariu; - plata orelor suplimentare; - sporurile fără caracter permanent; - veniturile obținute în acord; - alte sume plătite din fondul de salarii. Pentru perioadele de după 1 aprilie 2001, datele privind veniturile și contribuțiile ar trebui să se afle deja în evidențele electronice ale sistemului public de pensii. Problemele apar în special pentru anii anteriori, când veniturile erau consemnate în statele de plată și în arhivele angajatorilor. Recalcularea se face automat sau trebuie depusă o cerere? Răspunsul depinde de momentul în care adeverința a ajuns la Casa de Pensii. Dacă documentul se afla deja în dosarul de pensie înainte de 1 septembrie 2024, veniturile trebuiau valorificate din oficiu. Eventualele diferențe se acordă începând cu 1 septembrie 2024. Dacă adeverința a fost depusă după această dată, pensionarul trebuie să solicite recalcularea. Majorarea se acordă din prima zi a lunii următoare celei în care cererea a fost înregistrată. Pensionarii pot depune adeverințe și în prezent. Nu există un termen-limită general după care documentele nu mai sunt primite. Momentul depunerii contează însă pentru data de la care vor fi plătite eventualele diferențe. Cu cât cererea este înregistrată mai târziu, cu atât mai târziu începe plata majorării. Verificați adeverința înainte de depunere Una dintre cele mai frecvente cauze ale întârzierilor este o adeverință incompletă. Nu este suficient ca documentul să arate că pensionarul a primit prime sau sporuri. Casa de Pensii trebuie să poată stabili venitul realizat în fiecare lună și punctajul corespunzător. Adeverința trebuie să cuprindă, în principal: - datele fostului angajator și ale pensionarului; - perioada exactă lucrată; - veniturile înscrise pentru fiecare lună; - sporurile, primele și celelalte sume primite; - documentele din arhivă pe baza cărora a fost emisă; - mențiunea că pentru veniturile respective s-a datorat contribuția de asigurări sociale; - numărul și data înregistrării; - semnăturile persoanelor responsabile. Ștampila poate fi folosită acolo unde regimul juridic al emitentului o impune, dar lipsa acesteia nu reprezintă automat un motiv de respingere în toate situațiile. Ce model trebuie să respecte documentul Contează data la care adeverința a fost eliberată. Documentele emise înainte de 1 septembrie 2024 pot respecta modelul prevăzut de reglementările aplicabile la acel moment. Adeverințele eliberate după intrarea în vigoare a noii legi trebuie întocmite conform modelului din Anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Un document mai vechi nu ar trebui respins numai pentru că nu arată identic cu modelul actual. Important este să fi fost emis legal și să conțină toate informațiile necesare calculării pensiei. Ce faceți dacă adeverința este respinsă Nu vă limitați la explicațiile primite verbal la ghișeu. Solicitați motivul respingerii în scris sau citiți cu atenție explicațiile din decizia de recalculare. Dacă lipsesc anumite informații, cereți emitentului să rectifice adeverința. În solicitare trebuie precizat clar ce urmează să fie completat: venitul lunar, valoarea sporului, perioada în care a fost acordat, documentele pe baza cărora a fost înscris sau mențiunea referitoare la contribuțiile sociale. Este util să atașați și răspunsul Casei de Pensii, astfel încât fostul angajator sau deținătorul arhivei să știe exact ce trebuie corectat. Depuneți cererea în scris și păstrați numărul de înregistrare. O discuție telefonică sau o promisiune verbală sunt greu de dovedit ulterior. Fostul angajator a dispărut. Unde găsiți arhiva Pentru mulți pensionari, aceasta este cea mai dificilă etapă. Fabricile și societățile la care au lucrat au fost desființate, privatizate sau lichidate, iar arhivele lor pot fi păstrate în locuri diferite. Documentele se pot afla la: - societatea care a preluat fostul angajator; - lichidatorul judiciar; - o firmă autorizată să presteze servicii arhivistice; - o instituție publică; - o structură județeană a Arhivelor Naționale. Adunați cât mai multe informații despre fostul loc de muncă: denumirea completă a întreprinderii, denumirile anterioare, localitatea, secția, perioada lucrată și numărul matricol, dacă îl cunoașteți. Cu aceste date puteți solicita sprijinul serviciului județean al Arhivelor Naționale din zona în care a funcționat întreprinderea. Arhivele Naționale țin evidența operatorilor autorizați și a documentelor preluate de la societățile desființate. Informații pot fi cerute și de la lichidator sau de la Registrul Comerțului, pentru a afla cine a preluat firma. Ce faceți dacă documentele nu mai există Uneori, arhiva este incompletă, statele de plată s-au degradat sau nu au fost predate. Solicitați un răspuns oficial de la instituția ori operatorul contactat. Documentul trebuie să arate dacă arhiva nu a fost preluată, dacă perioada căutată lipsește sau dacă statele de plată nu conțin informațiile solicitate. Răspunsul poate deveni important dacă sesizați Arhivele Naționale sau dacă ajungeți în instanță. Declarațiile foștilor colegi nu pot înlocui, de regulă, statele de plată. Casa de Pensii are nevoie de înscrisuri verificabile pentru a introduce veniturile în calcul. Firma de arhivare cere mii de lei. Este legal? Operatorii privați pot percepe tarife pentru căutarea documentelor, verificarea statelor de plată, prelucrarea arhivistică și eliberarea adeverințelor. Tarifele nu sunt însă nelimitate. Pentru aceste servicii există limite maxime stabilite potrivit legislației arhivistice. Costul poate varia în funcție de numărul anilor verificați, volumul și starea documentelor și complexitatea căutării. O sumă mare nu este automat ilegală, dar trebuie explicată. Înainte de a plăti, cereți: - un deviz detaliat; - tariful fiecărei operațiuni; - numărul de ani sau de documente verificate; - temeiul tarifelor; - factura ori chitanța. Dacă suspectați că limitele legale au fost depășite, puteți sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Merită să plătiți o adeverință scumpă? Nu orice document va aduce o creștere importantă a pensiei. Efectul depinde de valoarea veniturilor omise, de numărul lunilor în care au fost încasate și de salariul mediu folosit la calcularea punctajului. O primă mică, acordată o singură dată, poate produce doar o diferență modestă. Sporurile consistente sau veniturile suplimentare primite pe perioade lungi pot avea însă un efect mai mare. Înainte de a plăti mii de lei, întrebați operatorul dacă arhiva conține efectiv statele de plată pentru perioada solicitată și cereți o estimare a costului. Firma de arhivare nu poate garanta cu cât va crește pensia. Calculul aparține exclusiv Casei de Pensii. Dosarul întârzie. Cum cereți explicații Cererile de recalculare trebuie soluționate în termen de 45 de zile de la înregistrare. Termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile dacă sunt necesare documente suplimentare sau verificări mai complexe. Dacă termenul a trecut și nu ați primit un răspuns, depuneți o solicitare scrisă privind stadiul dosarului. Menționați numărul dosarului de pensie, numărul și data cererii de recalculare și actele depuse. Cererea poate fi înregistrată la casa teritorială, trimisă prin poștă cu confirmare de primire sau transmisă prin mijloacele electronice ale instituției. Pentru petițiile administrative, termenul general de răspuns este de 30 de zile și poate fi prelungit cu cel mult 15 zile dacă sunt necesare verificări suplimentare. Păstrați întotdeauna dovada depunerii. Se plătesc retroactiv diferențele? Întârzierea Casei de Pensii nu ar trebui să vă facă să pierdeți lunile pentru care dreptul a fost deja deschis. Dacă adeverința se afla în dosar înainte de 1 septembrie 2024, diferențele rezultate din recalcularea din oficiu se acordă de la această dată. Dacă actele au fost depuse ulterior, eventualele drepturi se acordă din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii. Nu orice pensionar care depune acum o adeverință va primi automat diferențe începând cu septembrie 2024. Cum contestați decizia Dacă adeverința a fost respinsă sau recalcularea nu a inclus toate veniturile, citiți atent motivarea deciziei. Decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la tribunalul competent în funcție de domiciliul pensionarului. Termenul este esențial. Discuțiile la ghișeu sau așteptarea unei adeverințe corectate nu îl suspendă automat. Păstrați decizia, plicul în care a fost trimisă și dovada datei primirii. Dacă termenul se apropie, poate fi necesar ajutorul unui avocat sau al unui specialist în dreptul pensiilor. Poate recalcularea să scadă pensia? Scopul procedurii este includerea unor venituri suplimentare, astfel că, în mod normal, pensia ar trebui să crească sau să rămână neschimbată. Dacă documentele nu aduc puncte suplimentare, cuantumul poate rămâne la același nivel. Situația este diferită dacă, în timpul verificărilor, Casa de Pensii descoperă erori mai vechi, stagii calculate greșit sau venituri valorificate fără temei legal. Dacă primiți o decizie de diminuare ori vi se cere restituirea unor sume, solicitați imediat explicații și nu lăsați să expire termenul de contestare. Cele cinci reguli care vă pot salva dosarul 1. Verificați adeverința înainte de depunere: trebuie să arate veniturile lunare, nu doar denumirea sporurilor. 2. Depuneți cererea cât mai repede: pentru documentele noi, drepturile se acordă din luna următoare înregistrării. 3. Cereți deviz înainte de a plăti firma de arhivare și păstrați factura. 4. Solicitați număr de înregistrare pentru fiecare cerere și păstrați copii ale tuturor actelor. 5. Nu ratați termenul de contestare: aveți 45 de zile de la comunicarea deciziei. Mica recalculare poate aduce o pensie mai mare, dar rezultatul depinde de calitatea documentelor și de rapiditatea cu care pensionarul își urmărește dosarul. În multe cazuri, diferența dintre o cerere soluționată și una blocată nu este existența dreptului, ci modul în care acesta poate fi dovedit.

Noua Lege a salarizării provoacă revoltă în universități: asistenții ar fi mai bine plătiți decât lectorii
Eveniment

Noua Lege a salarizării provoacă revoltă în universități: asistenții ar fi mai bine plătiți decât lectorii

Proiectul noii Legi a salarizării stârnește critici în mediul universitar, unde sindicatele și cadrele didactice reclamă erori și dezechilibre în grilele de salarizare. Legea salarizării, critici în mediul universitar Profesorii susțin că, în anumite situații, asistenții universitari ar putea ajunge să aibă salarii mai mari decât lectorii sau conferențiarii aflați la început de carieră. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea Reprezentanții universităților atrag atenția și asupra diferențelor reduse dintre remunerațiile funcțiilor de conducere, precum rectorii și directorii de departament. În acest context, sindicatele solicită rescrierea proiectului înainte de adoptare, pentru a evita răsturnarea ierarhiei academice. Continuarea, în Ziarul de Iași

La 87 de ani, începe viața de student: povestea pensionarului care a fost admis pe un loc la buget
Eveniment

La 87 de ani, începe viața de student: povestea pensionarului care a fost admis pe un loc la buget

Viorel Pintilescu, un ieșean în vârstă de 87 de ani, a devenit cel mai în vârstă student admis la o facultate din Iași, după ce a intrat la Specializarea Biologie din cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași. Student la 87 de ani, admis pe un loc la buget Pensionarul a fost admis pe un loc bugetat și și-a confirmat deja înscrierea, semnând contractul de studii și achitând taxa necesară. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea Pentru el, începutul facultății reprezintă debutul unei noi etape de viață, pe care o privește cu entuziasm și curiozitate. Viorel Pintilescu spune că se pregătește deja pentru cursuri și intenționează să ia masa la cantina studențească, convins că programul de student îi va ocupa mare parte din timp. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medicul Dan Tesloianu are un nou dosar. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu și dare de mită
Eveniment

Medicul Dan Tesloianu are un nou dosar. Procurorii îl acuză de abuz în serviciu și dare de mită

Doctorul Dan Tesloianu a fost trimis din nou în judecată, la trei ani de la începerea anchetei, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu și dare de mită. Medicul Dan Tesloianu, dosar nou de mită Procurorii susțin că medicul ar fi reutilizat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, prelevate de la persoane decedate și reimplantate unor pacienți după resterilizare. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea În același dosar, cardiologul este acuzat că ar fi primit 100 de lei de la o pacientă aflată în scaun cu rotile, faptă încadrată ca luare de mită. Cazul reprezintă al treilea dosar desprins din ancheta inițială, după ce procurorii au disjuns cauza în mai multe spețe pentru a accelera procedurile judiciare și a evita riscul prescrierii unor fapte. Continuarea, în Ziarul de Iași

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți
Justiție

Salariile magistraților scad puternic prin noua lege a salarizării. Care sunt marii perdanți

Curtea de Apel București a suspendat, pe 21 iulie, procedura privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, la cererea Federației SANITAS. Hotărârea a blocat temporar traseul documentului publicat pe 17 iulie pe site-ul Ministerului Muncii și a declanșat o reacție extrem de dură din partea ministrului interimar Dragoș Pîslaru. Dincolo de disputa juridică și politică, proiectul a provocat nemulțumiri puternice în sistemul judiciar. Anexa V din proiectul legii salarizării, dedicată Justiției, schimba modul de calcul al indemnizațiilor, ridică salariile unor magistrați aflați la începutul carierei, dar stabilea valori mai mici decât cele aflate în prezent în plată pentru o parte dintre judecătorii și procurorii cu grade superioare. Pîslaru atacă frontal sistemul judiciar Reacția lui Dragoș Pîslaru, ministrului interimar al Muncii, a fost dură. Citește și: Anca Alexandrescu, atacuri în serie la Călin Georgescu: l-ar fi oprit pe George Simion să voteze guvernul Veștea „A cântat iar ciocârLia”, a scris Dragoș Pîslaru în mesajul publicat pe Facebook, într-o aluzie evidentă la Lia Savonea. Ministrul a sugerat că sistemul judiciar acționează cu o viteză neobișnuită atunci când trebuie pronunțate decizii împotriva Guvernului și a conducerii PNL reprezentate de Ilie Bolojan. Pîslaru a ironizat faptul că instanța ar fi suspendat un text aflat în secțiunea „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii, deși acesta nu intrase, potrivit ministrului, într-o procedură formală de inițiativă legislativă. „Ce contează că nu suntem în procedură de inițiativă legislativă și că textul nu este un proiect de lege în transparență?”, a întrebat retoric ministrul. Pîslaru a susținut că Guvernul, aflat într-o situație constituțională cu atribuții limitate, nu pregătise un act care să parcurgă transparența decizională, avizarea interministerială și aprobarea în ședința Executivului. Rolul Ministerului Muncii ar fi fost, în versiunea lui Pîslaru, unul strict tehnic și metodologic: elaborarea unei fundamentări care să poată fi folosită ulterior de parlamentari și de partide în cazul în care acestea ar fi decis să transforme documentul într-o inițiativă legislativă. Ministrul spune că dialogul social va continua Pîslaru consideră că suspendarea vizează o procedură care nu exista formal și este, prin urmare, „fără obiect”. El afirmă că Ministerul Muncii poate continua consultările cu sindicatele, analizele și fundamentarea tehnică, atât timp cât Guvernul nu inițiază oficial un proiect de lege. Ministrul a legat disputa și de jalonul din PNRR asociat reformei salarizării, evaluat la cel puțin 770 de milioane de euro. În opinia sa, hotărârea instanței riscă să împiedice îndeplinirea acestui angajament. Suma de 770 de milioane de euro și interzicerea activității tehnice a Ministerului nu apar însă în minuta instanței. Acestea reprezintă interpretarea politică a ministrului asupra consecințelor posibile ale hotărârii. „Disperarea e mare, dar nu mor caii când vor câinii. Mergem mai departe!”, și-a încheiat Pîslaru mesajul. Justiția, una dintre cele mai nemulțumite categorii Suspendarea a fost obținută de SANITAS, pe fondul criticilor venite din Sănătate, dar proiectul a generat opoziție puternică și în Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, curțile de apel și tribunalele au criticat anterior noua arhitectură salarială. Reprezentanții sistemului susțin că reducerea reperelor financiare poate afecta statutul magistratului și garanțiile economice asociate independenței Justiției. Anexa V stabilește reguli distincte pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal auxiliar, specialiști și polițiști judiciari. În principiu, salariul ar urma să fie determinat prin înmulțirea coeficientului funcției cu o valoare de referință. În simulările proiectului a fost folosită o valoare de referință de 4.100 de lei brut. Problema este că, pentru o parte dintre magistrații aflați în zona superioară a sistemului, noua formulă produce indemnizații mai mici decât cele primite în prezent. Judecătorii de la Înalta Curte, printre principalii perdanți Potrivit datelor publicate de „Libertatea”, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție și o vechime de peste 20 de ani ar avea, în noua grilă, un salariu de bază de 22.550 de lei brut. Nivelul ar fi cu aproximativ 3.700 de lei sub salariul actual, estimat la 26.250 de lei brut. Diferența înseamnă o diminuare teoretică de aproximativ 14%. Ea nu s-ar transforma neapărat într-o tăiere imediată, deoarece proiectul prevede menținerea salariului de bază aflat în plată atunci când acesta este mai mare decât valoarea rezultată din noua grilă. Judecătorul ar continua, astfel, să primească salariul actual, dar nu ar mai beneficia de creșteri până când valoarea calculată după noul sistem nu ar depăși suma protejată. Acesta este mecanismul care provoacă una dintre principalele nemulțumiri: veniturile nu scad imediat, însă pot fi înghețate pentru mai mulți ani. Cine ar câștiga Nu toate categoriile de judecători ies în pierdere. Un judecător cu grad de curte de apel ar trece, potrivit cifrelor furnizate, de la 21.976 de lei la 23.000 de lei brut. Creșterea ar fi de 1.024 de lei, respectiv aproximativ 4,7%. Pentru un judecător cu grad de tribunal, salariul ar urca de la 20.910 lei la 22.500 de lei. Majorarea ar fi de 1.590 de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,6%. Judecătorii cu grad de judecătorie ar trece de la 17.250 de lei la 18.040 de lei, cu 790 de lei mai mult. Judecătorii stagiari ar beneficia de una dintre cele mai consistente creșteri: de la 10.400 de lei la 11.767 de lei brut, adică un plus de 1.367 de lei și o majorare de aproximativ 13%. Procurorii cu grade superioare pierd mai mult În cazul procurorilor, efectul restrictiv este mai vizibil. Un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte ar avea un salariu de bază de 22.099 de lei, față de aproximativ 25.000 de lei în prezent. Diferența este de 2.901 lei brut, adică o reducere teoretică de aproximativ 11,6%. Un procuror cu grad de curte de apel ar trece de la 21.905 lei la 21.566 de lei. Scăderea este mai redusă, de 339 de lei. Pentru procurorul cu grad de tribunal, salariul ar coborî de la 21.429 de lei la 20.500 de lei, cu 929 de lei mai puțin. Și în aceste cazuri ar funcționa protecția salariului aflat în plată. Procurorii în funcție nu ar pierde imediat diferența, dar ar putea rămâne fără majorări efective până când noua grilă le-ar ajunge din urmă veniturile actuale. Creșteri pentru procurorii de la baza sistemului Procurorii cu grad de judecătorie și procurorii stagiari se află la polul opus. Un procuror cu grad de judecătorie ar trece de la 16.429 de lei la 17.671 de lei brut, o creștere de 1.242 de lei. Pentru procurorii stagiari, salariul ar urca de la 9.905 lei la 11.521 de lei brut. Majorarea ar fi de 1.616 lei, adică peste 16%. Lefurile șefilor din Justiție, puternic comprimate Cele mai spectaculoase diferențe apar în cazul conducerii sistemului judiciar. Proiectul prevede un salariu de bază de 25.215 lei pentru președintele Înaltei Curți și pentru procurorul general. În cazul președintelui ÎCCJ, suma aflată în prezent în plată ar fi de 40.914 lei brut. Dacă cele două valori reprezintă componente salariale comparabile, noua grilă ar fi mai mică cu 15.699 de lei, adică aproximativ 38%. Pentru procurorul general, salariul actual indicat este de aproximativ 36.000 de lei. Diferența față de cei 25.215 lei din proiect s-ar apropia de 10.800 de lei. Șefii DNA și DIICOT ar avea, potrivit noii grile, un salariu de bază de 24.395 de lei. Funcțiile de conducere, suplimente calculate uniform Anexa V schimbă și modul de remunerare a funcțiilor de conducere. Indemnizația ar urma să fie formată din salariul maxim al funcției de execuție corespunzătoare instanței sau parchetului, la care se adaugă un coeficient de conducere înmulțit cu valoarea de referință. Pentru președintele ÎCCJ și procurorul general, coeficientul suplimentar este de 0,65. La o valoare de referință de 4.100 de lei, componenta de conducere ar reprezenta 2.665 de lei brut. Vicepreședinții și prim-adjuncții ar primi un supliment de 1.845 de lei, iar președinții de secție și alte funcții echivalente ar beneficia de sume cuprinse, în funcție de poziție, între 820 și 1.640 de lei brut. Proiectul urmărește astfel să limiteze diferențele create în timp prin formule distincte, asimilări și hotărâri judecătorești. Specialiștii și IT-iștii, coeficienți reduși cu 10% Nemulțumirile nu se limitează la magistrați. Pentru specialiștii din Parchetul General, DNA, DIICOT și celelalte parchete, coeficienții de salarizare prevăzuți ca reper ar urma să fie diminuați cu 10%. Același regim este propus pentru specialiștii IT din instanțe, parchete, CSM, Ministerul Justiției și Inspecția Judiciară. Reducerea cu 10% a coeficientului nu înseamnă automat o tăiere cu 10% a salariului actual. Efectul concret depinde de valoarea de referință, de salariul aflat în plată și de regulile tranzitorii. Totuși, această categorie pornește în noul sistem de la un reper inferior celui integral stabilit pentru funcțiile la care este raportată. Polițiștii judiciari detașați la Parchetul General, DNA și DIICOT ar urma să fie salarizați după un mecanism similar, cu coeficienți diminuați cu 10%. Grefierii de la instanțele superioare primesc majorări Pentru personalul auxiliar și conex, inclusiv pentru grefieri, proiectul introduce diferențieri în funcție de nivelul instanței sau parchetului. Salariul de bază stabilit pentru judecătorii ar urma să fie majorat cu: 5% la tribunale și tribunale specializate; 7,5% la curțile de apel; 10% la ÎCCJ, Parchetul General, DNA și DIICOT. În cazul acestei categorii, miza este mai degrabă redistribuirea între nivelurile sistemului decât o reducere generală. Grefierii de la instanțele superioare ar fi avantajați față de cei aflați pe aceeași funcție la judecătorii. De ce sunt nemulțumiți cei din Justiție Nemulțumirea are mai multe surse. Prima este reducerea reperelor salariale pentru o parte dintre magistrații cu grad superior. Chiar dacă salariile aflate în plată sunt menținute, lipsa unor majorări pe termen lung este percepută ca o diminuare reală a statutului financiar. A doua problemă este comprimarea ierarhiei. Diferența dintre salariile de la începutul carierei și cele de la vârful sistemului devine mai mică. Pentru autorii proiectului, aceasta înseamnă echitate. Pentru reprezentanții Justiției, înseamnă că experiența, răspunderea, incompatibilitățile și nivelul funcției nu mai sunt recompensate suficient. A treia sursă de tensiune este raportarea la alte puteri ale statului. În timp ce indemnizațiile unor magistrați de rang înalt sunt coborâte, salariile propuse pentru demnitarii politici rămân ridicate. Potrivit simulărilor, președintele României ar avea 32.800 de lei brut, prim-ministrul și președinții celor două Camere – 30.750 de lei, iar miniștrii – 26.650 de lei.

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor
Eveniment

Pensia de invaliditate în 2026: cine o poate primi, cum se calculează și când se acordă indemnizația pentru însoțitor

Pensia de invaliditate, cunoscută în limbajul obișnuit drept „pensie pe caz de boală”, poate fi acordată persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare, dar nu mai pot lucra în aceleași condiții din cauza unei boli sau a unui accident. În 2026, regulile sunt stabilite de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, care a înlocuit vechea Lege nr. 263/2010. Pensia nu are aceeași valoare pentru toți beneficiarii și nu se acordă automat în momentul apariției unui diagnostic. Contează perioada pentru care persoana a contribuit la sistem, veniturile asupra cărora au fost plătite contribuțiile, vârsta și gradul de diminuare a capacității de muncă. Pentru persoanele încadrate în gradul I se adaugă și indemnizația pentru însoțitor, calculată separat față de pensie. Cine poate primi pensie de invaliditate Pensia de invaliditate se acordă, în principal, persoanelor care au realizat stagii contributive în sistemul public de pensii, nu au ajuns la vârsta standard de pensionare și au capacitatea de muncă diminuată. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Cauza poate fi un accident de muncă, o boală profesională, o afecțiune obișnuită sau un accident fără legătură cu activitatea profesională. Nu este obligatoriu, așadar, ca problema medicală să fi fost provocată la serviciu. Condiția esențială este ca diminuarea capacității de muncă să fie constatată printr-o decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Un certificat de concediu medical, o scrisoare medicală sau simpla confirmare a unui diagnostic nu sunt suficiente pentru deschiderea dreptului la pensie. Există și o excepție importantă de la regula contribuțiilor. Elevii, ucenicii și studenții își pot deschide dreptul la pensie de invaliditate chiar dacă nu au realizat stagii contributive, în cazul în care capacitatea lor de muncă a fost diminuată în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale produse în timpul și din cauza practicii profesionale. De asemenea, sunt prevăzute reguli pentru angajații români trimiși să lucreze în străinătate de un angajator din România, dacă sunt asigurați în sistemul românesc și pot dovedi acest lucru prin documentele europene sau internaționale aplicabile. Diagnosticul nu aduce automat pensia Una dintre confuziile frecvente privește așa-numita „listă a bolilor pentru pensionare”. În realitate, simpla existență a unei afecțiuni nu garantează acordarea pensiei de invaliditate. Două persoane cu același diagnostic pot primi decizii diferite dacă boala le afectează în mod diferit capacitatea de muncă, autonomia și posibilitatea de a desfășura activități profesionale. Pot conduce la diminuarea capacității de muncă afecțiuni oncologice, neurologice, cardiovasculare, psihice, respiratorii, digestive, locomotorii, senzoriale sau boli rare. Evaluarea nu se oprește însă la denumirea bolii. Medicul expert analizează gravitatea, evoluția, răspunsul la tratament, limitările funcționale și posibilitatea persoanei de a continua să lucreze. Pensia de invaliditate nu este, prin urmare, o compensație acordată pentru diagnostic, ci un drept legat de pierderea sau diminuarea capacității de muncă. Cele trei grade de invaliditate Legea păstrează trei grade de invaliditate, stabilite în funcție de severitatea deficienței funcționale și de capacitatea de autoîngrijire. Gradul I corespunde unei deficiențe funcționale grave, însoțită de pierderea capacității de muncă și a capacității de autoîngrijire. Persoana are nevoie de sprijinul unei alte persoane pentru activitățile esențiale ale vieții cotidiene. Din acest motiv, beneficiarul primește, pe lângă pensie, o indemnizație pentru însoțitor. Gradul II presupune o deficiență funcțională accentuată și o diminuare severă a capacității de muncă. Persoana își păstrează însă capacitatea de autoîngrijire, astfel încât nu primește indemnizație pentru însoțitor. Gradul III este asociat unei deficiențe funcționale medii și unei diminuări a capacității de muncă. În toate cazurile, încadrarea concretă este făcută prin expertiză medicală, nu prin alegerea solicitantului și nici exclusiv pe baza recomandării medicului curant. Cum se calculează pensia de invaliditate în 2026 Pensia de invaliditate nu are un cuantum prestabilit. Calculul pornește de la aceeași formulă generală aplicată pensiilor din sistemul public: Numărul total de puncte × valoarea punctului de referință = cuantumul pensiei Valoarea punctului de referință este de 81 de lei în 2026. Numărul total de puncte nu depinde doar de anii lucrați. Sunt luate în calcul punctajele obținute pentru veniturile asupra cărora s-a plătit contribuția de asigurări sociale, eventualele puncte de stabilitate și punctele acordate pentru stagiul potențial. Pentru fiecare lună lucrată, punctajul se determină, în esență, prin raportarea venitului brut care a constituit baza contribuției sociale la câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale din anul respectiv. La final, punctajele lunare sunt transformate în punctaje anuale, iar acestea sunt însumate. Din acest motiv, două persoane cu același număr de ani lucrați pot avea pensii foarte diferite dacă au avut salarii și contribuții diferite. Ce este stagiul potențial Persoana care devine invalidă înainte de vârsta pensionării nu mai poate acumula contribuții în același ritm până la finalul vieții profesionale. Pentru a compensa o parte din această perioadă, legea acordă un stagiu potențial. Acesta reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut pentru persoana respectivă și stagiul realizat până la acordarea pensiei de invaliditate. Stagiul potențial nu poate fi însă mai mare decât perioada pe care persoana ar mai fi putut să o lucreze până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Cu alte cuvinte, sistemul nu poate credita mai mulți ani decât cei rămași, în mod real, până la pensionare. Pentru stagiul potențial se acordă următoarele punctaje lunare: 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate; 0,20 puncte pentru gradul II; 0,10 puncte pentru gradul III. Aceste valori sunt punctaje lunare folosite în mecanismul de calcul, nu sume care se înmulțesc direct cu numărul lunilor și apoi cu 81 de lei. Punctajele lunare dintr-un an se adună, iar rezultatul se împarte la 12 pentru obținerea punctajului anual. Astfel, un an întreg de stagiu potențial aduce 0,25 puncte la gradul I, 0,20 puncte la gradul II și 0,10 puncte la gradul III. De exemplu, zece ani de stagiu potențial ar însemna 2,5 puncte la gradul I, două puncte la gradul II și un punct la gradul III. La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, contribuția acestor zece ani la cuantumul pensiei ar fi, orientativ, de 202,50 lei la gradul I, 162 de lei la gradul II și 81 de lei la gradul III. Aceste sume se adaugă pensiei rezultate din punctele acumulate efectiv de persoană. Se acordă și puncte de stabilitate Persoanele care au depășit 25 de ani de stagiu contributiv pot primi și puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv realizat peste 25 de ani și până la 30 de ani inclusiv se acordă 0,50 puncte. Pentru anii de peste 30 și până la 35 de ani se acordă câte 0,75 puncte, iar pentru fiecare an contributiv care depășește 35 de ani se acordă câte un punct. Punctele de stabilitate se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an. Ele nu trebuie confundate cu stagiul potențial: primele recompensează anii contributivi efectiv realizați peste pragul de 25 de ani, în timp ce stagiul potențial compensează parțial perioada pe care persoana nu o mai poate lucra din cauza invalidității. Cine primește indemnizația pentru însoțitor Indemnizația pentru însoțitor este acordată exclusiv pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I. Valoarea acesteia reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată din luna pentru care se face plata. Indemnizația este suportată din bugetul de stat și se achită separat de pensia calculată pe baza punctelor. Cum salariul minim brut este de 4.050 de lei în prima jumătate a anului 2026, indemnizația este de 2.025 de lei lunar. De la 1 iulie 2026, salariul minim crește la 4.325 de lei, astfel încât indemnizația ajunge la 2.162,50 lei, sumă exprimată în plată potrivit regulilor de rotunjire aplicabile. Indemnizația nu se acordă persoanelor încadrate în gradele II sau III, chiar dacă acestea au nevoie, în anumite momente, de ajutor din partea familiei. Criteriul legal este încadrarea oficială în gradul I și pierderea capacității de autoîngrijire. La transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, indemnizația pentru însoțitor se menține pentru persoana care îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege. Pensionarul de invaliditate poate lucra În vechiul sistem, pensionarii de gradul I și II aveau restricții drastice și nu aveau dreptul să lucreze, în timp ce persoanele cu invaliditate de gradul III aveau voie să muncească doar cu program redus (jumătate de normă). Moua lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023) a schimbat această regulă. În prezent, pensia de invaliditate poate fi cumulată cu venituri obținute dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, indiferent de gradul de invaliditate. Singura condiție este ca activitatea să fie una pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, conform Codului fiscal. De asemenea, cumulul este permis și pentru persoanele care lucrează ca prestatori Posibilitatea legală de a cumula pensia cu salariul nu înseamnă însă că activitatea poate fi desfășurată fără nicio limitare medicală. Munca trebuie să fie compatibilă cu starea de sănătate, cu capacitatea funcțională rămasă și cu recomandările stabilite în urma expertizei. Dacă activitatea desfășurată indică o schimbare importantă a capacității de muncă, situația poate fi analizată la revizuirea medicală. Cum se depune dosarul Procedura începe cu evaluarea capacității de muncă. Solicitantul trebuie să prezinte documentele medicale care arată diagnosticul, investigațiile efectuate, tratamentele urmate și evoluția bolii. Medicul expert analizează atât afecțiunea, cât și efectele acesteia asupra posibilității de a munci și de a se îngriji. Dacă sunt necesare investigații suplimentare, solicitantul poate fi trimis pentru examinări de specialitate. După emiterea deciziei medicale asupra capacității de muncă, cererea de pensionare și documentele necesare sunt depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliu. Dosarul poate cuprinde, după caz, actul de identitate, documentele de stare civilă, carnetul de muncă, adeverințele privind vechimea, veniturile, sporurile și condițiile de muncă, decizia medicală, documentul privind încetarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și actele referitoare la un eventual accident de muncă sau la o boală profesională. Nu toate documentele din lista generală sunt necesare fiecărui solicitant. Dosarul se formează în funcție de istoricul profesional, perioadele lucrate și cauza invalidității. Pensia poate fi revizuită Încadrarea într-un grad de invaliditate nu este obligatoriu definitivă. Beneficiarul poate fi chemat periodic la revizuire medicală, iar medicul expert poate menține gradul, îl poate modifica sau poate constata redobândirea capacității de muncă. Există și situații în care revizuirea periodică nu mai este necesară, inclusiv atunci când invaliditatea afectează ireversibil capacitatea de muncă și nu mai există posibilitatea recuperării, în condițiile stabilite de lege. Neprezentarea nejustificată la revizuirea medicală sau refuzul de a furniza documentele solicitate poate conduce la suspendarea plății pensiei. Dacă starea de sănătate se agravează sau se îmbunătățește înaintea termenului stabilit, pensionarul poate solicita o nouă evaluare. Trecerea într-un alt grad determină recalcularea drepturilor și, în cazul încadrării în gradul I, poate aduce și indemnizația pentru însoțitor. Ce se întâmplă la vârsta standard de pensionare La împlinirea vârstei standard, pensia de invaliditate se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă. Casa de pensii compară drepturile, iar persoanei îi este acordat cuantumul cel mai avantajos. Perioadele contributive realizate între timp și elementele care pot influența calculul sunt valorificate potrivit legii. Prin urmare, trecerea la pensia pentru limită de vârstă nu ar trebui să conducă automat la încasarea unei sume mai mici. Transformarea se face din oficiu, fără ca pensionarul să fie obligat să deschidă de la zero o nouă procedură. De ce diferă atât de mult pensiile de invaliditate Două persoane încadrate în același grad pot primi sume foarte diferite. Diferența vine din istoricul contribuțiilor, salariile realizate, durata stagiului contributiv, vârsta la care a apărut invaliditatea, stagiul potențial și eventualele puncte de stabilitate. Gradul de invaliditate nu stabilește singur valoarea pensiei. El influențează punctajul acordat pentru stagiul potențial și dreptul la indemnizația pentru însoțitor, dar partea principală a calculului rămâne legată de contribuțiile efectiv plătite. Din acest motiv, o estimare exactă nu poate fi făcută doar pornind de la diagnostic, numărul anilor lucrați sau ultimul salariu. Cuantumul final este stabilit de casa teritorială de pensii pe baza întregului istoric contributiv și a deciziei medicale asupra capacității de muncă.

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar
Eveniment

Proiectul legii salarizării schimbă grilele ANAF: cât vor câștiga angajații, de la directorul general la arhivar

Proiectul revizuit al noii legi a salarizării modifică substanțial modul în care vor fi calculate veniturile angajaților ANAF. Documentul introduce o valoare de referință unică, coeficienți de ierarhizare și un spor de până la 40% din salariul de bază, acordat în funcție de dificultatea activității și de contribuția la îndeplinirea obiectivelor instituției. Simulările arată însă efecte foarte diferite: directorii și o parte dintre inspectorii cu vechime ar urma să își păstreze salariile actuale prin mecanismul de protecție, în timp ce debutanții și unele funcții administrative ar putea beneficia de creșteri directe. Spor de până la 40% pentru personalul ANAF Potrivit proiectului publicat în forma revizuită la 17 iulie 2026, angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar putea primi un spor de până la 40% din salariul de bază. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Beneficiul nu ar urma să fie acordat automat întregului personal. Categoriile eligibile, criteriile și procentul efectiv vor fi stabilite prin ordin al conducătorului instituției, în funcție de atribuțiile exercitate, complexitatea activității, responsabilitatea postului și contribuția angajatului la atingerea obiectivelor. Prevederea poate fi aplicată și personalului din alte structuri care desfășoară activități similare în domenii precum politica fiscal-bugetară, colectarea taxelor, controlul fiscal, combaterea fraudei, administrarea datoriei publice, gestionarea fondurilor europene sau prevenirea spălării banilor. În simulările salariale, procentul utilizat pentru fiecare angajat trebuie însă corelat și cu plafonul individual aplicabil sporurilor. Din acest motiv, chiar dacă sporul special poate ajunge instituțional până la 40%, în exemplele de calcul este folosit un procent de 30%. Bonusurile nu se vor cumula Proiectul stabilește că sporul specific nu poate fi cumulat cu toate celelalte mecanisme speciale de recompensare. Angajații care primesc deja majorări pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene sau beneficiază de stimulente distincte în cadrul ANAF nu vor putea încasa simultan mai multe bonusuri acordate pentru activități comparabile. Limitarea urmărește să evite suprapunerea beneficiilor și creșterea necontrolată a cheltuielilor de personal. Premii pentru performanță, dar și penalizări Noua lege propune și un sistem de tip „bonus-malus”, prin care veniturile vor fi legate mai direct de rezultatele profesionale și de performanța instituției. Dacă indicatorii stabiliți sunt îndepliniți, instituțiile ar putea folosi pentru premiere o sumă de până la 12% din bugetul anual de salarii. În sens invers, neîndeplinirea obiectivelor ar putea conduce, în condițiile stabilite de lege, la diminuări de până la 10%. Pentru personalul implicat direct în inspecție fiscală, antifraudă sau colectarea veniturilor bugetare, acest mecanism poate deveni o sursă suplimentară de câștig. Premiile nu sunt însă venituri garantate, ci depind de indicatorii de performanță și de fondurile disponibile. Cât câștigă acum un director general În prezent, un director general, gradul II, cu studii superioare, are un salariu brut lunar de 19.482 de lei, potrivit situațiilor de transparență salarială analizate. La acesta se poate adăuga sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la maximum 300 de lei brut. Pentru salariul de bază de 19.482 de lei, venitul net indicat în documentele salariale este de aproximativ 11.397 de lei. Dacă proiectul devine lege, salariul va fi calculat pornind de la valoarea de referință de 4.100 de lei și de la coeficientul atribuit funcției. Pentru un director general, coeficientul utilizat în simulare este 2,60. Calculul salariului de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,60 = 10.660 de lei brut. Dacă se adaugă o majorare de 30% pentru complexitatea activității fiscale, rezultatul ajunge la aproximativ: 10.660 de lei + 3.198 de lei = 13.858 de lei brut. Suma este cu peste 5.600 de lei mai mică decât salariul de bază aflat în prezent în plată. Directorul nu pierde bani, dar salariul poate rămâne blocat Proiectul conține însă un mecanism de protecție pentru situațiile în care aplicarea noii grile ar produce o scădere nominală a veniturilor. Diferența dintre salariul rezultat din noua formulă și venitul actual ar urma să fie acoperită printr-o sumă compensatorie tranzitorie. În acest scenariu, directorul general nu ar coborî la 13.858 de lei brut, ci și-ar păstra venitul de 19.482 de lei. Salariul net ar rămâne, în principiu, în jurul nivelului actual de 11.397 de lei, atât timp cât regimul de taxare nu se modifică. Protecția are însă și un efect mai puțin avantajos. Salariul poate rămâne înghețat până când venitul calculat potrivit noii grile, inclusiv prin viitoarele indexări ale valorii de referință, va ajunge din urmă suma menținută în plată. Cu alte cuvinte, directorul nu pierde bani la aplicarea legii, dar nici nu beneficiază imediat de creșteri. Inspectorul superior rămâne aproape de salariul actual Situația este diferită pentru un inspector ANAF, clasa I, grad profesional superior, gradația 5. Potrivit datelor salariale analizate, acesta are în prezent un salariu de bază brut de aproximativ 11.414 lei. Adăugând sporul de maximum 300 de lei pentru condiții vătămătoare, venitul brut total ajunge la aproximativ 11.714 lei, iar salariul net este estimat la circa 6.850 de lei. În noua grilă, pentru funcția de execuție de nivel superior este utilizat în simulare un coeficient de aproximativ 2,15. Salariul de bază ar fi: 4.100 de lei × 2,15 = 8.815 lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, venitul calculat ajunge la aproximativ: 8.815 lei + 2.644 lei = 11.459 lei brut. Diferența față de venitul actual de 11.714 lei este de aproximativ 255 de lei. Și în acest caz ar interveni mecanismul de protecție, astfel încât inspectorul să își păstreze venitul aflat în plată. Avantajul este că inspectorul superior se află mult mai aproape de nivelul stabilit prin noua grilă decât directorul general. O viitoare indexare a valorii de referință ar putea acoperi relativ rapid diferența, permițându-i să iasă mai repede din zona sumelor compensatorii și să beneficieze de creșteri salariale efective. Inspectorii debutanți au de câștigat Câștigătorii cei mai vizibili ai reformei ar putea fi inspectorii debutanți, care pornesc în prezent de la salarii mult mai reduse. Un inspector debutant cu studii superioare, fără vechime, are un salariu de bază brut estimat la aproximativ 4.950 de lei. Cu sporul de condiții vătămătoare, venitul total poate ajunge la aproximativ 5.250 de lei brut, ceea ce înseamnă în jur de 3.070 de lei net. Pentru această funcție, simularea folosește un coeficient de 1,35. Noul salariu de bază ar fi: 4.100 de lei × 1,35 = 5.535 de lei brut. După aplicarea unei majorări de 30%, rezultatul urcă la aproximativ: 5.535 lei + 1.660 lei = 7.195 lei brut. Venitul brut ar crește astfel cu aproximativ 1.945 de lei, de la 5.250 la 7.195 de lei. Salariul net ar putea ajunge la aproximativ 4.210 lei, cu peste 1.100 de lei mai mult decât în prezent. Inspectorul debutant nu ar avea nevoie de o sumă compensatorie, deoarece salariul rezultat din noua formulă este superior celui actual. El ar intra direct pe noua grilă și ar beneficia ulterior și de eventualele indexări ale valorii de referință. Arhivarul, câștigător net al reformei Creșteri directe apar și în cazul angajaților contractuali cu studii medii sau generale. Un arhivar încadrat la gradația 5 are în prezent un salariu de bază brut de 6.353 de lei. Cu sporul de maximum 300 de lei, venitul total ajunge la 6.653 de lei brut, iar salariul net este de aproximativ 3.717 lei. Pentru funcțiile administrative cu studii medii, simularea folosește un coeficient de aproximativ 1,45: 4.100 de lei × 1,45 = 5.945 de lei brut. După adăugarea unei majorări de 30%, venitul total ar ajunge la: 5.945 lei + 1.783 lei = 7.728 lei brut. Creșterea ar fi de aproximativ 1.075 de lei brut, iar salariul net ar urca la circa 4.520 de lei. Spre deosebire de directorii ale căror venituri ar fi menținute prin compensații, arhivarul ar primi o majorare efectivă încă de la aplicarea noii grile. Nemulțumirile sindicaliștilor Trecerea la o grilă unitară a fost menținută și în proiectul revizuit, în ciuda protestelor angajaților din sistemul fiscal. Sindicatele au cerut o grilă distinctă pentru administrația fiscală, coeficienți mai mari pentru funcțiile specifice și recunoașterea prin salariu a riscurilor, interdicțiilor și complexității muncii. Reprezentanții angajaților avertizează că ANAF și Autoritatea Vamală Română riscă să piardă în continuare specialiști către mediul privat. Guvernul mizează, în schimb, pe sporul de până la 40%, pe premiile de performanță și pe creșterile concentrate în zona salariilor mici. Din simulări rezultă însă o reformă cu viteze diferite: debutanții și personalul administrativ pot câștiga imediat, inspectorii cu experiență rămân aproape de nivelul actual, iar salariile unor directori vor fi protejate, dar probabil înghețate pentru o perioadă.

Investiție europeană blocată: 150 de eco-insule pentru colectarea deșeurilor - montate, dar nefuncționale
Eveniment

Investiție europeană blocată: 150 de eco-insule pentru colectarea deșeurilor - montate, dar nefuncționale

Cele 150 de eco-insule digitalizate amplasate în Iași cu fonduri europene rămân, deocamdată, nefuncționale, deși infrastructura locală și sistemul de acces pe bază de card sunt pregătite. Eco-insule montate, dar nefuncționale Potrivit autorităților, întârzierea este cauzată de lipsa conectării la platforma informatică națională necesară pentru centralizarea datelor și raportarea către Comisia Europeană, o obligație asumată prin PNRR. Citește și: Pensia anticipată în 2026: cine se poate pensiona mai devreme, cum se calculează suma și ce acte sunt necesare Contractul de finanțare a fost semnat la Ministerul Mediului abia în ultimele zile, ceea ce a întârziat plata furnizorului și, implicit, dezvoltarea sistemului informatic aferent. În aceste condiții, locuitorii nu vor putea utiliza prea curând noile module pentru colectarea selectivă a deșeurilor, în ciuda faptului că acestea au fost deja instalate în întregul oraș. Continuarea, în Ziarul de Iași. În urma publicării acestui articol, companiile Ax Perpetuum și Techbolide au trimis următoarele precizări: „În urma publicării materialelor de presă pe tema funcționării insulelor ecologice digitalizate din municipiul Iași, facem următoarele precizări: •    Platforma software utilizată în cadrul sistemului de eco-insule digitalizate este funcțională și, din punct de vedere tehnic, nu există niciun blocaj al aplicației care să împiedice funcționarea eco-insulelor digitalizate. •    Faptul că platforma software are, în acest moment, 3.300 de eco-insule înrolate în sistem, 1.600 de eco-insule utilizate de cetățeni, peste 155.000 de utilizatori unici înregistrați și mai mult de 11.000.000 de colectări înregistrate demonstrează că este complet funcțională.•    În municipiul Iași, sunt montate pe amplasamente, recepționate și disponibile pentru utilizare 150 de eco-insule digitalizate Tip 2. Fiecare eco-insulă a fost livrată împreună cu un set dedicat de 200 de carduri de acces și materiale informative, iar în platforma software au fost create și puse la dispoziția UAT Iași patru conturi de utilizator, care beneficiază de acces la funcționalitățile de administrare ale sistemului. De asemenea, reprezentanții UAT Iași și ai operatorului de salubritate au fost instruiți cu privire la utilizarea platformei software, asocierea cardurilor cu cetățenii și monitorizarea activității eco-insulelor.•    Conform procedurilor de implementare ale proiectului, asocierea cardurilor cu cetățenii, precum și punerea în utilizare a eco-insulelor la nivel local, reprezintă etape operaționale în responsabilitatea UAT Iași.•    Dorim să subliniem faptul că etapa de asociere a cardurilor de acces cu cetățenii este una firească și necesară în implementarea oricărui proiect de acest tip. Acest proces presupune identificarea și alocarea fiecărui cetățean către eco-insula aferentă zonei de domiciliu, asocierea cardului în platformă și, ulterior, distribuirea fizică a acestuia.•    Distribuirea cardurilor către cetățeni se realizează numai după finalizarea procesului de asociere și validare in platforma software,  ce trebuie realizata de catre UAT, astfel încât fiecare utilizator să primească un card funcțional, configurat și arondat eco-insulei corespunzătoare. Totodată, această etapă este însoțită de activități de informare a cetățenilor privind utilizarea sistemului.•    Suntem în contact permanent cu autoritățile din toate localitățile în care eco-insulele digitalizate au fost implementate sau sunt în curs de implementare și ne exprimăm întreaga disponibilitate de a oferi suport și consultanță de specialitate pentru asigurarea unei tranziții eficiente către utilizarea acestor sisteme.Implementarea unor proiecte de asemenea amploare presupune parcurgerea unor etape succesive, iar punerea în funcțiune a eco-insulelor digitalizate este rezultatul colaborării dintre toți actorii implicați, de la autorități locale și operatori de salubritate la furnizori de tehnologie. Suntem convinși că, prin continuarea acestui parteneriat, cetățenii municipiului Iași vor beneficia în cel mai scurt timp de toate avantajele unui sistem modern și digitalizat de colectare a deșeurilor.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră