vineri 15 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7223 articole
Ramona Emilian

Internațional

Mii de oameni au părăsit Santorini

Mii de oameni au părăsit Santorini. Insula, una dintre cele mai populare destinații turistice din Grecia, se confruntă cu o serie de seisme neobișnuit de intense, care au determinat mii de oameni să plece. Autoritățile au impus măsuri de precauție, iar seismologii avertizează că activitatea seismică ar putea continua timp de săptămâni. Mii de oameni au părăsit Santorini Potrivit presei elene, începând de duminică, peste 11 mii de persoane au părăsit insula, pe calea aerului și maritimă. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Mai exact, 7.000 de oameni și 1.2000 de vehicule au plecat cu vaporul, în timp ce peste 4.000 de oameni au plecat cu avionul din insula din Ciclade. Exodul a fost declanșat de sute de cutremure care continuă să zguduie regiunea. Peste 750 de cutremure în doar 10 zile Activitatea seismică a început vinerea trecută și a atins un nivel alarmant. Într-o zonă de aproximativ 1.000 km² din jurul Santorini, s-au înregistrat 750 de cutremure între 24 ianuarie și 4 februarie. Peste jumătate dintre cutremure au depășit magnitudinea 3 Un seism de magnitudine 4,7 a fost înregistrat marți dimineață de Centrul Seismologic Euro-Mediteraneean (EMSC); Autoritățile au decis închiderea școlilor în Santorini și pe insulele învecinate Ios, Amorgos și Anafi până vineri. Prognoza seismologilor Seismologii nu pot estima cu exactitate când se va calma activitatea tectonică, însă avertizează că cutremurele ar putea continua zile sau chiar săptămâni. În acest context, localnicii și turiștii au fost sfătuiți șă evite zonele de coastă, din cauza riscului de alunecări de teren. De asemenea au fost avertizați să nu participe la adunări în spații închise, unde structurile ar putea fi afectate de cutremure. Grecia, una dintre cele mai active seismic țări din Europa Grecia este situată la intersecția plăcilor tectonice africană și eurasiatică, ceea ce o face una dintre cele mai predispuse țări europene la cutremure. Santorini, formată în urma uneia dintre cele mai puternice erupții vulcanice din istorie (aproximativ 1600 î.Hr.), a mai trecut printr-o erupție recentă în 1950. Insula are în prezent aproximativ 15.500 de locuitori, la care se adaugă numeroși muncitori sezonieri din industria ospitalității.

Mii de oameni au părăsit Santorini (sursa: karfitsa.gr)
Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei (sursa: Facebook/The Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei

Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei. Armata ucraineană își va consolida efectivele prin realocarea a 50.000 de soldați din alte structuri ale sistemului de apărare către forțele terestre. Măsura vine în contextul unui deficit de personal și al unei situații tot mai dificile pe linia frontului, conform unor surse apropiate Statului Major citate de Ukrainska Pravda. Ucraina transferă soldați pentru suplimentarea infanteriei Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a semnat pe 11 ianuarie un ordin prin care dispune transferul a aproximativ 50.000 de militari din diverse structuri ale armatei către forțele terestre. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Această componentă a armatei este cea mai numeroasă și joacă un rol esențial în menținerea frontului împotriva trupelor ruse. Estimările arată că acest transfer reprezintă aproximativ 20% din efectivele actuale dislocate pe linia frontului. În prezent, armata ucraineană are în jur de 800.000 de militari activi, conform președintelui Volodimir Zelenski. Deficit de trupe Deficitul de soldați este o problemă recunoscută de oficialii ucraineni. Generalul Sîrski a explicat că necesitatea suplimentării trupelor este determinată de pierderile înregistrate și de faptul că mobilizarea nu acoperă în totalitate nevoile de pe front. "Trebuie să creștem numărul brigăzilor mecanizate, dar capacitatea de mobilizare nu este suficientă pentru a acoperi această nevoie," a declarat acesta. În acest context, militari din domenii precum logistică, aprovizionare și mentenanță vor fi redistribuiți în prima linie pentru a umple golurile și a forma noi unități de luptă. Dezertări și recrutări forțate Războiul prelungit cu Rusia a generat un val de dezertări și un climat tensionat în ceea ce privește recrutarea de noi soldați. În 2024, peste 60.000 de soldați ucraineni au dezertat, printre care și 1.700 de militari antrenați în Franța, care au părăsit unitatea înainte de a ajunge pe front. În încercarea de a combate acest fenomen, președintele Zelenski a promulgat în mai 2023 un pachet legislativ care simplifică procedurile de mobilizare și înăsprește pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă recrutării. Tot atunci, vârsta minimă pentru mobilizare a fost redusă de la 27 la 25 de ani. Presiuni internaționale Administrația fostului președinte american Joe Biden a cerut Kievului să scadă vârsta de mobilizare la 18 ani, o solicitare reiterată și de noul secretar de stat american, Marco Rubio. Acesta a declarat recent că problema principală a Ucrainei nu este lipsa fondurilor, ci lipsa resursei umane. Cu toate acestea, Zelenski a refuzat să reducă și mai mult vârsta de recrutare, temându-se că o astfel de măsură ar adânci criza demografică a Ucrainei și ar spori nemulțumirile interne. Președintele ucrainean continuă să insiste că țara are nevoie mai mult de arme și echipamente decât de noi recruți.

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open (sursa: Facebook/TransylvaniaOpen)
Eveniment

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open

Simona Halep, eliminată din Transylvania Open. Simona Halep a fost învinsă fără drept de apel de Lucia Bronzetti (Italia), scor 6-1, 6-1, în prima rundă a turneului Transylvania Open (WTA 250), competiție cu premii totale de 275.094 de dolari. Meciul a durat doar 59 de minute, iar Halep nu a reușit să își găsească ritmul în fața unei adversare mai bine clasate. Simona Halep, eliminată din Transylvania Open Acesta a fost primul meci de simplu al Simonei Halep în acest an, după revenirea în circuit în urma suspendării pentru dopaj. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Fostul lider mondial, ajuns acum pe locul 870 WTA, a avut o prestație ezitantă și a fost dominată clar de Lucia Bronzetti, ocupanta locului 72 WTA. Halep a debutat la Transylvania Open și în proba de dublu, alături de Ana Bogdan, însă a fost eliminată și acolo din primul tur. România, cu o singură reprezentantă în optimi Transylvania Open nu a fost un turneu favorabil pentru jucătoarele române, Ana Bogdan fiind singura care a reușit să se califice în optimile de finală. Eliminate în primul tur au fost Simona Halep, Sorana Cîrstea, Gabriela Ruse și Irina Begu Simona Halep, finalistă la prima ediție a turneului din 2021, nu a reușit să reediteze performanța de atunci și va trebui să își regăsească forma pentru competițiile viitoare.

Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare. În imagine, Vladimir Ciorbă adus la Curtea de Apel pentru arestare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare

Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare. Procurorii DIICOT susțin că membrii rețelei Nordis au pus la punct o campanie agresivă de marketing, utilizând toate canalele de comunicare posibile pentru a câștiga încrederea potențialilor clienți. Strategia a inclus publicitate masivă în media, sponsorizări și campanii online, având scopul de a crea iluzia unui business de succes. Nordis, sume uriașe cheltuite pentru promovare În referatul trimis în instanță, procurorii detaliază modul în care Nordis a investit peste 8,3 milioane de lei în publicitate, folosind fondurile colectate de la clienți. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi 5.114.040 lei – cheltuiți prin instituții media private; 1.672.706 lei – direcționați către Facebook Ads; 1.593.609 lei – investiți în Google Ads; 4.286.462 lei – sponsorizări, inclusiv către Federația Română de Fotbal. "Așa cum s-a precizat în debutul situației de fapt, pentru câștigarea încrederii potențialilor clienți și crearea imaginii unui business de succes, s-a pus la punct un program de marketing agresiv, care a vizat toate canalele de comunicare posibile, sens în care 8.380.355 lei au fost cheltuiți pentru publicitate (...)", arată procurorii. Sponsorizările, paravan pentru publicitate mascată Din suma totală investită în promovare, peste 4,2 milioane de lei au fost alocate sponsorizărilor, dintre care cea mai importantă a fost direcționată către Federația Română de Fotbal. "În aceeași paradigmă se regăsesc și sponsorizări în valoare de 4.286.462 lei, din care cea mai importantă este cea acordată Federației Române de Fotbal, în fapt tot un mijloc de publicitate", explică procurorii. Această strategie a avut rolul de a crește vizibilitatea brandului Nordis, mascând în același timp utilizarea frauduloasă a banilor proveniți de la clienții care au investit în proiecte imobiliare. Arestări în dosarul Nordis În urma anchetei, procurorii DIICOT au solicitat arestarea preventivă a 11 inculpați, printre care Laura Vicol – avocat și fost parlamentar; Vladimir Ciorbă – acționar principal la Nordis Group, Gheorghe Poștoacă – acționar principal la Nordis Group. Curtea de Apel București urmează să decidă asupra cererii de arestare preventivă, în contextul în care investigația DIICOT scoate la iveală o schemă complexă de fraudă, în care marketingul agresiv a fost folosit pentru a atrage fonduri de la clienți, în timp ce banii erau deturnați spre cheltuieli de lux.

Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților

Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților. Procurorii DIICOT susțin că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit milioane de euro pe zboruri private, vacanțe de lux și autoturisme exclusiviste, folosind fondurile companiei Nordis, bani proveniți de la clienții păgubiți. Ancheta scoate la iveală un mecanism complex de delapidare, prin care banii destinați construcțiilor imobiliare erau redirecționați către cheltuieli personale extravagante. Scandalul Nordis, lux pe banii păgubiților Conform referatului trimis în instanță, Nordis Management achiziționa servicii de la Nordis Travel, iar aceasta, la rândul ei, închiria avioane private de la diverse companii aeriene. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Zborurile nu aveau nicio legătură cu activitatea economică a grupului Nordis, fiind destinate exclusiv vacanțelor și evenimentelor private ale celor doi. Printre destinațiile preferate se numără Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării. Potrivit facturilor analizate de procurori, sumele achitate pentru aceste zboruri sunt exorbitante. Câteva exemple relevante: București – Mykonos – București (iunie 2021): 19.500 euro București – Nisa – București (august 2022): 31.500 euro București – Nisa – Paris – Nisa – București (mai 2022): 42.700 euro București – Madrid – București (mai 2022): 34.900 euro București – Timișoara – Madrid – Timișoara – București (martie 2022): 38.700 euro București – Londra – București – Nisa – București (mai 2021): 52.900 euro București – Delta Dunării – București (aprilie 2021): 55.294 lei În total, 1.511.208 euro și 805.984 lei au fost cheltuiți doar pe zboruri comerciale și private, dintre care 857.796 euro și 691.948 lei exclusiv pentru avioane și elicoptere private. Ferrari, Bentley și Rolls Royce Pe lângă vacanțele extravagante, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au investit 19.336.134 lei și 965.391 euro în autoturisme de lux. Lista achizițiilor include Ferrari, Bentley și Rolls Royce, unele dintre cele mai exclusiviste mărci de pe piață. După finalizarea contractelor de leasing, o parte din aceste mașini au fost vândute, recuperându-se doar 6.022.440 lei, ceea ce înseamnă că aproape 5 milioane de euro au fost cheltuiți fără justificare economică. Procurorii: „Un dispreț total față de clienți” Anchetatorii subliniază că, în timp ce fondurile companiei erau folosite pentru lux personal, gruparea invoca dificultăți financiare în fața clienților, justificând întârzierile în livrarea unităților locative prin scumpirea materialelor de construcții. "Membrii grupării, în mod cinic și în dispreț față de clienți, invocau probleme financiare, în timp ce se lansau în cheltuieli de lux și plăcere, fără nicio legătură cu activitatea economică a companiei," se arată în referatul DIICOT.

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova (sursa: X/Maia Sandu)
Internațional

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova

UE, sprijin fără precedent pentru Moldova. Uniunea Europeană a alocat un nou pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să facă față presiunilor energetice impuse de Moscova. Decizia vine după oprirea livrărilor de gaz rusesc către Transnistria și face parte dintr-un plan mai amplu de integrare energetică a Chișinăului în piața UE. UE, sprijin fără precedent pentru Moldova Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială la Chișinău, a anunțat măsura marți, declarând pe rețeaua X că Uniunea Europeană ajută Moldova să-și recapete controlul asupra sectorului energetic. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat tacticile Rusiei, promițând o integrare completă a Republicii Moldova în piața energetică europeană, pentru a reduce dependența de Moscova. Criza energetică din Transnistria și Moldova După expirarea contractului de tranzit dintre Gazprom și Ucraina, livrările de gaz către regiunea separatistă Transnistria au fost oprite, Kremlinul refuzând să folosească alte rute din cauza unor dispute financiare privind datoriile. În consecință, Transnistria s-a confruntat, începând din ianuarie, cu întreruperi de căldură, apă caldă și electricitate. Într-o primă reacție, Bruxellesul a acordat 30 de milioane de euro pentru a permite Chișinăului să livreze gaz european către regiunea separatistă. Marți, UE a anunțat o nouă tranșă de 60 de milioane de euro pentru a susține nevoile energetice ale Transnistriei până la mijlocul lunii aprilie. Acest sprijin financiar este însă condiționat de respectarea drepturilor omului și a libertăților în regiune, conform guvernului de la Chișinău. Moldova avansează pe drumul integrării europene Președinta Maia Sandu a salutat ajutorul Uniunii Europene, subliniind că Bruxellesul a fost un partener de încredere în momentele dificile. În cadrul unei întrevederi între premierul moldovean Dorin Recean și comisarul european Marta Kos, s-au discutat progresele în procesul de integrare europeană și măsurile pentru sporirea rezilienței energetice. Guvernul de la Chișinău a reafirmat angajamentul pentru reforme și creștere economică, priorități cheie fiind asigurarea securității și păcii, reforma justiției și combaterea corupției, atragerea investitorilor străini și consolidarea economiei și accelerarea integrării europene. Investiții de 1,8 miliarde de euro În următoarele săptămâni, instituțiile europene urmează să aprobe Planul de Creștere pentru Moldova (Growth Plan), un proiect de 1,8 miliarde de euro, menit să stimuleze economia și să sprijine reformele. Republica Moldova finalizează Agenda de Reforme și lista domeniilor prioritare pentru investiții, primele fonduri urmând să fie deblocate până în vară. Beneficii pentru cetățeni Pe lângă sprijinul financiar, Republica Moldova urmează să devină parte a Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA), facilitând transferurile bancare între Moldova și statele UE. Un alt obiectiv major este eliminarea taxelor de roaming între Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce va îmbunătăți comunicarea și va reduce costurile pentru cetățenii moldoveni care lucrează sau călătoresc în Europa. Negocieri de aderare Pe plan politic, Moldova și UE își propun să deschidă primele capitole de negociere privind aderarea în primăvara acestui an, cu obiectivul de finalizare a negocierilor până la sfârșitul actualului mandat al Comisiei Europene. Comisarul european Marta Kos a asigurat Chișinăul de sprijinul UE în acest proces: "Republica Moldova este un exemplu de ambiție și determinare. Vom rămâne alături de voi, iar țara voastră nu va fi niciodată singură pe drumul spre Uniunea Europeană."

Scandal la Romsilva, pensii, salarii, bonusuri.În imagine, Teodor Țigan, fost și actual șef în Romsilva (sursa: Facebook/Teodor Țigan)
Eveniment

Scandal la Romsilva, pensii, salarii, bonusuri

Scandal la Romsilva, pensii, salarii, bonusuri. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat măsuri pentru eliminarea unor anomalii salariale și de pensionare la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Oficialul a subliniat că beneficiarii unor bonificații de pensionare nu ar trebui să mai fie pe statele de plată ale Regiei și a cerut corectarea acestei situații printr-o modificare legislativă. Scandal la Romsilva, pensii, salarii, bonusuri În ultimii doi ani, peste 1.000 de persoane au primit bonusuri de pensionare, unele atingând 500.000 de lei, aproximativ 100.000 de euro (cazul lui Teodor Țigan - n.r.). Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Problema principală este că unii dintre acești beneficiari continuă să lucreze la Romsilva, fapt pe care ministrul îl consideră inacceptabil. "Cine s-a pensionat și a primit o bonificație trebuie să-și vadă liniștit de pensie. Nu ai cum să primești și pensie, și salariu. Avem suficienți pădurari tineri care își pot face datoria", a declarat Fechet, subliniind necesitatea unei modificări legislative pentru a preveni astfel de practici în viitor. Pensionați, dar încă pe statul de plată Un alt aspect problematic este faptul că peste 100 de angajați pensionați nu au anunțat oficial angajatorul, continuând astfel să primească atât pensie, cât și salariu de la Romsilva. "Există persoane care, de luni de zile sau chiar de ani de zile, încasează și pensie, și salariu. Am dispus directorului general să remedieze această situație și să închidă contractele de muncă respective," a declarat ministrul. Prime și sporuri masive Potrivit datelor prezentate de Fechet, în 2024, Romsilva a plătit peste 170 de milioane de lei pentru prime și sporuri, sumă echivalentă cu 10% din bugetul alocat cheltuielilor de personal. "Dintr-un total de 1,7 miliarde de lei cheltuiți pe salarii, 170 de milioane reprezintă prime, bonusuri și alte premii. Vorbim de o practică existentă de 30 de ani, nu doar de câteva luni," a explicat ministrul. Bugetul Ministerului Mediului pentru 2025 În ciuda controverselor, bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru 2025 a fost aprobat marți de comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament cu 24 voturi pentru, 19 împotrivă, nicio abținere; Propunerea de buget: 4,653 miliarde de lei, în creștere cu 19,65% față de anul precedent. Cheltuielile de personal: 507,925 milioane de lei, în creștere cu 7,09%. Reforma sistemului și modificări legislative Mircea Fechet a promis că va înainta Guvernului o propunere de buget care să includă doar sporurile și bonusurile reglementate legal și că va colabora cu Parlamentul pentru a elimina practicile abuzive. "Sper că voi găsi înțelegere în Parlament pentru a corecta aceste anomalii. În lipsa unei modificări legislative, bugetul Romsilva va continua să includă aceste prime, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung," a concluzionat ministrul.

Reorganizare fără concedieri la Ministerul Agriculturii (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Eveniment

Reorganizare fără concedieri la Ministerul Agriculturii

Reorganizare fără concedieri la Ministerul Agriculturii. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că niciun angajat din minister și din instituțiile subordonate nu va fi concediat în urma reorganizării instituției, chiar dacă fondul de salarii a fost redus cu 5% în acest an. Acesta a explicat strategia prin care MADR va face economii fără a afecta locurile de muncă. Reorganizare fără concedieri la Ministerul Agriculturii Florin Barbu a precizat că reorganizarea MADR a fost aprobată prin lege și va intra în vigoare la 31 decembrie 2025. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi Numărul ordonatorilor de credite a fost redus de la 166 la 66, iar aproximativ 78-79 dintre aceștia au fost desființați. Cu toate acestea, ministrul a subliniat că nu vor exista disponibilizări în cadrul ministerului sau al unităților subordonate. "Cât voi fi ministru al Agriculturii, nu voi da afară niciun angajat al ministerului sau din unitățile subordonate din țară", a declarat Barbu în cadrul dezbaterilor din comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament. Cum va gestiona MADR reducerea bugetului? Bugetul Ministerului Agriculturii a fost diminuat cu 5% la fondul de salarii, însă Barbu a explicat că instituția se va încadra în acest buget printr-o gestionare etapizată a resurselor umane. Soluția identificată este pensionarea naturală a angajaților și redistribuirea personalului în instituțiile care au deficit. "Lunar, în toate agențiile Ministerului Agriculturii, care are aproximativ 13.500 de angajați, se înregistrează pensionări. Nu voi mai ocupa acele posturi și voi reloca personalul acolo unde este nevoie pentru a menține un echilibru și a asigura eficiența instituțiilor", a explicat ministrul. Economii de peste 100 de milioane de lei Prin reorganizarea MADR, economiile estimate depășesc 50 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro). În plus, reducerea bugetului la fondul de salarii cu 5% aduce o economie suplimentară de 60 de milioane de lei. APIA și AFIR rămân instituții independente Ministrul Agriculturii a subliniat importanța păstrării agențiilor APIA și AFIR ca entități de sine stătătoare, având în vedere rolul esențial pe care îl joacă în gestionarea fondurilor europene și naționale. Aceste instituții administrează un buget anual de 15,9 miliarde de lei. "Numai la APIA, plățile directe sunt de aproape 2,6 miliarde euro, iar AFIR gestionează proiecte de 5,9 miliarde de euro din fonduri europene și 3 miliarde de euro de la bugetul de stat. Aceste agenții trebuie să rămână independente, deoarece au atribuții diferite, iar fondurile pe care le gestionează revin în economia națională", a explicat Barbu.

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare

Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare. Vlad Pascu, șoferul drogat care a provocat accidentul mortal din 2 Mai în august 2023, a contestat marți decizia Judecătoriei Mangalia, prin care a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Vlad Pascu contestă condamnarea la închisoare Potrivit deciziei instanței, Judecătoria Mangalia l-a condamnat vineri, 31 ianuarie, fără acord de recunoaștere, la 10 ani de detenție, pedeapsă din care se va scădea perioada deja executată în arest preventiv, de peste un an. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Contestația sa urmează să fie judecată de Curtea de Apel Constanța. Despăgubiri de milioane de euro pentru victime Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a admis în parte cererile de despăgubire formulate de familiile victimelor și de răniți. Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR) a fost obligat să plătească 700.000 euro familiei tânărului decedat. Alte 640.000 euro vor merge către familia tinerei care și-a pierdut viața 100.000 euro, 50.000 euro și 250.000 euro vor trebui plătiți celor trei tineri răniți în accident Vlad Pascu, acuzat de multiple infracțiuni Vlad Pascu a fost trimis în judecată în octombrie 2023 de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă. Pe lângă acestea, Pascu e vinovat de conducerea unui vehicul sub influența substanțelor interzise și părăsirea locului accidentului Filmul tragediei din 2 Mai Potrivit anchetatorilor, în dimineața zilei de 19 august 2023, Vlad Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor pe drumurile publice. La intrarea în localitatea 2 Mai, a lovit un grup de tineri care mergeau pe marginea drumului. În urma impactului, doi tineri și-au pierdut viața și alți trei tineri au fost răniți: După producerea accidentului, Vlad Pascu a părăsit locul faptei, fiind prins ulterior de poliție.

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente

Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente. Parlamentarii din comisiile reunite de buget-finanțe au respins, marți, o prevedere din bugetul Curții Constituționale a României (CCR) pentru anul 2025, care aloca suma de 700.000 de lei pentru decontarea medicamentelor destinate angajaților instituției și foștilor judecători pensionați. Parlamentul respinge bugetul CCR pentru medicamente În timpul discuțiilor, deputatul USR Claudiu Năsui a cerut explicații despre această sumă, care nu fusese prevăzută în bugetul de anul trecut. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol a scos peste opt milioane de lei din firmele grupului Nordis, pe persoană fizică. O parte, ca „avans” și „salarii”, deși nu era angajata acestor firme, restul – ca împrumuturi "Anul trecut era zero, deci nu e o creștere, e o cheltuială nouă. Cumpărați medicamente de 700.000 lei?", a întrebat Năsui, adresându-se reprezentantului CCR. Oficialul instituției a explicat că sumele sunt destinate drepturilor medicale pentru mai multe categorii de personal, iar creșterea provine din „creșterea proporțională a dreptului medicamentelor”. Confuzie în rândul reprezentanților CCR Întrebat dacă foștii judecători pensionați își cumpără medicamente prin intermediul CCR, reprezentantul instituției nu a reușit să ofere detalii clare. Dezbaterile au fost suspendate pentru câteva minute, deoarece acesta nu a putut preciza câte persoane ar urma să beneficieze de această facilitate.

Uigurii, supravegheați și controlați de China (sursa: X/Center for Uyghur Studies)
Internațional

Uigurii, supravegheați și controlați de China

Uigurii, supravegheați și controlați de China. China a redus parțial restricțiile de călătorie impuse populației uigure, însă menține un control strict asupra celor care doresc să părăsească țara sau să viziteze regiunea Xinjiang, potrivit unui raport Human Rights Watch (HRW). Acuzele aduse Chinei Partidul Comunist Chinez este acuzat că a reținut peste un milion de uiguri și alte minorități musulmane în tabere din nord-vestul țării, într-o campanie pe care ONU a descris-o drept o posibilă „crimă împotriva umanității”. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Statele Unite au condamnat în mod ferm tratamentul aplicat de Beijing uigurilor, calificând acțiunile regimului chinez drept „genocid”. Guvernul chinez respinge acuzațiile privind represiunea împotriva uigurilor, afirmând că măsurile sale au contribuit la combaterea extremismului religios și la dezvoltarea economică a regiunii Xinjiang. Începând cu mijlocul anilor 2010, numeroși uiguri cu legături în străinătate au fost reținuți, iar pașapoartele lor au fost confiscate, potrivit cercetătorilor și activiștilor pentru drepturile omului. Uigurii, supravegheați și controlați de China Conform HRW, unele documente de călătorie au fost restituite, iar anumite cereri de a părăsi țara au fost acceptate. Totuși, autoritățile chineze impun în continuare „restricții, condiții și controale stricte” pentru uigurii care solicită permisiunea de a călători. "Această ușoară relaxare a permis unor uiguri să își revadă, pentru scurt timp, rudele din străinătate, după ani în care nu au avut nicio veste despre ele. Totuși, restricțiile sunt încă folosite ca instrument de represiune", a declarat Yalkun Uluyol, cercetător la HRW. Călătoriile uigurilor, atent monitorizate Uigurii care doresc să călătorească în afara Chinei trebuie să respecte mai multe condiții impuse de guvern. Aceștia trebuie să precizeze clar scopul călătoriei, să garanteze revenirea într-un interval stabilit și promită că nu vor critica guvernul chinez în timpul șederii lor în străinătate În plus, aceștia nu pot călători împreună cu membrii familiei și sunt adesea interogați la întoarcere. HRW susține, de asemenea, că uigurii care vizitează China având pașapoarte străine sunt supuși unor restricții suplimentare. Aceștia trebuie să aștepte perioade lungi pentru a obține viză și, odată ajunși în țară, sunt interogați și nu li se permite să petreacă noaptea alături de familie. Unii au fost chiar invitați să participe la excursii organizate de guvern, despre care HRW afirmă că sunt menite să prezinte „o imagine tendențioasă” asupra presupuselor progrese din Xinjiang. Lagărele din Xinjiang Raportul HRW se bazează pe interviuri cu 23 de uiguri din diaspora și pe documente oficiale chineze. Supraviețuitorii lagărelor din Xinjiang au relatat despre violență și abuzuri fizice, agresiuni sexuale, muncă forțată și îndoctrinare politică. În schimb, China susține că aceste centre erau „facilități de formare voluntară”, care au fost între timp închise, deoarece participanții „și-au încheiat formarea”.

Panama renunță la acordul cu China (sursa: Facebook/José Raúl Mulino)
Internațional

Panama renunță la acordul cu China

Panama renunță la acordul cu China. Decizia Panama de a nu-și reînnoi acordul de cooperare cu China în cadrul inițiativei „Noul Drum al Mătăsii” a fost descrisă de senatorul american Marco Rubio drept „un pas mare înainte” pentru relațiile bilaterale dintre SUA și Panama. Panama renunță la acordul cu China Președintele panamez, Jose Raul Mulino, a anunțat că va permite expirarea acordului semnat în 2017, după ce duminică s-a întâlnit cu Marco Rubio, aflat în vizită pentru a face lobby împotriva influenței Chinei asupra Canalului Panama și a infrastructurii portuare a țării. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft Într-o conferință de presă, Mulino a confirmat că i-a comunicat lui Rubio decizia sa de a nu reînnoi memorandumul de înțelegere privind participarea Panama la proiectul chinezesc. Noul Drum al Mătăsii „Noul Drum al Mătăsii” este o inițiativă lansată de președintele chinez Xi Jinping în 2013, având ca obiectiv crearea unor noi rute comerciale și investiții care să lege China de Europa, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. Memorandumul Panama-China fusese semnat de fostul președinte panamez Juan Carlos Varela și se reînnoia automat la fiecare trei ani, cu excepția cazului în care una dintre părți decidea să îl denunțe. Beijingul, furios Marco Rubio a salutat retragerea Panama din acordul cu China, descriind-o drept „un nou exemplu de leadership” al fostului președinte american Donald Trump în protejarea securității naționale a SUA. În schimb, China a reacționat rapid prin ambasadoarea sa în Panama, Xu Xueyuan, care a cerut Washingtonului „să învețe să respecte” deciziile suverane ale statelor care aleg să colaboreze cu Beijingul. La rândul său, ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a catalogat decizia Panama drept „regretabilă”, susținând că „Noul Drum al Mătăsii” nu are o agendă politică, spre deosebire de „campania de defăimare lansată de Statele Unite și alte țări occidentale”.

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE

Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE. Uniunea Europeană riscă să își agraveze problemele economice prin majorarea cheltuielilor pentru apărare, a avertizat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Tass, oficialul rus a transmis că această strategie va avea un impact negativ asupra economiei comunitare, care se află deja în pragul unei crize. Kremlinul critică „abordarea militaristă” a UE "Actuala creștere a cheltuielilor militare pune deja economia europeană într-o zonă de grave probleme economice, aproape de o criză", a afirmat Peskov. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "Este clar că o nouă creștere a cheltuielilor va avea un impact foarte negativ și va duce la o deteriorare suplimentară a economiei europene", a adăugat acesta. UE își intensifică strategia de apărare Declarațiile oficialului rus vin după reuniunea informală de luni a liderilor statelor membre UE la Bruxelles, unde s-a discutat despre consolidarea capacităților de apărare. Printre temele abordate s-au numărat identificarea celor mai urgente necesități militare ale UE și modalități de finanțare și dezvoltare comună a industriei de apărare. De asemenea, a fost abordată tema întăririi alianțelor internaționale în contextul amenințărilor de securitate, în special din partea Rusiei Liderii europeni au cerut Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, să prezinte o strategie de consolidare a apărării europene. Aceasta ar putea include o creștere a cheltuielilor militare peste pragul de 2% din PIB în statele membre. Rusia acuză lipsa de dialog cu UE Peskov a criticat abordarea liderilor europeni, considerând că accentul pus pe cheltuielile militare și pe alianțele strategice este o strategie eronată. "În loc să se gândească dacă nu ar merita să ia în considerare preocupările Rusiei referitoare la securitatea sa și să înceapă un dialog cu Moscova, Uniunea Europeană alege o abordare extrem de miopă și dezastruoasă, care va afecta toți contribuabilii europeni", a concluzionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Nicușor Dan comentează demisia Gabrielei Szabo (sursa: Facebook/Gabriela Szabó)
Eveniment

Nicușor Dan comentează demisia Gabrielei Szabo

Nicușor Dan comentează demisia Gabrielei Szabo. Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat că este mulțumit de demisia Gabrielei Szabo din funcția de director general al Clubului Sportiv Municipal (CSM) București. Deși i-a recunoscut meritele sportive, edilul a subliniat că nu i-a apreciat activitatea managerială. Nicușor Dan comentează demisia Gabrielei Szabo Întrebat despre plecarea fostei campioane mondiale și olimpice din fruntea CSM București, Nicușor Dan a avut o reacție fermă. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft "E opinia dumneaei, dar demisia mă bucură, să știți. Am apreciat-o ca sportiv, a fost extraordinară pentru România, dar ca manager există încă o plângere la DNA, formulată de mine acum doi ani." Declarația sa vine în contextul acuzațiilor lansate de Gabriela Szabo, care a susținut că edilul-șef a transformat clubul într-un „spațiu de incertitudine, bârfe și conflict”. Demisia Gabrielei Szabo Demisia Gabrielei Szabo a venit la doar patru zile după ce fusese repusă în funcție printr-o hotărâre judecătorească. Cu toate acestea, fostul manager a ales să renunțe la conducerea CSM București, susținând că atmosfera creată de Nicușor Dan nu permite o administrare eficientă a clubului.

Marco Rubio, noul șef al USAID (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Marco Rubio, noul șef al USAID

Marco Rubio, noul șef al USAID. Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat luni că preia funcția de director interimar al USAID, agenția americană de ajutor extern, pentru a pune capăt ceea ce el a numit „insubordonare”. Marco Rubio, noul șef al USAID Potrivit FoxNews, Rubio a declarat că USAID nu a răspuns la întrebările administrației Trump privind finanțarea și prioritățile sale, ceea ce împiedică o revizuire eficientă. Citește și: Averea greu de justificat a pensionarului special Bejinariu, deputatul PSD care va controla SRI și pe care DNA nu l-a putut ancheta pentru afacerea Microsoft „Acest lucru trebuie să înceteze”, a afirmat el, acuzând agenția că funcționează ca o entitate independentă, în afara controlului guvernamental. Elon Musk susține închiderea USAID Miliardarul Elon Musk, care coordonează eforturile administrației Trump de restrângere a guvernului federal, a anunțat că lucrează la închiderea USAID. Duminică, doi oficiali de rang înalt ai USAID au fost îndepărtați după ce au încercat să împiedice reprezentanții Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), echipa lui Musk, să acceseze zone restricționate ale agenției. USAID, unul dintre cei mai mari donatori globali USAID este cel mai mare donator unic de ajutor extern din lume, gestionând 72 de miliarde de dolari în anul fiscal 2023 pentru programe precum sănătatea femeilor în zone de conflict, acces la apă curată și tratamente pentru HIV/SIDA și securitate energetică și combaterea corupției. În 2024, agenția a furnizat 42% din totalul ajutorului umanitar monitorizat de Națiunile Unite, însă viitorul său este acum incert sub administrația Trump.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră