sâmbătă 24 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7767 articole
Ramona Emilian

Internațional

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul

Un atac aerian comun americano-israelian a lovit sâmbătă o zonă din apropierea centralei nucleare Bushehr din Iran, provocând moartea unui agent de securitate. Deși nu au fost raportate creșteri ale nivelului de radiații, autoritățile iraniene avertizează că loviturile repetate asupra sitului ar putea declanșa un dezastru nuclear în regiunea Golfului. Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară. Atac în apropierea centralei nucleare Bushehr Potrivit agenției iraniene IRNA, un proiectil a lovit o zonă situată în apropierea centralei nucleare Bushehr, în sudul țării. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Este al patrulea atac asupra regiunii de coastă de la începutul conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel, declanșat pe 28 februarie. Un agent de securitate aflat la fața locului a fost ucis, însă autoritățile iraniene susțin că instalațiile nucleare nu au suferit avarii directe. Iranul avertizează asupra unui risc nuclear major Ministrul de externe iranian a atras atenția că noi atacuri asupra centralei nucleare Bushehr ar putea provoca scurgeri radioactive cu efecte devastatoare. Oficialul a avertizat că un astfel de scenariu ar putea afecta nu doar Iranul, ci întreaga regiune a Golfului, sugerând consecințe grave pentru populația civilă. AIEA: nu au fost detectate radiații Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că a fost informată despre incident de către autoritățile iraniene. Potrivit instituției: - o clădire din perimetrul centralei a fost afectată de unda de șoc și de fragmente - un membru al personalului de securitate a fost ucis - nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului de radiații Directorul agenției a cerut „reținere militară maximă”, avertizând asupra riscurilor asociate atacurilor asupra infrastructurii nucleare. Centrala nucleară Bushehr, obiectiv strategic în Iran Centrala nucleară Bushehr este singura centrală nucleară din Iran și se află la aproximativ 760 de kilometri sud de Teheran. Instalația este operațională din 2011 și are o importanță strategică majoră pentru sectorul energetic iranian. În prezent, compania rusă Rosatom construiește un al doilea reactor în cadrul aceluiași complex. Rusia evacuează personalul de la Bushehr Pe fondul escaladării conflictului, Rusia a început evacuarea personalului său de la centrala nucleară Bushehr. Potrivit directorului general al Rosatom, Aleksei Lihacev aproape 200 de oameni au fost evacuați. "Conform planului, am început astăzi faza principală a evacuării. La aproximativ 20 de minute după nefericitul atac, autobuzele au plecat din gara din Bushehr spre graniţa dintre Iran şi Armenia. Mai exact este vorba despre 198 de persoane, aceasta este cea mai mare evacuare de până acum", a declarat Lihacev pentru presa rusă Potrivit oficialului rus, peste 400 de persoane au fost deja retrase de la începutul conflictului Centrala funcționează, în mod normal, cu aproximativ 600 de angajați. Fără victime ruse, dar tensiunile cresc Autoritățile ruse au precizat că persoana ucisă în urma atacului era cetățean iranian, nu rus. Ambasada Rusiei a confirmat că nu există victime în rândul propriilor cetățeni. Cu toate acestea, evacuările continuă, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea centralei nucleare Bushehr.

Atac lângă centrala nucleară Bushehr din Iran: Rusia își evacuează personalul
De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

Europenii vor trăi ca românii înainte de '89: benzină pe cartelă și restricții de circulație din cauza crizei petrolului
Eveniment

Europenii vor trăi ca românii înainte de '89: benzină pe cartelă și restricții de circulație din cauza crizei petrolului

Un scenariu de raționalizare a combustibilului, declanșat de blocarea Strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20–25% din petrolul transportat pe mare la nivel global și circa 20% din gazul natural lichefiat, ar putea genera cea mai severă criză de aprovizionare energetică din ultimele decenii. Într-un astfel de context, guvernele ar fi nevoite să introducă rapid măsuri restrictive asupra consumului, de la limitarea accesului la combustibil până la restricții de mobilitate, cu impact direct asupra vieții cotidiene și a economiei. Turbulențe pe piețele globale Închiderea Strâmtorii Ormuz a generat turbulențe majore pe piețele globale, alimentând creșteri accelerate ale prețurilor la energie și amplificând temerile privind eventuale disfuncționalități în aprovizionare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Escaladarea tensiunilor a fost declanșată de loviturile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de atacuri de represalii ale Teheranului asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului, care au dus la blocarea aproape totală a acestei rute strategice. Considerată unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, Strâmtoarea Ormuz asigură circulația a aproximativ un sfert până la o treime din transporturile globale de petrol și circa 20% din gazul natural lichefiat. În acest context, impactul asupra piețelor a fost imediat: potrivit estimărilor Uniunii Europene, prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 70%, iar cele ale petrolului cu 50%, ceea ce a generat costuri suplimentare de circa 13 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili. Ce va declanșa închiderea Strâmtorii Ormuz Închiderea Strâmtorii Ormuz nu este doar un titlu alarmist din presa internațională, ci un scenariu cu potențialul de a rescrie radical viața de zi cu zi. Prin acest punct strategic trece aproximativ un sfert din petrolul transportat la nivel global și o cincime din gazul natural lichefiat. Blocarea lui nu înseamnă doar scumpiri, ci începutul unei crize energetice de proporții istorice. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la energie cresc accelerat, iar piețele reacționează cu nervozitate. Însă adevărata schimbare nu se vede în grafice, ci în modul în care ar putea fi reorganizată viața cotidiană. Pentru că, în lipsa unei aprovizionări stabile, guvernele nu ar avea altă opțiune decât să introducă raționalizarea combustibilului. Benzina nu mai este un drept, ci o cotă Într-un astfel de scenariu, accesul la combustibil nu ar mai fi liber. Fiecare șofer ar primi o cantitate limitată de carburant, stabilită săptămânal — de exemplu, 10–15 litri. Distribuția ar putea fi digitalizată, prin coduri QR sau aplicații, sau clasică, prin cupoane. Această schimbare aparent tehnică ar avea un impact profund: deplasările nu ar mai fi spontane, ci calculate. Drumul până la muncă, vizitele sau chiar cumpărăturile ar deveni decizii strategice. Mașina personală ar înceta să mai fie un simbol al libertății și ar deveni un bun gestionat strict. Orașe reorganizate de criză Pe lângă limitarea cantității de combustibil, autoritățile ar introduce restricții de circulație. Sistemul numerelor pare-impare ar redeveni normă: într-o zi circulă mașinile cu număr par, în alta cele cu număr impar. Autostrăzile ar avea limite de viteză reduse, nu din grijă pentru siguranță, ci pentru economie. Fiecare kilometru parcurs ar conta. În paralel, transportul public ar deveni supraaglomerat. Trenurile și autobuzele ar transporta mai mulți oameni ca niciodată, iar bicicletele și carpooling-ul ar fi încurajate agresiv prin politici publice. Panica, primul efect al crizei Înainte de stabilizarea sistemului, primul reflex ar fi panica. Benzinăriile ar deveni puncte de tensiune: cozi lungi, rezervoare golite rapid, oameni care încearcă să își facă stocuri. Această reacție, deși previzibilă, ar agrava criza. De aceea, guvernele ar încerca să controleze nu doar distribuția combustibilului, ci și comportamentul populației. Transportul global încetinește Efectele nu s-ar opri la nivel individual. Transportul aerian ar fi printre primele afectate. Biletele s-ar scumpi dramatic, multe rute ar dispărea, iar unele companii aeriene nu ar supraviețui. Pe mare, navele de containere ar întârzia sau ar fi redirecționate, iar costurile transportului ar exploda. Modelul economic „just-in-time”, care ține magazinele aprovizionate constant, s-ar prăbuși. Asta ar însemna rafturi mai goale, livrări întârziate și o economie care începe să funcționeze cu sincope. Cine primește combustibilul? Într-un context de criză, prioritățile devin clare. Combustibilul ar fi direcționat în primul rând către serviciile esențiale: ambulanțe, pompieri, poliție. În schimb, deplasările neesențiale ar fi descurajate sau chiar limitate. Ideea de mobilitate liberă ar fi înlocuită de una de mobilitate justificată. Agricultura și industria, sub presiune Criza combustibilului nu afectează doar mobilitatea, ci și producția. Fermierii, dependenți de motorină și îngrășăminte, ar resimți imediat șocul. Costurile ar crește, producția ar scădea, iar prețurile alimentelor ar urma inevitabil același traseu. În industrie, sectoarele energofage, chimia, siderurgia, producția de aluminiu, ar reduce activitatea sau chiar ar închide temporar. Nu din lipsă de cerere, ci din imposibilitatea de a susține costurile energetice. O criză care schimbă mentalități Pentru Europa, acest scenariu ar veni într-un moment deja fragil, marcat de costuri ridicate și competitivitate în scădere. În ciuda rezervelor strategice și a măsurilor de urgență, realitatea ar fi greu de evitat: energia ar deveni un bun rar. Raționalizarea combustibilului nu ar fi doar o măsură economică, ci un experiment social. Ar forța o redefinire a priorităților, a mobilității și, poate, a ideii de confort. Într-o lume obișnuită cu abundența, criza ar readuce o lecție simplă: resursele nu sunt infinite, iar libertatea de a le consuma vine întotdeauna cu un preț.

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)
Internațional

Negocierile pentru un armistițiu între SUA, Israel și Iran, în impas (The Wall Street Journal)

Eforturile internaționale de mediere pentru obținerea unei încetări a focului între Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, se află în impas, potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal. Mai multe state, în special Pakistan, încearcă să faciliteze dialogul, însă fără rezultate concrete până în acest moment. Iranul refuză discuțiile directe cu SUA Potrivit publicației americane, Teheranul a transmis mediatorilor că nu este dispus să participe la întâlniri cu oficiali americani la Islamabad în perioada următoare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În plus, autoritățile iraniene consideră că solicitările formulate de Washington sunt inacceptabile, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere. Schimb de acuzații între Washington și Teheran Ministerul de Externe iranian a respins declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „false și nefondate”. Liderul american susținuse anterior că „noul preşedinte al regimului iranian, mult mai puţin radicalizat şi mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut SUA o încetare a focului” în urma unor negocieri. Condițiile impuse de SUA pentru un armistițiu Donald Trump a precizat că ar lua în considerare o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții stricte. Acesta a declarat că o eventuală acceptare a armistițiului ar putea avea loc doar după ce „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă şi fără obstacole”. „Până atunci, aruncăm Iranul în nefiinţă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră”, a ameninţat liderul american. Ultimatum amânat pentru reluarea negocierilor Președintele SUA a anunțat că a amânat până pe 6 aprilie termenul limită acordat Iranului pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Decizia a fost justificată prin dorința de a permite continuarea negocierilor, despre care Trump a afirmat că ar fi deja în desfășurare. Totuși, Iranul a negat existența unor negocieri directe, precizând că schimburile cu Washingtonul au loc doar prin intermediari. Declarații privind evoluția conflictului Anterior, liderul american a sugerat că SUA s-ar putea „retrage” din Iran în „două sau trei săptămâni”, susținând că obiectivele militare stabilite au fost atinse. Printre acestea se numără împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare. Planul de pace propus de Washington Pakistanul a confirmat implicarea în eforturile de mediere, alături de alte state precum Turcia și Egipt. Totodată, oficialii au confirmat existența unei propuneri de plan de pace venite din partea SUA. Potrivit informațiilor publicate de The New York Times, planul prevede mai multe condiții pentru Iran. Printre acestea, predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, demontarea principalelor infrastructuri nucleare, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, renunțarea la sprijinirea grupărilor armate din regiune și limitarea programului de rachete. În schimb, Iranul ar putea beneficia de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Teheranul respinge propunerile SUA Ministerul iranian de Externe a catalogat propunerile Washingtonului drept „excesive și iraționale”. Oficialii iranieni au amintit, de asemenea, că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în perioade în care erau în curs negocieri, atât în iunie anul trecut, cât și în acest an.  

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate
Internațional

Iran anunță doborârea încă unui avion al SUA, experții contestă autenticitatea imaginilor publicate

Iranul a anunțat vineri noaptea că a doborât un al doilea avion militar american în apropierea strâmtorii Ormuz, într-un nou episod al escaladării tensiunilor din regiune. Potrivit agenției de presă iraniene Fars, sistemele de apărare antiaeriană ale Iranului ar fi țintit și lovit un avion A-10, cunoscut sub denumirea de „Warthog”. Informația nu a putut fi confirmată din surse independente. CBS: pilotul s-a catapultat și a fost recuperat Postul de televiziune american CBS a relatat că pilotul aeronavei s-a catapultat deasupra Golfului Persic și a fost recuperat în siguranță. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Aceste informații nu au fost confirmate oficial de autoritățile americane în momentul transmiterii știrii. Un alt avion american, anunțat doborât în aceeași zi Anterior, în cursul aceleiași zile, Iranul a anunțat doborârea unui avion de vânătoare american F-35. Potrivit unei declarații a Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Teheranului, aeronava ar fi fost doborâtă în spațiul aerian iranian de un sistem avansat de apărare antiaeriană. Experți: imaginile ar indica un alt tip de avion Cu toate acestea, experți militari au semnalat pe rețelele sociale că imaginile publicate de partea iraniană ar sugera, de fapt, epava unui avion de tip F-15, nu F-35. Aceste neconcordanțe ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor furnizate. Operațiuni de salvare în desfășurare În urma incidentului, unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost recuperat de forțele speciale americane. Căutările pentru cel de-al doilea membru al echipajului sunt în continuare în desfășurare.

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile
Internațional

Scumpirile la carburanți, sub lupa UE: Franța cere verificarea profiturilor rafinăriilor, pentru a preveni abuzurile

Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a anunțat că a solicitat Comisiei Europene să analizeze marjele de profit ale rafinăriilor din Europa, în contextul volatilității prețurilor la energie generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Demersul vine pe fondul temerilor privind eventuale abuzuri de preț în lanțul de aprovizionare cu carburanți. Scrisoare oficială către Comisia Europeană Într-un interviu acordat postului de televiziune France 5, oficialul francez a precizat că a transmis o solicitare formală către instituțiile europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Potrivit acestuia, scopul este de a verifica dacă există practici nejustificate în stabilirea prețurilor. Ministrul a amintit că autoritățile franceze au efectuat deja controale extinse asupra distribuitorilor de carburanți pentru a preveni creșterile nejustificate de prețuri. "Ceea ce mă interesează este ca astăzi să nu existe abuzuri, şi ne-am asigurat de acest lucru: numai 5% din staţii nu respectau normele, şi am desfăşurat sute de investigaţii". Aceste acțiuni au vizat menținerea unui echilibru între piață și protecția consumatorilor, într-un context de volatilitate accentuată. „Problema rafinăriilor este una europeană” Roland Lescure a subliniat că situația nu poate fi tratată exclusiv la nivel național, ci necesită o abordare coordonată la nivelul Uniunii Europene. "Subiectul rafinăriilor nu este o problemă naţională, ci una europeană". Rezervele strategice de petrol, utilizate „chirurgical” Ministrul a abordat și tema rezervelor strategice de petrol, eliberate în urma deciziei statelor membre ale International Energy Agency. Potrivit acestuia, utilizarea acestor rezerve este atent calibrată, "chirurgicală" și "metodică" având în vedere incertitudinile privind evoluția situației în lunile următoare. "Le vom elibera atunci când vor fi necesităţi punctuale", a afirmat oficialul, adăugând că Franța dispune de suficiente stocuri pentru a face față pe termen scurt. Potrivit acestuia, Franţa "este liniştită", având rezerve pentru trei luni.

Armă cu aer comprimat și muniție, descoperite într-un colet pe Aeroportul din Cluj: pachetul nu avea documente legale
Eveniment

Armă cu aer comprimat și muniție, descoperite într-un colet pe Aeroportul din Cluj: pachetul nu avea documente legale

Inspectorii vamali și polițiștii de frontieră au descoperit o armă cu aer comprimat și 200 de proiectile într-un colet verificat la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat transmis de Autoritatea Vamală Română. Controlul a avut loc în cadrul unor acțiuni de verificare desfășurate asupra bunurilor expediate prin servicii de curierat. Rolul echipelor canine în identificarea coletului Potrivit autorităților, descoperirea a fost posibilă cu sprijinul echipelor canine din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj, care au contribuit decisiv la identificarea coletului suspect. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Prezența acestora a facilitat selecția pentru control a expedierii în care au fost găsite bunurile interzise sau nedeclarate. Colet fără documente legale Autoritatea Vamală Română a precizat că pachetul provenea din spațiul intracomunitar, însă nu era însoțit de documentele necesare care să ateste legalitatea transportului și deținerii. "Coletul, provenit din spaţiul intracomunitar, nu era însoţit de documente din care să reiasă respectarea condiţiilor legale privind introducerea în ţară, procurarea şi deţinerea acestui tip de bunuri. Bunurile au fost indisponibilizate, în vederea continuării verificărilor de către instituţiile competente", se menţionează în comunicat. În urma controlului, arma și muniția aferentă au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor. Controale permanente pentru prevenirea transporturilor ilegale Reprezentanții instituției subliniază că astfel de acțiuni fac parte dintr-un efort constant de combatere a introducerii ilegale de bunuri în România. "Autoritatea Vamală Română, în cooperare cu celelalte instituţii abilitate, desfăşoară permanent acţiuni de control pentru prevenirea şi combaterea introducerii ilegale de bunuri în ţară, în vederea asigurării respectării legislaţiei în vigoare." Autoritățile continuă verificările pentru a stabili toate circumstanțele cazului.

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto
Internațional

Germania vrea schimbarea regulilor în UE: decizii fără unanimitate și fără drept de veto

Uniunea Europeană ar trebui să renunțe la principiul unanimității care guvernează în prezent majoritatea deciziilor importante, a declarat sâmbătă ministrul german de externe, Johann Wadephul. Declarația vine în contextul unor blocaje repetate în procesul decizional, în special în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Disputa cu Ungaria, exemplu al limitelor actualului sistem Oficialul german a făcut referire directă la tensiunile cu Ungaria, care se opune unui credit major destinat Kievului, susținut de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Situația evidențiază dificultățile generate de regula unanimității, care permite unui singur stat să blocheze decizii importante la nivel european. Wadephul: „Ar trebui să abolim principiul unanimității” Ministrul german a pledat pentru o schimbare structurală a mecanismului decizional, astfel încât Uniunea Europeană să poată acționa mai eficient pe scena internațională. ''Ar trebui să abolim principiul unanimităţii în politica externă şi de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acţiona internaţional'', a afirmat demnitarul german. Actuala legislatură europeană se încheie odată cu alegerile pentru Parlamentul European din vara anului 2029. Susținerea votului cu majoritate calificată Johann Wadephul a subliniat că sprijină introducerea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE. ''Întreaga experienţă pe care am obţinut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina şi sancţiunile contra Rusiei indică acest lucru'', a adăugat el. Acest tip de vot presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre (minimum 15 din cele 27) votează în favoarea unei decizii statele respective reprezintă cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene Ce înseamnă, în prezent, votul în unanimitate În prezent, Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte în unanimitate deciziile în domenii considerate sensibile de către statele membre. În aceste cazuri, fiecare stat are drept de veto, ceea ce înseamnă că poate bloca adoptarea unei decizii. Totuși, abținerea nu împiedică aprobarea acesteia. Domeniile în care se aplică regula unanimității Principiul unanimității este utilizat în mai multe domenii-cheie, printre care: politica externă și de securitate comună extinderea Uniunii Europene acordarea de noi drepturi cetățenilor UE bugetul și resursele financiare ale Uniunii armonizarea impozitării indirecte anumite măsuri din justiție, afaceri interne și protecție socială Propunerea Germaniei deschide o dezbatere majoră privind viitorul mecanismelor decizionale din Uniunea Europeană și capacitatea acesteia de a reacționa rapid în context geopolitic tensionat.

Mircea Lucescu, în recuperare după infarct: anunțul medicilor de la Spitalul Universitar
Eveniment

Mircea Lucescu, în recuperare după infarct: anunțul medicilor de la Spitalul Universitar

Reprezentanții Spitalul Universitar de Urgență București au anunțat că starea de sănătate a antrenorului Mircea Lucescu evoluează favorabil, în acord cu patologia diagnosticată, după infarctul miocardic acut suferit vineri. Evoluție firească, cu dinamică pozitivă Potrivit unității medicale, evoluția pacientului este una așteptată și monitorizată atent de echipa de specialiști. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan ''Având în vedere interesul firesc manifestat în spaţiul public, facem precizarea că evoluţia pacientului este firească patologiei existente, cu o dinamică pozitivă. SUUB va comunica oficial orice element de interes public, dacă va fi necesar, făcând apel la respectarea demnităţii şi intimităţii individuale a fiecărui pacient'', informează spitalul. Internare de urgență după un episod medical grav Mircea Lucescu a fost internat de urgență la finalul săptămânii trecute, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice a echipei naționale. Medicii au confirmat că antrenorul a suferit un infarct miocardic acut, episod care a survenit într-un context de stres intens, după ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, în urma înfrângerii suferite în fața Turciei.

Breșă de securitate la Londra: geantă cu arme, uitată de polițiști lângă locuința primarului Sadiq Khan
Internațional

Breșă de securitate la Londra: geantă cu arme, uitată de polițiști lângă locuința primarului Sadiq Khan

Un caz alarmant a avut loc în apropierea locuinței primarului Londrei, Sadiq Khan, unde o geantă cu arme a fost găsită pe trotuar, fiind aparent uitată de polițiștii responsabili de securitatea acestuia. Descoperirea accidentală: arme de foc și echipamente periculoase Geanta a fost descoperită de o trecătoare, într-o zonă din sudul Londrei, după cum a confirmat partenerul acesteia, Jordan Griffiths. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan În interior se aflau o carabină semiautomată MP5 produsă de Heckler & Koch, un pistol Glock, un pistol cu electroșocuri și muniție, potrivit relatărilor din presă. ''Nu am putut să cred ce vedeam şi am făcut câteva poze ca dovadă despre ceea ce am găsit. Am apelat poliţia şi i-am spus ce am găsit şi în câteva minute poliţiştii au venit şi au colectat armele. Când au ajuns erau cu adevărat şocaţi. Mi s-a spus că geanta fusese lăsată acolo de unul dintre ofiţerii ce asigură paza lui Sadiq Khan, ceea ce are sens întrucât acesta locuieşte acolo'', a declarat Jordan Griffiths. Anchetă internă la Poliția Metropolitană din Londra Cazul este investigat de Metropolitan Police Service, prin Directoratul pentru standarde profesionale, iar cinci ofițeri au fost deja retrași temporar din misiunile operative. Un purtător de cuvânt al primarului Sadiq Khan a catalogat situația drept extrem de serioasă și a cerut măsuri urgente pentru a preveni repetarea unui astfel de incident. ''Este un incident foarte grav, caz care a fost preluat de Directoratul pentru standarde profesionale al poliţiei metropolitane. Met trebuie să ia acum toate măsurile pentru a se asigura că un asemenea incident nu se mai întâmplă niciodată'', a subliniat acesta.

A sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a umilit: pedeapsă cu suspendare pentru agresor
Eveniment

A sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a umilit: pedeapsă cu suspendare pentru agresor

Un tânăr de 19 ani, Andrei Poșchin, a fost condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a supus unor acte de umilire, inclusiv urinând deasupra lor, într-un incident care a șocat comunitatea din Miroslava. Sechestru de copii, închisoare cu suspendare În fața instanței, acesta a susținut că reacția sa a fost provocată de injuriile venite din partea unuia dintre copii și a încercat să minimizeze gravitatea faptelor, însă declarațiile martorilor au contrazis versiunea sa. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Judecătorii au stabilit că faptele au fost motivate de dorința de a-și impune autoritatea și de a obține respect în comunitate, condamnându-l la o pedeapsă de 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de 4 ani. În plus, instanța a dispus plata unor daune morale de câte 100.000 de lei pentru fiecare victimă, iar sentința a rămas definitivă după respingerea apelului de către Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR: acuzații de prejudiciu și declarații controversate
Eveniment

Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR: acuzații de prejudiciu și declarații controversate

Ieșeanul Cătălin Urtoi a fost revocat din Consiliul de Administrație al Compania Națională de Investiții Rutiere, în urma unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor, care a invocat încălcări ale atribuțiilor de conducere. Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR Autoritățile au motivat măsura prin existența unor „declarații beligerante, incompatibile cu funcția” și prin imputarea unor cheltuieli considerate prejudicii aduse companiei. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Decizia încetării mandatului, aplicată și în cazul lui Marius Bota, a fost fundamentată pe prevederile Legii societăților, în baza unui raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, care a constatat existența unor prejudicii și a solicitat recuperarea acestora. Suma imputată lui Urtoi, de 6.463,37 lei, vizează cheltuieli precum închirierea unor locuri de parcare, deplasări interne și un zbor către Iași, însă plata a fost efectuată după termenul-limită, motiv pentru care AGA a decis sancționarea și solicitarea de penalități. Continuarea, în Ziarul de Iași

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24
Eveniment

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24

Constructorul spaniol FCC Construcción, cunoscut pentru implicarea în proiecte majore precum stadionul Santiago Bernabéu, a fost desemnat câștigător pentru tronsonul Lețcani – DN24 din Autostrada A8. FCC Construcción, contract A8 Lețcani–DN24 Contractul, în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, urmează să fie validat după expirarea perioadei legale de contestații. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Proiectul vizează construcția a 17,7 kilometri de autostradă, incluzând 18 poduri, 6 tuneluri – cele mai late din România – și două noduri rutiere. Dacă nu vor fi depuse contestații, lucrările ar putea începe în perioada următoare, marcând un pas important pentru infrastructura din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Ce spune ministrul Nazare
Economie

România, la un pas de retrogradare: S&P confirmă ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă. Ce spune ministrul Nazare

S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, menținând însă o perspectivă „negativă”. Decizia reflectă echilibrul fragil dintre măsurile de consolidare fiscală și riscurile economice și geopolitice care apasă asupra economiei. Consolidarea fiscală continuă, în ciuda tensiunilor politice Potrivit agenției de evaluare, Guvernul României este așteptat să continue implementarea reformelor fiscale, chiar dacă există divergențe în interiorul coaliției de guvernare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan "Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt a României, la "BBB minus/A-3", perspectiva asociată fiind una "negativă", informează un comunicat de presă al S&P." Chiar dacă ritmul de creștere economică încetinește, iar efectele conflictelor din Orientul Mijlociu se resimt în creșterea prețurilor la combustibili, estimările indică o reducere treptată a deficitului bugetar, de la 9,4% din PIB în 2024 la 5,5% în 2027. Măsuri dure deja aplicate: TVA majorat și înghețarea veniturilor Analiștii subliniază că o parte dintre cele mai dificile decizii fiscale au fost deja implementate, chiar dacă nu există consens total în coaliție. "Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (...) Preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat", se arată în comunicatul S&P. Aceste măsuri vin însă cu un cost economic semnificativ, reducând puterea de cumpărare și afectând consumul intern. Creștere economică modestă și presiuni din exterior Perspectivele economice pe termen scurt rămân prudente. S&P estimează o creștere de doar 0,25% în acest an, influențată de efectele negative acumulate din 2025 și de impactul politicilor fiscale restrictive. "Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU", precizează analiştii. Relansarea economică depinde astfel de investiții publice, absorbția fondurilor europene și stabilizarea mediului extern. Deficitul bugetar, în scădere treptată Estimările indică o reducere progresivă a deficitului bugetar, de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,5% în 2027. Bugetul pentru 2026 este văzut ca un angajament ferm pentru continuarea consolidării fiscale. "Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii", avertizează analiştii S&P. De ce rămâne perspectiva negativă Agenția explică menținerea perspectivei negative prin riscurile ridicate legate de implementarea reformelor și de contextul extern volatil. "Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite", subliniază analiştii agenţiei de evaluare. Riscul de retrogradare și condițiile pentru stabilizare S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă reformele fiscale nu vor produce rezultatele așteptate sau dacă economia va continua să încetinească. În același timp, există și un scenariu pozitiv: perspectiva ar putea fi îmbunătățită la „stabilă” dacă deficitele fiscale și externe se reduc semnificativ, iar creșterea economică își revine. Această evaluare plasează România într-un moment critic, în care echilibrul dintre disciplină fiscală și susținerea economiei va decide direcția următorilor ani. Reacția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un mesaj de încredere după decizia S&P Global Ratings de a reconfirma ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, chiar dacă perspectiva rămâne negativă. Oficialul consideră că această evaluare reflectă credibilitatea României în fața instituțiilor financiare internaționale și confirmă direcția actuală a politicilor economice. "Reconfirmarea ratingului suveran al României evidenţiază încrederea agenţiilor internaţionale în capacitatea autorităţilor de a continua consolidarea fiscală şi de a menţine stabilitatea macroeconomică." Prioritățile Guvernului: deficit mai mic, reforme și investiții În continuare, ministrul Finanțelor a subliniat principalele obiective ale Guvernului în perioada următoare, insistând asupra reducerii deficitului bugetar și a accelerării reformelor. "Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale şi valorificarea investiţiilor finanţate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor şi a susţine creşterea economică pe termen mediu", a precizat Alexandru Nazare, într-un comunicat.

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA
Internațional

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că se conturează o schimbare de paradigmă în cadrul NATO, în sensul unei implicări mai puternice a Europei. Declarațiile au fost făcute în urma unei convorbiri telefonice desfășurate miercuri, în care cei doi lideri au discutat teme majore de securitate internațională. „O Alianță Nord-Atlantică mai europeană” Președintele finlandez a subliniat că Europa începe să își asume un rol mai activ în cadrul alianței. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Se conturează o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, iar Europa îşi asumă responsabilitatea'', a declatat acesta. Discuții despre NATO, Ucraina și Iran Potrivit lui Alexander Stubb, dialogul cu liderul american a fost unul pragmatic, axat pe principalele dosare internaționale. "A fost o discuţie constructivă şi schimb de idei despre NATO, Ucraina şi Iran.  Există probleme ce trebuie soluţionate, pragmatic", a afirmat Stubb. Tema, pe agenda summitului NATO de la Ankara Conceptul unei alianțe mai europene va fi discutat în cadrul summitului NATO programat la Ankara, în perioada 7-8 iulie, potrivit biroului președintelui finlandez. Contextul discuției este unul sensibil, după ce Donald Trump a declarat că ia în calcul o eventuală retragere a Statele Unite din NATO. Liderul american urmează să facă un anunț oficial într-un discurs adresat națiunii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra echilibrului de securitate global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră