miercuri 25 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

6545 articole
Ramona Emilian

Internațional

Barul din Crans-Montana nu mai fusese inspectat de primărie din 2019, în ciuda legii

Timp de cinci ani nu au fost efectuate verificări ale siguranţei la incendiu la barul din staţiunea elvețiană Crans-Montana unde un incendiu puternic s-a soldat cu moartea a 40 de persoane. Informația a fost confirmată de primarul localităţii, Nicolas Feraud. Primarul: „Regretăm profund. Nu am ştiut” Acesta a precizat că între 2020 şi 2025 nu au avut loc inspecţii privind prevenirea incendiilor. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Singura verificare realizată în 2025 a fost o evaluare acustică, care nu a ridicat niciun fel de obiecţii. Nicolas Feraud a declarat că autorităţile locale regretă situaţia și că nu au avut indicii că verificările nu fuseseră efectuate. El a subliniat că, în mod normal, astfel de inspecţii ar trebui realizate anual în barurile din staţiune. Ultima inspecţie de prevenire a incendiilor la barul „Le Constellation” fusese efectuată în 2019 și atunci rezultatele au fost considerate pozitive. Spuma fonoabsorbantă de pe tavan, niciodată verificată La momentul ultimei inspecţii, spuma izolatoare de pe tavan, materialul care a ars violent în timpul incendiului, fusese considerată acceptabilă. O alarmă de incendiu nu a fost cerută, deoarece barul era considerat o locaţie de dimensiuni reduse. Primarul a precizat că spuma fonoabsorbantă nu a mai fost verificată ulterior, iar agenţii de securitate nu au considerat necesară reevaluarea acesteia. Potrivit lui Nicolas Feraud, legislaţia actuală nu impune inspecţii referitoare la materialele folosite în spațiile unităților publice, precum baruri sau restaurante. „Legea nu impune verificarea materialelor”, a subliniat acesta. În urma tragediei, licenţa de funcţionare a unui al doilea restaurant administrat de aceiaşi proprietari în Crans-Montana a fost retrasă. Cum a izbucnit tragedia de la „Le Constellation” Anchetatorii cred că incendiul s-a declanşat de la scânteile unor artificii folosite în interior, în timpul petrecerii de Revelion. Acestea ar fi aprins izolaţia din spumă de pe tavan, iar focul s-a extins rapid în barul aglomerat, blocând numeroşi clienţi în interior. În urma incendiului, 40 de persoane au murit, printre victime aflându-se și un cetăţean român. Alte 116 persoane au fost rănite, cele mai multe grav, și sunt tratate inclusiv în spitale din străinătate. Interdicție totală pentru artificii în interiorul localurilor După tragedie, autorităţile au anunţat interzicerea completă a folosirii artificiilor în spaţiile interioare ale localurilor din staţiune. Conform datelor oficiale, barul „Le Constellation” avea o capacitate de aproximativ 100 de persoane la subsol, acolo unde avea loc petrecerea în momentul izbucnirii incendiului, şi încă 100 pe terasa acoperită. Nu există deocamdată confirmări dacă numărul persoanelor prezente depăşea aceste limite la momentul tragediei. Martori au relatat că la intrare se formase o coadă foarte mare de tineri care așteptau să intre în local.

Barul din Crans-Montana, fără verificări antiincendiu (sursa: Facebook/20 minutes online)
Reintroducerea stagiului militar divizează România (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Stare de urgență și represiune în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro

Un decret de instituire a stării de urgență, datat 3 ianuarie și publicat ulterior în Monitorul Oficial, obligă autoritățile venezuelene să caute și să aresteze orice persoană care sprijină sau promovează atacul armat al SUA asupra Venezuelei. După capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane, regimul de la Caracas a declanșat o amplă campanie de represiune, vizând în special jurnaliști și persoane suspectate că susțin înlăturarea fostului lider autoritar. Paramilitarii „colectivos”, pe străzile din Caracas Potrivit Financial Times, Forțe paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos” au fost desfășurate în capitală, în baza stării de urgență care interzice manifestările publice de sprijin pentru raidul american. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Activști pentru drepturile omului au relatat că autoritățile verifică telefoanele oamenilor și au amplasat puncte de control în jurul Caracasului. Structurile paramilitare se află în mare parte sub controlul ministrului de interne Diosdado Cabello. Delcy Rodríguez își consolidează puterea la Caracas Represiunea are loc în contextul preluării puterii de către Delcy Rodríguez, fosta adjunctă a lui Maduro, care încearcă să-și consolideze controlul asupra statului. Președintele american Donald Trump a declarat că Rodríguez va conduce un guvern deschis intereselor Washingtonului. Lidera opoziției, María Corina Machado, avertizează însă că situația este „alarmantă” și cere monitorizarea atentă a Venezuelei, acuzând-o pe Rodríguez de persecuție și corupție. Jurnaliști arestați și presiune asupra presei Sindicatele din presă au raportat reținerea a 14 jurnaliști și lucrători media, majoritatea din presa internațională, unii fiind interogați ore întregi înainte de eliberare. O parte dintre arestări au avut loc în timpul învestirii Delcy Rodríguez ca președinte interimar în clădirea Adunării Naționale. Străzile din estul Caracasului, bastion al opoziției, au rămas aproape pustii, locuitorii afirmând că se tem să sărbătorească schimbarea de putere din cauza amenințărilor paramilitarilor.

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical, iar mulți fermieri din Iași riscă să piardă banii europeni dacă nu dețin animale. Ce prevede noua lege Potrivit noii legi care intră în vigoare din 2026, doar proprietarii de pășuni vor mai putea încasa subvenții fără animale, cu condiția să cosească terenul cel puțin o dată pe an, în timp ce arendașii și concesionarii vor fi obligați să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Pentru aceștia din urmă, plata va fi condiționată de existența efectivă a animalelor pe suprafața declarată, iar dovada încărcăturii minime va trebui depusă anual la APIA până la 15 octombrie. Modificările legislative urmăresc să combată declararea formală a pajiștilor, să stimuleze utilizarea reală a terenurilor și amână aplicarea amenajamentelor pastorale până la 1 ianuarie 2028. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheia inteligentă demască un furt înscenat (sursa: Pexels/Mike Bird)
Eveniment

Și-a înscenat furtul unui BMW X5 pentru banii de asigurare, dar a fost demascat de cheia inteligentă

Un cetățean din Republica Moldova și-a înscenat furtul propriei mașini, un BMW X5, la Iași, pentru a încasa despăgubiri de asigurare, însă a fost demascat de datele înregistrate în cheile inteligente ale autoturismului. Demascat de cheia inteligentă Actualizările diferite ale celor două chei au arătat că mașina fusese folosită după presupusul „furt”, contrar declarațiilor proprietarului, ceea ce a ridicat suspiciuni și a dus la deschiderea unei anchete. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Bărbatul a fost trimis în judecată pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, fiind achitat pentru producerea de probe nereale, dar găsit vinovat pentru sesizarea falsă a unei fapte penale. Judecătoria Pașcani l-a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, iar decizia a rămas definitivă după respingerea apelului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mihai Chirica pierde procesul intentat de secretară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primarul Mihai Chirica pierde un proces intentat de propria secretară

Primarul Mihai Chirica a pierdut un proces în care a fost acuzat de denigrare de către secretara Primăriei Iași. Chirica pierde procesul intentat de secretară Angajata instituției a susținut în instanță că edilul ar fi declanșat o campanie de denigrare la adresa ei, afectându-i demnitatea, imaginea publică și viața privată prin afirmații jignitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Judecătoria Iași a admis acțiunea și l-a obligat pe Mihai Chirica să plătească daune morale simbolice de 1 leu, să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 5.120 de lei și să publice decizia instanței, integral, în ediția online a Ziarului de Iași. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan participă la Coaliția Voinței (Paris) (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Politică

Președintele Nicușor Dan participă la reuniunea Coaliției de voință de la Paris

Președintele României, Nicușor Dan, va participa pe 6 ianuarie 2026, la Paris, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de voință – grupul țărilor dispuse să sprijine Ucraina. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială. Întâlnirea de la Paris are loc în contextul intensificării demersurilor diplomatice privind încheierea războiului din Ucraina și acordarea de garanții de securitate Kievului după instalarea unui eventual armistițiu. Întâlnire pregătitoare la Kiev înaintea reuniunii de la Paris Înaintea reuniunii Coaliției de voință din 6 ianuarie, consilierii de securitate din 15 state – între care Franța, Germania și Canada – s-au întâlnit la 4 ianuarie 2026, la Kiev. Au participat și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Întâlnirea a avut ca scop analizarea celei mai recente versiuni a planului de încheiere a conflictului ruso-ucrainean, coordonat de președintele american Donald Trump. Trimisul special al acestuia, Steve Witkoff, a participat la discuții de la distanță. Eforturi diplomatice accelerate pentru încetarea războiului din Ucraina Eforturile diplomatice pentru oprirea războiului s-au intensificat începând din noiembrie 2025, sub coordonarea administrației Trump, care poartă negocieri separate atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. În mesajul de Anul Nou pentru 2026, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un acord de pace este „gata în proporție de 90%”. Totodată, el a avertizat că restul de 10% va decide „soarta păcii”, întrucât viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne una dintre marile probleme nerezolvate. Ce este Coaliția de voință și care este obiectivul său Coaliția de voință (Coalition of the Willing) reunește peste 30 de state, majoritatea europene, aliate ale Ucrainei. Scopul principal al Coaliției este sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. De asemenea, sunt vizate oferirea de garanții de securitate Kievului după armistițiu și prevenirea reluării conflictului. Coaliția funcționează complementar structurilor existente precum UE și NATO, reunind țări dispuse să își asume un rol activ în susținerea Ucrainei. Reuniunile anterioare ale Coaliției de voință Cea mai recentă reuniune înaintea celei din ianuarie 2026 a avut loc pe 12 decembrie 2025. Liderii au discutat: intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei slăbirea capacității de război a Moscovei creșterea ajutorului militar și financiar acordat Ucrainei La reuniune a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea din martie 2025, de la Paris Pe 27 martie 2025, Coaliția s-a reunit la Paris, cu participarea a aproximativ 30 de state europene. Franța și Regatul Unit au propus desfășurarea unui contingent european în Ucraina, ca „forță de reasigurare”, pentru prevenirea reluării conflictului după armistițiu. Propunerea nu a întrunit unanimitate. Summitul de la Bruxelles, aprilie 2025 Pe 10 aprilie 2025, la Bruxelles, miniștrii apărării din peste 30 de state au discutat accelerarea unei „păci juste și durabile” în Ucraina. Reuniunea a avut loc sub conducerea Franței și Regatului Unit. Reuniunea de la Londra, iulie 2025 La 10 iulie 2025, liderii Coaliției s-au întâlnit la Londra, pentru consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. A fost prima participare oficială a unor reprezentanți americani în Coaliția de voință. S-a decis întărirea grupului operativ pentru Marea Neagră, format din România, Bulgaria și Turcia, pentru deminare și siguranța transportului maritim. Videoconferințe și reuniuni ulterioare în 2025 Au mai avut loc: videoconferință pe 13 august 2025, în contextul summitului Putin–Trump din Alaska videoconferință pe 17 august 2025, cu participarea lui Zelenski reuniune la Paris pe 4 septembrie 2025 întâlnire din 24 octombrie 2025, privind sancțiunile și garanțiile de securitate reuniune din 25 noiembrie 2025, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan Ultimele întâlniri au vizat analiza planurilor de pace negociate între SUA, Rusia și Ucraina. Cum a apărut ideea „Coaliției de voință” Conceptul de „coaliție a voluntarilor” a fost lansat de premierul britanic Keir Starmer după summitul de la Londra din 2 martie 2025. Scopul a fost formarea unei alianțe a statelor dispuse să își asume: sancțiuni extinse împotriva Rusiei creșterea ajutorului militar pentru Ucraina presiune diplomatică pentru negocieri În același context, Donald Trump a anunțat discuții directe cu Vladimir Putin și o schimbare de accent strategic spre China, cerând europenilor să își intensifice investițiile în apărare. Direcțiile principale de acțiune ale Coaliției de voință Activitatea Coaliției se axează pe patru obiective: ajutor militar continuu acordat Ucrainei garanții de securitate în orice acord de pace consolidarea apărării Ucrainei pe timp de pace extinderea și consolidarea Coaliției Reuniunea din 6 ianuarie 2026, la Paris, la care va participa și președintele României Nicușor Dan, se înscrie în acest efort mai amplu de definire a arhitecturii de securitate post-conflict în Europa.

AUR vrea „Anul Americii” în România (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că solicită oficial Președinției, Parlamentului și Guvernului declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România”. Inițiativa este motivată de împlinirea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, moment pe care formațiunea îl consideră unul definitoriu pentru istoria modernă. AUR vrea „Anul Americii” în România Potrivit comunicatului formațiunii, 2026 reprezintă nu doar o aniversare simbolică, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor care au stat la baza constituirii statului american – libertatea, democrația, suveranitatea și libertatea de exprimare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa AUR subliniază că aceste valori au influențat decisiv evoluția occidentală și sunt esențiale, în opinia sa, pentru viitorul României și al Europei. Referire la rolul Statelor Unite pe scena internațională În mesajul său, AUR accentuează rolul Statelor Unite în arhitectura globală de securitate, în special în actualul context geopolitic marcat de tensiuni și instabilitate. Formațiunea atribuie Statelor Unite poziția de principal garant al libertăților politice și al democrației în Europa și invocă documentele strategice americane în domeniul securității. Partidul vorbește și despre influența deciziilor administrației americane asupra Europei, inclusiv asupra securității continentului și a orientării sale geopolitice. În comunicat este menționat explicit președintele Donald Trump, prezentat drept „cel mai important lider politic la nivel global în 2026”, formulare care marchează și poziționarea politică a AUR în raport cu actuala administrație de la Washington. Relația strategică România–SUA, temă centrală AUR afirmă că relația României cu Statele Unite nu ar trebui văzută doar în termeni strategici sau militari, ci ca una esențială pentru menținerea pluralismului politic și a libertății de exprimare. Formațiunea califică SUA drept „principal garant al securității României în cadrul NATO” și subliniază importanța cooperării în regiunea Mării Negre. Totodată, partidul afirmă că marile decizii de politică externă și securitate ale României – inclusiv în legătură cu evoluțiile din Ucraina – ar trebui consultate prioritar cu Washingtonul, ceea ce reprezintă o poziționare politică explicită în raport cu parteneriatele externe ale țării. Ce ar presupune „Anul Americii în România” Potrivit propunerii formulate, declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România” ar crea cadrul pentru un amplu program de evenimente și cooperare. Printre obiectivele menționate se numără: consolidarea parteneriatului strategic româno-american organizarea unor manifestări culturale, educaționale și academice dedicate istoriei SUA promovarea investițiilor și cooperării economice cultivarea legăturilor dintre societatea românească și cea americană reafirmarea angajamentului României față de „lumea liberă”, în termenii utilizați de AUR AUR anunță că va marca oricum 2026 drept „Anul SUA” Chiar dacă autoritățile nu vor adopta propunerea, AUR afirmă că va declara unilateral, la nivel de partid, anul 2026 drept „Anul Statelor Unite în România”. Formațiunea anunță intenția de a organiza conferințe, dezbateri, evenimente culturale și programe educaționale destinate tinerilor, precum și acțiuni de diplomație publică axate pe relația româno-americană. Partidul insistă asupra ideii că prietenia cu Statele Unite este, în viziunea sa, „bazată pe valori”, nu pe conformism politic, și leagă această poziționare de temele sale politice recurente: suveranitate, libertate de expresie și democrație.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Curtea de Apel respinge acuzațiile Recorder (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Șefa savonistă a Curții de Apel București încearcă să explice 361 de schimbări de complet în 3 ani

Curtea de Apel București (CAB) anunță că, în ultimii trei ani, 361 de completuri de judecată și-au schimbat componența, însă toate modificările ar fi fost determinate „exclusiv de cauze obiective și legale”. Precizările vin după acuzațiile dintr-un documentar Recorder privind influențarea componenței completurilor pentru obținerea unor soluții favorabile. Reacția instanței după documentarul Recorder La aproape o lună după apariția documentarului Recorder, președinta CAB, Liana Arsenie, a transmis o informare publică de 10 pagini, prin care susține că dorește „clarificarea faptelor” și „o corectă înțelegere a realității instituționale”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acesteia, schimbările de completuri sunt inerente activității unei instanțe de dimensiunea Curții de Apel București, care funcționează cu 218 judecători. 361 de modificări de completuri în trei ani Documentul prezintă o situație centralizată a modificărilor din ultimii trei ani, totalizând 361 de cazuri de schimbare a componenței completurilor. Conducerea instanței afirmă că aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege, precum pensionări, promovări sau reveniri din concedii. Motivele schimbării completurilor: situația pe categorii Potrivit Curții de Apel București, principalele motive ale modificărilor sunt următoarele: Integrarea judecătorilor nou veniți în secții – 144 cazuri Pensionări și degrevări înainte de pensionare – 55 cazuri Promovări în carieră – 53 cazuri Degrevări din cauza complexității dosarelor – 41 cazuri Reveniri din concedii de maternitate și alte concedii – 48 cazuri Detașări – 20 cazuri Detașările includ 11 ca efect al promovării unor concursuri și 9 la alte instituții din sistemul judiciar. Principala cauză: integrarea judecătorilor nou veniți Potrivit interpretării prezentate de conducerea CAB, integrarea judecătorilor nou numiți reprezintă aproape 40% din modificări și reflectă: - ocuparea posturilor vacante - stabilizarea schemelor de personal - distribuirea echilibrată a volumului de activitate Pensionările și promovările reprezintă, cumulat, aproape 30% dintre situații, fiind catalogate drept „inevitabile și nediscreționare”. Concluzia Curții de Apel București În informarea transmisă, Liana Arsenie afirmă că datele prezentate de Recorder ar fi fost scoase din context: „Analiza celor 361 de modificări de completuri arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective și legale (…) Prezentarea făcută de jurnaliștii de la Recorder rupe aceste date din context și creează suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanței și o emoție publică periculoasă pentru statul de drept”, a declarat președinta CAB.

Guvernatorul Tim Walz renunță la candidatură (sursa: Facebook/Governor Tim Walz)
Internațional

Ar fi fost vicepreședintele SUA dacă ar fi câștigat Kamala. Walz, prins într-o fraudă uriașă

Tim Walz, candidatul democrat la funcția de vicepreședinte al SUA în 2024 și actual guvernator al statului Minnesota, a anunțat că nu va mai candida pentru realegere. Decizia vine pe fondul unui scandal amplu privind o presupusă fraudă de sute de milioane de dolari din fonduri publice. Scandalul fraudelor din Minnesota domină agenda publică Walz a explicat că nu dorește ca energia sa politică să fie consumată în apărarea propriei imagini, în timp ce statul se confruntă cu o criză serioasă: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Fiecare minut pe care îl petrec apărându-mi propriile interese politice ar fi un minut pe care nu pot să îl petrec apărând locuitorii Minnesotei”, a transmis acesta într-un comunicat. Guvernatorul a precizat că preferă să se concentreze pe gestionarea problemelor statului, nu pe lupta electorală. Democrații pierd o figură-cheie după înfrângerea din 2024 Tim Walz a fost propunerea Partidului Democrat pentru funcția de vicepreședinte alături de Kamala Harris la alegerile prezidențiale din 2024, pierdute în fața lui Donald Trump. El conduce Minnesota din 2019 și era așteptat să candideze pentru un al treilea mandat în 2026. Fraudă de peste 300 de milioane de dolari Republicanii, inclusiv vicepreședintele american JD Vance, acuză existența unui caz masiv de deturnare a fondurilor publice destinate programelor de mese gratuite pentru copii. În dosarul principal, suspecții sunt acuzați că au deturnat peste 300 de milioane de dolari, inventând în mare parte beneficiari fictivi. Autoritățile locale sunt suspectate că ar fi ignorat alertele din cauza faptului că persoanele implicate provin în mare parte din comunitatea somaleză din Minnesota, cea mai numeroasă din SUA și tradițional apropiată Partidului Democrat. Cazul, transformat în armă politică privind imigrația Pentru mai mulți politicieni conservatori, scandalul este un argument pentru înăsprirea politicilor de imigrație promovate de Donald Trump. „Ceea ce se petrece în Minnesota arată, la scară mică, frauda legată de imigrație în sistemul nostru”, a spus vicepreședintele JD Vance. Reacția lui Tim Walz: „Cazul a fost amplificat politic” Walz respinge acuzațiile și afirmă că dreapta americană exagerează scandalul din motive electorale. El a declarat că Donald Trump și aliații săi vor „să facă din statul nostru un loc mai rece, mai rău”, acuzându-i de manipulare politică a subiectului.

Trump vrea Groenlanda, avertizează premierul danez (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Premierul danez crede că Trump vorbește serios despre preluarea Groenlandei

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat luni că îl ia în serios pe președintele american Donald Trump atunci când afirmă că dorește ca Groenlanda să treacă sub controlul Statelor Unite. Ea a subliniat că atât Copenhaga, cât și autoritățile din Groenlanda au respins clar această ambiție. „Din nefericire, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că vrea Groenlanda”, a declarat Frederiksen pentru postul public danez DR. Danemarca și Groenlanda resping ferm ideea anexării Premierul danez a reiterat poziția oficială a Regatului Danemarcei și a guvernului groenlandez, subliniind că teritoriul nu dorește să devină parte a Statelor Unite. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa „Am arătat foarte clar care este poziția Regatului Danemarcei, iar Groenlanda a spus în mod repetat că nu vrea să fie parte a Statelor Unite”, a precizat Mette Frederiksen. Avertisment privind coeziunea NATO Șefa guvernului de la Copenhaga a transmis și un avertisment referitor la alianța nord-atlantică. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen, făcând aluzie la consecințele majore pe care le-ar avea o astfel de acțiune pentru securitatea colectivă. Trump insistă: SUA „au nevoie” de Groenlanda Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au venit în pofida apelului premierului danez către Washington de a „înceta amenințările” privind anexarea. Trump a afirmat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda din motive ce țin de securitatea națională și a sugerat un calendar pentru discuții. „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni… haideți să vorbim despre Groenlanda în 20 de zile”, a declarat el reporterilor la bordul Air Force One.

Război la Pentagon, căpitan în rezervă, retrogradat (sursa: X/Senator Mark Kelly)
Internațional

Război la Pentagon: secretarul Hegseth retrogradează un căpitan în rezervă, actual senator

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat luni că îl va retrograda pe senatorul Mark Kelly din gradul de căpitan în rezervă al Marinei SUA și îi va reduce pensia militară, motivând decizia prin „declarații subversive”. Măsura vine după ce Kelly și alți parlamentari democrați au îndemnat trupele să refuze eventuale „ordine ilegale” din partea administrației președintelui Donald Trump. Pentagonul avertizează asupra unor posibile sancțiuni suplimentare Într-o postare pe platforma X, Pete Hegseth a precizat că Mark Kelly ar putea fi vizat și de alte măsuri disciplinare, în funcție de acțiunile sale viitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, statutul lui Kelly de senator în funcție nu îl scutește de răspundere: „Statutul căpitanului Kelly de senator al Statelor Unite nu îl exonerează de răspundere, iar alte încălcări ar putea duce la acțiuni suplimentare”, a transmis șeful Pentagonului. Reacția lui Mark Kelly: „Nu mă veți intimida” Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de vânătoare și astronaut pe navetă spațială, a răspuns la acuzații pe X, criticându-l dur pe Hegseth, pe care l-a numit „cel mai puțin calificat secretar al apărării din istoria țării”. Kelly a subliniat că nu se va lăsa intimidat de amenințările cu retrogradarea sau urmărirea penală și a declarat că va lupta împotriva deciziei: „Voi lupta împotriva acestui lucru cu tot ce am, nu pentru mine, ci pentru a transmite mesajul că Pete Hegseth și Donald Trump nu decid ce pot spune americanii despre guvernul lor”. Senatorul este considerat unul dintre posibilii candidați democrați la alegerile prezidențiale din 2028. Apelurile împotriva „ordinelor ilegale” Mesajul video al lui Mark Kelly din 18 noiembrie a venit pe fondul îngrijorărilor din interiorul Partidului Democrat și al unor oficiali militari. Aceștia acuză administrația Trump că ar fi încălcat legea, după ordinul dat armatei de a ataca și ucide presupuşi traficanți de droguri pe mare, în apele latino-americane. În replică, Pentagonul susține că aceste operațiuni sunt justificate, întrucât traficanții de droguri sunt considerați teroriști. Trump acuză„răzvrătire” și invocă pedeapsa capitală Președintele Donald Trump i-a acuzat pe Kelly și pe alți democrați de „răzvrătire”, amintind că aceasta este pasibilă de pedeapsa capitală potrivit Codului de justiție militară al SUA. În legislația militară americană, răzvrătirea și îndemnul la revoltă se numără printre cele mai grave infracțiuni și pot fi sancționate cu moartea.

Gașca Savonea de la CAB, puci la CCR (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Justiție

Gașca Savonea de la CAB pregătește un puci la CCR: cine judecă dosarele membrilor Curții

Curtea de Apel București a decis, luni, să amâne pentru 16 ianuarie pronunțarea asupra cererilor depuse de avocata Silvia Uscov (AUR), care contestă numirea judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională, în contextul scandalului privind pensiile speciale ale magistraților. CCR urmează să discute proiectul privind pensiile speciale Amânarea are loc în condițiile în care, pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională are programată o nouă ședință pentru analiza proiectului Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților, după mai multe amânări din cauza lipsei de cvorum. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Cauzele sunt judecate de Olimpiea Crețeanu, magistrat al Curții de Apel București, cu experiență anterioară la Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1 Un al treilea proces deschis de avocata AUR, privind înființarea Comitetului de la Guvern pentru legile Justiției, a fost amânat pentru 12 ianuarie, din motive de procedură. Judecător este Ion Cătălin Daniel. Episod tensionat în sala de judecată În timpul ședinței de luni, a avut loc un dialog tensionat între consilierul juridic al Administrației Prezidențiale și judecătoarea Olimpiea Crețeanu Magistratul l-a avertizat că îl va evacua din sală dacă mai intervine peste ea, în timp ce consilierul a anunțat că va depune cerere de recuzare. Procesele deschise de avocata AUR: ce se contestă Pe 31 decembrie 2025, avocata Silvia Uscov, membră AUR, a depus trei acțiuni în instanță: - Suspendarea decretului prezidențial nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător CCR Pârâți: Președintele României și Dacian Cosmin Dragoș - Suspendarea hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR, la propunerea PSD Pârâți: Senatul României și Mihai Busuioc - Suspendarea deciziei Guvernului din 19 decembrie 2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției Argumentele avocatei: lipsă vechime și nereguli de legalitate Silvia Uscov susține că Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc nu îndeplinesc cerința de vechime minimă de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, Comitetul pentru modificarea legilor Justiției prezintă: - lipsă de bază legală adecvată - suprapuneri cu atribuțiile Ministerului Justiției - lipsă de transparență - criterii neclare de selecție a membrilor - risc de influență politică asupra reformei din Justiție - contradicții cu angajamentele din PNRR Avocata afirmă că, „în calitate de cetățean și avocat”, se consideră afectată de aceste acte. Scandalul de la CCR privind dezbaterile pe pensiile speciale Cele două procese deschise privind numirile la CCR au loc pe fondul scandalului generat de refuzul a patru judecători propuși de PSD, printre care și Mihai Busuioc, de a participa la dezbaterile privind proiectul Guvernului referitor la pensiile speciale ale magistraților. Comitetul contestat de avocată a fost înființat la nivelul Guvernului pe 19 decembrie 2025, în urma unor dezvăluiri jurnalistice privind probleme din instanțe și parchete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră