marți 28 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7148 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Gecile de la ceremonia de deschidere a JO, create de o româncă, fiica unui scriitor cunoscut

Designerul român Ilinca Lungu, fiica unui scriitor cunoscut din Iași, a creat gecile purtate la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026, proiect care i-a adus recunoaștere internațională. Românca din spatele gecilor olimpice Tânăra a ajuns să colaboreze cu brandul adidas pentru acest eveniment major, demonstrând că talentul său depășește granițele industriei locale de fashion. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Parcursul său profesional include și o colaborare cu Mojang Studios, unde a realizat costume digitale pentru popularul joc Minecraft. Într-un proiect inovator dedicat copiilor, Ilinca Lungu a creat piese vestimentare concepute să fie purtate atât în universul virtual al jocului, cât și în viața reală, îmbinând moda cu tehnologia digitală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Românca din spatele gecilor olimpice (sursa: JO)
Șefa DNA Iași vizează Parchetul General (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șefa uneia din cele mai slabe structuri DNA din țară vrea să fie procuror general

Șefa uneia dintre cele mai slabe structuri teritoriale ale DNA, Cristina Chiriac, aspiră la funcția de procuror general, într-o competiție în care președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între un magistrat vocal și reformist, precum Bogdan-Ciprian Pîrlog, și un candidat aproape necunoscut la nivel național. Șefa DNA Iași vizează Parchetul General Deși DNA Iași a instrumentat dosare importante sub conducerea sa, inclusiv împotriva unor nume grele din administrația locală și centrală, activitatea structurii s-a situat constant la un nivel mediu comparativ cu celelalte servicii teritoriale. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” În 2022, DNA Iași a ocupat locul șase din 14 la nivel național, cu 22 de rechizitorii și 38 de inculpați, majoritatea dosarelor fiind însă începute în anii anteriori. În contrast, DNA Oradea a condus clasamentul cu 51 de rechizitorii și 56 de inculpați, evidențiind diferențele de performanță dintre structurile anticorupție din țară. Continuarea, în Ziarul de Iași

Dominic Fritz acuză un abuz al ANI (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Politică

Dominic Fritz atacă la ÎCCJ decizia Curții de Apel în dosarul ANI: „Nu am nimic ce să-mi reproșez”

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, liderul Uniunea Salvați România, a anunțat că va contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia Curții de Apel Timişoara, care a respins cererea sa de anulare a raportului Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Raportul ANI a constatat că Dominic Fritz s-ar fi aflat într-un conflict de interese în anul 2020. Decizia instanței nu este definitivă. Fritz: „Nu am nimic ce să-mi reproșez. Decizia nu este definitivă” Într-un mesaj publicat marți pe Facebook, Dominic Fritz a transmis că va formula recurs la Înalta Curte și că rămâne încrezător în poziția sa juridică. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Edilul afirmă că interpretarea ANI este abuzivă și că raportul a fost utilizat ca instrument politic, subliniind că documentul ar fi fost ținut „la sertar” aproape trei ani, fiind făcut public cu puțin timp înaintea alegerilor pentru al doilea mandat. Ce i se impută lui Dominic Fritz în raportul ANI Potrivit explicațiilor oferite de liderul USR, raportul ANI vizează o hotărâre de Consiliu Local a cărei elaborare ar fi fost finalizată cu două săptămâni înainte ca el să devină primar. Este vorba despre o modificare de PUZ, la care a lucrat o firmă de proiectare unde este asociat un arhitect care a împrumutat campania electorală a lui Dominic Fritz cu 25.000 de lei. Fritz susține că împrumutul a fost perfect legal, transparent și fără legătură cu beneficiarul PUZ-ului. Liderul USR acuză folosirea politică a raportului ANI Dominic Fritz consideră că Agenția Națională de Integritate a interpretat situația într-un mod forțat și selectiv, invocând inclusiv momentul în care raportul a fost făcut public. „Consider că interpretarea ANI este abuzivă și a fost folosită ca o armă politică”, afirmă primarul Timișoarei, susținând că documentul a fost scos în spațiul public cu câteva săptămâni înainte de realegerea sa. Ce sancțiune riscă Dominic Fritz dacă pierde la ÎCCJ În cazul în care va pierde și în a doua instanță, sancțiunea prevăzută de Codul administrativ nu vizează pierderea mandatului, ci o abatere disciplinară. Concret, sancțiunea ar consta în diminuarea indemnizației cu 10%, pe o perioadă de maximum șase luni. „Nu plec nicăieri”, Fritz anunță că rămâne primar Dominic Fritz a subliniat că eventualele consecințe juridice nu îi afectează mandatul de primar și că își va continua activitatea administrativă. Primarul Timișoarei a transmis că așteaptă motivarea instanței pentru a vedea de ce argumentele sale nu au fost luate în calcul și a reiterat că rămâne concentrat pe proiectele pentru Timișoara și pe livrarea de rezultate pentru cetățeni.

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare (sursa: Facebook/Curtea Constituțională a României)
Justiție

Numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR rămâne în vigoare: Curtea de Apel respinge cererea AUR

Curtea de Apel Bucureşti a respins marți, ca nefondată, cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov privind suspendarea decretului prezidențial prin care Dacian Cosmin Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituţională a României. Dacian Cosmin Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, o tabără care deține o majoritate fragilă de 5 la 4 în cadrul Curții Constituționale. Totodată, instanța a admis cererea formulată de Administraţia Prezidenţială de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica sensul noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior”, prevăzute de Legea de funcționare a CCR. Instanța sesizează CCR Potrivit minutei, Curtea de Apel București a decis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în măsura în care acestea ar putea fi interpretate restrictiv. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Mai exact, instanța solicită clarificarea dacă: - „învățământul juridic superior” vizează exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o Facultate de Drept sau și predarea disciplinelor juridice în alte facultăți de învățământ superior; - „activitatea juridică” se referă doar la profesii clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic) sau include și activitatea de cercetare, consultanță juridică și elaborare de acte normative. În același timp, instanța a respins toate excepțiile invocate de pârâți – inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa de interes și lipsa calității procesuale active – ca nefondate. Cererea de suspendare a decretului, respinsă definitiv la acest nivel Curtea a respins explicit cererea de suspendare a decretului prezidențial, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură provizorie. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Ce a cerut avocata AUR Silvia Uscov În acest dosar, Silvia Uscov a solicitat: - anularea decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR; - în subsidiar, suspendarea efectelor decretului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare. Principalul argument invocat a fost lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție pentru numirea unui judecător constituțional. Argumentele privind vechimea profesională a lui Dacian Cosmin Dragoș Avocata a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la o Facultate de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (octombrie 1998 – februarie 2002), restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universitatea Babeș-Bolyai. Potrivit acestei interpretări, deși în cadrul respectivei facultăți se predau discipline juridice, aceasta nu ar reprezenta „învățământ juridic superior” în sens constituțional strict. Poziția Administrației Prezidențiale Reprezentanții Administrației Prezidențiale au arătat că, potrivit documentelor depuse la dosar, Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii. De asemenea, a desfășurat activități de cercetare științifică, expertiză și consultanță juridică și a fost expert al statului român într-un litigiu internațional, activitate relevantă pentru noțiunea de activitate juridică.

Șoșoacă, audieri pentru ridicarea imunității (sursa: Facebook/Diana Iovanovici-Șoșoacă)
Politică

Diana Șoșoacă, chemată la audieri în Parlamentul European pentru ridicarea imunității

Eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă urmează să fie invitată la Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentul European pe 24 februarie și 24 martie, pentru a fi audiată în procedura de ridicare a imunității parlamentare, potrivit unor surse europarlamentare. În cazul în care eurodeputata nu se va prezenta la audieri, comisia ar putea recomanda ridicarea imunității fără a o audia, astfel încât votul în plenul Parlamentului European să poată avea loc chiar în luna aprilie. Cererea autorităților române, transmisă Comisiei JURI Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat în octombrie anul trecut că a primit din partea autorităților române o solicitare oficială privind ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică”, a declarat atunci Metsola. Solicitarea Parchetului General: acuzații grave Cererea adresată Parlamentului European își are originea într-o solicitare formulată în septembrie de Parchetul General, care a cerut ridicarea imunității europarlamentarei pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară. La acel moment, Diana Iovanovici-Șoșoacă a respins acuzațiile și a calificat demersul drept „o tentativă de execuție politică”. Care este procedura de ridicare a imunității în Parlamentul European Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, cererile de ridicare a imunității sunt analizate de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI). Eurodeputatul vizat: are dreptul să ofere explicații; poate depune documente și probe scrise considerate relevante; nu participă la dezbaterile interne ale comisiei; poate fi audiat, dar are și dreptul de a renunța la audiere. Audieri programate în februarie și martie Potrivit surselor europarlamentare, Diana Iovanovici-Șoșoacă va fi invitată pe 24 februarie, pentru prima audiere în Comisia JURI. Apoi, pe 24 martie are loc a doua audiere, dacă procedura continuă. Dacă eurodeputata nu va da curs invitațiilor, Comisia JURI poate lua o decizie fără audierea acesteia, urmând să recomande aprobarea sau respingerea ridicării imunității. Vot posibil în plenul Parlamentului European, în aprilie În cazul unei recomandări favorabile din partea Comisiei JURI, votul final în plenul Parlamentului European ar putea avea loc în luna aprilie, marcând un pas decisiv în procedura de ridicare a imunității europarlamentarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Decizia finală aparține plenului Parlamentului European, care poate confirma sau respinge recomandarea comisiei.

Pontajul actorilor, proiect retras de ministrul Culturii (sursa: Facebook/Demeter András István)
Eveniment

Ministrul Culturii face un pas înapoi: retrage programul care obliga artiștii să ponteze activitatea

Demeter Andras, ministrul Culturii, a anunțat marți că retrage propunerea de program-pilot privind realizarea unor rapoarte zilnice de evidență a timpului de muncă în instituțiile publice de spectacol sau concert. Oficialul a precizat că vor fi căutate alte soluții, însă a subliniat că problema rămâne deschisă. „Fără implicarea celor vizați, soluțiile nu pot funcționa” Într-o declarație pentru Agerpres, ministrul a explicat că reacțiile vehemente din partea artiștilor au cântărit decisiv în retragerea proiectului. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Demeter Andras a amintit de poziția exprimată public de actorul Ioan Andrei Ionescu, care s-a declarat „cobai al Ministerului Culturii”. Ministrul a precizat că nu consideră artiștii drept „cobai” și că o reformă nu poate fi impusă fără acceptul și participarea activă a celor cărora li se adresează: „dragoste cu sila nu merge”, a spus Demeter Andras, adăugând că va fi încercată o altă abordare. Nu există încă o alternativă clară Demeter Andras a recunoscut că, deocamdată, nu există o soluție alternativă conturată. Programul retras fusese propus de un grup de lucru care a lucrat timp de câteva luni, însă aplicarea sa s-a dovedit imposibilă în lipsa acordului celor vizați. Ministrul a subliniat că vor fi căutate alte variante „împreună cu ei și cu alții”, reiterând că problema organizării și evidenței muncii în instituțiile de cultură rămâne una nerezolvată. Protest la Teatrul Național din București Decizia vine în contextul în care actorii Teatrul Naţional I.L. Caragiale din București au organizat marți un protest față de aplicarea programului-pilot propus de Ministerul Culturii. Proiectul a fost adus la cunoștința angajaților prin Circulara nr. 766/03.02.2026, intitulată „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert”. „Munca de creație nu poate fi transformată în muncă de birou” Potrivit unui comunicat, atât actorii, cât și angajații din departamentele tehnic și de producție ale TNB au criticat faptul că circulara transformă munca artistică nenormată într-o activitate birocratică, obligându-i să raporteze zilnic, în scris, activitatea detaliată desfășurată în timpul orelor de lucru. „Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în scriitori de rapoarte zilnice”, au transmis actorii. Aceștia au subliniat că munca artistică nu se limitează la cele opt ore petrecute pe scenă, ci presupune un consum emoțional și creativ greu de cuantificat, desfășurat pe parcursul a zece luni pe an, șase zile pe săptămână.

Reforma pensiile magistraților, ÎCCJ cere intervenția UE (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Lia Savonea duce disputa privind pensiile magistraților la nivel european: ÎCCJ cere intervenția UE

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Lia Savonea, a solicitat marți Curtea Constituţională a României să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind compatibilitatea proiectului Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraților cu dreptul Uniunii Europene. Demersul vine în contextul în care CCR are programată miercuri o nouă ședință de dezbatere pe tema modificărilor aduse pensiilor de serviciu. Întrebare preliminară către CJUE, în baza art. 267 TFUE Potrivit unui comunicat oficial, la data de 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o cerere de sesizare a CJUE, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Instanța supremă solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele dreptului Uniunii Europene și cu jurisprudența CJUE, apreciind că proiectul legislativ poate încălca principii fundamentale precum: proporționalitatea egalitatea securitatea juridică protecția încrederii legitime Aceste principii sunt esențiale pentru evaluarea legalității oricărei reforme care vizează statutul și garanțiile de independență ale magistraților, obligație derivată din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept prevăzute de art. 2 TUE. ÎCCJ: risc de discriminare și afectare a independenței justiției În esență, ÎCCJ consideră că măsurile propuse de Guvernul României pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Instanța enumeră cinci probleme majore din perspectiva dreptului Uniunii Europene: Posibila discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale Lipsa unei fundamentări riguroase și transparente care să permită un test real de proporționalitate Reducerea siguranței financiare a judecătorilor sub un nivel considerat adecvat Perpetuarea instabilității legislative în materia pensiilor de serviciu. Instituirea unui regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv Potrivit ÎCCJ, demersul are ca obiectiv protejarea independenței justiției, prin utilizarea tuturor mecanismelor juridice prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene. Instanța supremă subliniază că sesizarea CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, dar și pentru consolidarea cooperării între instanțele naționale și jurisdicția Uniunii Europene. Sesizarea CCR din decembrie 2025 La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR cu privire la noul proiect guvernamental privind pensiile magistraților. La acel moment, Instanța supremă a susținut că proiectul: anulează de facto pensiile de serviciu, reduce drastic drepturile magistraților care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, ar putea conduce, pentru generațiile viitoare, la pensii inferioare celor din sistemul public. ÎCCJ a mai arătat că legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR și contravine unor decizii anterioare ale Curții Constituționale, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Ce prevede proiectul Guvernului privind pensiile magistraților Noul proiect adoptat de Guvern prevede: creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani; plafonarea cuantumului pensiei la maximum 70% din indemnizația netă aferentă ultimei luni de activitate. Modificările sunt în continuare contestate la nivel instituțional, iar decizia CCR privind eventuala sesizare a CJUE ar putea avea un impact major asupra reformei pensiilor de serviciu și asupra relației dintre dreptul național și cel european.

CNA amendează România TV cu 150.000 de lei (sursa: Facebook/Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Eveniment

România TV, amendată de CNA cu 150.000 de lei: sancțiuni pentru manipulare și acuzații fără probe

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancționat postul România TV cu amenzi în valoare totală de 150.000 de lei, în urma constatării unor încălcări repetate ale legislației audiovizuale privind informarea corectă, imparțialitatea, echilibrul și respectarea principiului audiatur et altera pars. Decizia a fost luată în ședință publică, după analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Monitorizare, ca urmare a sesizărilor primite de instituție. Amendă de 100.000 de lei pentru titluri și dezbateri cu caracter manipulator Cea mai mare sancțiune, 100.000 de lei, a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) și b), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Raportul de monitorizare a vizat emisiuni de știri și dezbateri difuzate în 14 și 28 decembrie 2025, în cadrul cărora au fost afișate titluri considerate de CNA ca fiind dezechilibrate și lipsite de rigoare jurnalistică, precum: „Operațiune de tip paramilitar ca o lovitură de stat” „Criminali, drogați și interlopi – alături de reziști” „Documentul organizării pentru lovitură de stat” „Anaconda lui Coldea organizează atacul împotriva justiției” Amendă de 50.000 de lei pentru ediții informative din noiembrie 2025 O a doua sancțiune, în valoare de 50.000 de lei, a fost aplicată pentru emisiuni informative difuzate în 2, 16 și 29 noiembrie 2025, fără respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (2), precum și ale art. 84 alin. (1) din Codul audiovizualului. În ediția din 2 noiembrie 2025 a emisiunii „Știrile România TV”, CNA a semnalat titluri precum: „Lazarus concubinaj politic cu Ancuța trădătoarea” „Circarii care compromit mișcarea suveranistă” „Înregistrări: Anca și Simion îl fac nebun pe Georgescu” De asemenea, Consiliul a reținut afirmații ale moderatorului care prezentau o viziune unilaterală și acuzatoare asupra contextului politic, fără a oferi contrapuncte sau surse alternative. În ediția din 29 noiembrie 2025 au fost afișate titluri alarmiste precum: „Urmează: Naționalizarea proprietăților și a economiilor” „Documentul loviturii pregătite populației” Somație publică pentru emisiunea „România te vede” CNA a emis și o somație publică pentru emisiunea „România te vede”, difuzată la 1 noiembrie 2025, pentru încălcarea art. 82 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului. Printre titlurile sancționate se numără: „Scandalul debarcării lui Ilie Bolojan, gruparea ilegitimă zguduită” „Scandalul debarcării lui Bolojan, înregistrări de la Cotroceni” În aceeași ședință, CNA a decis emiterea unei decizii de intrare în legalitate, cu termen de 30 de zile, pentru un spot TV aferent campaniei de promovare a Dr. Max, care nu respectă prevederile art. 153 alin. (2) din Codul audiovizualului. Ordin CNA privind conținut ilegal pe TikTok Consiliul a hotărât, de asemenea, emiterea unui ordin de a acționa împotriva conținutului ilegal pentru un material video de 4 minute și 15 secunde identificat pe platforma TikTok, publicat pe profilul rara444085. Materialul, care o viza pe jurnalista Emilia Şercan, încalcă dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 și art. 43 alin. (5) din Codul audiovizualului. Amendă de 10.000 de lei pentru Olt TV În urma rapoartelor întocmite de Direcția Control, CNA a decis aplicarea unei amenzi de 10.000 de lei postului Olt TV, pentru încălcarea art. 43 alin. (2) din Codul audiovizualului. Sancțiunea vizează emisiunile „Reporter 24” (edițiile din 17 noiembrie, 15 decembrie și 22 decembrie 2025) și „Imperativ” din 4 decembrie 2025. Textele integrale ale deciziilor de sancționare, ale deciziei de intrare în legalitate și ale ordinului privind conținutul ilegal vor fi disponibile pe site-ul oficial al CNA, în secțiunea dedicată, după redactare și comunicarea acestora către părțile vizate.

Absolvenții de Medicină, muncă obligatorie în România (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Absolvenții de Medicină formați pe bani publici să lucreze câțiva ani în România, propune Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor, în condițiile în care formarea lor este finanțată integral din fonduri publice. „Există o obligație față de țară”, susține premierul Șeful Guvernului a afirmat că statul român investește semnificativ în pregătirea medicilor, de la studiile universitare până la rezidențiat, iar acest lucru ar trebui să presupună o responsabilitate profesională față de sistemul medical românesc. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „Dacă beneficiezi de o pregătire medicală făcută la buget, cu rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin doi, trei, patru sau cinci ani trebuie să lucrezi în România”, a declarat Ilie Bolojan, marți, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România. Dezechilibre majore între mediul urban și rural Premierul a subliniat că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar este lipsa medicilor din zonele rurale și din orașele mici. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea contribui la o distribuție mai echilibrată a personalului medical pe teritoriul țării. Bolojan a arătat că este nevoie de decizii curajoase, chiar dacă acestea pot genera controverse, pentru a acoperi zonele unde deficitul de medici este critic. Date îngrijorătoare despre absolvenții de Medicină Potrivit premierului, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, însă doar în jur de 1.000 dintre aceștia ajung să fie angajați în sectorul public. În același timp, un număr semnificativ de medici români aleg să profeseze în alte țări europene. „Nu este normal să avem mii de absolvenți și, după ani de rezidențiat, să rămânem cu doar aproximativ 1.000 de medici în sistemul public. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți”, a afirmat premierul. România, printre țările cu cei mai mulți medici care pleacă în străinătate Ilie Bolojan a atras atenția că România se află constant pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de medici care aleg să muncească în afara țării. În acest context, premierul consideră că o parte dintre medicii formați în România ar trebui să fie direcționați către zonele unde este cea mai mare nevoie de servicii medicale. Premierul a subliniat că nu este suficient ca aceste idei să rămână la nivel de declarații și a cerut ca soluțiile propuse să fie puse în practică, pentru a reduce deficitul de personal medical și pentru a asigura accesul populației la servicii de sănătate, inclusiv în mediul rural și în orașele mici.

Val de atacuri în școlile din Rusia (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Alertă la Moscova: atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Datoriile dezvoltatorilor depășesc 35 de miliarde de lei, iar insolvențele se înmulțesc (sursa: Pexels/Engin Akyurt)
Eveniment

Criză pe piața imobiliară: datoriile dezvoltatorilor sunt uriașe, iar insolvențele se înmulțesc

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au trecut, în ultimele luni, de pragul istoric de 35 de miliarde de lei, o sumă dublă față de nivelul înregistrat în urmă cu zece ani. În contextul unei scăderi accentuate a pieței, peste 60% dintre companiile din sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames. Risc crescut de insolvență și perspective negative pentru 2026 Consultanții avertizează că anul 2026 ar putea aduce noi recorduri negative pentru piața imobiliară, pe fondul majorării taxelor și al reducerii semnificative a cererii de locuințe. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Fragilitatea financiară a dezvoltatorilor și comprimarea profitabilității conturează un scenariu dificil pentru întregul sector. Sute de firme dizolvate sau cu activitatea suspendată Potrivit datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, din cele aproximativ 7.300 de firme active cu cod CAEN dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în proces de dizolvare în ultimii doi ani, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență. Analiza realizată pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de companii din sector se află într-o zonă de risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 prezintă un risc mediu. Scorul Altman combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima riscul financiar. Gradul de îndatorare, principala vulnerabilitate a sectorului Nivelul ridicat al datoriilor reprezintă cea mai mare problemă pentru investitori. În ultimii doi ani, creanțele din sectorul imobiliar au crescut cu peste 8 miliarde de lei, ajungând de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024. Estimările pentru 2025 indică depășirea pragului de 35 de miliarde de lei, față de doar 15,1 miliarde de lei în 2015. Pierderi în creștere și scădere accentuată a profitului Pierderile nete ale companiilor imobiliare au crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024. În același timp, cifra de afaceri a sectorului s-a redus de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net a scăzut cu peste 300 de milioane de lei. Stocuri record de apartamente nevândute Scăderea vânzărilor a dus la acumularea masivă de locuințe nevândute. Valoarea stocurilor a depășit 10 miliarde de lei în 2025, un nivel record comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și doar 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu, arată analiza Frames. Microîntreprinderile, cele mai expuse la șocurile pieței Structura pieței indică o vulnerabilitate majoră: din cele 7.300 de firme active, 6.830 funcționează ca SRL-uri, doar 81 sunt societăți pe acțiuni, iar 263 sunt PFA-uri. Peste 80% dintre dezvoltatori sunt microîntreprinderi, cu resurse financiare limitate și expuse direct fluctuațiilor economice. Capitala, epicentrul riscului de insolvență Situația este critică în București, unde peste 2.300 din cei aproximativ 3.000 de dezvoltatori activi sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța completează lista zonelor cu expunere ridicată. Potrivit consultanților, majorarea TVA pentru locuințele noi de la 9% la 21% a amplificat problemele sectorului, în condițiile în care peste 80% dintre apartamentele vândute în România sunt locuințe mici, sensibile la creșterea prețurilor finale. Construcțiile, semne de reziliență pe hârtie În ciuda dificultăților din dezvoltarea imobiliară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra o creștere modestă. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un avans de 4% al volumului lucrărilor de construcții în 2026, după o creștere de 9% în 2025. Autorizațiile de construire, o imagine mixtă În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna precedentă, dar ușor peste nivelul din anul anterior. Pe tot anul 2025, numărul autorizațiilor a crescut cu 4,4%, cele mai mari creșteri fiind în regiunile Nord-Vest și Centru. Piața se va consolida în jurul marilor jucători „Piața dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă. După modificările fiscale, este posibil să rămână doar companiile mari, cu acces la finanțare și planuri bine definite”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit acestuia, intrarea fondurilor de investiții va orienta o parte tot mai mare a proiectelor către segmentul de închiriere, în timp ce dezvoltările destinate vânzării s-ar putea nișa pe locuințe premium, cu marje mai mari de profit.

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro (sursa: cab1864.eu)
Justiție

Instituțiile din Justiție, chirii de milioane de euro către proprietari cu legături politice

Instanțele, parchetele, autoritățile aflate în subordinea Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cheltuie anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, potrivit unei investigații publicate de Public Record. În unele situații, sumele ajung la proprietari cu probleme penale sau la persoane cu legături politice. Registrul Comerțului, peste trei milioane de euro pentru sedii Oficiul Național al Registrului Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile sale din întreaga țară, potrivit datelor citate în anchetă. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Înalta Curte de Casație și Justiție plătește anual peste două milioane de euro pentru un singur sediu temporar, una dintre cele mai mari cheltuieli de acest tip din sistemul judiciar. Curtea de Apel București, în topul cheltuielilor Curtea de Apel București ocupă locul al treilea în clasamentul chiriilor, cu peste un milion de euro plătiți anual pentru două secții ale Tribunalului București și pentru arhivă. Potrivit investigației, ministrul Justiției nu a prezentat un plan multianual de investiții care să reducă pe termen lung aceste cheltuieli și să degreveze bugetul de stat de costuri recurente ridicate. DNA, DIICOT și parchetele locale, milioane de euro pe chirii Direcția Națională Anticorupție, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2,7 milioane de euro pentru spații închiriate. Clădirea din zona Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, costă aproximativ 74.000 de euro pe lună. Imobilul aparține firmei Geres Real Estate, administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac. DNA Constanța și sediul din apropierea plajei Sediul DNA Constanța este amplasat în apropierea plajei Neversea și presupune o chirie lunară de aproximativ 9.000 de euro, plătită către Chirața Borună, notar din Constanța. Aceasta a fost cercetată în mai multe dosare penale, toate soluționate cu netrimitere în judecată. DNA a transmis că are în vedere relocarea după finalizarea noului sediu, realizat prin intermediul Compania Națională de Investiții, și a precizat că existența unui dosar penal nu reprezintă un criteriu legal de excludere de la licitație. DIICOT Cluj și proprietar trimis în judecată Și sediul DIICOT Cluj este închiriat de la un proprietar cu probleme penale. Sorin Dănăilă și soția sa încasează lunar aproximativ 7.000 de euro. Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită, fapte care ar fi fost comise în perioada în care conducea Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Galați. În 2020, acesta a candidat pentru un mandat de parlamentar din partea Partidul Național Liberal. Legături politice și în cazul Craiovei O situație similară este semnalată și în Craiova. Sediul Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova este închiriat cu puțin peste 7.000 de euro lunar. Chiria este plătită către firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea, fost candidat al Partidului Național Liberal la Primăria Craiova în 2016, care a demisionat ulterior din conducerea filialei locale a partidului.

Prințesa Sofia a Suediei, întâlniri cu Epstein (sursa: Facebook/Kungahuset)
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: primele declarații ale prințesei Sofia

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

Acces aproape nelimitat al copiilor la internet (sursa: Facebook/Salvați Copiii România)
Eveniment

Aproape 80% dintre copiii din România au acces nelimitat la internet, fără control parental (studiu)

Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără nicio restricție de acces, iar lipsa controlului parental se accentuează pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă, arată rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii România la finalul anului 2025. Profiluri publice și contact frecvent cu persoane necunoscute Potrivit datelor transmise de organizație, expunerea identității digitale a copiilor este îngrijorătoare. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă Peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, fapt care facilitează contactul cu persoane necunoscute. Aproape jumătate dintre copii au fost abordați de străini în mediul online, iar circa 30% dintre aceștia au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. Conținut traumatizant și cyberbullying, fenomene larg răspândite Impactul emoțional al utilizării necontrolate a internetului este semnificativ. Peste două treimi dintre copii declară că au fost expuși unor conținuturi traumatizante sau înfricoșătoare, iar 60% spun că au fost martori ai unor episoade de cyberbullying. Cu toate acestea, în fața situațiilor de risc, majoritatea copiilor aleg să ignore problema, iar doar 5% apelează la sprijinul unui adult. Timp excesiv petrecut online și lipsa limitelor Studiul arată că peste 70% dintre copii petrec minimum trei ore zilnic pe internet, ceea ce crește riscul de expunere la situații periculoase. În același timp, 66% dintre copii nu au limite privind timpul petrecut online, iar aproape 80% au acces nelimitat la site-uri. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate, iar 24% dintre copii recunosc că ascund sau au ascuns activitatea online de părinți. Publicitate nocivă și provocări periculoase Majoritatea copiilor sunt expuși publicității la substanțe interzise minorilor, precum alcoolul, nicotina sau anumite medicamente, în special adolescenții mai mari. Deși puțini declară că au achiziționat astfel de produse online, datele indică dificultăți reale de control al accesului. Totodată, 60% dintre copii spun că au văzut provocări periculoase („challenge-uri”) în mediul online, iar o parte dintre aceștia participă activ la astfel de trenduri riscante. Recomandări pentru autorități și platforme digitale Salvați Copiii România solicită măsuri legislative și administrative urgente, care să includă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru minorii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților. Organizația cere, de asemenea, sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare și introducerea obligatorie a educației digitale și a siguranței online în curriculumul școlar. Siguranța copiilor online, prioritate de politică publică Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie–decembrie 2025, pe un eșantion de copii cu vârste între 12 și 17 ani. Concluziile indică necesitatea tratării siguranței minorilor online ca o prioritate de politică publică. Salvați Copiii România solicită autorităților din domeniul educației, protecției copilului și reglementării mediului digital să dezvolte și să implementeze măsuri coerente de prevenție, educație digitală și intervenție, adaptate realităților actuale ale utilizării internetului de către copii. De asemenea, platformele sociale sunt îndemnate să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare, astfel încât mediul online să nu normalizeze riscul ca parte a experienței digitale a copiilor.

Accident pe A1, camion cu sulfat de amoniu implicat (sursa: Facebook/ISU Hunedoara)
Eveniment

Accident grav pe autostrada A1: un camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune

Circulația pe Autostrada A1 Sibiu–Timișoara, în zona localității Șoimuș, a fost restricționată marți, timp de câteva zeci de minute, în urma unui accident rutier în care au fost implicate două camioane, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara. Camion cu sulfat de amoniu, implicat în coliziune Potrivit autorităților, unul dintre camioanele implicate în accident transporta aproximativ 23 de tone de sulfat de amoniu. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În urma impactului, produs pe sensul de mers Sibiu–Timișoara, mai mulți saci care conțineau substanța chimică s-au deteriorat, iar o parte din încărcătură a ajuns pe carosabil. Măsuri de siguranță și restricții de trafic Pentru protejarea participanților la trafic, pompierii au instituit imediat un perimetru de siguranță de minimum 300 de metri. Circulația a fost restricționată temporar, iar la fața locului au fost create două dispozitive de protecție. Concomitent, a fost anunțată Garda de Mediu, iar autoritățile au analizat soluții alternative pentru preluarea și gestionarea în siguranță a încărcăturii de sulfat de amoniu. Șoferii nu au fost răniți Reprezentanții ISU Hunedoara au precizat că șoferii celor două camioane nu au fost răniți și nu se află în pericol. De asemenea, nu au fost semnalate scurgeri de combustibil pe carosabil. Intervenție amplă a pompierilor și echipajelor SMURD La locul accidentului au intervenit 24 de pompieri militari de la detașamentele Deva și Orăștie, cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială pentru munca operativă și două ambulanțe SMURD. Traficul rutier pe autostrada A1 a fost reluat pe ambele sensuri de mers în jurul orei 13:45, după finalizarea operațiunilor de curățare a carosabilului și îndepărtarea materialului împrăștiat pe drum.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră