vineri 26 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7354 articole
Ramona Emilian

Politică

PSD propune modificări la bugetul pe 2026: venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei pentru măsuri sociale

Parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au depus luni mai multe amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Social-democrații propun identificarea unor venituri suplimentare în valoare de 2,3 miliarde de lei, care ar urma să fie direcționate către finanțarea unor măsuri sociale și către sprijinirea categoriilor vulnerabile. Potrivit PSD, Ministerul Finanțelor ar fi omis în mod nejustificat două surse importante de venituri la bugetul de stat. Două surse de venit suplimentar identificate de PSD Social-democrații susțin că există două surse principale din care statul ar putea obține venituri suplimentare, în valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Prima sursă este recuperarea unei părți din arieratele la buget provenite din contribuțiile de asigurări sociale neachitate de agenții economici. „Totalul contribuțiilor sociale restante ale agenților economici este de 3,7 miliarde de lei. Considerăm că o țintă de recuperare de cel puțin 1,3 miliarde de lei este absolut obligatorie, deoarece aceste restanțe reprezintă bani reținuți din salariile angajaților pentru contribuțiile CAS, dar care nu au fost virați către stat”, arată PSD. A doua sursă indicată este colectarea unei sume suplimentare de aproximativ 1 miliard de lei din TVA, în contextul creșterii prețului combustibililor. Social-democrații argumentează că majorarea prețurilor la carburanți ar putea genera automat venituri mai mari din TVA în sectorul combustibililor, unul dintre cele mai importante segmente ale economiei. Finanțarea „Pachetului de Solidaritate” și eliminarea unor contribuții Din cele 2,3 miliarde de lei identificate, PSD propune alocarea unei sume de aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. De asemenea, aproximativ 500 de milioane de lei ar urma să fie utilizați pentru compensarea pierderilor de venituri generate de eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de persoane. Restul fondurilor ar urma să rămână la dispoziția Ministerului Finanțelor pentru realocări interne în funcție de necesitățile bugetare. Eliminarea CASS pentru veterani, deținuți politici și persoane vulnerabile Printre amendamentele depuse de PSD se află și eliminarea CASS pentru veteranii și văduvele de război, o măsură pe care social-democrații o descriu drept „un act de recunoștință pentru sacrificiul adus patriei”. În cazul foștilor deținuți politici, eliminarea contribuției la sănătate este prezentată drept „o reparație morală pentru suferințele îndurate în timpul dictaturii comuniste”. PSD propune, de asemenea, scutirea de CASS pentru persoanele cu invaliditate, argumentând că acestea se confruntă zilnic cu dificultăți majore și limitări care le afectează viața de zi cu zi. Totodată, amendamentele vizează și sprijinirea personalului monahal, considerată de social-democrați o formă de respect față de o viață dedicată valorilor spirituale și morale. „Adoptarea acestor măsuri nu reprezintă doar o ajustare fiscală, ci un gest de dreptate socială și solidaritate. Atunci când impactul bugetar este redus, dar beneficiul moral și social este semnificativ, astfel de decizii devin nu doar oportune, ci și necesare”, susține PSD. Propunere de scutire de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului Un alt amendament depus de social-democrați vizează eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Potrivit PSD, această măsură nu trebuie privită ca un privilegiu, ci ca un sprijin firesc pentru familiile aflate într-o perioadă de vulnerabilitate economică. „Veniturile mamelor sunt deja reduse în perioada concediului pentru creșterea copilului, iar costurile de îngrijire și creștere a copiilor sunt semnificative, mai ales în situațiile în care copiii necesită terapii speciale sau tratamente medicale”, arată social-democrații. Propunere de majorare a bugetului Ministerului Muncii În același timp, PSD propune suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 1,1 miliarde de lei. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru finanțarea unor măsuri de sprijin destinate familiilor cu venituri reduse, familiilor care au în întreținere copii cu handicap și pensionarilor. Potrivit estimărilor PSD, aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii ar putea beneficia de un ajutor financiar în 2026. În total, implementarea măsurilor de sprijin pentru categoriile vulnerabile ar necesita un buget estimat la aproximativ 2,65 miliarde de lei, sumă care ar include atât ajutoarele pentru familiile cu copii și venituri reduse, cât și sprijinul financiar destinat pensionarilor.

Amendamente PSD la bugetul pe 2026 (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Strâmtoarea Ormuz: UE răspunde: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Iranul amenință direct România (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

Sebastian Ghiță, întâlnire cu Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei, George Călin)
Eveniment

Sebastian Ghiță spune că Călin Georgescu este susținut de ruși și sârbi și l-a vizitat la Belgrad

O înregistrare audio difuzată de jurnalistul Cristi Ciupercă și preluată ulterior de România TV îl surprinde pe Sebastian Ghiță vorbind despre o întâlnire pe care ar fi avut-o în 2021, la Belgrad, cu fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu. Potrivit lui Ghiță, discuția ar fi durat două-trei ore și ar fi avut loc într-un restaurant din capitala Serbiei, unde Georgescu i-ar fi cerut sprijin pentru campania electorală. În aceeași înregistrare, fostul deputat afirmă că Georgescu invoca sprijinul unor „foști ofițeri din structuri”. De asemenea, Ghiță susține că ar fi avut impresia că fostul candidat ar fi beneficiat de susținere financiară din partea Federației Ruse. Sebastian Ghiță: „Mi-a spus că este deja pe drumul luminii” În înregistrarea difuzată public, Sebastian Ghiță descrie întâlnirea din 2021 și susține că i s-a părut neobișnuit modul în care Călin Georgescu vorbea despre planurile sale politice. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Sebastian Ghiță: „Auzi, Măria Ta. Prin decembrie 2021 Călin Georgescu ăsta a venit la mine la Belgrad. Am fost cu el la un restaurant frumos, Jerry. Mi l-a trimis cineva, m-a rugat cineva neapărat să îl primesc să mă văd cu el. Mi-a arătat clipul ăla lui când intră el în apă și iese cu calul cu nu știu ce… Mi-a zis, domnule, eu sunt deja pe drumul luminii, eu sunt președintele României… am venit să mă văd cu niște prieteni sârbi, ruși! Am nevoie de ajutor și de sprijin. Mi s-a părut ciudat rău de tot… am stat vreo 2-3 ore cu el… foarte curios că acum ceva timp a început o anchetă a unei comisii de investigație americane care verifică legăturile lui Călin Georgescu ăsta cu rușii, chestii, trestii… mie îmi e clar că e conectat și că aia l-au sprijinit cu bani, cu relații. Ceva făcea acolo, în Serbia, cu sârbi, cu ruși. Foarte ciudat mi s-a părut. Mi-a zis că el e susținut de foști ofițeri din structuri și are suport masiv și că sigur… ceva mesianic, așa, că țara se va întoarce spre el. Foarte curios”. Călin Georgescu confirmă întâlnirea Invitat în emisiunea „Culisele statului paralel”, moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea TV, Călin Georgescu a confirmat că s-a întâlnit cu Sebastian Ghiță la Belgrad. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a afirmat însă că discuția a făcut parte dintr-o strategie personală. Călin Georgescu: „Este adevărat că m-am văzut cu dânsul (Sebastian Ghiță – n.r.) la Belgrad, însă pot să vă spun un lucru, în premieră: m-am văzut atât cu dânsul, cât și cu alți 7–8 similari, cărora le-am cerut ajutorul cu un singur scop: să nu mi-l dea. Asta a fost strategia mea, pentru că ulterior, după ce am stat de vorbă cu cei 7–8, am auzit din partea serviciilor române de informații: «Georgescu nu are bani, nu are cum să câștige, stăm liniștiți.» Și atunci m-am înscris în cursă. Am făcut acest lucru absolut deliberat.” Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională Curtea Constituțională a anulat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 chiar în momentul în care votul începuse deja în diaspora. Decizia CCR a venit după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care serviciile de informații au prezentat documente privind o presupusă finanțare externă a campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Potrivit acelor informații, ar fi existat indicii privind implicarea unui actor statal străin în susținerea campaniei sale. Sebastian Ghiță trăiește în Serbia din 2017 Sebastian Ghiță, patronul postului România TV, a fugit din România în 2016, în contextul în care Direcția Națională Anticorupție instrumenta mai multe dosare penale pe numele său. În anul următor, el a fost localizat la Belgrad, după ce a folosit documente de identitate false pentru a se deplasa. Autoritățile sârbe au refuzat extrădarea lui Ghiță în România, argumentând că există riscul ca acesta să fie supus unor procese cu motivație politică.

Clădire Romtelecom, executată silit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bătaie pe patrimoniul Romtelecom: o clădire de milioane de euro, executată silit

O clădire de patrimoniu din centrul Iașului, fost sediu Romtelecom situat pe strada Lăpușneanu, acum în proprietatea Orange, a intrat în procedură de executare silită după ce cumpărătorul nu a achitat integral prețul imobilului. Clădire Romtelecom din Iași, executată silit Clădirea, aflată în apropierea Bisericii Banu și a Terasei Corso, fusese adjudecată anul trecut la o licitație organizată de Orange România de firma ieșeană Into SRL, controlată de omul de afaceri Ioan Olaru. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Contractul de vânzare a fost autentificat la notar pe 17 octombrie 2025, însă obligațiile de plată nu au fost respectate. În aceste condiții, Orange România a demarat executarea silită pentru recuperarea sumei de aproximativ 22,3 milioane de lei, echivalentul a circa 4,46 milioane de euro, la care se adaugă cheltuielile de executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Romsilva sancționată, lipsa actelor de transport (sursa: Facebook/Romsilva)
Eveniment

Război pe lemne: Garda Forestieră a sancționat Romsilva pentru lipsa actelor de transport

Un conflict intern în sistemul silvic a ajuns în instanță după ce Garda Forestieră a sancționat Direcția Silvică Iași pentru nerespectarea regulilor privind transportul materialului lemnos. Romsilva sancționată, lipsa actelor de transport Instituția, aflată în subordinea Romsilva, a primit un avertisment pentru transportul a 14,1 metri cubi de lemn fasonat fără documente conforme, iar inspectorii au dispus și confiscarea valorică a încărcăturii, estimată la aproape 5.000 de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Verificările au arătat că avizul de însoțire nu era valabil și că fotografiile transmise nu corespundeau speciilor și sortimentelor menționate în documente. Reprezentanții Romsilva au susținut în instanță că avizul fusese emis și transmis electronic șoferului, însă judecătorii au respins argumentele în primă instanță, aplicând același raționament folosit în cazurile firmelor de exploatare a lemnului sancționate pentru nereguli similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Comandant zdrobit de tanc în poligon la Smârdan, MApN încearcă să se spele pe mâini

Cazul tragic al comandantului militar zdrobit de un tanc în poligonul de la Smârdan, județul Galați, continuă să ridice întrebări după patru ani, în timp ce procesul ajuns la Tribunalul Militar din Iași nu a reușit să clarifice de ce ofițerul s-a aflat în fața vehiculului blindat care l-a strivit. Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan Conductorul tancului, care se deplasa cu aproximativ 1 km/h, își susține nevinovăția, iar Ministerul Apărării Naționale încearcă să transfere responsabilitatea exclusiv asupra acestuia pentru a evita plata unor despăgubiri civile de peste un milion de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Ancheta a contrazis varianta inițială prezentată public de MApN în martie 2022, potrivit căreia militarul coordona manevrele tancului, stabilind că vehiculul era de fapt oprit și a alunecat din cauza propriei greutăți după deblocarea frânelor. Dosarul a fost preluat de Curtea Militară de Apel, care urmează să pronunțe verdictul într-un caz ce scoate la lumină posibile responsabilități instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

UEFA anulează Finalissima Spania-Argentina (sursa: copaamerica.com)
Eveniment

Finalissima Spania-Argentina, anulată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Duelul Messi-Yamal nu va mai avea loc

Meciul de fotbal dintre Spania și Argentina, cunoscut sub numele de Finalissima, programat inițial în Qatar în această lună, a fost anulat din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia a fost anunțată duminică de UEFA, care a invocat situația geopolitică din regiune și problemele de siguranță. Partida urma să aducă față în față campioana Europei și câștigătoarea Copa America, într-un duel foarte așteptat de fanii fotbalului mondial. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la anularea meciului Meciul era programat pentru 27 martie, pe Stadionul Lusail din Doha, arena care a găzduit și finala Cupei Mondiale din 2022. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Evenimentul sportiv a fost însă afectat de tensiunile militare din regiune. Loviturile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului au destabilizat zona Golfului și au perturbat traficul aerian în unele dintre cele mai importante huburi de tranzit din lume. În acest context, mai multe evenimente sportive au fost anulate sau reprogramate, pe fondul îngrijorărilor privind siguranța publică și deplasările internaționale. UEFA a transmis într-un comunicat oficial că situația actuală nu permite organizarea meciului în Qatar. „Cu mare părere de rău pentru UEFA și pentru organizatori, circumstanțele și momentul actual au făcut imposibilă disputarea acestui prestigios meci în Qatar”, se arată în comunicatul forului european. Messi și Lamine Yamal, duelul care nu va mai avea loc Finalissima 2026 ar fi oferit fanilor ocazia de a vedea un duel spectaculos între Lionel Messi, liderul Argentinei, și Lamine Yamal, noua vedetă a naționalei Spaniei. Partida dintre cele două forțe ale fotbalului mondial era considerată unul dintre cele mai atractive evenimente ale anului în calendarul internațional. UEFA a propus mai multe scenarii alternative UEFA a încercat să găsească soluții pentru disputarea meciului, însă toate variantele analizate au fost respinse. Prima propunere a fost ca Finalissima să se dispute pe Stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, cu o împărțire egală a biletelor pentru suporterii celor două echipe. O altă opțiune a fost organizarea meciului în două manșe: prima partidă la Madrid, pe 27 martie returul la Buenos Aires, într-o pauză internațională viitoare, înaintea următoarelor ediții ale EURO și Copa America. Ambele variante au fost însă refuzate de Federația Argentiniană de Fotbal (AFA). Contraoferta Argentinei, respinsă de Spania Federația argentiniană a propus ca meciul să fie disputat după Cupa Mondială din această vară, însă Spania nu mai are date disponibile în calendarul său competițional pentru a confirma partida. UEFA a încercat și o ultimă soluție: identificarea unui stadion neutru în Europa, unde meciul să se joace pe 27 sau 30 martie. Nici această variantă nu a fost acceptată, astfel că meciul a fost în cele din urmă anulat oficial. Serbia își schimbă programul de meciuri Anularea Finalissimei a afectat și programul altor echipe. Serbia, care urma să joace meciuri amicale în Qatar împotriva Qatarului și Arabiei Saudite, și-a modificat programul. Federația de Fotbal din Serbia a anunțat că naționala va juca: 27 martie – meci în deplasare cu Spania 31 martie – meci acasă cu Arabia Saudită Ultima Finalissima a fost câștigată de Argentina Ultima ediție a Finalissimei a avut loc în 2022, pe stadionul Wembley din Londra, unde Argentina a învins Italia cu scorul de 3-0. Victoria a confirmat forma excelentă a naționalei conduse de Lionel Messi, care avea să câștige câteva luni mai târziu și Cupa Mondială din Qatar.

Oscar 2026, cursă strânsă pentru marele premiu (sursa: Facebook/The Academy)
Eveniment

„Sinners” sau „One Battle After Another”? Suspans total înaintea Oscarurilor 2026

Câștigătorii Premiilor Oscar 2026 vor fi anunțați în noaptea de duminică spre luni, într-o ceremonie care se anunță extrem de imprevizibilă. Două filme domină competiția pentru trofeul suprem – „Sinners” și „One Battle After Another” – ambele considerate favorite pentru premiul Cel mai bun film. Criticul Clayton Davis de la revista Variety spune că ambele producții au șanse reale să doboare recorduri la această ediție a premiilor Academiei Americane de Film. Totuși, rezultatul final rămâne incert până în momentul deschiderii plicului decisiv. „Sinners” și „One Battle After Another”, marile favorite ale galei Filmul „Sinners”, o poveste neobișnuită care combină atmosfera muzicii blues afro-americane cu elemente supranaturale și vampirice, a intrat deja în istoria Oscarurilor cu 16 nominalizări, un record pentru această ediție. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Regizorul Ryan Coogler, cunoscut pentru succesul global „Black Panther”, ar putea deveni primul cineast afro-american care câștigă Oscarul pentru cel mai bun regizor. Principalul rival al peliculei sale este „One Battle After Another”, un thriller regizat de Paul Thomas Anderson, nominalizat la 13 categorii. Filmul îl are în rol principal pe Leonardo DiCaprio, care interpretează un fost revoluționar de stânga ce ajunge să își salveze fiica din mâinile unui extremist adep al supremației albe. Producția a dominat numeroase gale de premiere din acest sezon și este apreciată pentru modul în care reflectă diviziunile politice și radicalizarea din societatea americană. Paul Thomas Anderson, favorit pentru primul Oscar Regizorul Paul Thomas Anderson, autorul unor filme celebre precum „There Will Be Blood”, „Magnolia” sau „Licorice Pizza”, a fost nominalizat de 14 ori la premiile Oscar, fără a câștiga vreodată trofeul. Unii membri ai Academiei au declarat că ar putea vota filmul său tocmai pentru a-i recompensa întreaga carieră. „Era și timpul”, a spus unul dintre votanți, care a explicat că a ales să voteze „pentru întreaga sa operă”. Totuși, competiția rămâne strânsă, iar succesul lui Ryan Coogler este considerat la fel de meritat de mulți dintre votanți. Jessie Buckley, favorita pentru Oscarul pentru cea mai bună actriță În categoriile dedicate actorilor, singura categorie considerată aproape sigură este Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol principal. Favorită este Jessie Buckley, apreciată pentru interpretarea emoționantă din filmul „Hamnet”, unde o interpretează pe soția lui William Shakespeare, devastată de moartea fiului lor. Duel puternic pentru Oscarul pentru cel mai bun actor În categoria Cel mai bun actor, competiția este mult mai deschisă. Inițial, Timothée Chalamet părea favorit pentru rolul său din „Marty Supreme”, unde interpretează un jucător de ping-pong ambițios. În ultimele săptămâni însă, cursa s-a schimbat radical. Michael B. Jordan, protagonistul din „Sinners”, a câștigat premiul Sindicatului Actorilor Americani (SAG) pentru rolul său dublu – cel al unor gemeni mafioți care se revoltă împotriva Americii segregaționiste. De asemenea, sunt apreciați și Leonardo DiCaprio, pentru rolul din „One Battle After Another”, precum și actorul brazilian Wagner Moura, pentru interpretarea din „The Secret Agent”. Concurență strânsă la rolurile secundare În categoria Cel mai bun actor în rol secundar, Sean Penn ar putea câștiga al treilea Oscar al carierei sale pentru interpretarea unui militar marcat de propriul rasism în „One Battle After Another”. Totuși, competiția este puternică, cu nominalizări pentru Stellan Skarsgård („Sentimental Value”) și Delroy Lindo („Sinners”). La Cea mai bună actriță în rol secundar, favorită este Wunmi Mosaku, apreciată pentru rolul unei vindecătoare voodoo în „Sinners”. Ea se confruntă însă cu o concurență serioasă din partea actrițelor Amy Madigan („Weapons”) și Teyana Taylor („One Battle After Another”). Oscarul pentru film internațional, cel mai imprevizibil Categoria Cel mai bun lungmetraj internațional este considerată una dintre cele mai greu de anticipat. Printre favoriți se află: „Sentimental Value”, filmul regizorului danezo-norvegian Joachim Trier despre relația complicată dintre un regizor și fiicele sale „The Secret Agent”, al brazilianului Kleber Mendonça Filho, o dramă plasată în timpul dictaturii din Brazilia anilor ’70 Aceste producții par să aibă un avantaj față de filmul „It Was Just an Accident” al regizorului iranian Jafar Panahi, laureat al Palmei de Aur la Cannes. „KPop Demon Hunters”, favorit la animație În categoria Cel mai bun film de animație, producțiile franceze „Arco” și „Amélie et la métaphysique des tubes” pornesc cu șanse mai mici. Favoritul pare a fi fenomenul Netflix „KPop Demon Hunters”, a cărui melodie principală va face parte și din momentele muzicale ale ceremoniei. Ceremonie sub securitate sporită la Hollywood Cea de-a 98-a ediție a Premiilor Oscar are loc într-un context internațional tensionat. Din cauza războiului din Orientul Mijlociu în care sunt implicate Statele Unite, autoritățile americane au întărit măsurile de securitate în zona Hollywoodului. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien, care va încerca să mențină atmosfera festivă într-o ediție marcată de incertitudine și competiție extrem de strânsă. Recordul absolut de 11 statuete Oscar, deținut de filmele „Ben-Hur”, „Titanic” și „The Lord of the Rings: The Return of the King”, ar putea fi amenințat în acest an de unul dintre marile favorite ale galei.

Miliardar apropiat de Trump, conferințe despre Anticrist (sursa: andsimple.co)
Internațional

Conferințe secrete despre Anticrist organizate la Roma de un miliardar, susținător al lui Trump. Biserica Catolică reacționează

Miliardarul american de origine germană Peter Thiel, investitor de capital de risc și unul dintre primii susținători ai fostului președinte american Donald Trump, a lansat la Roma o serie de conferințe private dedicate conceptului de Anticrist, eveniment care a atras atenția comentatorilor și intelectualilor catolici. Seria de prelegeri, organizată cu ușile închise și accesibilă doar pe bază de invitație, se desfășoară până miercuri într-o locație care nu a fost făcută publică. Evenimentul nu este deschis presei, iar organizatorii au precizat că participanții provin din mediul academic, din industria tehnologică și din cercuri religioase. Conferințe despre Anticrist și viitorul lumii Peter Thiel, cofondator al companiei Palantir Technologies, specializată în software bazat pe inteligență artificială și cu contracte importante în domeniul apărării și al serviciilor de informații din Statele Unite, și-a intensificat în ultimii ani interesul pentru teme religioase și filosofice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Anul trecut, el a organizat o serie similară de conferințe la San Francisco, unde a analizat posibilitatea apariției Anticristului, figura biblică asociată cu opoziția față de Hristos. Potrivit declarațiilor sale anterioare, Thiel se teme de apariția unui lider global care ar putea promite salvarea lumii de catastrofe majore – precum un dezastru nuclear provocat de inteligența artificială sau de schimbările climatice – în schimbul instaurării unui guvern mondial unic. Credința religioasă și viziunea politică a lui Peter Thiel În vârstă de 58 de ani, Peter Thiel a crescut într-o familie creștină evanghelică și a declarat în repetate rânduri că religia îi influențează profund viziunea asupra societății, tehnologiei și politicii. De-a lungul timpului, el a devenit una dintre figurile influente din Silicon Valley care combină ideile tehnologice cu reflecții filosofice și religioase. Atenția Vaticanului și contextul politic Vizita lui Peter Thiel la Roma a atras atenția Bisericii Romano-Catolice, mai ales în contextul în care papa Leon al XIV-lea, primul pontif născut în Statele Unite, a criticat în mod deschis unele dintre politicile de dreapta ale lui Donald Trump. Suveranul pontif a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor și provocărilor etice generate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Universitățile catolice din Roma au respins speculațiile potrivit cărora ar găzdui conferința lui Thiel, iar agenda oficială a papei nu include nicio întâlnire cu miliardarul american. Critici dure: „un act prelungit de erezie” Evenimentul organizat de Peter Thiel a fost criticat de mai mulți intelectuali catolici. Părintele Paolo Benanti, consilier al papei pentru inteligență artificială, a publicat un eseu în care îl descrie pe miliardar drept un „teolog politic” al Silicon Valley. „Întreaga acțiune a lui Thiel poate fi interpretată ca un act prelungit de erezie împotriva consensului liberal”, a scris Benanti într-un articol publicat pe site-ul revistei Le Grand Continent. Textul său a purtat un titlu provocator: „Erezia americană: Ar trebui Peter Thiel să fie ars pe rug?” Presa catolică critică influența liderilor din tehnologie Criticile au fost reluate și de ziarul L’Avvenire, publicație aflată sub patronajul Conferinței Episcopilor Catolici din Italia. Într-o serie de articole publicate săptămâna trecută, jurnaliștii au avertizat că liderii marilor companii tehnologice nu ar trebui să își stabilească singuri limitele etice ale dezvoltării tehnologice. Potrivit publicației, guvernele trebuie să asigure control democratic asupra platformelor digitale și să combată răspândirea dezinformării. Legături politice puternice în Washington Peter Thiel are relații apropiate cu mai multe figuri importante din politica americană, inclusiv cu vicepreședintele JD Vance, convertit la catolicism. Vizita miliardarului la Roma vine după o serie de deplasări în Italia ale unor personalități influente din zona conservatoare americană, printre care Steve Bannon, Elon Musk și JD Vance. Potrivit agendei oficiale, nu este programată nicio întâlnire între Peter Thiel și premierul Italiei, Giorgia Meloni.

Netanyahu ironizează zvonurile despre moartea (sursa: X/Benjamin Netanyahu)
Internațional

„Aș muri pentru o cafea”: Netanyahu ironizează zvonurile despre moartea sa și teoriile conspirației care au explodat pe rețelele sociale

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a publicat duminică pe rețeaua X un videoclip în care ironizează teoriile conspiraționiste și propaganda pro-iraniană apărute online în ultimele ore, inclusiv zvonuri potrivit cărora ar fi murit. În imagini, liderul israelian apare relaxat într-o cofetărie din apropierea Ierusalimului, unde își comandă o cafea, într-un gest menit să demonteze speculațiile care au circulat intens pe rețelele sociale. Netanyahu răspunde cu umor zvonurilor despre moartea sa În videoclipul publicat pe contul său, Benjamin Netanyahu apare zâmbitor la tejgheaua unei cafenele. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri În timp ce își ridică ceașca de cafea, interlocutorul său îi spune că pe internet circulă informația că ar fi murit. Premierul israelian răspunde ironic: „Aș muri pentru o cafea, așa cum aș muri pentru poporul meu.” Replica a fost interpretată ca o ironie la adresa campaniilor de dezinformare care au circulat online în contextul escaladării conflictului dintre Israel și Iran. Teoria „celor șase degete” Netanyahu a făcut referire și la o altă teorie care a circulat pe rețelele sociale după ultima sa intervenție televizată. Unii utilizatori au susținut că într-un cadru ar fi avut șase degete, sugerând că imaginile ar fi fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În videoclip, premierul își ridică ambele mâini și spune în glumă: „Vreți să numărați câte degete am?” Mesaj pentru populație în contextul atacurilor iraniene În același mesaj video, Benjamin Netanyahu a transmis și un apel către cetățenii israelieni, îndemnându-i să rămână vigilenți și să respecte instrucțiunile autorităților. „Rămâneți vigilenți și respectați instrucțiunile apărării civile. Vom face tot posibilul să vă ușurăm viața cât mai curând posibil”, a declarat premierul. Israelul se confruntă în prezent cu atacuri zilnice cu rachete lansate din Iran, după declanșarea conflictului israeliano-american împotriva Teheranului, la 28 februarie. Israelul continuă operațiunile militare împotriva Iranului și Hezbollah În videoclip, liderul israelian a sugerat că armata desfășoară operațiuni militare în curs, despre care nu poate oferi detalii. „Facem lucruri pe care nu le pot detalia. Chiar și în acest moment continuăm să atacăm Iranul și Hezbollah în Liban”, a spus Netanyahu. Amenințări directe din partea Gardienilor Revoluției iraniene În aceeași zi, Gardienii Revoluției din Iran au transmis o amenințare directă la adresa premierului israelian. Potrivit unui mesaj publicat pe site-ul lor oficial, forțele iraniene au declarat că îl vor „vâna și ucide” pe Benjamin Netanyahu, „dacă acest criminal care ucide copii este încă în viață”.

PSD votează bugetul, dar depune amendamente (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

PSD votează bugetul pe 2026, dar cere schimbări majore: Grindeanu îl acuză pe Bolojan pentru recesiune

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat duminică, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Ilie Bolojan, că social-democrații vor vota legea bugetului de stat pentru 2026, însă vor depune amendamente prin care doresc să includă în document și viziunea economică a partidului. Liderul social-democrat afirmă că bugetul a fost trimis în Parlament cu o întârziere nejustificată și critică modul în care au fost gestionate discuțiile din cadrul coaliției de guvernare. PSD: Vom vota bugetul, dar vrem modificări esențiale În scrisoarea adresată premierului, Sorin Grindeanu spune că decizia de a vota bugetul a fost luată în cadrul Consiliului Politic Național al PSD, după analizarea argumentelor economice și politice. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Potrivit liderului social-democrat, partidul său va susține însă amendamente considerate esențiale pentru ca proiectul de buget să reflecte și principiile social-democrate. „Vă anunț oficial că am decis să votăm bugetul de stat pentru anul 2026 – un buget trimis în Parlament cu o nepermisă întârziere. Vom susține însă modificările pe care le considerăm obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea noastră social-democrată”, a transmis Grindeanu. Acesta a criticat și dialogul din cadrul coaliției, pe care l-a descris drept „un simulacru”, afirmând că PSD a intrat la guvernare pentru a asigura stabilitate și protecție socială, nu pentru a susține politici economice pe care le consideră greșite. Pachetul de Solidaritate, principala cerință a PSD Una dintre principalele modificări pe care PSD vrea să le introducă în bugetul pe 2026 este finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, un program de sprijin social destinat unui număr mare de români vulnerabili. Potrivit lui Sorin Grindeanu, programul ar urma să ajute aproximativ 3,5 milioane de familii, inclusiv: pensionari cu venituri mici copii cu dizabilități mame singure veterani Liderul PSD susține că aceste categorii au fost afectate cel mai mult de măsurile de austeritate adoptate în ultimul an. „Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD”, a afirmat acesta. Critici dure la adresa politicilor economice ale premierului În scrisoarea deschisă, Sorin Grindeanu îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a favorizat marile companii în detrimentul populației și al economiei interne. Potrivit liderului PSD, Guvernul ar fi redus taxarea pentru multinaționale și ar fi eliminat măsuri care limitau externalizarea profiturilor. „Ați tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și ați revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor. Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților”, susține Grindeanu. Acesta afirmă că, în timp ce marile corporații ar fi fost avantajate, Guvernul cere „responsabilitate” atunci când sunt discutate majorări minime ale ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile. PSD: Economia a intrat în recesiune Sorin Grindeanu susține că datele economice ar contrazice discursul premierului și indică o deteriorare a situației economice. Potrivit liderului PSD: consumul ar fi scăzut șase luni consecutiv, pe fondul creșterii TVA și accizelor puterea de cumpărare a salariilor ar fi în scădere, cea mai mare din ultimii 15 ani pensiile ar fi suferit cea mai puternică diminuare a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani În opinia sa, aceste evoluții sunt consecința politicilor fiscale adoptate de actualul guvern. Acuzații privind blocarea planului de relansare economică Liderul PSD afirmă că premierul ar fi blocat și amânat planul de relansare economică propus de social-democrați în septembrie 2025. Potrivit lui Grindeanu, acest lucru ar fi contribuit la stagnarea economiei. „Guvernarea dumneavoastră înseamnă prosperitate pentru 5% dintre cei mai bogați și austeritate pentru 95% dintre români”, a declarat liderul social-democrat. Acesta mai susține că măsurile fiscale adoptate ar fi afectat în special: clasa mijlocie cele peste 5,2 milioane de persoane aflate în sărăcie persoanele vulnerabile, inclusiv femeile însărcinate, veteranii și persoanele cu dizabilități. Critici privind educația și investițiile În scrisoarea adresată premierului, Grindeanu critică și modul în care este finanțat sistemul educațional. Potrivit acestuia, măsurile guvernului ar fi afectat stabilitatea sistemului, ducând la plecarea unor cadre didactice din învățământ și la deteriorarea condițiilor pentru elevi. „Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor”, susține liderul PSD. De asemenea, acesta acuză Guvernul că a blocat investițiile și a redus consumul, ceea ce ar fi accelerat intrarea economiei în recesiune. PSD: Decizia finală va fi luată în Parlament În finalul scrisorii, Sorin Grindeanu transmite că PSD nu va susține politici pe care le consideră dăunătoare pentru economie și pentru populația vulnerabilă. Social-democrații cer adoptarea unor amendamente care să includă în bugetul pe 2026 măsuri sociale și investiții suplimentare, cu un impact bugetar estimat la aproximativ 0,16% din PIB. „PSD refuză să mai participe la falimentul României. Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament”, a transmis liderul social-democrat, invitând partidele din coaliție să susțină propunerile formațiunii. Potrivit acestuia, dacă aceste solicitări nu vor fi acceptate, fiecare actor politic își va asuma consecințele deciziilor luate.

Italia, revenirea la energia nucleară (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Energia nucleară revine în dezbaterea din Italia: guvernul Meloni caută soluții pentru criza energetică

Guvernul condus de Giorgia Meloni analizează posibilitatea relansării programului nuclear al Italiei, o tehnologie interzisă în țară de aproape patru decenii. Potrivit informațiilor Bloomberg, autoritățile italiene discută cu experți și parteneri externi pentru a evalua cum ar putea reporni producția de energie atomică. Inițiativa face parte din strategia executivului de la Roma de a reduce costurile ridicate ale energiei și de a sprijini companiile italiene afectate de prețurile mari la electricitate. Italia caută soluții pentru relansarea energiei nucleare La aproape 40 de ani după închiderea ultimului reactor nuclear și la 15 ani după o tentativă eșuată de relansare a programului atomic, autoritățile italiene analizează din nou această opțiune energetică. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, oficiali italieni au călătorit în Canada pentru a evalua diferite tehnologii nucleare și au purtat discuții cu autoritățile din Franța privind experiența industriei lor atomice. De asemenea, guvernul de la Roma analizează și tehnologii dezvoltate în Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii, în încercarea de a identifica cea mai potrivită soluție pentru sistemul energetic italian. Giorgia Meloni vede energia nucleară ca soluție economică Pentru Giorgia Meloni, relansarea energiei nucleare reprezintă o parte importantă a strategiei de revitalizare economică a Italiei. Prețurile energiei din Italia sunt printre cele mai ridicate din Europa, iar guvernul consideră că energia nucleară ar putea contribui pe termen lung la stabilizarea pieței și la sprijinirea competitivității companiilor. Succesul acestor planuri este strâns legat și de viitorul politic al premierului italian, care și-a asumat public ideea reintroducerii energiei atomice în mixul energetic al țării. Guvernul italian pregătește relansarea programului nuclear Ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat că Italia ar trebui să își reia programul nuclear „cât mai curând posibil”. Potrivit acestuia, eventualele centrale nucleare trebuie să respecte două condiții esențiale: să fie sigură din punct de vedere tehnologic și viabilă economic. Obstacole politice majore pentru energia nucleară Relansarea energiei nucleare în Italia nu va fi însă o misiune simplă. Populația a respins de două ori energia nucleară prin referendumuri, votând masiv pentru interzicerea acestei tehnologii. Convingerea opiniei publice va necesita negocieri politice complexe și o strategie atentă, mai ales în contextul apropierii alegerilor generale. În plus, proiectele nucleare sunt cunoscute pentru costurile ridicate și întârzierile frecvente. Exemplele recente din Franța sau Regatul Unit arată că astfel de investiții pot deveni proiecte extrem de costisitoare și de lungă durată. Primii pași pentru revenirea energiei nucleare Italia a făcut deja câteva mișcări preliminare pentru a redeschide discuția privind energia nucleară. Anul trecut, guvernul de la Roma a aprobat un nou cadru legislativ pentru relansarea energiei atomice, care prevede elaborarea unui plan strategic național până în 2027. Această inițiativă reprezintă primul pas concret către ridicarea interdicției nucleare introduse în 1987. O tentativă de anulare a acesteia în 2011 a fost abandonată după accidentul nuclear de la Dezastrul nuclear de la Fukushima, care a redus drastic sprijinul public pentru această tehnologie. Companiile italiene analizează viabilitatea energiei nucleare În paralel, mari companii energetice italiene au creat o societate de cercetare și dezvoltare nucleară numită Nuclitalia. Structura acționariatului este împărțită între: Enel – 51% Ansaldo Energia – 39% Leonardo – 10% Compania analizează dacă energia nucleară ar putea deveni o opțiune economică realistă pentru Italia. Reactoarele modulare mici, o tehnologie în atenția Italiei Autoritățile italiene iau în calcul atât centrale nucleare de mari dimensiuni, cât și reactoare modulare mici (SMR). Aceste mini-reactoare sunt considerate o tehnologie promițătoare deoarece pot fi construite mai rapid și la costuri mai reduse. Susținătorii SMR afirmă că ele ar putea contribui la reducerea dependenței de combustibili fosili și ar putea alimenta industrii cu consum ridicat de energie, precum centrele de date și infrastructura pentru inteligență artificială. Italia urmează tendința europeană de revenire la nuclear Planurile Italiei se înscriu într-o tendință mai largă la nivelul Uniunii Europene de reevaluare a rolului energiei nucleare. Mai multe state europene, inclusiv Polonia, intenționează să dezvolte programe nucleare proprii, în timp ce Uniunea Europeană a început să relaxeze restricțiile privind finanțarea proiectelor nucleare. Bruxellesul încurajează investițiile private în acest sector, oferind sprijin financiar pentru proiectele care pot contribui la securitatea energetică și la reducerea emisiilor de carbon.

Seul ar putea trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz (sursa: koreatimes.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud ar putea trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz, după solicitarea lui Trump

Autoritățile din Coreea de Sud au anunțat duminică faptul că analizează cu atenție apelurile lansate de președintele american Donald Trump către aliați pentru a trimite nave de război în vederea securizării Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Seulul a transmis că urmărește îndeaproape declarațiile liderului american și că va analiza posibilitatea unei contribuții militare în strânsă coordonare cu Statele Unite ale Americii. Seulul monitorizează declarațiile lui Donald Trump Un oficial din cadrul biroului prezidențial sud-coreean a declarat că autoritățile de la Seul urmăresc cu atenție mesajele publicate de Donald Trump pe rețelele sociale. Citește și: Reuniune PSD la o vilă de protocol pentru a discuta cum scapă de Bolojan: speră să îl convingă să demisioneze Potrivit acestuia, guvernul sud-coreean va evalua situația cu atenție și va lua o decizie după consultări cu Statele Unite. Donald Trump cere aliaților să trimită nave de război Apelul liderului american a fost lansat sâmbătă și a vizat în special statele care depind puternic de tranzitul petrolului prin această zonă. Donald Trump a sugerat că mai multe țări, inclusiv China, Coreea de Sud, Franța, Japonia și Regatul Unit, ar trebui să participe la o operațiune navală menită să mențină deschisă această arteră esențială pentru comerțul mondial cu petrol. Președintele american a declarat anterior că Marina Statelor Unite ar urma să înceapă „în curând” escortarea petrolierelor prin această zonă strategică. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz reprezintă una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol. Orice blocadă sau tensiune în această zonă poate avea un impact major asupra piețelor energetice și asupra securității energetice a multor state. Oficialii sud-coreeni au subliniat că securitatea rutelor maritime internaționale și libertatea navigației rămân priorități pentru Seul. Coreea de Sud caută soluții pentru protejarea aprovizionării cu energie Un reprezentant al administrației sud-coreene a precizat că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru a asigura siguranța transporturilor energetice. Coreea de Sud este puternic dependentă de importurile de energie, iar o mare parte din petrolul pe care îl utilizează ajunge în țară prin Strâmtoarea Ormuz. În contextul conflictului din Iran și al tensiunilor din regiune, guvernul de la Seul a decis să impună o plafonare a prețurilor la combustibili, pentru a reduce presiunea asupra pieței energetice interne. Aceasta este prima măsură de acest tip adoptată de Coreea de Sud din anul 1997.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră