miercuri 26 august
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7567 articole
Ramona Emilian

Economie

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România

România nu se confruntă, în prezent, cu un deficit de combustibili, în ciuda situației tensionate din Strâmtoarea Ormuz, a declarat marți ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe din Parlament. Oficialul a subliniat că țara noastră dispune de resurse suficiente de motorină, benzină și gaze naturale, chiar dacă evoluțiile internaționale influențează prețurile. Criza globală afectează prețurile Ministrul Energiei a explicat că România nu depinde direct de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, însă este afectată de creșterea accelerată a prețurilor la nivel global. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța În ultimele 15 zile: prețul motorinei a crescut cu aproximativ 70%; benzina s-a scumpit cu circa 35%; barilul de petrol a ajuns la aproximativ 100 de dolari, de la 60 de dolari. „Este o situație extrem de complicată”, a precizat Bogdan Ivan, menționând că inclusiv intervențiile Agenției Internaționale a Energiei, care a injectat 400 de milioane de barili pe piață, nu au reușit să stabilizeze prețurile. Stocuri de 2,1 milioane de tone de carburanți Potrivit ministrului, România dispune în prezent de aproximativ 2,1 milioane de tone de carburanți echivalent petrol. Mai mult de jumătate dintre aceste stocuri, respectiv 56%, se află pe teritoriul național, restul fiind depozitate în afara țării. Autoritățile pot decide, în caz de criză, inclusiv limitarea temporară a exporturilor de produse petroliere, cu excepția obligațiilor asumate în cadrul NATO. Măsuri pentru stabilizarea pieței interne Guvernul a luat deja măsuri pentru a asigura lichiditatea pe piața internă. Prin intermediul Oil Terminal, au fost prioritizate solicitările companiilor românești, în special pentru procesare și distribuție. De asemenea, unele depozite au fost reconfigurate pentru a stoca motorină, unde cererea este mai mare. „Suntem mult mai stabili decât foarte mulți dintre vecinii noștri”, a declarat ministrul Energiei. Românii și companiile își fac stocuri Pe fondul incertitudinilor, consumul de carburanți a crescut semnificativ. În primele zece zile de la izbucnirea conflictului, populația și companiile din România au achiziționat de patru ori mai mult combustibil decât în mod obișnuit, pentru a-și crea rezerve. Autoritățile susțin însă că aceste stocuri vor fi refăcute, România beneficiind de rute diversificate de aprovizionare. Strategii pentru diversificarea importurilor de energie Ministerul Energiei menține contacte constante cu partenerii comerciali tradiționali și caută noi surse de aprovizionare, pentru a reduce dependențele externe. Această strategie vizează atât petrolul brut, cât și produsele petroliere derivate, în contextul volatilității piețelor internaționale. Termoficarea, în analiză: raportul Băncii Mondiale vine în aprilie În paralel, autoritățile pregătesc reforme în sistemul de termoficare. Un studiu realizat împreună cu Banca Mondială analizează situația din cele 27 de municipalități din România, pentru a stabili unde mai este eficient sistemul centralizat de încălzire. Raportul final este așteptat în luna aprilie și va indica investițiile necesare pentru modernizarea infrastructurii, în special în orașe precum București și Craiova, unde rețelele sunt învechite. Bugetul Ministerului Energiei crește semnificativ în 2026 Bugetul Ministerului Energiei pentru anul 2026 a primit aviz favorabil în Parlament. Alocările prevăzute sunt: 10,18 miliarde lei credite de angajament (în creștere cu 24,06%); 19,7 miliarde lei credite bugetare (în creștere cu 268,63%). Creșterea bugetului reflectă necesitatea investițiilor în securitatea energetică și modernizarea infrastructurii.

Motorina s-a scumpit cu 70% în doar 15 zile: criza din strâmtoarea Ormuz lovește puternic România
RO-Alert în Tulcea: populația, avertizată asupra riscului de obiecte căzute din aer. MApN identifică riscuri în zona de frontieră
Eveniment

RO-Alert în Tulcea: populația, avertizată asupra riscului de obiecte căzute din aer. MApN identifică riscuri în zona de frontieră

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, avertizând asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. Avertizarea a fost transmisă după ce structurile Ministerului Apărării Naționale, responsabile cu monitorizarea și apărarea granițelor, au identificat riscuri în zona de frontieră. De ce a fost emis mesajul RO-Alert Autoritățile precizează că scopul mesajului este unul strict preventiv. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța Populația este informată despre potențialele riscuri și despre măsurile de siguranță care trebuie adoptate, inclusiv adăpostirea în cazul în care situația o impune. Totodată, instituțiile statului subliniază că teritoriul României nu este vizat direct de atacurile Federației Ruse. Țintele sunt obiective aflate pe teritoriul Ucrainei, în proximitatea graniței, pe malul stâng al Dunării și al brațului Chilia Veche. Recomandările autorităților pentru populație În contextul alertelor, autoritățile fac apel la calm și responsabilitate. Locuitorii sunt sfătuiți: să urmeze instrucțiunile oficiale transmise prin RO-Alert; să se informeze doar din surse verificate; să evite răspândirea informațiilor neconfirmate; să nu intre în panică; să apeleze numărul de urgență 112 doar dacă situația o impune. Ministrul Apărării: „21 de drone s-au apropiat de România” Potrivit ministrului Apărării, în noaptea precedentă, 21 de drone s-au îndreptat spre România, însă nu au pătruns în spațiul aerian național. „Situația de la Plauru de noaptea trecută nu a presupus o incursiune în spațiul aerian românesc. Azi-noapte au venit 21 de drone înspre România, nu au intrat în România. Se întâmplă, uneori, să mai intre pentru o porțiune foarte îngustă. Avem măsuri pentru a contracara aceste situații în funcție de gravitatea consecințelor”, a declarat ministrul.

Satul va interveni pentru a regla prețurile la combustibil, sugerează ministrul Nazare
Economie

Satul va interveni pentru a regla prețurile la combustibil, sugerează ministrul Nazare

Ministerul Finanțelor a finalizat analiza privind evoluția prețurilor la carburanți și a transmis-o Guvernului, urmând ca Executivul să ia o decizie în zilele următoare. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în contextul scumpirilor accelerate de pe piața combustibililor. Creșteri „spectaculoase” care ridică semne de întrebare Potrivit ministrului, majorările recente de preț sunt îngrijorătoare, mai ales că ele nu reflectă neapărat costuri actuale, ci sunt aplicate pe baza unor stocuri achiziționate anterior. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Este o situație care ne îngrijorează. Stocurile existente au fost cumpărate în trecut, deci creșterile nu sunt pe deplin justificate de contextul actual”, a explicat Alexandru Nazare. Suspiciuni privind corelarea cu conflictul din Orientul Mijlociu Ministrul a subliniat că scumpirile au apărut imediat după declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, deși stocurile disponibile la acel moment nu fuseseră influențate de această evoluție. În acest context, autoritățile analizează dacă există comportamente nejustificate pe piață. Instituțiile de control, chemate să intervină Nazare a cerut implicarea activă a instituțiilor responsabile de monitorizarea pieței, precum Consiliul Concurenței, ANAF și ANPC, pentru a verifica modul în care operatorii economici stabilesc prețurile. De asemenea, premierul Ilie Bolojan și ministrul Energiei au purtat deja discuții cu companiile din domeniu. Măsuri deja adoptate: sprijin pentru transportatori Ministerul Finanțelor a intervenit deja prin actualizarea schemei de ajutor de stat pentru transportatori. Astfel, aceștia beneficiază de o deducere a accizei de 0,85 lei, pentru a limita impactul scumpirilor asupra costurilor de transport. Măsura are rolul de a preveni transferul imediat al creșterilor de preț către consumatori. Posibile decizii: monitorizare strictă și intervenții pe piață Pentru o intervenție mai amplă, Guvernul ar putea activa mecanismele prevăzute în Ordonanța 84/2022, care permit declararea unei situații de criză în sectorul energetic și impunerea unei monitorizări mai stricte a prețurilor. Deciziile sunt așteptate în perioada imediat următoare, în funcție de concluziile analizelor. Avertisment: nu toate măsurile au efect imediat Ministrul Finanțelor a atras atenția că, în contextul actual, nu există soluții rapide care să ducă instant la scăderea prețurilor. „Trebuie să fim atenți: nu orice măsură va produce efecte imediate sau va stabiliza rapid prețurile”, a subliniat Alexandru Nazare.

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul
Internațional

Cei mai importanți oameni din securitatea Iranului, eliminați, spune Israelul

Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunțat marți eliminarea a doi oficiali de rang înalt din Iran, în urma unor atacuri aeriene desfășurate în cursul nopții. Este vorba despre Ali Larijani, secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională, și generalul Gholamreza Soleimani, comandantul miliției Basij. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj video, în care oficialul israelian a precizat că informația i-a fost confirmată de șeful Statului Major. Operațiune militară de amploare împotriva regimului iranian Potrivit lui Israel Katz, atacurile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă, care vizează slăbirea structurilor de putere ale regimului de la Teheran. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Premierul Benjamin Netanyahu și cu mine am ordonat armatei să urmărească neobosit liderii regimului iranian”, a declarat ministrul apărării. Acesta a susținut că operațiunile militare continuă cu intensitate ridicată, fiind vizate capacitățile de lansare a rachetelor și infrastructura strategică a Iranului. „Revoluția islamică este destructurată”, susține Israelul În discursul său, Katz a afirmat că acțiunile armatei israeliene au dus la slăbirea semnificativă a regimului iranian. Potrivit acestuia, liderii și capacitățile militare ale Iranului sunt „neutralizate”, iar structurile de putere ale Revoluției islamice ar fi în curs de destructurare. Ministrul a felicitat forțele aeriene și serviciile de informații pentru succesul operațiunii, pe care a descris-o drept una „fără precedent” în istoria conflictelor moderne. Netanyahu ar fi ordonat eliminarea oficialilor iranieni Anterior, biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că acesta a dat ordin pentru eliminarea unor înalți oficiali ai regimului iranian. Mesajul a fost însoțit de o fotografie în care liderul israelian apare în timpul unei convorbiri telefonice, alături de colaboratori apropiați. Fără confirmare oficială din partea Iranului Până în acest moment, autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile privind moartea celor doi oficiali. Totuși, presa de stat iraniană a difuzat o notă scrisă de mână atribuită lui Ali Larijani, în care acesta aduce un omagiu marinarilor iranieni uciși într-un atac american. Documentul, distribuit pe rețelele sociale, ar putea indica faptul că informațiile privind eliminarea sa nu sunt, deocamdată, confirmate oficial.

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță
Eveniment

România se poate apăra de eventuale rachete balistice iraniene, susține Miruță

România dispune de sisteme de apărare capabile să răspundă unei eventuale ofensive balistice din Iran, a declarat marți ministrul Apărării, Radu Miruță. Oficialul a subliniat că țara noastră are mecanisme de descurajare solide, consolidate inclusiv prin parteneriatul strategic cu Statele Unite. Declarațiile Iranului vizează planul politic, nu militar Ministrul a clarificat că mesajele recente venite din partea Iranului nu trebuie interpretate ca amenințări militare directe, ci mai degrabă ca reacții de natură politică și juridică. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Declarațiile făceau referire la situația politică și juridică, nu la cea militară. România acționează responsabil, iar deciziile recente au fost analizate în detaliu”, a explicat Radu Miruță. Acesta a precizat că, de pe teritoriul României, trupele americane nu vor opera cu armament ofensiv de tip exploziv. Scutul de la Deveselu, element-cheie al apărării Unul dintre pilonii principali ai apărării României rămâne sistemul antirachetă de la Deveselu, care contribuie la descurajarea unor eventuale atacuri balistice. Potrivit ministrului Apărării, capacitatea defensivă a României este deja una solidă, iar creșterea prezenței militare americane și modernizarea armatei nu fac decât să întărească acest nivel de securitate. „După deciziile recente, suntem și mai siguri decât eram înainte”, a subliniat Miruță. Iran avertizează România în contextul cooperării cu SUA Tensiunile au apărut după ce Iranul a transmis un avertisment României, în urma deciziei de a permite utilizarea unor baze militare de către Statele Unite. Potrivit declarațiilor oficiale de la Teheran, o astfel de colaborare ar putea fi interpretată drept implicare într-un conflict militar. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că punerea la dispoziție a bazelor pentru SUA ar echivala cu participarea la o agresiune militară, ceea ce ar putea atrage responsabilitate internațională. Decizii strategice: trupe și echipamente americane în România Subiectul a fost analizat recent în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a discutat dislocarea temporară de forțe și echipamente militare americane în România, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Ulterior, Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan privind această măsură. Ce presupune prezența militară americană Conform informațiilor oficiale, în România urmează să fie dislocate, pentru o perioadă de până la 90 de zile, echipamente și trupe americane. Este vorba despre: avioane de realimentare echipamente de monitorizare sisteme de comunicații satelitare, corelate cu scutul de la Deveselu Acestea vor fi amplasate în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Numărul militarilor americani implicați este estimat la aproximativ 400–500.

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia
Economie

Nu mai există loc de creșteri de taxe, economia deja gâfâie, avertizează Concordia

Economia României se află sub o presiune tot mai mare, iar spațiul pentru noi majorări de taxe este practic inexistent, avertizează Iulian Lolea, macroeconomist în cadrul Confederației Patronale Concordia. Potrivit acestuia, orice nou șoc fiscal ar putea împinge economia într-o recesiune dificil de gestionat. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul evenimentului „From Stabilisation to Growth: Balancing Macro-Fiscal Discipline with Productive Relaunch”, organizat de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu OCDE. „Economia gâfâie”: mediul privat resimte deja presiunea fiscală Reprezentantul Concordia a subliniat că mediul de afaceri a resimțit puternic creșterile de taxe din ultimii doi ani, iar semnalele economice sunt clare: economia nu mai poate susține noi poveri fiscale. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate „Venim după doi ani de creșteri continue de taxe, iar economia arată foarte clar că nu mai poate. Economia gâfâie și nu mai există loc de creșteri de taxe nici acum, nici în viitorul apropiat. Altfel, riscăm să transmitem șocul mai departe și să intrăm într-o recesiune greu de suportat”, a declarat Iulian Lolea. Carburanții: de ce plafonarea prețurilor nu este o soluție Întrebat despre posibile măsuri pentru controlul prețurilor la carburanți, economistul a respins ideea plafonării, considerând-o ineficientă și chiar riscantă. Potrivit acestuia, plafonarea poate duce la dezechilibre majore, inclusiv la penurii. În schimb, soluția ar putea veni din măsuri punctuale, precum reducerea accizelor, similar sprijinului acordat în prezent transportatorilor. Totuși, astfel de intervenții depind de spațiul fiscal disponibil, care în prezent este extrem de limitat. Lipsa spațiului fiscal, o problemă majoră Lolea a atras atenția că România intră din nou într-o perioadă dificilă fără rezerve bugetare suficiente, repetând un tipar din crizele anterioare. „Nu avem spațiu fiscal să ajutăm pe nimeni. Trebuie să învățăm să fim mai responsabili fiscal, pentru că aceste crize vor continua să apară”, a subliniat el. OCDE: finanțele publice, în deteriorare accelerată În același context, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează, în cel mai recent Studiu Economic dedicat României, că situația finanțelor publice s-a deteriorat semnificativ. Acest lucru ridică riscuri serioase pentru sustenabilitatea pe termen lung a bugetului de stat. Pentru a evita aceste probleme, OCDE recomandă: creșterea eficienței cheltuielilor publice extinderea bazei de impozitare îmbunătățirea colectării taxelor Presiuni tot mai mari asupra bugetului: pensii, salarii și servicii publice Raportul OCDE evidențiază și câteva evoluții pozitive, precum reforma pensiilor, care include creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și noi reguli de indexare. Cu toate acestea, presiunile bugetare rămân ridicate. România trebuie să crească investițiile în sănătate, educație, asistență socială și inovare pentru a susține o creștere economică echilibrată. În paralel, salariile din sectorul public ocupă o pondere tot mai mare în cheltuielile statului, ceea ce impune un control mai strict asupra bugetului.

Pansament inteligent care monitorizează și tratează rănile, dezvoltat în Australia
Eveniment

Pansament inteligent care monitorizează și tratează rănile, dezvoltat în Australia

O echipă de cercetători din Australia a dezvoltat un pansament „inteligent” capabil să monitorizeze și să trateze rănile în timp real. Inovația ar putea transforma radical modul în care sunt gestionate leziunile cronice, oferind un tratament mai rapid și mai eficient. Tehnologie de ultimă generație: nanomateriale integrate într-un hidrogel Cercetătorii de la Institutul Regal de Tehnologie din Melbourne (RMIT) au creat un pansament inovator care integrează nanomateriale multifuncționale, cunoscute sub denumirea de „puncte de carbon”, într-o structură de hidrogel. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Această combinație permite pansamentului să îndeplinească simultan două funcții esențiale: monitorizarea stării plăgii și intervenția terapeutică, potrivit unui comunicat oficial transmis de RMIT. Cum funcționează pansamentul inteligent Noul dispozitiv medical are capacitatea de a-și schimba culoarea atunci când detectează modificări ale pH-ului plăgii – un semnal frecvent al apariției unei infecții. În același timp, această schimbare declanșează eliberarea unor nanozime terapeutice, substanțe care contribuie la reducerea inflamației și la accelerarea procesului de vindecare. Tratament activat la nevoie, chiar de pacient Un alt avantaj major al pansamentului este controlul direct asupra tratamentului. Atât medicii, cât și pacienții pot activa eliberarea substanțelor terapeutice prin aplicarea unei presiuni ușoare asupra plasturelui. Această funcționalitate oferă flexibilitate și permite intervenții rapide, fără a fi necesară înlocuirea frecventă a pansamentului. Impact major în medicina modernă Potrivit cercetătorilor, această abordare duală – de monitorizare și tratament – poate îmbunătăți semnificativ managementul rănilor, reducând riscul complicațiilor. Nan Nan, doctorandă la RMIT și autoare a studiului publicat în revista științifică Chemical Engineering Science, subliniază că această tehnologie ar putea permite intervenții medicale mai rapide și mai eficiente, schimbând paradigma în îngrijirea plăgilor cronice.

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran
Eveniment

Ministrul Miruță dă asigurări că din România nu vor zbura încărcături ofensive spre Iran

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că de pe teritoriul României nu vor decola aeronave cu încărcătură ofensivă, subliniind că nu este vorba despre bombardiere sau transport de explozibili. Oficialul a precizat că aceste informații au fost verificate înainte de ședința CSAT și comunicate inclusiv Parlamentului. Potrivit Ministerului Apărării, armata americană a confirmat în scris că nu desfășoară operațiuni de acest tip din România. Reacția după avertismentele lui Traian Băsescu Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte Traian Băsescu a cerut măsuri de informare a populației privind posibile riscuri de securitate. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Acesta a avertizat că anumite baze militare din România ar putea deveni ținte în eventualitatea unor atacuri. Miruță a catalogat aceste afirmații drept opinii personale, fără a indica un pericol concret confirmat de autorități. Nivelul de risc: fără amenințări directe pentru România Ministrul a subliniat că, potrivit analizelor structurilor specializate, nu există în prezent un risc suplimentar de atac asupra României. El a admis că amenințările globale, precum atacurile teroriste, pot apărea oriunde, dar nu există indicii specifice care să vizeze țara noastră. De asemenea, nu au fost primite notificări oficiale privind pericole iminente. Scutul de la Deveselu și rolul militarilor americani Radu Miruță a evidențiat că sistemul de apărare de la Deveselu contribuie la protejarea României, inclusiv în fața unor posibile amenințări dinspre Iran. Prezența militarilor americani pe teritoriul țării este, în opinia sa, un factor de descurajare și nu un risc suplimentar. În plus, oficialul a susținut alocarea a 38% din bugetul Apărării pentru modernizarea armatei. Iranul avertizează România: reacții politice și juridice Iranul a transmis un avertisment către România, sugerând posibile reacții politice și legale după ce SUA au utilizat baze de pe teritoriul românesc.  Ministrul Apărării a precizat însă că declarațiile oficialilor iranieni nu au vizat amenințări militare directe, ci aspecte de natură diplomatică. Teheranul a făcut apel la state să evite implicarea în conflict, amplificând tensiunile la nivel internațional.

Frații Tate au fugit în Hong Kong, cu care România nu are tratat de extrădare
Eveniment

Frații Tate au fugit în Hong Kong, cu care România nu are tratat de extrădare

Autoritățile legislative din Hong Kong au transmis că executivul local nu are competențe legale pentru a-i aresta sau extrăda pe Andrew și Tristan Tate în România sau Regatul Unit. Motivul principal este absența unei cereri oficiale de extrădare sau a unei notificări Interpol, condiții esențiale pentru declanșarea unei astfel de proceduri. Oficialii subliniază că poliția poate interveni doar în baza unui temei legal clar, conform principiilor juridice aplicabile în regiune. Vizita fraților Tate, în centrul unui scandal mediatic Prezența celor doi influenceri în Hong Kong a stârnit controverse, mai ales în contextul notorietății lor în mediul online și al asocierii cu „manosfera”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Frații Tate au ajuns în regiune după ridicarea restricțiilor de mobilitate din România și au fost activi pe rețelele sociale. Aceștia au fost văzuți în locații de lux și în zone de divertisment, unde au atras atenția publicului și a fanilor. Andrew Tate a descris experiența ca fiind „incredibilă”, lăudând atmosfera și ospitalitatea locală. Acuzații grave în România și anchete în curs În România, Andrew și Tristan Tate sunt inculpați pentru trafic de persoane, viol și constituirea unui grup infracțional organizat, acuzații pe care le resping. Procedurile judiciare continuă, iar instanțele române au aprobat o posibilă extrădare către Marea Britanie, dar doar după finalizarea anchetelor interne. În paralel, autoritățile britanice mențin acuzații separate, inclusiv de agresiune sexuală și infracțiuni financiare. Lacune juridice și apeluri la cooperare internațională Oficialii din Hong Kong atrag atenția asupra limitărilor legale existente, inclusiv lipsa unui acord de extrădare cu România și suspendarea tratatului cu Regatul Unit din 2020. Parlamentari locali au respins ideea că orașul ar deveni un „refugiu pentru fugari”, subliniind că legea este respectată. Totuși, au fost lansate apeluri pentru întărirea cooperării judiciare internaționale, astfel încât astfel de situații să poată fi gestionate mai eficient în viitor.

Iașiul ajunge Clujul la numărul de tranzacții imobiliare. Cele mai multe, în Timișoara
Economie

Iașiul ajunge Clujul la numărul de tranzacții imobiliare. Cele mai multe, în Timișoara

Iașiul devine surpriza pieței imobiliare în februarie 2026, după o creștere spectaculoasă de 148% a numărului de tranzacții, ajungând la nivelul Clujului. Iașiul ajunge Clujul la tranzacții imobiliare Potrivit datelor ANCPI, în municipiu s-au înregistrat 347 de vânzări de locuințe, față de doar 140 în ianuarie, ceea ce confirmă o accelerare puternică a pieței. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Orașul se clasează pe locul trei la nivel național, la egalitate cu Cluj-Napoca și în apropierea Brașovului și Timișoarei, liderul clasamentului. Evoluția arată că Iașiul nu mai este doar un centru regional, ci un competitor direct al marilor huburi imobiliare din România. Continuarea, în Ziarul de Iași

Subiecte-capcană la simularea Evaluării Naționale la Română. Câțiva profesori, în grevă
Eveniment

Subiecte-capcană la simularea Evaluării Naționale la Română. Câțiva profesori, în grevă

Simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română, desfășurată pe 16 martie, a inclus subiecte conforme programei, dar cu cerințe considerate dificile de profesori. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Elevii au întâmpinat provocări la redactarea unui text argumentativ, identificarea trăsăturilor dialogului și folosirea corectă a pronumelui „eu” ca atribut. În același timp, în județul Iași, două unități de învățământ au boicotat simularea, cadrele didactice alăturându-se unei mișcări sindicale. Din această cauză, 73 de elevi nu au susținut testarea. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scăpat suspect de procurori într-un dosar de abuz, tocmai a fost numit în conducerea PSD
Politică

Scăpat suspect de procurori într-un dosar de abuz, tocmai a fost numit în conducerea PSD

Un caz controversat zguduie scena politică din Iași, după ce Nicolaie Ivanciu, fost vicepreședinte al Consiliului Județean, a scăpat de acuzațiile de abuz și fals prin decizia procurorilor de clasare și renunțare la urmărirea penală. Politician inculpat, scăpat și promovat în PSD Deși fusese inculpat în 2023 pentru fapte comise în calitate de șef de serviciu la DSVSA Iași, ancheta a fost tergiversată timp de doi ani, iar ulterior s-a invocat „lipsa interesului public” pentru închiderea dosarului. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” La doar câteva luni după această decizie, Ivanciu a fost ales în conducerea organizației municipale PSD Iași, stârnind reacții critice. Situația nu este singulară, un alt politician local, liberalul Sorin Trandafirescu, fiind exonerat într-un dosar de fals în declarații, în urma unei anchete întârziate ani de zile și închisă invocând probleme medicale și apropierea prescripției. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sean Penn revine la Kiev după câștigarea Oscarului și se întâlnește cu Zelenski în semn de solidaritate cu Ucraina
Internațional

Sean Penn revine la Kiev după câștigarea Oscarului și se întâlnește cu Zelenski în semn de solidaritate cu Ucraina

Actorul american Sean Penn, recent laureat cu al treilea premiu Oscar, a revenit în Ucraina, unde s-a întâlnit la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski.  Sean Penn, din nou la Kiev după câștigarea Oscarului Câștigător al premiilor Oscar pentru rolurile din Mystic River și Milk, Sean Penn a fost văzut sosind la un hotel din Kiev. Actorul, în vârstă de 65 de ani, purta ochelari de soare și avea părul alb ciufulit. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, actorul se află într-o „vizită privată” în Ucraina. „Pur și simplu vrea să sprijine Ucraina”, a explicat acesta. Vizita vine la scurt timp după ce Sean Penn a câștigat un nou Oscar pentru rol secundar în filmul One Battle After Another, regizat de Paul Thomas Anderson. Zelenski: „Un adevărat prieten al Ucrainei” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe Sean Penn la sediul administrației prezidențiale și l-a descris drept „un adevărat prieten al Ucrainei”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Într-o postare pe rețelele de socializare, însoțită de o fotografie realizată în biroul său, liderul ucrainean i-a mulțumit actorului pentru sprijinul constant oferit țării sale. „Ai fost alături de Ucraina încă din prima zi a acestui război de amploare. La fel este și astăzi. Și știm că vei continua să fii alături de țara și poporul nostru”, a transmis Zelenski. Actorul ar urma să meargă pe linia frontului Potrivit unor surse ucrainene, Sean Penn intenționează să se deplaseze și în zone apropiate de front pentru a vedea situația militară și umanitară. Actorul este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei la Hollywood și a vizitat țara de mai multe ori de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Documentarul despre Zelenski, prezentat la Berlin În 2023, Sean Penn a coregizat un documentar dedicat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urmărește transformarea acestuia din actor de comedie în lider al unei țări aflate în război. Filmul a avut premiera la Berlin International Film Festival și oferă un portret elogios al liderului ucrainean și al modului în care acesta a gestionat primele luni ale invaziei ruse. În timpul interviurilor realizate pentru documentar, Sean Penn și Volodimir Zelenski au vorbit despre o relație de prietenie care s-a consolidat în contextul conflictului. Apel la sprijin pentru Ucraina la Cannes Actorul american a continuat să promoveze cauza Ucrainei și pe scena marilor evenimente culturale. În 2025, Sean Penn și Bono au lansat un apel puternic către Occident pentru sprijinirea Kievului, în cadrul Cannes Film Festival. Cei doi au apărut pe covorul roșu alături de soldați ucraineni, într-un gest simbolic menit să atragă atenția comunității internaționale asupra războiului din Ucraina.

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Strâmtoarea Ormuz: refuzul ar putea avea consecințe grave pentru NATO
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Strâmtoarea Ormuz: refuzul ar putea avea consecințe grave pentru NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

Trump amenință să distrugă principala infrastructură petrolieră a Iranului de pe insula Kharg: „O putem face în cinci minute”
Internațional

Trump amenință să distrugă principala infrastructură petrolieră a Iranului de pe insula Kharg: „O putem face în cinci minute”

Președintele american Donald Trump a lansat luni o nouă amenințare la adresa Iranului, afirmând că Statele Unite ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, punct strategic din Golful Persic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Republicii Islamice. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a conflictului militar declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump amenință cu distrugerea terminalelor petroliere iraniene Donald Trump a susținut că bombardamentele americane de săptămâna trecută au devastat aproape complet insula Kharg, însă infrastructura petrolieră a fost lăsată intactă în mod deliberat. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Am distrus pur și simplu totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul. Eu le spun conducte. Am protejat conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face.  Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a declarat liderul american. Insula Kharg reprezintă principalul terminal petrolier al Iranului, fiind locul unde este încărcată cea mai mare parte a petrolului exportat de țară. De ce au evitat SUA până acum infrastructura petrolieră Statele Unite au bombardat joia trecută mai multe ținte militare situate pe insula Kharg, însă au evitat distrugerea instalațiilor petroliere pentru a nu destabiliza și mai mult piața globală a energiei. Situația este deja tensionată după blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Trump a avertizat încă de atunci că ar putea ordona atacuri asupra infrastructurii petroliere dacă Iranul continuă să mențină blocada strâmtorii. Iranul amenință la rândul său statele din Golf În replică la avertismentele Washingtonului, Teheranul a transmis că ar putea lovi infrastructura petrolieră a statelor din Golf dacă instalațiile iraniene vor fi atacate. Tensiunile cresc astfel în regiunea Golfului Persic, unde se concentrează unele dintre cele mai importante capacități energetice ale lumii. Trump: peste 7.000 de ținte lovite în Iran Donald Trump a declarat că ofensiva militară americano-israeliană împotriva Iranului continuă „cu toată forța”. Potrivit liderului american, armata SUA ar fi lovit peste 7.000 de obiective în Iran, majoritatea fiind „ținte comerciale și militare”. Trump a susținut că aceste atacuri au redus drastic capacitatea militară a Iranului. Potrivit estimărilor prezentate de Casa Albă, numărul rachetelor balistice lansate de Iran ar fi scăzut cu aproximativ 90%, iar atacurile cu drone s-ar fi redus cu circa 95% Incertitudine privind soarta noului lider suprem iranian Întrebat despre situația ayatollahului Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, Trump a declarat că nu știe dacă acesta este mort sau doar rănit. Mojtaba Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în prima zi a bombardamentelor. Joia trecută, noul lider suprem a transmis primul mesaj oficial, însă fără să apară în imagini. Discursul său a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. În mesaj, Mojtaba Khamenei a cerut menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz, a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu și a promis că „sângele martirilor va fi răzbunat”. Ce ținte atacă SUA și Israel în Iran Campania aeriană desfășurată de Statele Unite și Israel vizează în principal: - instalațiile nucleare iraniene - facilitățile de producție și lansare a rachetelor balistice - depozite de muniții - bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare - locații unde s-ar afla lideri militari și politici Iranul ripostează prin atacuri cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și asupra bazelor și intereselor americane din regiune. Planul lui Trump pentru schimbarea regimului iranian În ciuda intensității bombardamentelor, populația iraniană nu a declanșat până acum o revoltă împotriva regimului de la Teheran. Potrivit analizelor politice, una dintre mizele majore urmărite de Donald Trump ar fi prăbușirea actualului regim islamic și instalarea unui guvern pro-occidental. Oficial, Washingtonul afirmă însă că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea programului nuclear iranian și a capacităților balistice ale Teheranului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră