miercuri 26 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Politică

PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore: Grindeanu îl acuză pe Bolojan pentru recesiune

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat duminică, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, că social-democrații vor vota legea bugetului de stat pentru 2026, însă vor depune amendamente prin care doresc să includă în document și viziunea economică a partidului. Liderul social-democrat afirmă că bugetul a fost trimis în Parlament cu o întârziere nejustificată și critică modul în care au fost gestionate discuțiile din cadrul coaliției de guvernare. PSD: Vom vota bugetul, dar vrem modificări esențiale În scrisoarea adresată premierului, Sorin Grindeanu spune că decizia de a vota bugetul a fost luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD, după analizarea argumentelor economice și politice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Potrivit liderului social-democrat, partidul său va susține însă amendamente considerate esențiale pentru ca proiectul de buget să reflecte și principiile social-democrate. „Vă anunț oficial că am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susține însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea noastră social-democrată”, a transmis Grindeanu. Acesta a criticat și dialogul din cadrul coaliției, pe care l-a descris drept „un simulacru”, afirmând că PSD a intrat la guvernare pentru a asigura stabilitate și protecție socială, nu pentru a susține politici economice pe care le consideră greșite. Pachetul de Solidaritate, principala cerință a PSD Una dintre principalele modificări pe care PSD vrea să le introducă în bugetul pe 2026 este finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin social destinat unui număr mare de români vulnerabili. Potrivit lui Sorin Grindeanu, programul ar urma să ajute aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv: pensionari cu venituri mici copii cu dizabilități mame singure veterani Liderul PSD susține că aceste categorii au fost afectate cel mai mult de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. „Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD”, a afirmat acesta. Critici dure la adresa politicilor economice ale premierului În scrisoarea deschisă, Sorin Grindeanu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a favorizat marile companii în detrimentul populației și al economiei interne. Potrivit liderului PSD, Guvernul ar fi redus taxarea pentru multinaționale și ar fi eliminat măsuri care limitau externalizarea profiturilor. „Ați tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și ați revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor. Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților”, susține Grindeanu. Acesta afirmă că, în timp ce marile corporații ar fi fost avantajate, Guvernul cere „responsabilitate” atunci când sunt discutate majorări minime ale ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile. PSD: Economia a intrat în recesiune Sorin Grindeanu susține că datele economice ar contrazice discursul premierului și indică o deteriorare a situației economice. Potrivit liderului PSD: consumul ar fi scăzut șase luni consecutiv, pe fondul creșterii TVA și accizelor puterea de cumpărare a salariilor ar fi în scădere, cea mai mare din ultimii 15 ani pensiile ar fi suferit cea mai puternică diminuare a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani În opinia sa, aceste evoluții sunt consecința politicilor fiscale adoptate de actualul guvern. Acuzații privind blocarea planului de relansare economică Liderul PSD afirmă că premierul ar fi blocat și amânat planul de relansare economică propus de social-democrați în septembrie 2025. Potrivit lui Grindeanu, acest lucru ar fi contribuit la stagnarea economiei. „Guvernarea dumneavoastră înseamnă prosperitate pentru 5% dintre cei mai bogați și austeritate pentru 95% dintre români”, a declarat liderul social-democrat. Acesta mai susține că măsurile fiscale adoptate ar fi afectat în special: clasa mijlocie cele peste 5,2 milioane de persoane aflate în sărăcie persoanele vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate, veteranii și persoanele cu dizabilități. Critici privind educația și investițiile În scrisoarea adresată premierului, Grindeanu critică și modul în care este finanțat sistemul educațional. Potrivit acestuia, măsurile guvernului ar fi afectat stabilitatea sistemului, ducând la plecarea unor cadre didactice din învățământ și la deteriorarea condițiilor pentru elevi. „Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor”, susține liderul PSD. De asemenea, acesta acuză Guvernul că a blocat investițiile și a redus consumul, ceea ce ar fi accelerat intrarea economiei în recesiune. PSD: Decizia finală va fi luată în Parlament În finalul scrisorii, Sorin Grindeanu transmite că PSD nu va susține politici pe care le consideră dăunătoare pentru economie și pentru populația vulnerabilă. Social-democrații cer adoptarea unor amendamente care să includă în bugetul pe 2026 măsuri sociale și investiții suplimentare, cu un impact bugetar estimat la aproximativ 0,16% din PIB. „PSD refuză să mai participe la falimentul României. Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament”, a transmis liderul social-democrat, invitând partidele din coaliție să susțină propunerile formațiunii. Potrivit acestuia, dacă aceste solicitări nu vor fi acceptate, fiecare actor politic își va asuma consecințele deciziilor luate.

PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore: Grindeanu îl acuză pe Bolojan pentru recesiune
Energia nucleară revine în dezbaterea din Italia: guvernul Meloni caută soluții pentru criza energetică
Internațional

Energia nucleară revine în dezbaterea din Italia: guvernul Meloni caută soluții pentru criza energetică

Guvernul condus de Giorgia Meloni analizează posibilitatea relansării programului nuclear al Italiei, o tehnologie interzisă în țară de aproape patru decenii. Potrivit informațiilor Bloomberg, autoritățile italiene discută cu experți și parteneri externi pentru a evalua cum ar putea reporni producția de energie atomică. Inițiativa face parte din strategia executivului de la Roma de a reduce costurile ridicate ale energiei și de a sprijini companiile italiene afectate de prețurile mari la electricitate. Italia caută soluții pentru relansarea energiei nucleare La aproape 40 de ani după închiderea ultimului reactor nuclear și la 15 ani după o tentativă eșuată de relansare a programului atomic, autoritățile italiene analizează din nou această opțiune energetică. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, oficiali italieni au călătorit în Canada pentru a evalua diferite tehnologii nucleare și au purtat discuții cu autoritățile din Franța privind experiența industriei lor atomice. De asemenea, guvernul de la Roma analizează și tehnologii dezvoltate în Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii, în încercarea de a identifica cea mai potrivită soluție pentru sistemul energetic italian. Giorgia Meloni vede energia nucleară ca soluție economică Pentru Giorgia Meloni, relansarea energiei nucleare reprezintă o parte importantă a strategiei de revitalizare economică a Italiei. Prețurile energiei din Italia sunt printre cele mai ridicate din Europa, iar guvernul consideră că energia nucleară ar putea contribui pe termen lung la stabilizarea pieței și la sprijinirea competitivității companiilor. Succesul acestor planuri este strâns legat și de viitorul politic al premierului italian, care și-a asumat public ideea reintroducerii energiei atomice în mixul energetic al țării. Guvernul italian pregătește relansarea programului nuclear Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că Italia ar trebui să își reia programul nuclear „cât mai curând posibil”. Potrivit acestuia, eventualele centrale nucleare trebuie să respecte două condiții esențiale: să fie sigură din punct de vedere tehnologic și viabilă economic. Obstacole politice majore pentru energia nucleară Relansarea energiei nucleare în Italia nu va fi însă o misiune simplă. Populația a respins de două ori energia nucleară prin referendumuri, votând masiv pentru interzicerea acestei tehnologii. Convingerea opiniei publice va necesita negocieri politice complexe și o strategie atentă, mai ales în contextul apropierii alegerilor generale. În plus, proiectele nucleare sunt cunoscute pentru costurile ridicate și întârzierile frecvente. Exemplele recente din Franța sau Regatul Unit arată că astfel de investiții pot deveni proiecte extrem de costisitoare și de lungă durată. Primii pași pentru revenirea energiei nucleare Italia a făcut deja câteva mișcări preliminare pentru a redeschide discuția privind energia nucleară. Anul trecut, guvernul de la Roma a aprobat un nou cadru legislativ pentru relansarea energiei atomice, care prevede elaborarea unui plan strategic național până în 2027. Această inițiativă reprezintă primul pas concret către ridicarea interdicției nucleare introduse în 1987. O tentativă de anulare a acesteia în 2011 a fost abandonată după accidentul nuclear de la Dezastrul nuclear de la Fukushima, care a redus drastic sprijinul public pentru această tehnologie. Companiile italiene analizează viabilitatea energiei nucleare În paralel, mari companii energetice italiene au creat o societate de cercetare și dezvoltare nucleară numită Nuclitalia. Structura acționariatului este împărțită între: Enel – 51% Ansaldo Energia – 39% Leonardo – 10% Compania analizează dacă energia nucleară ar putea deveni o opțiune economică realistă pentru Italia. Reactoarele modulare mici, o tehnologie în atenția Italiei Autoritățile italiene iau în calcul atât centrale nucleare de mari dimensiuni, cât și reactoare modulare mici (SMR). Aceste mini-reactoare sunt considerate o tehnologie promițătoare deoarece pot fi construite mai rapid și la costuri mai reduse. Susținătorii SMR afirmă că ele ar putea contribui la reducerea dependenței de combustibili fosili și ar putea alimenta industrii cu consum ridicat de energie, precum centrele de date și infrastructura pentru inteligență artificială. Italia urmează tendința europeană de revenire la nuclear Planurile Italiei se înscriu într-o tendință mai largă la nivelul Uniunii Europene de reevaluare a rolului energiei nucleare. Mai multe state europene, inclusiv Polonia, intenționează să dezvolte programe nucleare proprii, în timp ce Uniunea Europeană a început să relaxeze restricțiile privind finanțarea proiectelor nucleare. Bruxellesul încurajează investițiile private în acest sector, oferind sprijin financiar pentru proiectele care pot contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon.

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

Doliu în lumea rockului: Phil Campbell, chitaristul Motörhead, a murit la 64 de ani
Eveniment

Doliu în lumea rockului: Phil Campbell, chitaristul Motörhead, a murit la 64 de ani

Phil Anthony Campbell, chitaristul legendar al trupei rock Motörhead, a murit la vârsta de 64 de ani, după o „luptă îndelungată și curajoasă” dusă în secția de terapie intensivă a unui spital. Anunțul a fost făcut de familia artistului, care a transmis că muzicianul s-a stins „împăcat” în noaptea de vineri spre sâmbătă, în urma unei intervenții chirurgicale majore și complexe. Dispariția sa marchează o pierdere importantă pentru scena rock internațională, Campbell fiind unul dintre cei mai longevivi membri ai trupei Motörhead și un nume definitoriu pentru istoria heavy metalului. Familia confirmă decesul: „O luptă îndelungată și curajoasă” Potrivit unui comunicat transmis de familie și publicat pe rețelele sociale, chitaristul galez a murit după o perioadă dificilă petrecută la terapie intensivă. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze „Cu mare tristețe vă anunțăm moartea iubitului nostru tată, Philip Anthony Campbell, care s-a stins din viață împăcat noaptea trecută, după o luptă îndelungată și curajoasă în secția de terapie intensivă, în urma unei operații majore și complexe”, se arată în mesajul distribuit sâmbătă. Un soț, tată și bunic profund iubit În același comunicat, familia a subliniat dimensiunea personală a pierderii, descriindu-l pe muzician drept un om devotat celor apropiați. Phil Campbell a fost „un soț devotat, un tată minunat și un bunic mândru și iubitor”, cunoscut cu afecțiune în familie sub porecla „Bampi”. „A fost profund iubit de toți cei care l-au cunoscut și ne va lipsi enorm. Moștenirea sa – muzica și amintirile pe care le-a creat alături de atât de mulți oameni – va dăinui pentru totdeauna”, au transmis membrii familiei. Motörhead, o trupă legendară a heavy metalului Motörhead a fost fondată în 1975 de basistul și solistul Lemmy Kilmister și a devenit una dintre cele mai influente formații din istoria rockului dur. Trupa a contribuit decisiv la dezvoltarea scenei heavy metal din Marea Britanie, lansând o serie de albume de mare succes. Printre cele mai cunoscute se numără: Ace of Spades (1980), unul dintre cele mai iconice cântece din istoria rockului No Sleep 'til Hammersmith (1981) Iron Fist (1982) Aceste lansări au consolidat reputația trupei ca pionier al stilului heavy metal și speed metal. Phil Campbell, unul dintre cei mai longevivi membri ai trupei Phil Campbell s-a alăturat trupei Motörhead în 1984 și a rămas membru al formației până în 2015, când grupul s-a destrămat după moartea lui Lemmy. Campbell a fost al doilea membru al trupei cu cea mai lungă activitate, după Lemmy, și a contribuit la definirea sunetului Motörhead în ultimele trei decenii de existență ale formației. Proiectul muzical alături de fiii săi După încheierea activității Motörhead, chitaristul a continuat să cânte și să înregistreze muzică. El a fondat trupa Phil Campbell and the Bastard Sons, alături de fiii săi Todd, Dane și Tyla. Proiectul a păstrat spiritul energic al rockului clasic și a continuat tradiția muzicală a familiei Campbell pe scenele internaționale. Omagiu din partea trupei Motörhead Membrii și apropiații formației Motörhead au transmis un mesaj emoționant în memoria chitaristului. Într-o postare publicată pe Instagram, trupa l-a descris pe Phil Campbell drept „un om minunat” și „o rază de lumină uriașă”, subliniind impactul pe care l-a avut asupra muzicii și asupra celor care l-au cunoscut. Moartea sa lasă în urmă o moștenire muzicală importantă și o contribuție esențială la istoria rockului mondial.

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget militar de aproape un miliard de dolari pentru muniții și armament
Internațional

Decizie de urgență în Israel: guvernul aprobă un buget militar de aproape un miliard de dolari pentru muniții și armament

Guvernul israelian a aprobat un pachet financiar de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare de urgență, potrivit relatărilor din presa israeliană. Decizia vine la două săptămâni după declanșarea războiului dintre Israel, sprijinit de Statele Unite, și Iran, conflict care a amplificat presiunea asupra capacităților militare și a stocurilor de armament. Fondurile vor fi utilizate pentru achiziții de securitate și pentru acoperirea unor nevoi operaționale urgente generate de intensificarea luptelor. Pachet militar de 827 milioane de dolari Potrivit informațiilor apărute în presa israeliană, miniștrii guvernului au aprobat, în cadrul unei teleconferințe desfășurate vineri seara, un pachet de finanțare de 2,6 miliarde de șekeli (aproximativ 827 milioane de dolari). Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Conform publicației Haaretz, suma este destinată achizițiilor de securitate și acoperirii unor necesități urgente ale armatei, însă autoritățile nu au oferit detalii concrete despre tipul de echipamente sau programele militare care vor fi finanțate. Fondurile, pentru muniții și armament avansat Documentul Ministerului israelian de Finanțe prezentat miniștrilor și citat de mai multe instituții media, inclusiv postul de televiziune N12, explică motivele acestei decizii. Potrivit documentului, intensitatea confruntărilor militare a generat o nevoie urgentă de consolidare a capacităților operaționale, inclusiv prin: achiziția de muniții suplimentare cumpărarea de armament avansat reaprovizionarea stocurilor critice de luptă Autoritățile subliniază că măsura reprezintă o decizie excepțională de urgență, adoptată exclusiv pentru a răspunde necesităților generate de desfășurarea operațiunilor militare. Banii provin din bugetul de stat aprobat în martie Finanțarea suplimentară va fi acoperită din bugetul național al Israelului, estimat la aproximativ 222 de miliarde de dolari. Acest buget a fost aprobat de guvern pe 12 martie și urmează să fie adoptat oficial de Knesset până la data de 31 martie, potrivit relatărilor din presa israeliană. Guvernul Netanyahu nu a oferit încă explicații oficiale Până în acest moment, executivul condus de Benjamin Netanyahu nu a transmis un comunicat oficial detaliat privind utilizarea exactă a fondurilor. De asemenea, nu au fost oferite informații suplimentare despre tipurile de armament sau contractele militare care ar urma să fie finanțate prin acest pachet de urgență.

Dronele Shahed, „arma săracului” care epuizează armatele moderne: un aparat ieftin obligă adversarii să lanseze rachete de milioane de dolari
Internațional

Dronele Shahed, „arma săracului” care epuizează armatele moderne: un aparat ieftin obligă adversarii să lanseze rachete de milioane de dolari

Drona kamikaze Shahed-136, de origine iraniană, a devenit unul dintre simbolurile conflictelor contemporane, în special în războiul din Ucraina și în tensiunile din Orientul Mijlociu. Departe de tehnologiile militare sofisticate precum stealth-ul sau vitezele hipersonice, această dronă, mult mai ieftină decât o rachetă de croazieră de milioane de dolari, schimbă regulile războiului modern. Originea programului iranian de drone Istoria dronelor dezvoltate de Iran începe în timpul războiului dintre Iran și Irak, desfășurat între 1980 și 1988. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze În fața superiorității aeriene irakiene, Gardienii Revoluției Islamice au început să dezvolte primele aeronave fără pilot pentru misiuni rudimentare de recunoaștere. În deceniile care au urmat, Teheranul a investit constant în acest domeniu, creând Shahed Aviation Industries Research Center (SAIRC), o structură afiliată direct forței aerospațiale a Gardienilor Revoluției. În timp, Iranul a dezvoltat o întreagă familie de drone, adaptate pentru supraveghere, atac sau misiuni kamikaze. Strategia iraniană: simplitate, volum și cost redus Spre deosebire de competiția tehnologică dintre marile puteri din perioada Războiului Rece, Iranul, limitat de sancțiuni internaționale severe, a ales o strategie diferită: tehnologie simplă, producție masivă și costuri reduse. Rezultatul este Shahed-136, o dronă kamikaze care, deși pare rudimentară, s-a dovedit extrem de eficientă din punct de vedere strategic. Specialiștii în apărare spun că acest tip de armament scade „pragul” de intrare în războiul modern: statele pot utiliza drone ieftine în număr mare, obligând adversarii să recurgă la sisteme antiaeriene costisitoare. Pentru a ajunge la acest model, Iranul a studiat și copiat tehnologii occidentale. De-a lungul anilor, autoritățile iraniene au recuperat drone americane și israeliene prăbușite sau capturate, inclusiv celebrul RQ-170 Sentinel, un aparat american furtiv despre care s-a spus că a fost interceptat și capturat în 2011. Analiza acestor sisteme a permis inginerilor iranieni să dezvolte propriile soluții. Cum funcționează drona Shahed-136 Shahed-136 a fost prezentată oficial la finalul anului 2021. A fost proiectată pentru atacuri în roi, menite să satureze apărarea antiaeriană a adversarului. Dronele sunt lansate din suporturi instalate în containere de transport aparent obișnuite, ceea ce le face greu de detectat înainte de lansare și permite mobilitate ridicată. Caracteristicile principale ale dronei includ: - anvergura aripilor: aproximativ 2,5 metri - greutate totală: aproximativ 200 kg - încărcătură explozivă: între 30 și 50 kg (până la 90 kg în versiunile rusești) - viteză: aproximativ 185 km/h Deși viteza este infimă comparativ cu cea a avioanelor de vânătoare, eficiența vine din numărul mare de drone lansate simultan. Chiar dacă majoritatea sunt interceptate, este suficient ca una să treacă de apărare pentru a provoca distrugeri semnificative. Din acest motiv, unii militari au numit Shahed-136 „Kalashnikovul dronelor”, o referință la celebra armă automată sovietică, ieftină și robustă. Componente occidentale într-o armă iraniană Secretul producției rapide a dronei Shahed constă în utilizarea aproape exclusivă a componentelor comerciale disponibile pe piața globală. În locul pieselor militare special concepute, Shahed este construit din elemente civile: - microcontrolere produse de companii occidentale - module GPS comerciale - circuite electronice fabricate în SUA, Elveția sau Japonia Motorul dronei este o copie iraniană a unui motor german pentru aviația civilă ușoară, de aproximativ 50 de cai putere. Acesta produce zgomotul caracteristic, asemănător unei motociclete. Fuselajul este realizat din fibră de carbon și fibră de sticlă, materiale ieftine și ușoare care oferă și o semnătură radar redusă. Rețea globală de aprovizionare Pentru a ocoli sancțiunile internaționale, Iranul utilizează o rețea extinsă de companii-paravan și intermediari comerciali din Asia și Orientul Mijlociu. Componentele cu dublă utilizare sunt achiziționate prin intermediul unor firme din China, Hong Kong sau Emiratele Arabe Unite. Acestea sunt apoi transportate clandestin către Iran, unde dronele sunt asamblate în facilități industriale, unele situate în complexe subterane din apropierea orașului Isfahan. Costul redus: marele avantaj strategic Mult timp, estimările occidentale indicau un cost de 20.000 – 50.000 de dolari pentru fiecare dronă Shahed. Documente scurse în 2024 au arătat însă că primele contracte cu Rusia au inclus și transfer de tehnologie și licențe, ceea ce a ridicat prețul inițial. Odată ce Rusia a început producția proprie, costul real a coborât la sub 48.000 de dolari per unitate. În comparație, un interceptor occidental, precum rachetele Patriot sau Aster, poate costa între 1 și 7 milioane de dolari. Această disproporție financiară transformă dronele ieftine într-o armă extrem de eficientă pentru epuizarea apărării antiaeriene. Totuși, militarii subliniază că analiza costurilor trebuie să țină cont și de valoarea obiectivelor protejate, precum nave, infrastructură sau orașe. Rusia și producția de drone Shahed Rolul geopolitic al dronei Shahed a crescut semnificativ în 2022, când Rusia a început să o utilizeze intens în războiul din Ucraina, sub denumirea Geran-2. Moscova nu s-a limitat însă la importuri. În cadrul unui acord estimat la aproximativ 1,75 miliarde de dolari, Iranul a transferat tehnologia necesară pentru producția locală. O fabrică uriașă a fost construită în zona economică specială Alabuga, în Tatarstan, la aproximativ 1.100 km est de Moscova. Complexul funcționează permanent, iar Rusia produce acum drone aproape integral pe plan intern. Pentru a menține ritmul ridicat de producție, fabrica angajează mii de lucrători, inclusiv studenți sau muncitori migranți din Asia Centrală și Africa. Îmbunătățirile aduse de industria rusă Versiunile produse în Rusia au suferit mai multe modificări importante: - integrarea încărcăturilor termobarice, mult mai devastatoare pentru clădiri - utilizarea încărcăturilor fragmentare, eficiente împotriva infanteriei - introducerea sistemului de navigație Kometa-M, rezistent la bruiaj electronic - utilizarea antenelor 4G pentru ajustarea traiectoriei folosind rețelele mobile Aceste îmbunătățiri au crescut eficiența dronei pe câmpul de luptă. O nouă paradigmă în războiul modern Dronele Shahed arată că războiul modern nu mai este dominat exclusiv de tehnologie ultra-sofisticată. Uneori, mii de drone ieftine produse în serie pot avea un impact strategic comparabil cu armele extrem de scumpe. Atât timp cât costul interceptării rămâne mult mai mare decât costul dronei, strategia roiurilor de drone low-cost va continua să fie atractivă pentru armatele care caută să compenseze dezavantajele tehnologice. Cum încearcă Occidentul să contracareze dronele Shahed În fața roiurilor de drone ieftine, apărarea antiaeriană a fost nevoită să se adapteze rapid. Strategia actuală se bazează pe un sistem de apărare în mai multe straturi, care combină metode simple cu tehnologii avansate. 1. Războiul electronic Prima linie de apărare este invizibilă. Sistemele de război electronic bruiază semnalele GPS sau transmit coordonate false pentru a dezorienta dronele și a le face să se prăbușească. 2. Artileria antiaeriană Tunurile antiaeriene moderne, precum sistemele germane Flakpanzer Gepard, s-au dovedit extrem de eficiente împotriva dronelor lente și cu semnătură radar redusă. 3. Grupurile mobile de foc Ucraina utilizează mii de echipe mobile dotate cu mitraliere grele, proiectoare și camere termice montate pe vehicule pick-up pentru a intercepta dronele la altitudine joasă. 4. Drone interceptoare și arme laser Una dintre cele mai interesante inovații este utilizarea dronelor FPV pentru a distruge dronele Shahed în aer. Aceste interceptoare improvizate costă doar câteva sute de dolari. Pe termen lung, armele laser cu energie dirijată, precum programul britanic DragonFire, ar putea deveni o soluție ideală: distrug dronele în câteva secunde, iar costul fiecărei „lovituri” este extrem de mic.

Iranul va lovi companii americane din Orientul Mijlociu dacă i se distruge insula Kharg
Internațional

Iranul va lovi companii americane din Orientul Mijlociu dacă i se distruge insula Kharg

Iranul a avertizat că va viza instalații ale companiilor americane din Orientul Mijlociu dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, a declarat sâmbătă ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Avertismentul vine după loviturile americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg, un punct strategic pentru exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul promite represalii Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful diplomației iraniene a transmis că Iranul va reacționa ferm la orice atac asupra infrastructurii sale energetice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul va răspunde oricărui atac asupra instalațiilor sale energetice”, a declarat Abbas Araqchi. Oficialul iranian a precizat că, dacă astfel de atacuri vor avea loc, ținte pot deveni instalațiile companiilor americane din regiune sau cele în care Statele Unite dețin participații. Declarațiile vin în contextul în care conflictul a intrat sâmbătă în a treia săptămână, iar tensiunile dintre Washington și Teheran continuă să crească. Iranul acuză lansarea rachetelor din Emiratele Arabe Unite Într-un interviu acordat postului american MSNow, Abbas Araqchi a susținut că atacurile asupra insulei Kharg au fost realizate cu rachete cu rază scurtă de acțiune lansate din două locații aflate în Emiratele Arabe Unite. Potrivit acestuia, una dintre locații ar fi situată în apropierea orașului Dubai. „Ei folosesc teritoriul vecinilor noștri pentru a ne ataca cu acest tip de rachete, ceea ce este total inacceptabil”, a declarat ministrul iranian. Araqchi a avertizat că lansarea unor astfel de rachete din zone dens populate este extrem de periculoasă și riscă să escaladeze conflictul în regiune. Trump susține că a distrus ținte militare pe insula Kharg Președintele american Donald Trump a declarat vineri că forțele americane au distrus complet mai multe obiective militare iraniene de pe insula Kharg. Liderul de la Casa Albă a avertizat, de asemenea, că Statele Unite ar putea ataca infrastructura petrolieră a Iranului dacă Teheranul va încerca să împiedice libera circulație a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global.

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni
Internațional

Trump se dă mare: Iranul vrea un acord, dar eu cred că termenii nu sunt suficient de buni

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că nu este pregătit în acest moment să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, afirmând că termenii unei eventuale înțelegeri nu sunt încă suficient de favorabili pentru Washington. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat NBC News, publicat sâmbătă, în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două state. Trump: Iranul dorește un acord, dar condițiile nu sunt suficiente În cadrul interviului, liderul de la Casa Albă a afirmat că Teheranul ar fi interesat de o înțelegere, însă administrația americană nu este dispusă, deocamdată, să accepte condițiile existente. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Iranul vrea să încheie un acord, însă eu nu vreau pentru că termenii nu sunt încă suficient de buni”, a declarat Donald Trump. Întrebat ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a ajunge la un acord de pace, președintele american a evitat să ofere detalii. „Nu vreau să vă spun asta”, a răspuns acesta. Washingtonul cere renunțarea totală la programul nuclear iranian Donald Trump a confirmat însă că o eventuală înțelegere între Statele Unite și Iran ar include o cerință clară: renunțarea completă a Teheranului la ambițiile sale nucleare. Această condiție reprezintă unul dintre punctele centrale ale poziției Washingtonului în negocierile privind programul nuclear iranian și securitatea regională. În ciuda declarațiilor făcute de liderul american, niciun oficial iranian de rang înalt nu a anunțat public că Teheranul este pregătit să negocieze un acord pentru încheierea conflictului.

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul
Internațional

Strâmtoarea Ormuz e deschisă statelor lumii, dar nu și navelor SUA și Israel, susține Iranul

Iranul a declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru toate statele, cu excepția Statelor Unite și Israelului, într-o încercare de a evita izolarea internațională după bombardamentele americane asupra unor obiective militare de pe insula Kharg – un nod strategic pentru exporturile de petrol ale țării. Declarația vine la mai puțin de o zi după atacurile aeriene americane asupra insulei Kharg, infrastructură energetică vitală prin care tranzitează aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Iranului. Teheranul susține că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a insistat că traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continuă în mod normal pentru majoritatea navelor. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „De fapt, Strâmtoarea Ormuz este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu pentru MS NOW. Oficialul iranian a precizat că restricțiile se aplică doar navelor statelor considerate ostile. „Este închisă doar pentru petrolierele și navele care aparțin dușmanilor noștri, celor care ne atacă și aliaților lor. Celelalte nave sunt libere să treacă”, a spus acesta. Amenințări americane privind infrastructura petrolieră iraniană Tensiunile au crescut după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va distruge infrastructura petrolieră a Iranului de pe insula Kharg dacă Teheranul nu garantează trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare. Insula Kharg reprezintă cel mai important hub energetic al Iranului, fiind punctul prin care trece aproape întreaga cantitate de petrol exportată de țară. Navele evită zona din motive de securitate Araghchi a recunoscut că unele nave comerciale aleg să evite ruta maritimă din regiune din cauza riscurilor. „Multe nave preferă să nu facă această călătorie din cauza preocupărilor de securitate, dar acest lucru nu are nicio legătură cu noi”, a declarat ministrul iranian. Totuși, oficialul a reiterat că restricțiile sunt limitate. „Strâmtoarea nu este închisă. Este închisă doar pentru navele și petrolierele americane și israeliene, nu pentru altele”, a adăugat acesta. Două petroliere indiene au traversat fără probleme În ciuda tensiunilor, două petroliere sub pavilion indian care transportau gaz petrolier lichefiat (LPG) au traversat sâmbătă Strâmtoarea Ormuz fără incidente. „Au traversat Strâmtoarea Ormuz în siguranță în această dimineață și se îndreaptă spre India”, a declarat Rajesh Kumar Sinha, ministrul porturilor și transporturilor maritime din India. Atacuri asupra navelor în Golful Persic Situația de securitate din regiune rămâne tensionată. Potrivit UK Maritime Trade Operations, 16 nave care operau în Golful Persic și în zona Strâmtorii Ormuz au fost atacate de la începutul conflictului, pe 28 februarie.

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian
Internațional

Elveția spune „nu” Washingtonului: avioanele militare americane nu pot survola teritoriul elvețian

Guvernul elvețian a anunțat sâmbătă că a respins solicitarea Statelor Unite de a permite survolul a două avioane militare americane de recunoaștere deasupra teritoriului său, invocând legislația strictă privind neutralitatea Elveției. Decizia vine în contextul conflictului din Iran, autoritățile de la Berna subliniind că legea neutralității interzice utilizarea spațiului aerian elvețian pentru operațiuni militare ale părților implicate în război. Legea neutralității interzice survolurile cu scop militar Potrivit guvernului elvețian, solicitarea Washingtonului viza două aeronave militare de recunoaștere implicate în operațiuni legate de conflictul din Iran. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Autoritățile au explicat că legislația națională nu permite astfel de misiuni. „Legea neutralității interzice survolurile părților implicate în conflict care au un scop militar legat de acesta. Sunt permise zborurile umanitare și medicale, inclusiv transportul persoanelor rănite, precum și zborurile care nu au legătură cu conflictul”, se arată într-un comunicat oficial al guvernului elvețian. Unele zboruri legate de conflict au fost totuși aprobate Deși cererea privind aeronavele de recunoaștere a fost respinsă, autoritățile elvețiene au aprobat alte trei zboruri asociate indirect conflictului din Iran. Este vorba despre un zbor de mentenanță și două zboruri de transport. Guvernul elvețian a precizat că aceste misiuni nu au fost considerate operațiuni militare directe și, prin urmare, nu contravin principiilor neutralității. Zborurile umanitare și medicale rămân permise Autoritățile de la Berna au reiterat că zborurile cu scop umanitar sau medical sunt permise, inclusiv cele pentru evacuarea sau transportul persoanelor rănite. De asemenea, pot primi autorizație și zborurile care nu au nicio legătură cu operațiunile militare din conflict. Elveția avertizează asupra viitoarelor solicitări Guvernul elvețian a transmis că va continua să analizeze cu strictețe orice cerere de survol a spațiului aerian național. Oficialii au precizat că solicitările viitoare vor fi respinse dacă depășesc nivelul traficului aerian obișnuit sau dacă scopul zborurilor nu poate fi stabilit cu claritate.

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel
Internațional

400 de valuri de bombardamente în Iran și peste 200 de ținte lovite într-o singură zi, anunță Israel

Armata israeliană a anunțat sâmbătă că forțele sale aeriene au efectuat aproximativ 400 de valuri de bombardamente în Iran de la lansarea operațiunii militare desfășurate împreună cu Statele Unite, la data de 28 februarie. Potrivit unui comunicat militar, ultimele atacuri au vizat mai multe obiective din vestul și centrul Iranului, în cadrul unei campanii aeriene extinse care continuă să intensifice tensiunile din regiune. Obiective militare vizate: lansatoare de rachete și sisteme de apărare Armata israeliană a precizat că bombardamentele au avut ca țintă infrastructuri militare iraniene, în special sisteme de lansare a rachetelor și rețele de apărare aeriană. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Astăzi, forțele aeriene israeliene și-au încheiat valul de atacuri cu numărul 400 în vestul și centrul Iranului”, se arată în comunicatul oficial. Potrivit aceleiași surse, doar în ultimele 24 de ore, avioanele de vânătoare israeliene au lovit peste 200 de obiective militare, inclusiv: zeci de lansatoare de rachete balistice sisteme de apărare aeriană depozite de armament Iranul acuză distrugerea unor monumente istorice Guvernul iranian a denunțat sâmbătă faptul că cel puțin 59 de monumente și situri istorice au fost afectate de bombardamentele din cadrul conflictului aerian. Potrivit celui mai recent bilanț oficial iranian, publicat pe 5 martie, războiul aerian a provocat cel puțin 1.230 de victime. UNESCO confirmă pagube la monumente importante Organizația UNESCO a confirmat că mai multe monumente de patrimoniu au suferit daune în urma bombardamentelor. Printre acestea se numără: Palatul Golestan din Teheran Palatul Chehel Sotoun din Isfahan Moscheea Jameh din Isfahan Aceste situri sunt considerate simboluri importante ale patrimoniului cultural iranian. Victime și în Israel după atacurile cu rachete iraniene Conflictul a provocat pierderi și în Israel. Potrivit autorităților israeliene, rachetele lansate de Iran au provocat până acum 12 decese.

Proteste violente anti-guvernamentale în Cuba: sediu al Partidului Comunist, atacat în Morón
Internațional

Proteste violente anti-guvernamentale în Cuba: sediu al Partidului Comunist, atacat în Morón

Un protest anti-guvernamental izbucnit în orașul Morón, din centrul Cubei, a degenerat în violențe, când manifestanții au atacat sediul local al Partidului Comunist, potrivit informațiilor publicate de presa de stat cubaneză. Manifestația a pornit inițial ca un protest față de penele de curent prelungite și penuria de alimente, probleme care s-au accentuat în contextul crizei energetice și al blocajului petrolier impus de Statele Unite. De la protest pașnic la acte de vandalism Potrivit publicației de stat Invasor, adunarea a început pașnic vineri seara, când locuitorii s-au strâns pentru a discuta cu autoritățile locale despre lipsa energiei electrice și dificultățile economice. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” În primele ore ale dimineții de sâmbătă, situația a escaladat, iar o parte dintre protestatari au atacat sediul Comitetului Municipal al Partidului Comunist. „Ceea ce a început inițial pașnic, după un schimb cu autoritățile locale, s-a transformat în acte de vandalism împotriva sediului Comitetului Municipal al Partidului”, a relatat ziarul Invasor. Un grup restrâns de manifestanți a aruncat cu pietre în clădire și a provocat un incendiu pe stradă, folosind mobilier din zona de recepție a clădirii. Imagini cu incendii și scandări pentru libertate Pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care arată un incendiu puternic în apropierea clădirii atacate, în timp ce mai multe persoane aruncau pietre prin ferestre. În imagini se aud voci scandând „libertate”. Alte instituții de stat, vizate de protestatari Potrivit relatărilor oficiale, protestatarii violenți au vizat și alte instituții de stat din zonă, inclusiv o farmacie și o piață guvernamentală. Presa de stat a încercat însă să tempereze informațiile apărute în mediul online. Publicația Vanguardia de Cuba a transmis pe platforma X că imaginile reflectă scena protestului, dar a insistat că nu au existat victime împușcate. „Imaginea care circulă arată scena protestului, dar este important ca publicul să știe adevărul: nimeni nu a fost rănit de focuri de armă”, a transmis publicația. În același mesaj, presa de stat a acuzat o posibilă manipulare mediatică menită să răspândească teamă și confuzie în rândul populației. Cinci persoane reținute după protest Autoritățile au anunțat că cinci persoane au fost reținute în urma incidentelor. De asemenea, un participant la protest, aflat în stare de ebrietate, a fost transportat la spital pentru tratament după ce a căzut și s-a rănit. Nemulțumirea populației crește din cauza penelor de curent În ultimele zile, tensiunile sociale au crescut în mai multe zone din Cuba. În capitala Havana, grupuri de locuitori au protestat împotriva penelor de curent prelungite, bătând în oale și tigăi în semn de nemulțumire. Situația a fost agravată de lipsa combustibilului, care a redus drastic transportul public și a afectat funcționarea normală a instituțiilor. Studenții protestează după suspendarea cursurilor Luni, studenții au organizat un sit-in pe treptele Universității din Havana, după ce guvernul a suspendat prezența fizică la cursuri, invocând blocada petrolieră a SUA și lipsa combustibilului. Transportul public limitat a făcut dificilă deplasarea profesorilor și a studenților, iar multe activități academice au fost afectate. Morón, oraș cu antecedente de proteste anti-guvernamentale Morón este un oraș situat pe coasta de nord a Cubei, la aproximativ 400 de kilometri est de Havana, aproape de stațiunea turistică Cayo Coco. Orașul a mai fost scena unor proteste importante și în timpul revoltelor din 11 iulie 2021, cele mai mari manifestații anti-guvernamentale din Cuba de la revoluția condusă de Fidel Castro în 1959.

Carosabil surpat pe o arteră vitală din București: galeria de termoficare de pe Șoseaua Mihai Bravu, grav afectată
Eveniment

Carosabil surpat pe o arteră vitală din București: galeria de termoficare de pe Șoseaua Mihai Bravu, grav afectată

O surpare a carosabilului produsă sâmbătă dimineață pe Șoseaua Mihai Bravu a afectat aproximativ zece plăci de beton, fiecare având o lungime de circa 4,5 metri, potrivit informațiilor transmise de Compania Municipală Termoenergetica București. În urma verificărilor tehnice efectuate la fața locului, specialiștii au constatat că galeria de termoficare din zonă este sever degradată, ceea ce împiedică, pentru moment, refacerea rapidă a structurii rutiere și reluarea circulației. Galeria de termoficare, grav degradată Reprezentanții Termoenergetica au explicat că starea structurală a galeriei subterane este mult mai gravă decât se estimase inițial, motiv pentru care montarea plăcilor de acoperire nu poate fi realizată în condiții de siguranță. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „În urma verificărilor tehnice efectuate la faţa locului, s-a constatat că starea structurală a galeriei de termoficare este sever degradată, motiv pentru care montarea plăcilor de acoperire nu poate fi realizată în condiţii de siguranţă în acest moment. În consecinţă, circulaţia rutieră pe tronsonul afectat al Şoselei Mihai Bravu nu poate fi reluată”, au transmis reprezentanții companiei. Din acest motiv, restricțiile de circulație vor rămâne în vigoare până la finalizarea analizelor tehnice și stabilirea unei soluții de intervenție. Conducta de termoficare va fi încărcată cu agent termic Pentru a asigura furnizarea agentului termic către consumatori, conducta aflată în interiorul galeriei va fi repusă în funcțiune. Operațiunea se desfășoară sub supravegherea permanentă a echipelor tehnice. Potrivit companiei, această etapă este necesară pentru menținerea alimentării sistemului de termoficare, în timp ce specialiștii analizează modul în care poate fi refăcută infrastructura afectată. Soluțiile tehnice vor fi stabilite luni Reprezentanții Termoenergetica au anunțat că luni vor fi stabilite soluțiile tehnice pentru refacerea galeriei de termoficare și pentru reconstruirea structurii rutiere pe tronsonul afectat al Șoselei Mihai Bravu. Până la finalizarea acestor evaluări și a lucrărilor necesare, traficul rutier nu va putea fi reluat în condiții normale. Restricții de circulație după surparea carosabilului Surparea carosabilului a fost semnalată sâmbătă dimineață, iar autoritățile au impus imediat restricții de circulație pe sensul dinspre Calea Vitan către Bulevardul Camil Ressu, pentru a preveni eventuale incidente. Deocamdată, cauza exactă a surpării nu este cunoscută, iar investigațiile sunt în curs. Intervenție a echipelor Termoenergetica și ELSACO Echipele Termoenergetica, împreună cu specialiștii companiei ELSACO, au intervenit încă din cursul dimineții pentru verificarea rețelelor de termoficare din zonă și pentru stabilizarea perimetrului afectat. Reprezentanții companiei au reamintit că Magistrala 2 Sud a rețelei de termoficare, pusă în funcțiune în anul 1972, face parte din programul de modernizare derulat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), lucrările fiind executate de firma ELSACO. Investițiile vizează modernizarea infrastructurii vechi de termoficare, pentru a preveni astfel de incidente și pentru a îmbunătăți siguranța sistemului energetic al Capitalei.

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia
Internațional

Trump cere sprijin militar internațional pentru Strâmtoarea Ormuz: apel către China, Franța, Japonia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă mai multor state să contribuie militar la protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Liderul american a anunțat că Washingtonul intenționează să asigure rapid reluarea navigației în siguranță în această zonă strategică. Apel către aliați: China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie Mesajul a fost publicat pe platforma sa Truth Social, unde Trump a transmis că Statele Unite sunt hotărâte să garanteze libertatea de navigație în regiune. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” „Într-un fel sau altul, vom deschide în curând Strâmtoarea Ormuz, sigură și liberă!”, a scris președintele american. Donald Trump a declarat că speră ca mai multe state importante să participe la o misiune navală menită să protejeze transporturile maritime. Printre țările menționate se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, dar și alte state interesate de stabilitatea fluxurilor comerciale. Potrivit președintelui american, implicarea internațională ar contribui la protejarea petrolierelelor și a navelor de marfă care tranzitează zona dintre Iran și Oman, unde tensiunile geopolitice au afectat serios traficul maritim. Strâmtoarea Ormuz, punct vital pentru exporturile globale de petrol Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, fiind un coridor esențial pentru exporturile globale de petrol din Orientul Mijlociu. În contextul conflictului recent cu Iranul, traficul prin această zonă îngustă a fost grav afectat, iar numărul navelor comerciale care o traversează a scăzut drastic. Această situație a generat o creștere semnificativă a prețurilor la petrol pe piețele internaționale, amplificând îngrijorările privind stabilitatea energetică globală. G7 analizează o misiune navală pentru escortarea petrolierelelor După consultări între statele membre ale G7, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că grupul discută organizarea unei misiuni navale internaționale. Scopul acesteia ar fi escortarea petrolierelelor și a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, pentru a preveni incidentele și pentru a garanta siguranța transporturilor. Inițiativa ar putea implica nave militare din mai multe state occidentale, într-o operațiune similară altor misiuni internaționale de securizare a rutelor maritime strategice. Germania se opune unei desfășurări militare internaționale Nu toate statele europene susțin însă ideea unei intervenții navale. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu consideră necesară o desfășurare militară internațională în zonă, exprimând astfel o poziție mai rezervată față de propunerea discutată în cadrul G7. Diferențele de poziție dintre liderii europeni reflectă sensibilitatea situației din regiune și temerile privind escaladarea tensiunilor. Navele de război americane ar putea începe escortarea petrolierelelor Donald Trump a afirmat vineri, în fața jurnaliștilor, că navele de război americane vor începe „în curând” să escorteze petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O astfel de operațiune ar avea ca obiectiv principal protejarea transporturilor energetice și prevenirea unor eventuale atacuri sau blocaje într-una dintre cele mai sensibile zone ale comerțului global.

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Oligarhii ruși rămân pe lista neagră
Internațional

Slovacia renunță în ultimul moment la blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei. Oligarhii ruși rămân pe lista neagră

Uniunea Europeană a reușit, în ultimul moment, să prelungească sancțiunile individuale impuse Rusiei după invazia Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat să mai blocheze procedura. Decizia permite menținerea restricțiilor împotriva a aproximativ 2.500 de oligarhi, oficiali și entități ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. UE prelungește sancțiunile împotriva Rusiei Uniunea Europeană a lansat pe 14 martie procedura scrisă pentru reînnoirea sancțiunilor, cu doar o zi înainte de expirarea termenului limită. Citește și: Călin Georgescu le cere susținătorilor săi „să se trezească în inteligență” Potrivit unui oficial european citat de surse diplomatice, procedura a fost necesară pentru a evita anularea automată a sancțiunilor. Restricțiile individuale impuse Moscovei după invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 trebuie reînnoite la fiecare șase luni, iar decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre ale UE. Dacă acordul nu ar fi fost obținut înainte de termenul limită, sancțiunile ar fi fost anulate automat. Slovacia a cerut eliminarea unor oligarhi ruși de pe listă În timpul negocierilor, Slovacia a solicitat eliminarea de pe lista sancțiunilor a două nume importante din mediul de afaceri rus: Alișer Usmanov, miliardar rus cu influență majoră în industrie Mihail Fridman, cofondator al grupului financiar Alfa Bratislava a amenințat că va bloca prelungirea sancțiunilor dacă aceste solicitări nu sunt acceptate. În cele din urmă, însă, autoritățile slovace au renunțat la această cerință, permițând adoptarea deciziei. Aproximativ 2.500 de persoane și companii ruse sunt sancționate Lista sancțiunilor UE include aproximativ 2.500 de persoane și entități ruse, printre care oficiali ai Kremlinului, oligarhi și companii considerate apropiate de regimul de la Moscova. Măsurile adoptate de Uniunea Europeană includ: înghețarea activelor în statele membre ale UE interdicția de călătorie pe teritoriul Uniunii Europene Aceste sancțiuni reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune economică exercitate de UE asupra Rusiei. Ungaria continuă să blocheze noi măsuri împotriva Rusiei Deși sancțiunile existente au fost reînnoite, tensiunile din interiorul UE rămân. Ungaria continuă să se opună adoptării unor noi sancțiuni economice împotriva Moscovei. Budapesta blochează, de asemenea, lansarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cerând reluarea livrărilor de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. În trecut, atât Ungaria, cât și Slovacia au amenințat de mai multe ori că vor bloca prelungirea sancțiunilor, cerând eliminarea unor persoane sau companii de pe lista neagră. De fiecare dată însă, negocierile au dus la un compromis, adesea chiar înainte de expirarea termenului limită.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră