luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7143 articole
Ramona Emilian

Internațional

Acordul comercial UE–SUA, în impas: Bruxelles amână ratificarea după ofensiva tarifară a lui Trump

Parlamentul European a suspendat luni procesul de ratificare a acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, în contextul incertitudinilor generate de decizia Curții Supreme americane privind taxele vamale impuse de administrația Trump și de introducerea unei noi taxe globale de către Washington. Eurodeputații cer clarificări privind modul în care SUA vor respecta acordul, înainte de a continua procedura legislativă. Decizia Curții Supreme complică acordul comercial Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că o parte dintre taxele vamale impuse de președintele american sunt ilegale, vizând așa-numitele taxe „reciproce”. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Aceste taxe au fost aplicate unilateral unor parteneri comerciali acuzați de Washington că mențin politici comerciale dezavantajoase pentru SUA, inclusiv bariere tarifare și netarifare sau refuzul unor acorduri favorabile intereselor americane. Hotărârea nu afectează taxele sectoriale aplicate importurilor de automobile, oțel, aluminiu sau produse farmaceutice. Reacția Washingtonului: taxe globale mai mari După verdict, Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă și a anunțat o taxă vamală globală de 10%, majorată ulterior la 15%. Liderul american a avertizat că statele care vor profita de decizia instanței riscă taxe suplimentare, acuzând sistemul judiciar că ar favoriza China și interese externe. Acordul UE–SUA: taxe de 15% și angajamente majore Înțelegerea comercială fusese convenită anul trecut între Ursula von der Leyen și Donald Trump. Documentul prevede ca majoritatea produselor europene exportate în SUA să fie taxate cu 15%, în timp ce Uniunea Europeană nu ar aplica taxe pentru importurile americane. În schimb, UE s-a angajat să cumpere produse energetice americane de aproximativ 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, să realizeze investiții suplimentare de 600 de miliarde de dolari în SUA până în 2029 și să crească achizițiile de armament american. Parlamentul European cere claritate înainte de vot Acordul urma să fie ratificat luna viitoare, însă votul a fost amânat după ultimele evoluții din SUA. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, Bernd Lange, a explicat că eurodeputații doresc clarificări privind modul în care Washingtonul va respecta angajamentele comerciale. Grupurile politice pro-europene — PPE, Renew și Verzii — au susținut amânarea, invocând lipsa de stabilitate în politica comercială americană. Temeri privind produsele europene Eurodeputații avertizează că noua taxă globală anunțată de Washington ar putea depăși plafonul de 15% stabilit în acord și ar putea afecta exportatorii europeni. Comisia pentru Comerț Internațional urma să decidă trimiterea acordului spre plen pentru vot, programat inițial pentru 10 martie, însă procedura rămâne blocată până la clarificările americane.

Acordul comercial UE–SUA, în impas (sursa: Facebook/European Parliament)
Ucraina, nou atac asupra conductei Drujba (sursa: Telegram/Exilenova+)
Internațional

Ucraina, nou atac cu drone asupra conductei Drujba: tensiunile cu Ungaria și Slovacia se adâncesc

Drone lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei au lovit luni o stație de pompare a conductei petroliere Drujba din regiunea rusă Tatarstan, infrastructură considerată esențială pentru transportul petrolului rusesc către Europa Centrală. Incidentul amplifică conflictul energetic și politic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia, state care acuză Kievul că menține blocat tranzitul petrolului încă din ianuarie. Stație crucială pentru alimentarea Europei, lovită de drone Surse ruse au semnalat inițial atacul asupra infrastructurii conductei Drujba, informația fiind ulterior confirmată de surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei și de presa ucraineană. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Potrivit acestora, stația de pompare avariată este vitală pentru funcționarea conductei care transportă petrol rusesc către Slovacia și Ungaria. Atacul riscă să escaladeze tensiunile energetice, întrucât cele două state europene depind în mare măsură de această rută de aprovizionare. Conducta blocată și acuzații de „șantaj politic” Fluxul de petrol prin Drujba a fost oprit după un incident din 27 ianuarie, iar livrările nu au fost reluate. Liderii Ungariei și Slovaciei susțin că reparațiile sunt finalizate, dar că Ucraina menține blocajul din motive politice. Premierii Viktor Orbán și Robert Fico au acuzat Kievul că folosește conducta drept instrument de presiune, în contextul pozițiilor lor rezervate față de sprijinul militar pentru Ucraina și față de o eventuală aderare a acesteia la Uniunea Europeană. Represalii energetice: livrări suspendate și veto în UE Dependente de importuri energetice și fără ieșire la mare, Ungaria și Slovacia au fost nevoite să recurgă la rezervele strategice de petrol, suficiente pentru aproximativ trei luni. Ca reacție, Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, precum și împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Slovacia a anunțat la rândul ei suspendarea livrărilor de electricitate către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol. Kievul cere presiune asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a cerut Ungariei și Slovaciei să își îndrepte presiunea către Rusia. Diplomatul a criticat veto-urile și a avertizat că cele două state nu pot bloca deciziile Uniunii Europene, solicitând cooperare constructivă și responsabilitate în gestionarea crizei energetice. Împrumutul european pentru Ucraina, blocat politic Liderii europeni au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună și garantat de bugetul UE. Rambursarea ar urma să depindă de eventuale reparații de război plătite de Rusia. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut scutiri de la mecanismul de garantare, avertizând că ar putea bloca programul. Premierul ungar a susținut că împrumutul riscă să nu fie recuperat niciodată, ceea ce ar transfera costurile către statele membre. Conducta Drujba, în centrul unui conflict energetic major Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonia Costa, Viktor Orbán a descris blocarea conductei drept un act ostil care afectează securitatea energetică a Ungariei. Budapesta avertizează că va continua să blocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina atât timp cât tranzitul petrolului prin Drujba rămâne suspendat.

Petrolierul Boracay, foști membri Wagner la bord (sursa: marinetraffic.com)
Internațional

Foști membri Wagner, descoperiți la bordul unui petrolier din flota fantomă sechestrat de Franța

Doi angajați ai unei companii militare private ruse, responsabili de supravegherea echipajului și colectarea de date operative, se aflau la bordul petrolierului Boracay, navă din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, sechestrată de Franța în septembrie. Căpitanul navei este judecat luni într-un tribunal din Brest, cazul fiind urmărit atent pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor rusești de petrol. Doi ruși la bordul petrolierului sechestrat Potrivit unor surse franceze, confirmate și de avocatul comandantului navei, doi cetățeni ruși se aflau la bordul petrolierului interceptat de marina franceză în largul Bretaniei. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Cei doi, Aleksandr T. (34 de ani) și Maksim D. (40 de ani), acesta din urmă fost polițist asociat grupului de mercenari Wagner, erau angajați ai companiei militare private Moran Security Group. Pe lista echipajului figurau drept „tehnicieni” și se îmbarcaseră în portul Primorsk, lângă Sankt-Petersburg, cu puțin timp înainte de sechestrarea navei. Moran Security Group, companie sancționată și apropiată de Moscova Moran Security Group, fondată în 2009 de foști ofițeri ai Serviciului Federal de Securitate (FSB), este vizată de sancțiuni americane și este considerată de experți ca având legături strânse cu autoritățile ruse. Compania recrutează foști militari din forțe speciale și revendică operațiuni în Orientul Mijlociu și Africa, inclusiv misiuni de combatere a pirateriei maritime. Trezoreria SUA a sancționat Moran în 2024 pentru colaborări contractuale cu întreprinderi de stat ruse. Misiunea: protecția navei și colectarea de informații Potrivit unor surse, rolul celor doi era dublu: asigurarea protecției petrolierului și verificarea respectării ordinelor de către căpitan, în concordanță cu interesele ruse. În plus, aceștia ar fi colectat informații, inclusiv fotografierea infrastructurii europene atunci când navele tranzitau zone sensibile. Astfel de echipe de protecție a echipajului ar fi prezente pe zeci de nave din „flota fantomă”, escortând transporturile de petrol în Marea Baltică și Oceanul Atlantic. Petrolierul Boracay, suspectat și în incidente cu drone Nava, care transporta o încărcătură importantă de petrol, a fost sechestrată din cauza inconsecvențelor privind naționalitatea și a lipsei pavilionului. Boracay este suspectat și de implicare în zboruri de drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, deși legătura nu a fost confirmată oficial. După sechestru, căpitanul și adjunctul au fost arestați preventiv, iar ulterior nava și-a reluat ruta. Cei doi ruși au debarcat în timpul unei escale în Suez. „Flota fantomă” a Rusiei și presiunea occidentală „Flota fantomă” rusă — estimată între 600 și 1.400 de nave — este utilizată pentru a ocoli sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în repetate rânduri că intenționează să crească presiunea asupra acestor nave pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina. Un alt petrolier, Grinch, a fost sechestrat de marina franceză în ianuarie. Servicii de informații din state baltice susțin că există coordonare între companiile militare private și statul rus, în contextul creșterii numărului de nave din „flota fantomă” în regiune. Suspiciuni de sabotaj și investigații în curs Unele petroliere sancționate sunt suspectate de implicare în sabotaje asupra cablurilor submarine din Marea Baltică, însă obținerea de dovezi este dificilă, iar schimbul de informații între statele europene rămâne limitat. Viceamiralul Didier Maleterre, fost responsabil NATO, a subliniat că intenția de sabotaj este greu de demonstrat în mod direct. Legături istorice cu gruparea Wagner Experții indică și conexiuni istorice între Moran și gruparea Wagner. Doi foști angajați ai Moran au fondat în 2013 compania Slavonic Corps, considerată precursoarea Wagner. În prezent, conducerea Moran include foști ofițeri FSB și comandanți de submarine nucleare, potrivit unor think tank-uri europene. Noi sancțiuni UE blocate Uniunea Europeană spera să adopte un nou pachet de sancțiuni care să vizeze în special „flota fantomă”, însă procesul a fost blocat de veto-ul Ungariei. Între timp, petrolierul Boracay — redenumit Phoenix și arborând pavilion rusesc — era ancorat luni în apropierea portului Rizhao, în nord-estul Chinei, potrivit datelor de monitorizare maritimă.

Coaliția aprobă reforma administrației (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Coaliția aprobă reforma administrației și anunță relansarea economică și impozite mai mici

Coaliția de guvernare a decis, luni, adoptarea în ședința de Guvern a reformei administrației centrale și locale, un pachet de măsuri care urmărește eficientizarea instituțiilor publice, reducerea suprapunerilor administrative și modernizarea statului. În paralel, Executivul pregătește un pachet de relansare economică și noi facilități fiscale pentru persoanele cu dizabilități și proprietari. Reformă administrativă pentru reducerea costurilor statului Potrivit comunicatului transmis după reuniunea Coaliției, liderii politici au ajuns în unanimitate la un acord privind un set de măsuri dedicate modernizării statului, stimulării economiei și respectării angajamentelor europene asumate de România. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Reforma administrației centrale și locale va fi adoptată în ședința de Guvern și include măsuri menite să elimine suprapunerile instituționale și să eficientizeze procesele interne ale instituțiilor publice. Obiectivul principal este creșterea calității actului administrativ și reducerea cheltuielilor statului. Pachet de relansare economică pregătit simultan În același timp, Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei au primit sarcina de a finaliza ultimele detalii tehnice pentru pachetul de relansare economică. Acesta urmează să fie adoptat de Guvern în paralel cu reforma administrației, astfel încât măsurile economice și cele administrative să fie implementate simultan. Reduceri de impozit pentru clădirile istorice Coaliția a convenit și introducerea unor facilități fiscale pentru patrimoniul construit, prin reducerea impozitului pe clădiri în funcție de vechimea imobilului. Măsurile propuse includ: reducere de 25% la impozitul pentru clădirile mai vechi de 100 de ani; reducere de 15% pentru clădirile cu o vechime între 50 și 100 de ani. Scopul acestor măsuri este încurajarea conservării patrimoniului și sprijinirea proprietarilor de imobile vechi. Facilități fiscale pentru persoanele cu handicap Coaliția a stabilit, tot în unanimitate, cotele de reducere a impozitelor pentru clădiri și autoturisme destinate persoanelor cu handicap grav și accentuat. Astfel: persoanele cu handicap grav vor beneficia de o reducere de 50%; persoanele cu handicap accentuat vor beneficia de o reducere de 25%. Măsurile vor include plafoane valorice, iar Ministerul Finanțelor a fost mandatat să elaboreze forma finală a proiectului legislativ, inclusiv mecanismele administrative pentru regularizarea situațiilor în care impozitele au fost deja plătite.

Deplasarea senatorilor AUR în SUA, decont refuzat (sursa: Facebook/Andrei Dirlau)
Politică

Peste 9.000 de euro au cerut trei senatori AUR de la stat să meargă la un eveniment MAGA în SUA

Conducerea Senatului a decis luni să respingă solicitarea de decontare a cheltuielilor pentru participarea a trei senatori AUR la summitul inaugural al Alianței Națiunilor Suverane, organizat la Washington în 4-5 martie. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că evenimentul are un caracter mai degrabă privat, iar instituția poate acoperi cheltuieli doar pentru activități publice la care participă oficial membri ai forului legislativ. Motivația deciziei: eveniment considerat privat Potrivit conducerii Senatului, finanțarea deplasărilor parlamentarilor este justificată doar atunci când acestea sunt legate de activități instituționale. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” În cazul summitului din SUA, solicitarea nu a îndeplinit aceste criterii, motiv pentru care a fost respinsă în ședința Biroului permanent. Cheltuielile estimate pentru delegația formată din trei senatori depășeau 45.400 de lei și includeau transport internațional la clasa economic, diurne, asigurări de sănătate și fonduri pentru cheltuieli neprevăzute. USR: Banii publici nu pot finanța lobby ideologic Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a susținut decizia, argumentând că un partid parlamentar nu ar trebui să folosească bani publici pentru activități de lobby ideologic în afara țării. El a criticat solicitarea, afirmând că Senatul nu poate finanța acțiuni de imagine politică sau relații politice personale. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe rețelele sociale, unde Șipoș a susținut că deplasarea ar fi avut caracter politic și nu instituțional. AUR: Participarea va fi finanțată din alte surse Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a precizat că parlamentarii vor participa la reuniunea din Statele Unite fără finanțare din partea Senatului. Potrivit acestuia, costurile vor fi acoperite de partid sau din resurse proprii ale participanților. Memorandumul analizat în Biroul permanent prevedea participarea senatorilor Andrei-Emil Dîrlău, Constantin-Ciprian Iacob și Ștefan Geamănu la summitul organizat la Washington.

Pîrlog atacă promovările din justiție fără examen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Pîrlog, candidat să fie procuror general, atacă avansările din justiție: Ridicol, fără examen

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcția de procuror general al României, a declarat în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției că sistemul judiciar traversează un moment dificil, marcat de pierderea încrederii publice. Procurorul a avertizat că, pentru prima dată, magistratura nu mai beneficiază de susținerea societății, fiind confruntată cu o ostilitate crescândă. Potrivit acestuia, această situație afectează nu doar magistrații cu experiență, ci și generațiile tinere și pe cei care ar dori să intre în sistem, în contextul unei percepții publice negative asupra profesiei. Critici dure la adresa promovărilor în magistratură În cadrul audierii, Pîrlog a criticat sistemul actual de promovare, bazat în mare parte pe evaluarea dosarelor, pe care îl consideră vulnerabil la subiectivism. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El s-a pronunțat în favoarea reintroducerii unui examen scris, de tip teste grilă, argumentând că această metodă este mai transparentă și mai echitabilă. Procurorul a afirmat că evaluările actuale pot genera situații discutabile și pot conduce la depunctări considerate nedrepte, inclusiv în cazuri în care magistrații au fost sancționați pentru decizii luate înaintea unor clarificări jurisprudențiale ulterioare. În opinia sa, sistemul actual riscă să favorizeze relații clientelare și nu răspunde criteriilor unei promovări meritocratice. „Ridicol” – calificativ pentru promovarea la Înalta Curte Bogdan Pîrlog a criticat și procedura de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde nu este prevăzut un examen scris. El a considerat că presupunerea potrivit căreia magistrații de la nivelul curților de apel nu mai trebuie testați este greșită. Procurorul a subliniat că faptul că un magistrat a promovat un examen cu ani în urmă nu garantează menținerea aceluiași nivel de cunoștințe, evidențiind diferențele de pregătire și implicare existente în practică. Profilul candidatului la funcția de procuror general Bogdan Pîrlog este procuror militar și președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, fiind cunoscut pentru pozițiile critice față de Consiliul Superior al Magistraturii. De-a lungul timpului, a fost sancționat de CSM pentru declarații considerate prejudiciabile imaginii justiției. El s-a numărat printre primii magistrați care au discutat public problemele sistemului judiciar la întâlnirea organizată la Palatul Cotroceni în decembrie 2025. Pîrlog a devenit cunoscut în spațiul public după deschiderea dosarului privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018.

Rob Jetten, noul premier al Olandei (sursa: Facebook/Rob Jetten)
Internațional

Primul premier declarat homosexual al Olandei a depus jurământul. Va avea un mandat greu

Rob Jetten a depus luni jurământul în funcția de prim-ministru al Olandei, devenind cel mai tânăr șef de guvern din istoria țării. Liderul în vârstă de 38 de ani este, totodată, primul premier provenit din partidul de centru D66 și primul prim-ministru olandez declarat homosexual. Ceremonia de învestire a avut loc la Palatul Huis ten Bosch din Haga, sub conducerea regelui Willem-Alexander, la aproape patru luni după alegerile anticipate. O coaliție minoritară într-un parlament fragmentat Rob Jetten a format un guvern de coaliție împreună cu creștin-democrații conservatori din CDA și cu VVD, partid de dreapta. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Cele trei formațiuni dețin 66 de locuri din totalul de 150 din camera inferioară a parlamentului, ceea ce transformă executivul într-un guvern minoritar. În aceste condiții, adoptarea legilor va depinde de sprijinul opoziției. Situația este complicată de fragmentarea legislativului, unde aproape o treime dintre mandate aparțin partidelor radicale de extremă dreapta. Olanda are o experiență limitată cu guverne minoritare, iar sondajele arată că peste două treimi dintre cetățeni sunt sceptici că noua coaliție va reuși să ducă la capăt un mandat complet de patru ani. Victoria surprinzătoare a partidului D66 Partidul D66, condus de Jetten, este o formațiune social-liberală și pro-europeană care a pus în centrul campaniei politica climatică, accesul la locuințe și o abordare mai fermă privind migrația. La alegerile din 29 octombrie, D66 a obținut o victorie surprinzătoare, devansând la limită Partidul Libertății (PVV), formațiune populistă de extremă dreapta condusă de Geert Wilders. Primele măsuri: reduceri sociale și investiții în apărare Noul executiv a anunțat deja un pachet de măsuri care include reduceri semnificative de cheltuieli în sistemele de asistență socială și sănătate. În paralel, guvernul promite investiții suplimentare de miliarde de euro în domeniul apărării. Aceste decizii vin într-un context politic instabil, după prăbușirea precedentului guvern condus de Dick Schoof, care a rezistat doar 11 luni. Criza politică ce a dus la schimbarea guvernului Executivul anterior, în care era implicat și PVV, s-a destrămat după ce Geert Wilders și-a retras sprijinul pe fondul unui conflict privind legislația azilului. Ulterior, partidele mainstream au exclus o nouă colaborare cu liderul populist, iar grupul său parlamentar s-a confruntat cu tensiuni interne. Acest context a deschis calea formării noii coaliții conduse de Rob Jetten. Viața personală a noului premier Rob Jetten este logodit cu Nicolas Keenan, jucător argentinian de hochei pe iarbă cu două participări la Jocurile Olimpice. În prezent, Keenan evoluează la clubul olandez HC Klein Zwitserland.

Șeful DNA vrea mai multe acorduri de vinovăție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful DNA și o candidată la șefia Parchetului General vor mai multe acorduri de vinovăție

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, și Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, au pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Cei doi au susținut, în cadrul interviurilor susținute la Ministerul Justiției, că acest instrument procedural poate crește eficiența actului de justiție și poate reduce numărul mare de dosare aflate în lucru. Marius Voineag: Justiția nu trebuie evaluată doar prin statistici Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, a explicat că reticența unor procurori față de acordurile de recunoaștere a vinovăției este legată de o cultură profesională orientată excesiv spre numărul de rechizitorii întocmite anual. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Potrivit acestuia, eficiența justiției nu ar trebui măsurată doar prin statistici, ci prin capacitatea sistemului de a soluționa dosarele rapid și eficient. Voineag a subliniat că întocmirea de rechizitorii în cauze simple poate prelungi procedurile și genera costuri suplimentare pentru stat și cetățeni. El a afirmat că procurorii tineri trebuie încurajați să utilizeze acest instrument de „justiție negociată”, considerat legal și util pentru accelerarea soluționării cauzelor penale. Cristina Chiriac: Acordurile pot reduce stocul de dosare Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidat la funcția de procuror general, a susținut că prioritizarea dosarelor și folosirea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pot contribui la reducerea stocului mare de cauze aflate la nivelul Ministerului Public. Ea a explicat că ar trebui analizate cu prioritate dosarele aproape finalizate și cele care nu necesită un probatoriu complex, pentru a fi soluționate mai rapid și a evita acumularea suplimentară de dosare. Chiriac a precizat că a utilizat frecvent acest instrument în structura pe care a condus-o și îl consideră o soluție eficientă pentru accelerarea procedurilor. Instrument subutilizat la parchetele din teritoriu Întrebată despre aplicarea acordurilor în parchetele locale, inclusiv pentru infracțiuni precum cele rutiere, furtul sau infracțiunile contra patrimoniului, Cristina Chiriac a afirmat că instrumentul este folosit prea rar. În opinia sa, unii procurori preferă întocmirea rechizitoriilor deoarece nu sunt suficient informati despre avantajele acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ea a sugerat realizarea unor analize ale practicii judiciare pentru a demonstra eficiența acestui mecanism, inclusiv în raport cu limitele de pedeapsă care pot fi negociate în faza de urmărire penală. Potrivit candidatei, folosirea acordurilor presupune rapiditate, eficiență și poate contribui la degrevarea instanțelor. Relația Ministerului Public cu presa În cadrul interviului, Cristina Chiriac a abordat și tema comunicării cu mass-media. Ea a subliniat că relația trebuie gestionată în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale, dar și cu o comunicare clară privind competențele Ministerului Public. Candidata a afirmat că este necesară o reacție fermă în cazul infracțiunilor care generează îngrijorare publică, precum și explicarea rolului instituției, astfel încât opinia publică să înțeleagă limitele intervenției procurorilor. Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general al României.

PSD condiționează bugetul de luarea măsurilor de solidaritate (sursa: Facebook/Mihai Fifor)
Politică

PSD îl amenință pe față pe Bolojan: Fără măsurile de solidaritate propuse de noi, bugetul nu trece

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat luni că bugetul de stat pentru acest an nu poate fi adoptat fără introducerea măsurilor de solidaritate propuse de social-democrați. Potrivit acestuia, aceste măsuri reprezintă „oxigen” pentru zeci de mii de români afectați de reformele economice din ultimele luni. Fifor a criticat modul în care au fost implementate reformele, pe care le descrie ca fiind aplicate „cu barda”, fără analiză și fără rezultate concrete, susținând că presiunea economică asupra populației a crescut semnificativ. Critici la adresa politicilor de austeritate Într-o postare publicată pe Facebook, deputatul PSD a afirmat că, în opinia sa, politicile promovate de premierul Ilie Bolojan au accentuat nemulțumirea socială. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” El a susținut că protestele din stradă sunt rezultatul presiunii economice acumulate și al măsurilor de austeritate percepute de populație ca fiind excesive. Fifor a subliniat că există o ruptură între „România reală”, unde oamenii se confruntă cu creșterea costurilor și scăderea veniturilor, și viziunea decidenților politici. În acest context, el a descris politica austerității drept una aplicată fără echilibru, care riscă să afecteze stabilitatea socială. Nemulțumire socială și riscuri economice Deputatul PSD consideră că politica de reduceri bugetare realizate fără analize aprofundate a contribuit la o stare generalizată de nemulțumire. În opinia sa, echilibrele economice pot fi refăcute, însă nu prin concedieri în lanț sau tăieri brute de venituri. Fifor a argumentat că economia trebuie tratată ca un organism complex, care are nevoie de stabilitate și încredere. El a susținut că, în ultimele luni, majoritatea categoriilor sociale au fost afectate de măsurile guvernamentale și a invocat date oficiale și sondaje care ar indica dificultăți economice și riscuri de recesiune. Totodată, deputatul a avertizat că tensiunile sociale și lipsa de încredere în instituții pot expune România la riscuri economice și politice majore. Avertisment privind o posibilă explozie socială Potrivit lui Mihai Fifor, principalul pericol este ca tensiunile acumulate să conducă la o „explozie socială”, care ar putea anula progresele realizate în reducerea deficitului bugetar și ar amplifica instabilitatea. El a subliniat că menținerea coeziunii sociale este esențială pentru stabilitatea statului și pentru implementarea unor reforme sustenabile. Ce măsuri de solidaritate propune PSD Deputatul social-democrat a precizat că bugetul trebuie să includă explicit măsurile de solidaritate propuse de PSD. Printre acestea se numără sprijinul pentru pensionarii cu venituri mici, protejarea persoanelor vulnerabile, eliminarea unor obligații fiscale considerate injuste — precum CASS pentru mame și veterani — și menținerea finanțării pentru Educație. În concluzie, Mihai Fifor a reiterat că, în lipsa acestor măsuri, adoptarea bugetului ar fi dificilă, insistând că solidaritatea socială este o condiție esențială pentru stabilitate economică și reforme pe termen lung.

Putin a început al treilea război mondial, spune Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a început deja al treilea război mondial și trebuie oprit, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu acordat BBC că, în opinia sa, Vladimir Putin a declanșat deja al treilea război mondial. Declarația a fost făcută la Kiev, înainte de marcarea a patru ani de la invazia rusă din 24 februarie 2022, liderul ucrainean subliniind că Ucraina încearcă să împiedice extinderea conflictului la scară globală. Zelenski: conflictul depășește granițele Ucrainei Potrivit președintelui ucrainean, Rusia urmărește să impună un model de viață diferit la nivel global și să schimbe ordinea internațională. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei În acest context, Zelenski consideră că războiul nu mai este doar regional, ci parte a unei confruntări mai largi. El a precizat că există diferențe de opinie între liderii occidentali privind riscul unui conflict mondial, însă susține că acțiunile Kremlinului indică deja această direcție. Garanții de securitate pe termen lung din partea SUA Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate solide și de durată, care să nu depindă de schimbările politice din Statele Unite. Liderul de la Kiev a subliniat rolul instituțiilor americane, inclusiv al Congresului, în asigurarea unui sprijin stabil pentru Ucraina. Potrivit acestuia, securitatea țării trebuie gândită pe termen lung, pentru a preveni noi agresiuni și pentru a proteja procesul democratic. Obiectiv strategic: revenirea la frontierele din 1991 Președintele ucrainean a reiterat că obiectivul final rămâne recucerirea tuturor teritoriilor ocupate și revenirea la granițele stabilite după independența din 1991. Totuși, el a admis că acest scenariu nu este posibil imediat, din cauza costurilor umane și militare foarte ridicate. Zelenski a subliniat că Ucraina nu dispune de suficiente resurse și arme pentru o ofensivă rapidă, iar succesul depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor internaționali. Refuzul cedării de teritorii și impactul intern Liderul ucrainean a respins ideea cedării unor regiuni parțial ocupate, precum Donețk, Herson și Zaporojie. În opinia sa, renunțarea la aceste teritorii ar însemna abandonarea populației locale și ar provoca diviziuni în societate. El a insistat că integritatea teritorială rămâne un principiu central al strategiei Kievului. Alegeri, legitimitate și legea marțială În interviu, Zelenski a lăsat deschisă posibilitatea organizării unor noi alegeri prezidențiale, însă a subliniat că acestea ar necesita garanții de securitate pentru a preveni manipularea. Mandatul său a fost prelungit în baza legii marțiale, care interzice alegerile pe timp de război. Declarațiile vin în contextul în care Moscova contestă legitimitatea liderului ucrainean, în timp ce comunitatea internațională continuă să îl recunoască drept președinte al Ucrainei.

Încep interviurile pentru șefia parchetelor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Încep interviurile pentru șefia parchetelor: luni - PG, marți - DNA, miercuri și joi - DIICOT

Procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din marile parchete a intrat în etapa interviurilor, primele evaluări vizând postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu la DNA Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar, susțin interviurile pentru această funcție, în timp ce actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru poziția de adjunct al procurorului general. Calendarul interviurilor pentru DNA și DIICOT Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 candidați înscriși pentru funcțiile de conducere la PICCJ, DNA și DIICOT au îndeplinit condițiile legale. Interviurile se desfășoară pe parcursul mai multor zile, începând cu 23 februarie. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA își susțin interviurile pe 24 februarie, alături de cei care vizează posturile de procuror-șef adjunct. Ulterior, pe 25 februarie sunt programate evaluările pentru conducerea DIICOT, iar pe 26 februarie pentru funcțiile de adjuncți ai acestei direcții. Cum se desfășoară procedura de selecție Fiecare candidat trebuie să prezinte proiectul managerial în maximum 30 de minute, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri de până la o oră. Rezultatele selecției sunt așteptate pe 2 martie, când ministrul Justiției va transmite propunerile către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Procedura vizează ocuparea unor posturi cheie care urmează să devină vacante în perioada următoare. Funcții vacante în fruntea marilor parchete Funcția de procuror general al PICCJ și cea de procuror-șef al DNA vor deveni vacante la finalul lunii martie, iar postul de procuror-șef al DIICOT la jumătatea lunii aprilie. Selecția actuală este considerată esențială pentru stabilitatea conducerii sistemului de parchet. Condițiile legale pentru ocuparea posturilor Legea prevede că pot ocupa aceste funcții procurorii cu o vechime de cel puțin 15 ani în magistratură. Sunt excluși candidații care au făcut parte din serviciile de informații, au colaborat cu acestea sau se află în situații de conflict de interese care ar putea afecta imparțialitatea exercitării funcției. Procesul de selecție va decide conducerea instituțiilor care gestionează principalele dosare de corupție, criminalitate organizată și anchete de interes major din România.

Patru ani de război în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

OMV Petrom iese pe lista FTSE Russell (sursa: Facebook/Staţiile Petrom)
Eveniment

Lovitură bursieră primită de Petrom: compania nu mai este pe lista FTSE Russell

Acțiunile OMV Petrom nu vor mai fi incluse în indicii FTSE Global All Cap, după ce nu au îndeplinit criteriul de lichiditate necesar menținerii în acești indici. Anunțul a fost făcut de Bursa de Valori București, în urma publicării rezultatelor indicative ale revizuirii semestriale realizate de furnizorul global de indici FTSE Russell, care vor intra în vigoare din 23 martie 2026. De ce a fost eliminată OMV Petrom Decizia excluderii OMV Petrom a fost luată pe baza evaluării lichidității acțiunilor în perioada ianuarie – decembrie 2025. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Potrivit metodologiei FTSE Russell, companiile trebuie să respecte criterii stricte pentru a rămâne în indicii globali, iar neîndeplinirea acestora poate duce la eliminare. Compania ar putea fi reinclusă după cel puțin 12 luni în afara indicilor, dacă va îndeplini cumulativ cerințele de lichiditate și celelalte criterii de eligibilitate. Simtel Team intră în indicii FTSE Global Micro Cap Revizuirea a adus și modificări pozitive pentru piața românească: acțiunile Simtel Team vor fi incluse în indicii FTSE Global Micro Cap, după ce compania a îndeplinit cerințele cantitative necesare. În același timp, opt companii românești rămân în indicii FTSE Global All Cap, iar alte patru sunt menținute în categoria FTSE Global Micro Cap, consolidând prezența României în universul investițional internațional. Ce companii reprezintă România în indicii FTSE Începând cu martie 2026, România va fi reprezentată cu 12 companii în indicii FTSE Russell. Opt dintre acestea sunt incluse în FTSE Global All Cap, printre care Banca Transilvania, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și MedLife, iar patru companii se regăsesc în indicii FTSE Global Micro Cap, inclusiv Arobs, Bursa de Valori București și Purcari Wineries. Această prezență reflectă evoluția pieței locale și interesul investitorilor internaționali pentru companiile listate la Bursa de Valori București. Statutul de Piață Emergentă și impactul asupra investițiilor România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către FTSE Russell în 2020, recunoaștere care a deschis accesul la un număr mai mare de investitori și la capital internațional. Expunerea globală a companiilor românești contribuie la creșterea evaluării acestora și la dezvoltarea pieței de capital. În plus, furnizorul MSCI a clasificat piața românească drept Piață de Frontieră Avansată, semnalând un nivel ridicat de accesibilitate pentru investitorii străini. În prezent, zeci de companii românești sunt incluse în indicii MSCI, consolidând vizibilitatea internațională a pieței locale.

Buletinul electronic, adeverință pentru adresă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Noul buletin electronic nu a rezolvat problema adresei: posesorii trebuie să ceară o hârtie

Noua carte electronică de identitate nu mai afișează adresa de domiciliu pe suportul fizic, ceea ce îi obligă pe posesorii documentului să obțină o adeverință separată pentru diverse proceduri administrative. Buletinul electronic, adeverință pentru adresă Deși informațiile sunt stocate pe cip, numeroase instituții continuă să solicite dovada domiciliului în format vizibil, pentru înscrieri la școală, operațiuni bancare sau acte notariale. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Adeverința de domiciliu poate fi emisă atât în format electronic, cât și pe hârtie, pe baza unei cereri și a documentelor care atestă locuința. Autoritățile recomandă solicitarea documentului din timp, pentru a evita întârzierile în perioadele cu solicitări ridicate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Regulament AI la un liceu din Pașcani (sursa: Facebook/Colegiul Tehnic CF ”Unirea” Pașcani)
Eveniment

Probabil primul regulament de lucru cu AI în școală, elaborat și folosit la un liceu din Pașcani

Un colegiu din Pașcani a elaborat un regulament intern privind utilizarea inteligenței artificiale în școală, considerat printre primele inițiative de acest tip la nivel local. Regulament AI la un liceu din Pașcani Documentul stabilește că elevii pot folosi AI pentru teme și activități educaționale, însă tehnologia nu trebuie să înlocuiască gândirea proprie sau efortul individual. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Procedura introduce reguli clare atât pentru elevi, cât și pentru profesori, în încercarea de a încuraja o utilizare responsabilă a instrumentelor digitale. Inițiativa Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” urmărește să pregătească elevii pentru conviețuirea cu inteligența artificială într-un mod echilibrat și etic. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră