joi 21 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Internațional

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane (sursa: Facebook/Wizz Air)
Eveniment

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane. Wizz Air intenționează să atragă clienții, cu un abonament anual de 599 de euro. Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane Compania aeriană a fost votată „cea mai proastă companie aeriană” de către asociația britanică de consumatori Which?. Din 25 septembrie, Wizz Air va introduce un abonament anual, „All you can fly”, care va costa 599 de euro. Potrivit purtătorului de cuvânt al Wizz Air, Silvia Mosquera abonamentul „va oferi clienților sute de opțiuni de călătorie spontană la un preț fix, permițându-le să călătorească oricând doresc, fără să plătească în plus”. Capcane După achitarea tarifului anual, clientul va trebui plătită o taxă de 9,99 euro pentru fiecare zbor. În plus, zborul menționat trebuie să aibă întotdeauna locuri libere cu maximum trei zile înainte de decolare. Acest lucru reduce probabilitățile de călătorie și se limitează la biletele nevândute. În plus, în bilet este inclus un singur bagaj de mână cu dimensiunile 40 x 30 x 20 cm. Doar 140 de destinații sunt acoperite de oferta companiei, care acoperă 53 de țări, în principal din Europa.

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata sa îşi consolidează poziţiile în regiunea rusă Kursk. Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk "Generalul Oleksandr Sirski a raportat că forţele noastre şi-au consolidat poziţiile în regiunea Kursk şi că teritoriul a fost stabilizat", a declarat Volodimir Zelenski, după o întâlnire cu comandantul-şef al armatei ucrainene. Cu o zi înainte, militarul îl asigurase pe şeful său că trupele sale au avansat "unul până la trei kilometri" şi au luat prizonieri soldaţi ruşi. Declarațiile Kremlinului Armata rusă, care a desfăşurat întăriri materiale şi umane, a susţinut că a respins asalturile ucrainene în apropierea a trei localităţi din regiunea sa Kursk, provocând pierderi grele adversarului său. În urmă cu câteva zile, preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat oamenilor săi să "expulzeze" forţele Kievului de pe teritoriul rus. Potrivit autorităţilor ruse, cel puţin 12 civili au fost ucişi şi mai mult de o sută au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene. Satele de frontieră, părăsite Confruntaţi cu avansul fără precedent al forţelor ucrainene pe teritoriul rus, zeci de mii de civili au părăsit deja satele de frontieră din regiunea Kursk, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul serviciilor locale. În regiunea vecină Belgorod, autorităţile ruse s-au arătat alarmate în ultimele zile, anunţând vineri seara că blochează accesul şi evacuarea a cinci oraşe de frontieră începând de luni, în timp ce închid "temporar" accesul către un al şaselea. De partea ucraineană, fluxul de evacuaţi continuă, de asemenea, spre oraşul Sumî, la aproximativ 40 km de frontiera comună. Oraşul a fost ţinta unui atac rusesc sâmbătă dimineaţa, soldat cu rănirea a două persoane, potrivit Ministerului de Interne. În acelaşi timp, luptele grele continuă mai la sud, în estul Ucrainei, epicentrul conflictului, unde armata rusă câştigă teren de luni de zile. În ultimele zile, Moscova a revendicat capturarea mai multor sate în drumul spre oraşul Pokrovsk, un important nod logistic pe drumul către bastioanele Ceassiv Iar şi Kostiantinivka.

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor (sursa: Facebook/Camelia Potec)
Eveniment

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor. Birocraţia este cea mai mare problemă în dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile acvatice, după cum a afirmat președinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (FRNPM), Camelia Potec. Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor Camelia Potec îşi doreşte ca toţi copiii să înveţe să înoate gratuit, nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum, în România. Preşedinta FRPNM a declarat că în România există acum doar două bazine pentru sărituri, la Bacău şi Bucureşti, lipsa infrastructurii descurajându-i pe copii să practice acest sport. "Dacă vorbim de înot, aici putem spune că lucrurile s-au îmbunătăţit nu atât de mult pe cât s-au îmbunătăţit în alte state sau nu atât de repede, pentru că cea mai mare problemă a noastră este birocraţia. Există circa 300 de cereri la Compania Naţională de Investiţii, există 60 de proiecte de bazine în derulare, dar din păcate timpul pentru licitaţii, pentru lucrări de realizare este foarte lung din cauza birocraţiei. Pentru bazinul de la Otopeni, deschis în anul 2022 cu Campionatul european de juniori, am aşteptat 15 ani, pentru bazinul de la Brăila aşteptăm de opt ani finalizarea lucrărilor. Înţeleg şi statul român, că nu vin firmele, că sunt proceduri, că se judecă cu fostele firme", a menţionat Camelia Potec. Infrastructura, împiedicată de birocrație Preşedinta FRPNM a subliniat necesitatea urgentării procedurilor birocratice care împiedică dezvoltarea infrastructurii sportive şi promovarea sportului. "Din punct de vedere legal, toată lumea are tot felul de piedici, dar pentru a avea o generaţie de tineri sănătoşi, pentru a avea o generaţie de copii care să ne reprezinte cu cinste la cel mai înalt nivel, e clar că este nevoie de o infrastructură mai bună, care să se construiască mai repede, în doi, trei ani, aşa cum se întâmplă în afară. Cu siguranţă că toţi copiii ar trebui să înveţe măcar să înoate gratuit şi nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum", a mai spus Camelia Potec. Ea a precizat că anul viitor România va găzdui o competiţie internaţională de înot şi şi-a exprimat speranţa ca începând de anul viitor în bazele din ţară să se dezvolte şi înotul artistic, iar în 2032 România să aibă reprezentanţi la Jocurile Olimpice şi la disciplinele de sărituri în apă şi pentatlon modern.

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk. Armata ucraineană a publicat vineri două înregistrări video (aici și aici) despre care afirmă că prezintă imagini reale de pe teren din primele ore ale ofensivei sale surpriză lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk. Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk Una dintre înregistrări, montată cinematografic sub forma unui film de acţiune pe fond muzical, caută să evidenţieze că ziua de 6 august va rămâne în memoria Ucrainei ca o zi istorică în războiul cu Rusia. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa După luni la rând în care a pierdut teren în faţa trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, armata ucraineană a pornit în acea zi în mod neaşteptat o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea Kursk, luând pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde aceasta avea unităţi alcătuite în special din tineri recruţi fără experienţă de luptă şi dintre care unii au fost luaţi rapid prizonieri de trupele ucrainene bine antrenate şi aparent pregătite minuţios pentru această operaţiune. Armata ucraineană a înaintat astfel relativ uşor până la 30-35 de kilometri în interiorul teritoriului rus, în paralel extinzându-şi zona în care operează de-a lungul frontierei. Trimiterea de întăriri ale armatei ruse a încetinit între timp înaintarea ucraineană, fără să o oprească însă complet, potrivit bloggerilor militari ruşi trupele ucrainene continuând să câştige teren în anumite zone, dar intensitatea ofensivei a scăzut pe fondul luptelor aflate în desfăşurare. Imaginile de la începutul acestei operaţiuni difuzate vineri de armata ucraineană arată militari ai acesteia acţionând în operaţiuni de deminare, de distrugere a liniilor defensive ruseşti şi a posturilor de frontieră, atacuri cu artilerie şi blindate, precum şi capturarea unor soldaţi ruşi. "Pregătirea atentă, planificarea, spiritul de luptă şi secretul informaţional au fost decisive în faza iniţială a operaţiunii", când soldaţii şi grănicerii ruşi au fost luaţi complet prin surprindere, se arată în textul ce însoţeşte imaginile. Post de frontieră rus, distrus O altă înregistrare arată distrugerea unui post de frontieră rusesc şi capturarea a 50 de soldaţi ruşi, care s-au predat înaintea asaltului asupra oraşului Sudja, situat la circa 10 kilometri de graniţă, singura aşezare urbană din Kursk aflată în prezent sub controlul trupelor ucrainene. Potrivit leadership-ului militar de la Kiev, trupele ucrainene continuă să avanseze şi au ocupat până în prezent peste 80 de localităţi şi o suprafaţă de peste 1.500 de kilometri pătraţi de teritoriu rus, un bilanţ exagerat în opinia comentatorilor militari independenţi, care estimează că cifrele reale ar fi undeva aproximativ la jumătate. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, iar nu toate zonele din Kursk unde acţionează trupele ucrainene sunt efectiv sub controlul acestora. Situația, neclară Situaţia pe teren rămâne în mare parte neclară, la fel cum sunt şi obiectivele urmărite de Kiev prin această operaţiune îndrăzneaţă, mai multe teorii în acest sens fiind avansate, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, care este pus într-o situaţie stânjenitoare în timp ce Rusia îşi vede invadat un teritoriu pentru prima dată după al Doilea Război Mondial şi s-a arătat cel puţin până în prezent incapabilă să respingă această ofensivă. Astfel, în timp ce Putin a estimat într-o declaraţie că ofensiva ucraineană urmăreşte destabilizarea Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sud-estul Ucrainei unde armata rusă înaintează şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina doreşte să provoace Rusiei înfrângeri tactice semnificative şi să o determine să accepte negocieri de pace "corecte", după ce Moscova a cerut Kievului ca la eventuale astfel de negocieri să accepte "realitatea de pe teren", adică ocuparea de către Rusia a circa 18% din teritoriul Ucrainei. Unii comentatori salută ofensiva ucraineană din Kursk ca pe o acţiune ce ar putea schimba decisiv cursul războiului, în schimb alţii o consideră ca fiind o acţiune riscantă în care Kievul poate pierde resurse preţioase de oameni şi echipamente, în timp ce armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Moscova s-a arătat deocamdată reticentă să mute masiv trupe pentru a apăra provincia Kursk, trimiţând în aceasta din urmă ca întăriri mai multe unităţi de rezervă sau formate din tineri recruţi, ceea ce ar putea explica şi performanţa redusă în respingerea ofensivei ucrainene acolo.

Antimoniul, interzis la export de China (sursa: CNN)
Internațional

Antimoniul, interzis la export de China

Antimoniul, interzis la export de China. China a restricţionat exportul de antimoniu, o materie primă critică cu o utilizare importantă în economia mondială. Antimoniul, interzis la export de China Ministerul Comerţului de la Beijing a informat că restricţiile la export asupra metalului rar se vor aplica din 15 noiembrie, din motive de securitate naţională. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Măsura nu vizează o anumită regiune sau ţară, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului. China este un producător de vârf de antimoniu, folosit ca substanţă ignifugă sau în producţia de baterii, inclusiv pentru vehicule şi panouri solare. De asemenea, poate fi utilizat ca aliaj în construirea de arme nucleare şi echipamente militare, cum ar fi ochelarii de protecţie pe timp de noapte. Antimoniul, critic și pentru SUA China nu este prima ţară care a inclus antimoniul în categoria mineralelor critice. Statele Unite văd această materie primă ca importantă pentru securitatea naţională şi economică. Ministerul Comerțului a precizat că Beijingul vrea să asigure pacea globală şi stabilitatea regională. Prin urmare, restricţionează exportul de antimoniu, care ar putea fi folosit la mărfuri care afectează suveranitatea, securitatea sau dezvoltarea Chinei.

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale (sursa: Israel Defense Forces)
Internațional

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale. "Am dori să-i descurajăm pe iranieni (...) să meargă pe această cale, întrucât consecinţele ar fi cataclismice, în special pentru Iran", a indicat acest oficial, avertizând Teheranul împotriva oricărui atac care ar putea "face să eşueze" discuţiile delicate privind un armistiţiu în Fâşia Gaza. Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale Tot vineri, ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat că se aşteaptă ca aliaţii Israelului să se alăture ţării sale pentru a "ataca Iranul", dacă acesta din urmă recurge la un atac asupra Israelului. Declaraţia a fost făcută în timpul unei întrevederi cu omologii săi francez şi britanic, cărora le-a cerut explicit sprijinul în acest sens, alături de un sprijin similar din partea SUA. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Miniştrii de Externe francez şi britanic efectuează o vizită comună în Israel şi teritoriile palestiniene pentru a aborda modalităţi de evitare a escaladării conflictelor regionale, în contextul războiului din Fâşia Gaza între Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas şi tensiunilor dintre Israel şi Iran după ce liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr, într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut, atac de data aceasta recunoscut de Israel. Negocieri dificile pentru Gaza Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate, iar Israelul stă de atunci într-o aşteptare tensionată a unei riposte iraniene, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice dacă va fi atacat. Pe de altă parte, discuţiile privind o încetare a focului şi eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Cairo în jurul unei noi propuneri americane, potrivit unei declaraţii comune emise vineri de SUA, Qatar şi Egipt, principalii mediatori între Israel şi Hamas, deşi gruparea palestiniană a transmis că respinge iniţiativa Washingtonului

Geoană va candida independent la Cotroceni (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Geoană va candida independent la Cotroceni

Geoană va candida independent la Cotroceni. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, vineri, la Râmnicu Vâlcea, că dacă se va decide să candideze la preşedinţia României o va face doar ca independent, deşi nu refuză nici susţinerea unor formaţiuni politice. Geoană va candida independent la Cotroceni "Eu nu evit susţinere din partea unor partide. Nu asta este ideea, dar în esenţă sunt absolut hotărât dacă voi candida, să candidez ca independent, pentru că eu cred că un preşedinte al naţiunii române trebuie să îi reprezinte pe toţi românii şi pe toate româncele. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Nu ai culoare de partid, iar ficţiunea asta din Constituţia României că un preşedinte aparţinând unui partid, propulsat de un partid, ajunge la Cotroceni şi peste noapte se transformă în cineva independent şi deasupra intereselor de partid este efectiv o ficţiune şi de multe ori chiar o minciună. Şi se pare că nici nu a funcţionat... De aceea cred că este nevoie de cineva care să lucreze cu partidele, dar care să reprezinte interesele tuturor. Pentru mine nu există români pesedişti, români liberali, români userişti, udemerişti sau AUR sau orice altceva. Cu toţii suntem români şi românce. Cu toţii avem nevoile de a merge mai departe, cu toţii avem nevoie ca România să fie respectată, cu toţii avem nevoie să fim reprezentaţi mai bine şi în plan extern. De aceea, cred că este nevoie de cineva care să fie un preşedinte ca la carte, care să respecte Constituţia şi să-i reprezinte pe toţi românii. Şi acest lucru cred că este o necesitate politică şi istorică pentru România", a spus Geoană în cadrul unei conferinţe de presă. „Puțină răbdare” Mircea Geoană a precizat că se va hotărî cu privire la candidatura sa la funcţia de preşedinte al României abia la finalul mandatului său la NATO. "Puţină răbdare. Mandatul meu la vârful NATO se apropie de sfârşit. Se împlinesc cinci ani de când fac această muncă. A fost o perioadă foarte, foarte plină, foarte complicată, cu război în Ucraina, cu retrageri din Afganistan, cu pandemie, cu multe, multe probleme şi mă pregătesc să plec cu fruntea sus dintr-o funcţie importantă. Sper că şi românii şi româncele au fost mândri de faptul că unul de-al nostru a ajuns la un nivel atât de înalt şi mă pregătesc pentru următorul capitol din viaţa mea. Dar, aşa cum am spus-o şi alte dăţi, până în ultima zi de mandat îmi fac datoria acolo, iar a doua zi după ce termin mandatul la NATO am să mă întorc acasă şi am să comunic decizia şi intenţia cu privire la capitolul următor al vieţii mele", a adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Încăierare de proporții în Parlamentul turc (sursa: lbc.co.uk)
Eveniment

Încăierare de proporții în Parlamentul turc

Încăierare de proporții în Parlamentul turc. Cel puţin doi deputaţi au fost răniţi într-o încăierare violentă care a izbucnit vineri în parlamentul turc în timpul unei sesiuni la care era dezbătută situaţia unui deputat de opoziţie aflat în închisoare. Încăierare de proporții în Parlamentul turc Violenţele au izbucnit când un deputat al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP - formaţiunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan), Alpay Ozalan, l-a lovit cu pumnul pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik, în timp ce acesta din urmă critica guvernul în declaraţia sa despre deputatul reţinut, Can Atalay. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Au intervenit apoi şi alţi deputaţi, astfel că dezbaterea a degenerat într-o încăierare în care zeci de parlamentari s-au bătut timp de aproape o jumătate de oră. Cel puţin doi deputaţi din opoziţie, unul din partidul social-democrat CHP şi celălalt din formaţiunea pro-kurdă DEM, au fost răniţi uşor după ce au primit lovituri în ochi. Alţi parlamentari ai AKP l-au lovit pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik când acesta a căzut la pământ. Urme de sânge au rămas pe podea după această încăierare. "Mi-e ruşine că am fost martor la această situaţie. Invit preşedintele parlamentului să convoace imediat liderii de grup ai tuturor partidelor politice la o întâlnire", a declarat liderul CHP, principalul partid de opoziţie, Ozgur Ozel. "Deputaţii AKP, care nu recunosc legea şi nu aplică deciziile Curţii Constituţionale, transformă parlamentul într-o arenă a violenţei, necunoscând din nou limite în vandalismul lor. Condamnăm ferm această agresiune', a reacţionat şi partidul pro-kurd DEM. Sesiunea parlamentară, în cadrul căreia urma să fie examinată decizia Curţii Constituţionale ce restabileşte mandatul parlamentar al deputatului Can Atalay, a fost suspendată. Atalay, condamnat la închisoare Can Atalay fost condamnat în anul 2022 la 18 ani de închisoare pentru colaborare cu filantropul Osman Kavala - condamnat la închisoare pe viaţă - în tentativa din anul 2013 de răsturnare a guvernului printr-un val de manifestaţii fără precedent. Aflat în închisoare, el a fost ales deputat în mai 2023 pe listele formaţiunii de stânga Partidului Muncitorilor din Turcia (TIP), dar în ianuarie a fost deposedat de mandatul său parlamentar şi se află de atunci în centrul unei bătălii juridice care opune cele mai înalte instanţe ale ţării.

Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video (sursa: YouTube/AzPost)
Internațional

Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video

Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video. Ministerul rus de Externe a convocat-o vineri pe ambasadoarea Italiei la Moscova pentru a-i transmite un protest oficial faţă de prezenţa unei echipe a postului italian RAI într-o zonă din regiunea rusă Kursk ocupată de armata ucraineană în ofensiva surpriză lansată pe 6 august. Atacurile ucrainene în Kursk, documentate video "Ambasadoarea a primit un protest puternic faţă de acţiunile unei echipe de filmare a radio-televiziunii publice RAI, care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni împotriva regiunii Kursk", a indicat diplomaţia rusă într-un comunicat de presă. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Doi jurnalişti italieni ai postului RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, au realizat un reportaj, difuzat săptămâna aceasta, cu armata ucraineană în oraşul rusesc Sudja, situat la aproximativ zece kilometri de graniţa cu Ucraina şi pe care Kievul susţine că l-a cucerit în totalitate. Potrivit diplomaţiei ruse, cei doi reporteri cad astfel sub incidenţa codului penal rus şi ar putea fi urmăriţi penal. În replică, ambasadoarea Italiei a apărat munca "independentă" a jurnaliştilor de pe teren, a transmis Ministerul de Externe de la Roma. "Ambasadoarea Cecilia Piccioni a explicat că RAI şi în special echipele editoriale îşi desfăşoară activităţile într-o manieră complet autonomă şi independentă", a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene.

Sportul, abandonat de stat și politicieni (sursa: Facebook/Sorana Cirstea)
Eveniment

Sportul, abandonat de stat și politicieni

Sportul, abandonat de stat și politicieni. Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea a declarat că nimeni nu mai are aşteptări de la politicieni sau de la statul român în ceea ce priveşte investiţiile în sportul din România, singura speranţă fiind legată de sponsorii privaţi. Sportul, abandonat de stat și politicieni "Eu cred că nimeni nu mai are aşteptări de la politicieni sau de la statul român. Cred că singura speranţă a sportului românesc este legată de sponsorii privaţi, aşa cum se întâmplă şi cu fundaţia Ion Ţiriac. Sunt oameni care vor să facă ceva pentru sportul românesc şi sper eu că vor fi mai mulţi care vor dori să se implice", a spus jucătoarea, prezentă, vineri, la festivitatea în cadrul căreia medaliaţii olimpici de la Paris au fost premiaţi cu maşini de omul de afaceri Ion Ţiriac. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Cîrstea, care a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte condiţiile umilitoare de antrenament din România şi după medaliile cucerite de David Popovici la Paris, a menţionat că nu înţelege această reticenţă a conducătorilor români de a investi în sport. "Sportul este cel mai bun PR care ar putea exista pentru o ţară şi nu înţeleg această reticenţă de a investi în sport. În viitor, după ce mă voi retrage, voi lupta pentru acest lucru, pentru a se investi mai mult în sport, voi încerca să fac tot ceea ce pot pentru acest lucru. Sper eu ca măcar oamenii de afaceri cu posibilităţi să încerce să ajute mai mult sportul", a precizat ea. Sportivii, monedă politică "Jucătorii de tenis sunt privilegiaţi, nu vreau să vorbesc despre acest sport pentru că, într-adevăr, părinţii se chinuie puţin la început, dar după aceea dacă ajungi în top începi să câştigi. Însă sunt atâtea sporturi unde munceşti zeci de ani, iar la final de carieră te alegi cu o medalie şi atât. Eu vorbesc doar în calitate de sportivă, dar sunt extrem de mulţi oameni deştepţi în această ţară care pot face anumite lucruri, trebuie doar să se organizeze şi să considere sportul o prioritate naţională", a adăugat Sorana Cîrstea. La 1 august, jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea posta un mesaj pe un site de socializare, după medaliile obţinute de tricolori la Jocurile Olimpice de la Paris, în care afirma că sportivii români sunt "folosiţi în scop de câştiguri politice" în condiţiile în care condiţiile de antrenament din ţară la orice disciplină sunt "deplorabile" şi "umilitoare". Postarea jucătoarei de tenis venea atunci la doar 12 ore după semnalul de alarmă tras de înotătorul David Popovici, dublu medaliat la Jocurile Olimpice de la Paris, referitor la condiţiile de antrenament ale sportivilor români. Acesta declara la Paris că ar vrea ca medaliile sale de aur şi bronz să aducă mai multe investiţii în săli de sport.

Închisoare pentru donație de 50 USD (sursa: news.sky.com)
Internațional

Închisoare pentru donație de 50 USD

Închisoare pentru donație de 50 USD. Un tribunal rus a condamnat joi o femeie cu dublă cetăţenie ruso-americană la 12 ani de închisoare pentru "trădare", pentru o donaţie către o organizaţie de ajutorare a Ucrainei, la două săptămâni după un amplu schimb de prizonieri între Moscova şi Occident. Închisoare pentru donație de 50 USD "Tribunalul a declarat-o pe Ksenia Karelina vinovată de înaltă trădare şi a condamnat-o la 12 ani de închisoare", a anunţat tribunalul regional din Sverdlovsk în Ural, unde această femeie de 32 de ani a fost judecată în spatele uşilor închise. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Karelina este originară din Ekaterinburg, regiunea Ural din Rusia, dar locuia în California, în SUA, unde emigrase în urmă cu peste zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde venise pentru a-şi vizita bunicii. Potrivit media ruse, Karelina efectuase chiar în primele zile ale conflictului un transfer de circa 50 de dolari către ONG-ul Razom, care furnizează ajutor material Ucrainei. Agenţiile de securitate ruse au descoperit donaţia către organizaţia ce susţine Ucraina pe telefonul său. Tribunalul a afirmat că aceste fonduri au fost "utilizate pentru achiziţia de echipament medical, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene". "În timpul procesului, acuzata şi-a recunoscut în totalitate vinovăţia", a afirmat tribunalul. Casa Albă reacționează Washingtonul, care acuză Moscova că vizează în mod intenţionat cetăţeni americani pentru a se servi de ei drept monedă de schimb, a denunţat imediat un verdict "de o cruzime plină de ranchiună". "Aceasta nu este nimic altceva decât cruzime plină de ranchiună. Vorbim de 50 de dolari daţi pentru persoane care suferă în Ucraina şi a califica aceasta drept este absolut ridicol", a reacţionat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby. O înregistrare video difuzată de tribunal o arată pe Ksenia Karelina în cuşca de sticlă rezervată acuzaţilor, îmbrăcată într-un pulover alb şi blugi, în timp ce ascultă pronunţarea verdictului. Avocatul său, Mihail Muşailov, a anunţat că clienta sa intenţionează să înainteze "parţial apel la verdict". Angajatorul Kseniei Karelina, un SPA din California, a afirmat pe Facebook că tânăra femeie a fost acuzată pe nedrept, iar partenerul său a îndemnat public la eliberarea ei.

Arestare după moartea lui Matthew Perry (sursa: vice.com)
Eveniment

Arestare după moartea lui Matthew Perry

Arestare după moartea lui Matthew Perry. Cel puțin o persoană a fost arestată în ancheta privind decesul prin supradoză al actorului Matthew Perry, la zece luni de la moartea acestuia, scrie The Guardian, citând NBC News. Arestare după moartea lui Matthew Perry NBC News a transmis că o persoană a fost arestată joi în sudul Californiei, în ancheta declanșată de departamentul de poliție din Los Angeles privind modul în care vedeta din Friends a obținut medicamente pe bază de rețetă. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI În 28 octombrie 2023, actorul care l-a interpretat pe Chandler Bing din Friends a fost găsit mort într-o cadă cu hidromasaj în locuinţa sa din Los Angeles. La momentul respectiv, autorităţile au declarat că nu existau indicii de crimă. „Pe 29 octombrie 2023, a fost efectuată o autopsie de către Departamentul de Medicină Legală din Los Angeles. La 15 decembrie 2023, rezultatele autopsiei au indicat că Matthew Perry a murit din cauza efectelor acute ale ketaminei”, spunea Poliția din Los Angeles. Potrivit raportului de autopsie, în afară de efectele ketaminelor, înecul, boala cardiacă şi efectele buprenorfinei au fost, de asemenea, factori care au contribuit la moartea actorului. Buprenorfina este un medicament eliberat pe bază de rețetă și este folosit pentru a trata tulburările legate de consumul de opioide. Terapia cu ketamină Raportul a dezvăluit, de asemenea, că Perry fusese supus unei terapii de infuzie cu ketamină, despre care se spune că ajută în cazul depresiei, anxietăţii, PTSD, problemelor cu drogurile şi cu alcoolul, durerii cronice şi altele. Cu toate acestea, autopsia a precizat că ketamina din organismul său nu ar fi provenit de la ultima şedinţă de tratament, care a avut loc cu aproximativ o săptămână şi jumătate înainte de moartea sa. Departamentul de poliție din Los Angeles și Drug Enforcement Administration spuneau în luna mai că este în curs o anchetă penală comună asupra modului în care Perry, în vârstă de 54 de ani, a obținut medicamentele pe bază de rețetă.

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria (sursa: Facebook/Rumen Radev)
Internațional

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria

Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria. Preşedintele bulgar Rumen Radev, apropiat al Moscovei, a semnat joi decretul ce permite unei legi controversate împotriva "propagandei" LGBT + să intre în vigoare, ignorând astfel o cerere de veto a Consiliului Europei. Lege putinistă anti-LGBTQ+ în Bulgaria "Şeful statului şi-a exprimat opinia cu privire la amendament, semnând un decret pentru a fi publicat" în Jurnalul Oficial, a anunţat preşedinţia bulgară într-un comunicat. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI Săptămâna trecută, Parlamentul bulgar a adoptat cu o largă majoritate o nouă legislaţie copiată după cele din Ungaria şi Rusia şi care interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "non-tradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică". Bulgarii protestează Noul amendament a provocat numeroase proteste: 70 de ONG-uri bulgare au cerut şefului statului să facă uz de dreptul său de veto pentru a împiedica punerea în aplicare a acestuia şi 6.000 de persoane au semnat o petiţie. Au fost organizate două manifestaţii ce au reunit fiecare circa 200 de persoane şi o nouă reuniune este prevăzută să aibă loc joi la Sofia împotriva acestui text, considerat de către opozanţii săi contrar legislaţiei Uniunii Europene (UE), din care Bulgaria face parte. UE, îngrijorată Comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului îşi exprimase "profunda îngrijorare" şi îl îndemnase pe Radev "să nu semneze" legea, cerându-le autorităţilor acestei ţări din Balcani "să combată discriminarea şi retorica ostilă la adresa persoanelor LGBT+, inclusiv odată cu apropierea alegerilor". El făcea aluzie la campania electorală în curs în Bulgaria, ţară ce traversează o gravă criză politică şi care, prea divizată pentru a găsi o majoritate care să formeze un guvern stabil, organizează în această toamnă al şaptelea rând de alegeri legislative din 2021 încoace.

Decizii de recalculare a pensiilor, greșite (sursa: Blocul Național Sindical)
Eveniment

Decizii de recalculare a pensiilor, greșite

Decizii de recalculare a pensiilor, greșite. Blocul Național Sindical atrage atenția că mii de decizii de recalculare a pensiilor riscă să fie emise greșit, iar activitatea caselor de pensii să fie blocată. Decizii de recalculare a pensiilor, greșite O problemă este legată de pensiile celor care au lucrat în condiții speciale și care și-au câștigat drepturile în instanță. Doar că, la recalculare nu s-a ținut cont de deciziile instanței. Citește și: Penibila ministră a Muncii a șters un doctorat, un masterat și o facultate din CV, dar e plină de diplome de la Poliție și SRI „Acum suntem în situația în care s-a făcut această etapă I de recalculare a tuturor pensiilor, dar pentru câteva zeci de mii de indivizi care, în conformitate cu aceste decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi trebuit să beneficieze de recalculare suplimentară a acestor drepturi, oamenii aceștia au fost excluși, pentru că softul nu a permis așa ceva”, a declarat Dumitru Costin, președinte BNS, la Europa FM. Cel mai probabil, drepturile acestor categorii de pensionari vor fi recalculate corect în etapa a doua, anul viitor, în februarie. „Discutăm de câteva zeci de mii de oameni care au lucrat în industria extractivă, în zona de producție de energie electrică pe termo și, nu în ultimul rând, cei care au lucrat în domeniul silviculturii. Probabil pentru ei se va face dreptate în etapa a doua, deci până în luna februarie. Noi consideram normal și firesc ca această curățenie să se producă în această etapă I când s-au recalculat toate pensiile din România. Le-am recalculat, dar pentru unii dintre cetățeni n-am ținut cont de faptul că din iunie aveau deja niște hotărâri ale Înaltei Curți”, a mai spus președintele BNS.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră