sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

5618 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Sfânta Parascheva, posibil brand pentru Iași. Pelerinajul a pus orașul pe harta spirituală a Europei

În timp ce Salzburgul se mândrește cu Mozart, Viena cu valsul și Verona cu iubirea lui Romeo și Julieta, Iașiul are un simbol unic în Europa: pelerinajul anual la moaștele Sfintei Parascheva, cel mai mare eveniment spiritual din Europa de Est. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic În fiecare octombrie, orașul devine epicentrul credinței, atrăgând pelerini din România, Republica Moldova, Grecia, Serbia și Macedonia de Nord. Este un fenomen cu toate elementele unui brand global: notorietate, loialitate, emoție și autenticitate. Spre deosebire de Austria sau Transilvania, care și-au valorificat simbolurile culturale, România încă nu a transformat acest potențial spiritual într-un brand care să unească credința cu turismul și economia locală. Continuarea, în Ziarul de Iași

Sfânta Parascheva, brand pentru Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Controale naționale în sistemul medical privat (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Moartea unei tinere la o clinică privată declanșează controale naționale în sistemul medical privat

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat duminică, în timpul unei vizite în județul Vaslui, că vor fi demarate controale naționale în clinicile private din România. Clinici „la parter de bloc”, un risc pentru pacienți Scopul acestor verificări este de a stabili dacă instituțiile sanitare respectă normativele legale privind organizarea și funcționarea. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Decizia vine în urma unui caz tragic: o femeie de 29 de ani a murit după o intervenție chirurgicală efectuată într-o clinică privată din județul Constanța. Rogobete a atras atenția asupra faptului că numeroase clinici private din România funcționează în spații improprii, fără a respecta normele în vigoare. „În România sunt multe clinici care funcționează la parterul unui bloc și o mare parte dintre ele, din păcate, nu respectă normativul pentru organizarea și funcționarea acestor unități. Ele pun în pericol viața pacienților. Din acest motiv, Ministerul Sănătății, prin Inspecția Sanitară de Stat, va demara un control la nivel național pentru a verifica aceste situații”, a declarat ministrul. Control comun la clinica din Constanța Ministrul a anunțat că, începând de luni dimineață, Corpul de control al Ministerului Sănătății va fi prezent la clinica privată din Constanța unde a avut loc tragedia. Acțiunea va fi desfășurată împreună cu Inspecția Sanitară de Stat, vizând verificarea secției ATI, a blocului operator și a modului general de organizare. „Vom verifica dacă unitatea corespunde cu normativul în vigoare. Voi face public rezultatul controlului, dar nu vreau să mă antepronunț. Așteptăm raportul Corpului de control și al Colegiului Medicilor, care vor evalua dacă discutăm despre o culpă medicală sau despre nerespectarea legislației”, a precizat Rogobete. Tânăra a murit după naștere la o clinică privată Potrivit autorităților, femeia de 29 de ani a decedat miercuri la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, după ce a suferit complicații apărute în urma unei nașteri într-o clinică privată. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru a stabili circumstanțele exacte ale decesului, iar ancheta este în curs de desfășurare. Ministerul promite transparență și sancțiuni ferme Ministerul Sănătății anunță că rezultatele controalelor vor fi făcute publice, iar acolo unde vor fi constatate abateri de la lege, vor fi dispuse măsuri disciplinare și administrative stricte. Alexandru Rogobete a subliniat că obiectivul principal este siguranța pacienților și respectarea normelor sanitare de către toate unitățile medicale, publice sau private.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Serviciul militar obligatoriu, respins de români (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Stagiul militar obligatoriu - reintroducerea acestuia, refuzată de un român din doi

Aproape jumătate dintre români (48%) consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, potrivit sondajului „Percepţii asupra capacităţilor Armatei Române”, realizat de Avangarde. În schimb, 43% dintre respondenți susțin această măsură, iar 9% nu au o opinie clară. Încredere scăzută în capacitatea de apărare a Armatei Române Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale sondajului arată că 49% dintre români nu cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Doar 35% sunt de părere că armata ar face față unei agresiuni, în timp ce 16% nu știu sau nu răspund. Majoritatea românilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare În contextul tensiunilor geopolitice și al politicii comune NATO, 58% dintre români sunt de acord cu majorarea cheltuielilor pentru înarmare, inclusiv pentru România. În schimb, 30% se opun unei astfel de măsuri, iar 12% sunt nehotărâți. Dronele neidentificate: între reacție imediată și prudență Întrebați despre cum ar trebui gestionate dronele fără pilot care ar intra în spațiul aerian românesc, 44% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% preferă o abordare „în funcție de situație”. Doar 8% s-au declarat „mai degrabă împotrivă”, 2% „cu siguranță nu”, iar 5% nu au oferit un răspuns. Românii nu se tem de un atac rusesc direct 58% dintre români consideră că riscul unui atac intenționat al Rusiei asupra României este mic, foarte mic sau inexistent. 33% percep acest pericol ca fiind mare sau foarte mare. 9% dintre participanți nu au o opinie clară în această privință. Guvernul, criticat pentru modul de gestionare a apărării La capitolul percepției asupra modului în care Guvernul gestionează Apărarea Națională, 58% dintre respondenți evaluează performanța executivului ca „proastă”. Doar 22% cred că este gestionată „bine”, iar 20% nu s-au pronunțat. Dacă Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, 55% dintre români nu ar susține trimiterea de trupe românești, 28% ar fi de acord, iar 17% nu știu sau nu răspund. Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării? În contextul actualei situații geo-militare, 75% dintre respondenți cred că Ministerul Apărării Naționale ar trebui condus de un ofițer superior în retragere, cu calități profesionale recunoscute. Doar 11% preferă un civil, iar 14% nu au o opinie formată. Detalii metodologice ale sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat telefonic, în perioada 6 – 10 octombrie 2025, pe un eşantion probabilistic de 920 de persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

Hamas renunță la guvernarea Fâșiei Gaza (sursa: X/Global Sumud Flotilla)
Internațional

Hamas nu va guverna Gaza, dar nici nu acceptă să predea armele, în ciuda cererii lui Trump

Hamas nu va participa la guvernarea Fâșiei Gaza după încheierea războiului, a anunțat o sursă din cadrul mișcării islamiste palestiniene. Declarația vine în ajunul unui summit internațional dedicat viitorului enclavei palestiniene, care va avea loc luni în Egipt și va reuni aproximativ 20 de lideri mondiali, inclusiv președintele american Donald Trump. Armistițiu după doi ani de conflict sângeros După doi ani de război între Israel și Hamas, un armistițiu a intrat în vigoare vineri, pe baza unui plan în 20 de puncte propus de administrația Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Acesta prevede dezarmarea completă a Hamas și excluderea mișcării islamiste din viitoarea guvernare a Fâșiei Gaza. Potrivit sursei citate, Hamas consideră că problema guvernării este „rezolvată”: „Hamas nu va participa deloc la faza de tranziție. A renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza, dar rămâne un element fundamental al societății palestiniene.” Mișcarea islamistă refuză dezarmarea Deși există un consens intern privind retragerea din guvernare, refuzul de a preda armele rămâne ferm. „Propunerea de predare a armelor este exclusă și nu este negociabilă”, a declarat un oficial Hamas. Totuși, mișcarea acceptă un armistițiu pe termen lung, garantând că arsenalul său nu va fi folosit „decât în caz de atac israelian asupra Gazei”. Planul Trump Prima clauză a planului american de pace prevede transformarea Fâșiei Gaza într-o „zonă deradicalizată și liberă de terorism”, care să nu mai reprezinte o amenințare pentru statele vecine. În acest context, Hamas este exclus din orice rol politic sau administrativ, iar infrastructura militară a organizației urmează să fie distrusă complet. Guvern tehnocratic palestinian în perioada de tranziție Pe durata tranziției, un comitet palestinian tehnocratic și apolitic va prelua gestionarea serviciilor publice din Fâșia Gaza. Sursa apropiată echipei de negociatori Hamas a precizat că Egiptul, în calitate de mediator, a fost rugat să organizeze o întâlnire până la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a stabili componența comitetului. „Lista de nume este aproape gata. Hamas, împreună cu celelalte facțiuni, a propus 40 de persoane. Niciunul dintre acestea nu aparține Hamas, iar asupra lor nu există drept de veto.”

Germania reia deportările către Siria (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul va deporta sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar

Germania se pregăteşte să deporteze tineri sirieni chiar şi în absenţa unui cazier judiciar, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin. Decizia marchează o schimbare majoră în politica germană de azil, după o pauză de peste un deceniu. Procesarea cererilor de azil siriene, reluată oficial O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a confirmat că autoritățile au început din nou procesarea cererilor de azil provenite de la cetățeni sirieni. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Este pentru prima dată din 2012 când Germania face acest pas, după ce războiul civil din Siria determinase suspendarea oricărei forme de deportare directă către Damasc. Berlinul vizează „tinerii apți de muncă” Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru publicația Bild că obiectivul imediat este returnarea în Siria a „tinerilor apți de muncă” care solicită azil în Germania. Oficialul a subliniat că aceste deportări vor necesita, totuși, un acord prealabil cu noul guvern sirian instalat la Damasc. Schimbare de direcție după căderea regimului Assad Potrivit agenției dpa, schimbarea de poziție a Berlinului este legată de răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad, survenită în decembrie 2024. Până atunci, Germania se limita la transferarea solicitanților sirieni către alte state membre ale Uniunii Europene, în funcție de țara prin care au pătruns prima dată în blocul comunitar. Noua coaliție Merz adoptă o linie dură în privința migrației Guvernul de centru-dreapta condus de cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere din luna mai, a promis o abordare mai strictă în materie de imigrație. Printre priorități se numără respingerea cererilor de azil ale persoanelor cu antecedente penale și o reducere a fluxului migrator, în special din zonele de conflict. Refuzul azilului pentru sirienii care își vizitează țara natală Ministrul Alexander Dobrindt a mai anunțat că Germania intenționează să refuze azilul sirienilor care, deși susțin că fug de pericol, se întorc ulterior în Siria pentru a-și vizita familia. În opinia sa, aceste cazuri demonstrează că persoanele respective nu se mai află într-o situație de risc real, ceea ce le face neeligibile pentru protecție umanitară.

Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Afacerile mici se închid pe bandă rulantă: cu 33% mai multe dizolvări de firme decât acum un an

Numărul firmelor dizolvate în primele opt luni din 2025 a ajuns la 36.171, în creștere cu 33,85% față de aceeași perioadă din 2024, când au fost înregistrate 27.023 de dizolvări, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul, pe primul loc la dizolvări de firme Capitala rămâne lider detașat, cu 7.083 de firme dizolvate între ianuarie și august 2025, o creștere de 24,77% față de anul precedent. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția După București, cele mai multe dizolvări s-au înregistrat în: Cluj – 2.017 firme (+42,14%) Ilfov – 1.867 firme (+24,47%) Constanța – 1.812 firme (+22,37%) Timiș – 1.508 firme (+25,23%) Brașov – 1.363 firme (+52,63%) Iași – 1.308 firme (+26,99%) Prahova – 1.236 firme (+51,84%) Județele cu cele mai puține dizolvări La polul opus, cele mai puține firme desființate au fost înregistrate în: Ialomița – 181 firme (+31,16%) Covasna – 214 firme (+58,52%) Călărași – 241 firme (+17,56%) Mehedinți – 250 firme (+41,24%) Harghita – 269 firme (+8,91%) Creșteri record în Olt, Maramureș și Alba Cele mai mari creșteri procentuale s-au consemnat în: Olt – +91,09% Maramureș – +75,29% Alba – +73,99% Singurul județ care a raportat o scădere ușoară a numărului de dizolvări este Dâmbovița, cu un minus de 0,21% față de 2024. Comerțul, domeniul cel mai afectat Cel mai mare număr de firme dizolvate s-a înregistrat în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 8.265 de dizolvări la nivel național – o creștere de 12,19% comparativ cu anul trecut. Pe locurile următoare se află: Construcțiile – 3.074 firme dizolvate (+11,7%) Activitățile profesionale, științifice și tehnice – 3.030 firme (+14,25%) Industria prelucrătoare – 2.579 firme (+14,01%) Luna august, una dintre cele mai active din an Doar în luna august 2025, ONRC a raportat 4.635 de dizolvări de firme, cele mai multe fiind în: București – 877 firme Constanța – 263 firme Cluj – 252 firme Ilfov – 234 firme Brașov – 183 firme Creșterea accentuată a dizolvărilor indică o dinamică economică fragilă, marcată de incertitudine și de provocări financiare tot mai mari pentru mediul de afaceri românesc în 2025.

Mii de credincioși la moaștele Sfintei Parascheva (sursa: Inquam Photos/Miruna Turbatu)
Eveniment

Peste 100.000 de pelerini la moaștele Sf. Parascheva, coadă de kilometri duminică dimineață

Aproximativ 109.000 de pelerini s-au închinat, până duminică dimineață, la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, depusă de miercuri într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. Evenimentul marchează începutul unuia dintre cele mai mari pelerinaje religioase din Europa de Est. Mii de credincioși, rânduri de kilometri Pe străzile din apropierea Mitropoliei, peste 20.000 de persoane formează un rând impresionant, întinzându-se pe câțiva kilometri, în așteptarea momentului de reculegere la racla Sfintei Parascheva. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pelerinii au venit din toate colțurile țării și chiar din străinătate, atrași de renumele duhovnicesc al sărbătorii de la Iași. Iașiul, capitala spirituală a României în octombrie În preajma zilei de 14 octombrie, când este prăznuit hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Iașiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din România și unul dintre cele mai importante din Europa. Mii de ortodocși și romano-catolici vin anual să se roage la moaștele Sfintei, dar și la moaștele altor sfinți aduse special pentru această sărbătoare. Moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse din Grecia Anul acesta, credincioșii care participă la pelerinajul de la Iași au ocazia să se închine și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse în noaptea de sâmbătă spre duminică de o delegație din Grecia, condusă de IPS Filoteos, mitropolitul Tesalonicului. Această prezență adaugă o dimensiune spirituală aparte evenimentului religios, consolidând legătura dintre Biserica Ortodoxă Română și cea Greacă. Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva Numită în popor Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și a sărmanilor. S-a născut în prima jumătate a secolului al XI-lea, în Epivat (astăzi Boiados), localitate situată în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, aproape de Constantinopol. Viața ei, dedicată credinței și milosteniei, a inspirat generații de credincioși, iar cultul Sfintei Parascheva rămâne un simbol al speranței și al compasiunii pentru milioane de pelerini care vin an de an la Iași.

Summit al păcii la Sharm el-Sheikh (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump merge luni în Egipt să-și "revendice" rolul de pacificator în Gaza (summit)

Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, și președintele american Donald Trump vor prezida luni, la Sharm el-Sheikh, un amplu Summit al păcii, la care vor participa lideri din peste 20 de țări, potrivit unui comunicat oficial transmis de președinția egipteană. Obiectivul principal: încetarea războiului din Fâșia Gaza Evenimentul are ca scop principal punerea capăt conflictului din Fâșia Gaza și consolidarea eforturilor internaționale pentru pace și stabilitate în Orientul Mijlociu. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Summitul se desfășoară în contextul celei de-a doua zile de armistițiu între Israel și Hamas, un moment considerat esențial pentru deschiderea unui dialog diplomatic real. Un nou capitol pentru securitatea regională Conform declarației oficiale, summitul de la Sharm el-Sheikh își propune să „deschidă un nou capitol în securitatea și stabilitatea regională”, printr-o cooperare mai strânsă între liderii lumii arabe, americani și europeni. Organizat într-un context geopolitic tensionat, evenimentul este văzut ca o încercare de relansare a procesului de pace și de reducere a violenței care afectează regiunea de mai bine de un an. Participare internațională extinsă Potrivit autorităților egiptene, la summit vor lua parte reprezentanți ai peste 20 de state, inclusiv din Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord, confirmând astfel interesul global pentru stabilitatea regiunii. Reuniunea de la Sharm el-Sheikh ar putea marca un moment-cheie în reluarea dialogului diplomatic dintre principalele puteri implicate în conflictul israelo-palestinian.

Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Proteste violente în Madagascar (sursa: X/Jon Elliot#FreeMadagascar)
Internațional

Criză în Madagascar: armata se alătură protestatarilor. MAE avertizează românii să evite călătoriile

Republica Madagascar traversează cea mai gravă criză politică din ultimii ani, după ce o parte din armată s-a alăturat protestatarilor din capitala Antananarivo. Nemulțumiri sociale transformate în revoltă politică Demonstrațiile, care au început la sfârșitul lunii septembrie, s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva președintelui Andry Rajoelina, reales în 2023. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pentru prima dată de la debutul manifestațiilor, soldați au escortat protestatarii până în Piața 13 Mai, simbol al mișcărilor populare malgașe, cerând camarazilor lor „să nu mai asculte ordinele” și „să nu tragă asupra civililor”. "Madagscar Gen Z" Protestele au fost inițiate de colectivul „Madagascar Gen Z”, care denunță penuriile de apă, electricitate și corupția endemică. Mișcarea s-a extins rapid, iar revendicările au devenit politice: demisia președintelui, dizolvarea Senatului și formarea unei comisii electorale independente. Președintele Rajoelina, ajuns la putere în 2009 printr-o mișcare populară, a încercat să calmeze spiritele prin remanierea guvernului și numirea generalului Ruphin Fortunat Zafisambo ca premier, însă măsura nu a avut efect. Implicarea armatei și apeluri la nesupunere Un moment decisiv l-a reprezentat intervenția unității CAPSAT, care l-a sprijinit pe Rajoelina în 2009, dar care acum îl contestă. Militarii au cerut colegilor să se alăture protestatarilor și au îndemnat la oprirea traficului aerian, inclusiv prin blocarea aeroportului internațional Ivato. Potrivit Națiunilor Unite, bilanțul confruntărilor a ajuns la cel puțin 22 de morți și peste 100 de răniți, în timp ce autoritățile malgașe admit doar 12 victime. Zborurile internaționale, suspendate pe termen nedeterminat Pe fondul violențelor, traficul aerian spre și dinspre Madagascar a fost suspendat, inclusiv cursele operate de Air France. Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis sâmbătă un avertisment de călătorie de nivel 6 din 9 – „Evitați călătoriile neesențiale”, menționând că nu există o perspectivă clară pentru reluarea zborurilor. Recomandările MAE pentru cetățenii români aflați în Madagascar MAE îi sfătuiește pe românii care se află în Madagascar să: respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, evite zonele cu proteste și adunările publice, manifeste vigilență sporită, contacteze companiile aeriene pentru informații actualizate privind programul zborurilor. Asistență consulară și informații utile Pentru asistență consulară, cetățenii români pot contacta Ambasada României la Pretoria (acreditată pentru Republica Madagascar) la numărul +27 012 346 4231 – apelurile sunt preluate de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), disponibil permanent. În cazuri de urgență, este disponibil și numărul de urgență al misiunii diplomatice: +27 82 819 1765. Informații actualizate pot fi consultate pe paginile oficiale: https://pretoria.mae.ro/ https://www.mae.ro/

Dietele Ozempic, noua tendință globală (sursa: Pexels/Jane T D)
Eveniment

„Dieta” Ozempic: ce spun cercetările despre alimentația care imită efectele medicamentelor GLP-1

Dietele inspirate de medicamentele pentru slăbit sunt o noua tendință globală. Dacă medicamente precum Ozempic și Wegovy au revoluționat domeniul pierderii în greutate, ajutând milioane de oameni să slăbească prin reducerea apetitului, în paralel, pe rețelele de socializare au apărut numeroase „diete Ozempic”, care promit efecte similare fără rețetă medicală. Printre acestea, un amestec popular – „oatzempic”, realizat din ovăz, apă și zeamă de lămâie – este prezentat ca un suplicient natural al apetitului. Cum funcționează hormonul GLP-1 Când mâncăm, organismul secretă hormonul GLP-1 (glucagon-like peptide-1). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Acesta are rolul de a crește nivelul de insulină, reduce producția de zahăr din ficat, încetinește digestia și diminuează pofta de mâncare. „GLP-1 este un regulator principal al metabolismului uman”, explică pentru BBC, Chris Damman, gastroenterolog și profesor asociat la Universitatea din Washington. Medicamentele moderne nu fac decât să imite acest mecanism natural, prelungind efectele de sațietate. Alimente care pot stimula natural GLP-1 Cercetările arată că două componente din alimentație pot influența direct producția de GLP-1: fibrele și polifenolii. Fibrele, din leguminoase, nuci, fructe și legume, hrănesc bacteriile benefice din intestin, care transformă aceste substanțe în acizi grași cu lanț scurt, ce stimulează secreția de GLP-1. Polifenolii, compuși antioxidanți din fructe, legume și nuci, contribuie la același proces, iar gustul lor amar activează receptorii gustativi, declanșând eliberarea hormonilor digestivi. De asemenea, grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline, avocado și migdale au fost asociate cu niveluri mai ridicate de GLP-1. Când și cum mâncăm contează la fel de mult Modul în care combinăm alimentele influențează, de asemenea, secreția de GLP-1. Un studiu publicat în 2020 arată că mâncarea bogată în proteine și legume consumată înaintea carbohidraților crește nivelul acestui hormon. Ora mesei este și ea importantă: cercetările sugerează că micul dejun devreme stimulează o producție mai mare de GLP-1 decât mesele luate seara, fiind în armonie cu ritmul circadian natural. De ce dietele moderne blochează mecanismele naturale Potrivit lui Damman, diete moderne ultraprocesate au „scurtcircuitat” mecanismele naturale de sațietate. Lipsa fibrelor și abundența zaharurilor rapide reduc producția de GLP-1, ceea ce duce la creșterea apetitului și supraalimentare cronică. „Aceste medicamente reactivează un mecanism de bază al organismului pe care alimentația industrializată l-a perturbat”, spune specialistul. Medicamentele GLP-1 versus dietele naturale Pentru unele persoane, o alimentație echilibrată și un stil de viață activ pot fi suficiente pentru a menține greutatea, însă pentru cei cu obezitate severă sau probleme metabolice complexe, tratamentele cu GLP-1 pot fi esențiale. „Schimbarea comportamentului alimentar este extrem de dificilă, iar aceste medicamente pot fi un sprijin crucial”, afirmă Damman. Totuși, o dietă bogată în fibre, polifenoli și grăsimi sănătoase poate ajuta la reglarea naturală a apetitului. „Regulile se aplică tuturor – fiziologic, toți avem același semnal care ne spune când să ne oprim din mâncat”, spune Mary Sco, medic nutriționist din Virginia. Secretul: întoarcerea la alimente integrale În esență, un regim alimentar care stimulează natural producția de GLP-1 presupune consumul de alimente integrale, cum ar fi: fructe și legume proaspete, leguminoase, nuci și semințe, grăsimi sănătoase „Am ajuns, ironic, la concluzia că drumul către sănătate trece tot prin alimentele naturale. Toate drumurile duc înapoi la mâncarea adevărată”, spune Damman. Ce urmează în cercetarea GLP-1 Deși medicamentele GLP-1 sunt considerate sigure, oamenii de știință încă explorează efectele lor pe termen lung. Profesorul Gary Schwartz de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York afirmă că aceste medicamente pot deschide calea către noi tratamente comportamentale și nutriționale pentru obezitate. El explică faptul că alimentele ultraprocesate, bogate în zahăr și grăsimi, activează centrele de recompensă din creier, generând dependență alimentară și reducând treptat sensibilitatea la plăcerea gustului. Noile date sugerează însă că medicamentele GLP-1 diminuează dorința de a consuma astfel de alimente, nu doar prin efectul lor asupra apetitului, ci și asupra sistemului de recompensă cerebral. Alimentația conștientă, cheia pe termen lung Cercetările viitoare ar putea identifica „puncte fierbinți” din creier asociate cu controlul apetitului, care pot fi influențate prin dietă, exercițiu și comportament alimentar conștient. „Într-un deceniu, vom ști exact cum să replicăm aceste efecte fără medicamente”, afirmă Schwartz. Până atunci, echilibrul alimentar bazat pe alimente naturale rămâne cea mai sigură cale de a stimula mecanismele naturale ale corpului – poate nu la fel de rapid ca Ozempic, dar cu beneficii pe termen lung pentru sănătate.

Nobelul pentru Pace, suspiciuni de spionaj (sursa: nobelprize.qbank.se)
Internațional

Controversele premiului Nobel pentru Pace continuă: Institutul suspectează un caz de spionaj

Institutul Nobel a anunțat sâmbătă că o posibilă scurgere de informații privind laureata Premiului Nobel pentru Pace, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, ar putea fi legată „foarte probabil de spionaj”. Scurgere de informații Pe platforma de pariuri predictive Polymarket, șansele ca Machado să câștige premiul au crescut cu 3,75%, ajungând la aproape 73%, în doar câteva ore, în noaptea de joi spre vineri – cu puțin timp înainte de anunțul oficial de la Oslo. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Este vorba foarte probabil de spionaj”, a declarat Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel, pentru postul norvegian TV2. Acesta a precizat că instituția a fost vizată de acțiuni similare de-a lungul anilor: „Nu este un secret pentru nimeni că Institutul este victima spionajului. Acest lucru durează de decenii. Este evident că instituția interesează actori dornici să obțină informații, fie că este vorba de state sau de alte organizații.  Motivațiile pot fi atât politice, cât și economice.” Ancheta este în curs; securitatea va fi consolidată Harpviken a anunțat că Institutul Nobel va deschide o anchetă internă pentru a verifica sursa scurgerii și nu exclude măsuri suplimentare de securitate. Doar un număr foarte restrâns de persoane cunoșteau numele laureatului înainte de anunțul oficial, fapt care ridică suspiciuni privind o eventuală infiltrare informatică. Precedente și reacții De-a lungul anilor, presa norvegiană a speculat ocazional despre posibile scurgeri de informații privind laureații Premiului Nobel, însă în ultimii ani astfel de incidente nu au mai fost semnalate. De această dată, schimbările bruște de pe platformele de pariuri au atras atenția comunității internaționale. Maria Corina Machado, premiată pentru lupta democratică Lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, a fost exclusă din cursa prezidențială din 2024, însă a fost recompensată de Comitetul Nobel „pentru munca sa neobosită în favoarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa pentru o tranziție pașnică de la dictatură la democrație”. Alegerea Comitetului Nobel a fost privită critic de Casa Albă, care a considerat că prin această decizie, „politica a fost pusă înaintea păcii” — o aluzie la faptul că Donald Trump aspirase de mai mult timp la Premiul Nobel pentru Pace.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră