joi 14 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7217 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trump, nou cadou pentru Putin: SUA amână sancționarea companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia. Statele Unite au decis să amâne cu încă 30 de zile punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), cea mai mare companie de petrol și gaze din Serbia. SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia Anunțul a fost făcut vineri de președintele sârb Aleksandar Vucic, care a mulțumit „partenerilor americani pentru înțelegere”. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament NIS operează singura rafinărie din Serbia și are un acționariat dominat de Rusia: aproximativ 45% din acțiuni sunt deținute de Gazprom Neft, 11% de Gazprom, iar guvernul sârb controlează circa 30%. Restul aparțin unor acționari minoritari. Sancțiunile vizează eliminarea capitalului rusesc Compania a fost inclusă pe lista entităților vizate de sancțiunile SUA în ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva influenței energetice ruse. Sancțiunile prevăd retragerea completă a acționarilor ruși, fie prin vânzarea acțiunilor, fie prin naționalizare. Serbia negociază viitorul acord de gaze cu Rusia Președintele Vucic a discutat recent problema NIS și a gazelor cu Vladimir Putin. Acordul actual privind furnizarea gazelor dintre Serbia și Rusia, semnat în primăvara anului 2022, expiră pe 31 mai. În contextul în care Serbia nu a impus sancțiuni Rusiei și menține relații apropiate cu Moscova, negocierile devin tot mai tensionate.

SUA amână sancțiunile pentru NIS Serbia (sursa: kremlin.ru)
Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură

Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS. Directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), Marius Petrescu, a fost eliberat din funcție printr-o decizie publicată vineri în Monitorul Oficial. Petrescu ocupa această poziție din anul 2002, fiind una dintre cele mai longevive figuri din conducerea unei instituții-cheie în domeniul securității informațiilor clasificate. Noul director: Nicu Marcu Nicu Marcu, nouă sinecură la ORNISS Noul director general al ORNISS este Nicu Marcu, numit prin decizia semnată de premierul Marcel Ciolacu. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Marcu este cunoscut pentru activitatea sa în fruntea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pe care a condus-o anterior. Decizia publicată în Monitorul Oficial intră imediat în vigoare „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Petrescu se eliberează din funcţia de director general (...), iar domnul Nicu Marcu se numeşte în funcţie”, se precizează în documentul oficial. Decizia reflectă o schimbare strategică la nivelul unei instituții esențiale pentru protecția informațiilor secrete ale statului. Cine este Nicu Marcu Nicu Marcu a ocupat în perioada octombrie 2017 – iunie 2020 funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Din această funcție a plecat direct la conducerea ASF, fiind susținut de PSD și PNL. Mandatul său a fost marcat de intrarea în faliment a doi mari jucători de pe piața RCA: City Insurance și Euroins. Aceste falimente au generat creșterea prețurilor RCA pentru milioane de șoferi. Salarii bonus În plin scandal al acestor falimente, Libertatea a dezvăluit, în martie 2023, că în anul anterior Nicu Marcu a încasat 15 salarii, de câte 12.500 de euro fiecare. Marcu a refuzat la acea vreme să ofere informații parlamentarilor despre bonusurile încasate. Cele trei salarii bonus au fost date în 2022 pentru performanțele din anul anterior, de ziua ASF și de Crăciun. Tot în 2022, câteva luni mai târziu, Nicu Marcu a început să primească un salariu de 16.000 de euro pe lună de la ASF, după ce salariul i-a fost mărit cu 32%, a mai dezvăluit Libertatea: „În 2021, președintele instituției de reglementare a încasat 748.324 de lei. Majorarea este de 32,36%, dublu procentual față de majorările primite de salariații din ASF, conform contractului colectiv de muncă. Angajații au luat în 2022 salarii mărite cu 15% față de 2021, echivalente cu nivelul de 13,8% al inflației de anul trecut”. Marcu cere anchetarea ASF După dezvăluirile jurnaliștilor, Nicu Marcu a cerut atunci anchetarea disciplinară a angajaților ASF care au vorbit public despre problemele din interiorul instituției. Printre ei s-a numărat Cristian Muntean, avertizor de integritate care a depus mai multe plângeri penale la DNA și la Parlament. Muntean declarase, încă din 2021, în fața a două comisii parlamentare, că din cauza lipsei de control a ASF, pe piața RCA vor urma două falimente cu mari pagube pentru asigurați și stat: City și Euroins. Ambele falimente au avut loc, primul în 2021, al doilea în 2023. După ce a plecat de la conducerea ASF, Nicu Marcu a fost numit, în martie 2024, prorector la Academia de Studii Economice (ASE) din București, pentru perioada 2024-2029.

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele (sursa: Pexels/Porapak Apichodilok)
Eveniment

Cafenelele pierd clienți din cauza creșterii prețului boabelor și a perspectivei economice gri

Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele. Prețul cafelei a crescut semnificativ la nivel global, iar la Iași acest fenomen transformă cafeaua dintr-un simplu obicei zilnic într-un veritabil barometru economic. Prețul cafelei în creștere afectează cafenelele Scumpirile repetate pun presiune pe cafenelele locale, care resimt impactul direct asupra costurilor și comportamentului clienților. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Mulți antreprenori caută soluții pentru a menține echilibrul dintre preț și calitate, fără a-și pierde fidelitatea consumatorilor. Adaptarea include optimizarea stocurilor, diversificarea ofertei și accentul pe experiența oferită în locație. Continuarea, în Ziarul de Iași

Blocajele autostrăzii A8, explicațiile lui Grindeanu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

În cazul blocajelor de pe Autostrada A8, Grindeanu a dat explicații doar somat de parlamentari

Blocajele autostrăzii A8, explicațiile lui Grindeanu. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a recunoscut că întârzierile în proiectul Autostrăzii Unirii (A8) sunt deliberate, justificate prin lipsa resurselor tehnice și de personal. Blocajele autostrăzii A8, explicațiile lui Grindeanu Răspunsurile la interpelările făcute de doi deputați ieșeni, Monica Berescu și Alexandru Muraru, au venit cu o întârziere de două luni, reflectând ritmul lent al proiectului. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament În timp ce se lucrează doar pe tronsonul Moțca–Tg. Neamț, lotul Tg. Mureș–Miercurea Nirajului, atribuit companiei turcești Nurol, este blocat în faza de proiectare, la peste un an de la semnarea contractului. Grindeanu a prezentat stadiul celor zece loturi ale A8, menționând că segmentul final Lețcani–Prut se află „în pregătire”. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tarifele lui Trump afectează angajații români (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Primii angajați din România care resimt efectul tarifelor impuse de Trump sunt din industria auto

Tarifele lui Trump afectează angajații români. Centrul de Cercetare-Dezvoltare (R&D) Preh din Iași reduce săptămâna de lucru la patru zile pentru cei aproximativ 180 de angajați, ca măsură temporară de reducere a costurilor în contextul incertitudinii economice. Tarifele lui Trump afectează angajații români Potrivit unor surse interne, decizia a fost luată pe fondul amânării unor proiecte internaționale și urmărește păstrarea echipelor de specialiști și evitarea pierderilor financiare. Citește și: Rezerviștii vor fi mobilizați de MApN în prima jumătate a lui 2025 pentru exerciții de antrenament Măsura se aplică și la centrul R&D Preh din Brașov, semnalând o strategie comună la nivelul companiei. În România, Preh are circa 2.000 de angajați, iar la fabrica din Ghimbav planul inițial de 600 de concedieri a fost amânat, însă presiunile economice persistă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance (sursa: Facebook/JD Vance)
Internațional

Cine este enigmatica soție a lui JD Vance, progresistă și democrată în studenție

Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance. Soția vicepreședintelui american J.D. Vance, Usha Vance, este o figură discretă, dar influentă, subliniază Le Point. Avocată de succes, cu studii impresionante și o carieră construită în medii progresiste, ea joacă un rol-cheie în ascensiunea politică a soțului său. Usha Vance, soția vicepreședintelui JD Vance Până de curând, Usha Vance a fost o prezență rezervată în spațiul public. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Totuși, un anunț recent făcut pe contul său de Instagram a stârnit controverse: „Sunt foarte încântată să vă anunț că voi vizita Kalaallit Nunaat, Groenlanda, weekendul viitor.” Declarația a atras atenția presei internaționale, mai ales în contextul sensibil al relațiilor dintre Statele Unite și Groenlanda. Publicația The New York Times o descrie ca pe o „enigmatică influență politică”, sugerând că rolul său în cariera lui J.D. Vance este mult mai important decât se credea inițial. Un parcurs academic impresionant Usha Vance, născută Usha Chilukuri, provine dintr-o familie de imigranți indieni și a crescut în suburbiile San Francisco. A urmat studii în istorie modernă la Cambridge și și-a finalizat pregătirea juridică la prestigioasa Universitate Yale. Acolo, în 2013, l-a cunoscut pe J.D. Vance, viitorul vicepreședinte al Statelor Unite. Pe atunci, ea era redactor-șef al revistei juridice a facultății și era descrisă de colegi drept o „lideră” și o persoană extrem de disciplinată. De la mediile progresiste la Partidul Republican În timpul studiilor sale, Usha Vance a fost activă în cercuri progresiste și chiar a fost înscrisă în Partidul Democrat în 2014, anul în care s-a căsătorit cu J.D. Vance. După finalizarea studiilor, a lucrat ca avocată specializată în dreptul afacerilor la firma Munger, Tolles & Olson, recunoscută pentru cultura sa corporativă „radical progresistă”. Totuși, odată cu ascensiunea politică a soțului său, Usha a renunțat la cariera juridică. „Ghidul spiritual” al lui J.D. Vance Influența pe care Usha Vance o are asupra soțului său este semnificativă. J.D. Vance a recunoscut că sprijinul soției sale a fost esențial în evoluția sa politică. „Ea a intuit întrebările pe care nici măcar nu știam că trebuie să mi le pun și m-a încurajat să caut oportunități la care nu mă gândisem vreodată”, declara el într-un interviu pentru The New York Times în 2022. În perioada studenției, Usha s-a alăturat unui grup de discuții despre „declinul social al Americii rurale albe”, unde l-a cunoscut pe J.D. Vance. Aceste conversații au contribuit la scrierea cărții Hillbilly Elegy, memoriile lui J.D. Vance despre copilăria sa în clasa muncitoare a Rust Belt-ului postindustrial, carte ce a fost ulterior ecranizată de Ron Howard. O figură discretă, dar influentă De-a lungul carierei politice a soțului ei, Usha Vance a preferat să rămână în umbră, apărând doar ocazional alături de el, în momente-cheie, precum campania pentru Senatul din Ohio. „Nu sunt grăbită să schimb nimic în viața noastră, dar cred în J.D. și îl iubesc, așa că vom vedea ce ne rezervă viitorul”, declara ea înainte ca soțul său să fie desemnat vicepreședinte al Statelor Unite. Vizita în Groenlanda Călătoria recentă pe care Usha Vance a făcut-o în Groenlanda a generat numeroase reacții, în special din partea guvernelor danez și groenlandez, care se opun oricărei tentative americane de anexare a acestui teritoriu. J.D. Vance, într-o declarație surprinzătoare, a anunțat că i se va alătura soției sale în această vizită: „Era atât de mult entuziasm în jurul vizitei pe are Usha o face în Groenlanda, încât am decis că nu vreau să o las să se distreze singură.”  

Cât de sigură e mesageria Signal (sursa: Pexels/Brett Jordan)
Eveniment

Signal, cea mai sigură mesagerie electronică a momentului. Secretul: funcția E2EE

Cât de sigură e mesageria Signal. Aplicația de mesagerie Signal a ajuns recent în centrul atenției după ce Casa Albă a confirmat că a fost folosită pentru un chat secret între oficiali americani de rang înalt. O eroare neobișnuită a dus la adăugarea din greșeală a lui Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al publicației The Atlantic, într-un grup unde se discutau detalii despre o operațiune militară împotriva grupării Houthi din Yemen. Scandalul a iscat dezbateri și asupra siguranței mesageriei. Scandalul de la Casa Albă Creatorul Signal, Matthew Rosenfeld – cunoscut sub pseudonimul Moxie Marlinspike – a ironizat situația, afirmând pe X că printre „marile motive” de a folosi aplicația includ de acum și „posibilitatea de a fi adăugat accidental de vicepreședintele SUA într-un grup unde se coordonează operațiuni militare sensibile.” Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Totuși, pentru unii oficiali situația este departe de a fi amuzantă. Liderul democrat al Senatului, Chuck Schumer, a catalogat scurgerea de informații drept „una dintre cele mai șocante din istoria serviciilor de informații militare” și a cerut o investigație urgentă. Cât de sigură e mesageria Signal Potrivit lui Tom Gerken (BBC), Signal este o aplicație de mesagerie cu un număr estimat de 40-70 de milioane de utilizatori activi lunar – mult mai puțini față de giganți precum WhatsApp sau Messenger, care au miliarde de utilizatori. Cu toate acestea, Signal se remarcă prin securitatea sa de top. Funcția principală care garantează siguranța mesajelor este criptarea end-to-end (E2EE). Aceasta asigură că doar expeditorul și destinatarul pot citi mesajele – nici măcar Signal nu are acces la ele. Pe lângă criptare, Signal oferă și alte caracteristici care îi consolidează securitatea: Cod open-source – oricine poate analiza codul aplicației pentru a verifica dacă există vulnerabilități. Colectare minimă de date – Signal nu păstrează informații despre utilizatori, grupuri sau imagini de profil. Lipsa presiunii financiare – Signal este deținută de Signal Foundation, o organizație non-profit din SUA care se bazează pe donații, nu pe reclame. Meredith Whittaker, CEO-ul Signal, a descris aplicația drept „standardul de aur în comunicarea privată” într-un mesaj postat pe rețeaua X, după izbucnirea scandalului. Siguranța pentru discuții la nivel înalt Deși Signal este extrem de sigur pentru utilizatorii obișnuiți, nu este considerată o opțiune ideală pentru discuțiile de nivel înalt legate de securitatea națională. Motivul este simplu: securitatea oricărei aplicații depinde și de utilizatorul său. Dacă cineva obține acces fizic la telefonul tău, poate citi mesajele. Mai mult, niciun sistem nu poate proteja împotriva spionajului fizic – de exemplu, cineva ar putea privi peste umărul unui oficial în timp ce acesta folosește telefonul în public. Experta în securitate Caro Robson, care a colaborat cu administrația americană, a declarat că este „foarte, foarte neobișnuit” ca oficiali de rang înalt să folosească o aplicație precum Signal pentru comunicare. „De regulă, astfel de conversații au loc pe sisteme guvernamentale ultra-securizate, cu niveluri avansate de criptare.” În mod tradițional, guvernul SUA folosește facilități de informații compartimentate sensibil (SCIF – Sensitive Compartmented Information Facility), spații ultra-securizate unde dispozitivele electronice personale sunt interzise. „Pentru a accesa informații strict secrete, trebuie să te afli într-o cameră sau o clădire specială, scanată constant pentru dispozitive de ascultare,” a explicat Robson. Problema mesajelor care dispar O altă controversă legată de Signal este funcția de ștergere automată a mesajelor, care permite utilizatorilor să seteze mesaje să dispară după o anumită perioadă. Jeffrey Goldberg, jurnalistul adăugat accidental în grupul oficialilor americani, a declarat că unele mesaje au fost șterse după o săptămână. Această practică ar putea încălca regulile privind păstrarea arhivelor guvernamentale, cu excepția cazului în care oficialii au salvat și transmis mesajele către un cont oficial. Aceasta nu este prima dispută legată de criptarea end-to-end. Diverse guverne au încercat de-a lungul anilor să creeze o „ușă din spate” în aplicațiile securizate pentru a accesa mesajele considerate amenințări la securitatea națională. Signal și WhatsApp s-au opus unor astfel de inițiative, susținând că o astfel de vulnerabilitate ar putea fi exploatată și de infractori cibernetici. În 2023, Signal a amenințat că va retrage aplicația din Marea Britanie dacă guvernul britanic va impune măsuri care ar submina criptarea. Recent, guvernul britanic s-a confruntat cu Apple într-o dispută similară privind accesul la date criptate din iCloud. Apple a decis să elimine funcția respectivă în Regatul Unit pentru a evita conflictele legale.

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut (sursa: YouTube/NATO News)
Internațional

Rutte (NATO): Relațiile cu Rusia nu se vor normaliza după război, amenințarea este încă acolo

Relațiile cu Rusia, greu de refăcut. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri, în cadrul unei vizite oficiale la Varșovia, că relațiile dintre Occident și Rusia nu vor reveni la normal, nici măcar după încheierea războiului din Ucraina. Relațiile cu Rusia, greu de refăcut „Va dura decenii, pentru că există o lipsă totală de încredere între părți. Amenințarea este încă acolo, chiar și după încheierea conflictului”, a declarat Rutte. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale În pofida tensiunilor persistente, Mark Rutte s-a arătat „optimist și pozitiv” în legătură cu inițiativa Statelor Unite de a media negocieri între Ucraina și Rusia, într-un efort de a ieși din impasul actual. În cadrul conferinței susținute la Warsaw School of Economics, Rutte a subliniat că aceste demersuri corespund aspirațiilor ucrainene și europene: obținerea unei păci durabile și descurajarea oricărei noi tentative de agresiune din partea Rusiei. Acordul de pace: incert Secretarul general al NATO a admis că nu există, deocamdată, o imagine clară a unui posibil acord de pace sau de încetare a focului. „Nu pot prezice cum va arăta acordul, deoarece discuțiile sunt în desfășurare. Dar, oricare ar fi rezultatul, acesta trebuie să fie durabil și să garanteze stabilitatea pe termen lung”, a spus Rutte. Rutte: „Trump și echipa sa nu sunt naivi” Întrebat despre relațiile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, Rutte a răspuns că liderul american și administrația sa sunt „experimentați” și „conștienți cu cine au de-a face”. Această afirmație vine în contextul în care încrederea în SUA ca aliat ferm rămâne un subiect de dezbatere, mai ales în Europa de Est. Nu SUA obligă Europa să investească în apărare, ci Rusia Rutte a subliniat că presiunile privind majorarea cheltuielilor de apărare în Europa nu vin din partea SUA, ci din partea amenințării rusești. „Nu Statele Unite îi forțează pe europeni să investească în apărare, ci Rusia, prin atacul inconștient asupra Ucrainei”, a spus el. Secretarul general al NATO a lăudat Polonia și statele baltice pentru intenția lor de a aloca 5% din PIB pentru apărare în următorii ani, subliniind importanța solidarității euro-atlantice. Scandalul Signal În ciuda breșei recente de securitate din administrația americană, Rutte a afirmat că Europa poate avea în continuare încredere în parteneriatul strategic cu Washingtonul. Incidentul a fost generat de includerea accidentală a jurnalistului Jeffrey Goldberg (The Atlantic) într-un grup de chat pe aplicația criptată Signal, în care se discutau detalii despre lovituri aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen. Potrivit capturilor de ecran publicate de The Atlantic, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, ar fi trimis mesaje cu planuri de atac cu două ore înainte de începerea operațiunii militare – o informație care, în mod normal, ar fi trebuit să rămână secretă.

The Atlantic publică mesajele Signal militare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Atacat grobian de Trump și de oamenii săi, The Atlantic publică toate mesajele din grupul de Signal

The Atlantic publică mesajele Signal militare. Administrația Trump se confruntă cu o controversă majoră după ce mai mulți oficiali de rang înalt au folosit aplicația de mesagerie criptată Signal pentru a discuta detalii despre un atac militar în Yemen. Problema a ieșit la iveală după ce Jeffrey Goldberg, redactorul-șef al revistei The Atlantic, a fost adăugat din greșeală într-un grup Signal numit „Houthi PC small group”. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a fost întrebat direct despre această comunicare. A răspuns sec: „Nimeni nu trimitea planuri de război prin mesaje.” Fiind acuzată că minte, publicația The Atlantic a decis să publice mesajele. The Atlantic publică mesajele Signal militare Inițial, The Atlantic a evitat să publice detalii tehnice despre atacuri, din motive evidente de securitate. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Dar, având în vedere că administrația a negat gravitatea incidentului și a acuzat publicația că „minte”, redacția a analizat posibilitatea de a publica întreaga conversație. Reprezentanții CIA, Consiliului Național de Securitate și ai altor instituții au fost contactați pentru comentarii. Singurul răspuns oficial a venit de la purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a transmis că deși informația nu era clasificată, „nu încurajăm publicarea conversației”. Mesaje transmise înaintea bombardamentului Unul dintre cele mai problematice mesaje a fost transmis de Hegseth la ora 11:44 (ora estică), cu 31 de minute înainte ca primele avioane americane F-18 să decoleze. Acesta conținea următoarele detalii: 11:44: „Vreme favorabilă. Confirmat cu CENTCOM – misiunea e GO” 12:15: „F-18 decolează (primul val de atac)” 13:45: „Fereastra de atac începe. Ținta este în locația cunoscută.” 14:10: „Al doilea val de F-18 decolează” 14:15: „Dronele de atac la țintă. Primele bombe vor cădea.” 15:36: „Al doilea val atacă. Se lansează și Tomahawk-uri de pe mare.” Un mesaj al vicepreședintelui J. D. Vance spunea simplu: „Voi rosti o rugăciune pentru victorie.” Informații în timp real și identificări pozitive La ora 13:48, consilierul Michael Waltz a trimis un mesaj despre o clădire prăbușită și „identificări pozitive multiple” ale țintei. Câteva minute mai târziu, a clarificat: „Ținta – responsabilul cu rachetele – a fost văzut intrând în clădirea iubitei sale. Acum clădirea a fost distrusă.” Răspunsul vicepreședintelui a fost: „Excelent.” Directorul CIA a adăugat: „Un început bun,” însoțit apoi de emoticoane: un pumn, un steag american și un foc. Conform autorităților din Yemen, cel puțin 53 de persoane au fost ucise, dar numărul nu a fost verificat independent. Breșa de securitate și riscurile implicate Faptul că aceste informații au fost partajate într-un grup de mesagerie în care a fost inclus, din greșeală, și un jurnalist, ridică semne serioase de întrebare. Dacă numărul de telefon al jurnalistului ar fi aparținut unui actor ostil, Houthii ar fi avut timp să se pregătească, punând în pericol viața piloților americani. Această breșă de securitate, chiar dacă nu implică informații tehnic clasificate, relevă o lipsă gravă de proceduri și rigurozitate în comunicarea la nivel înalt.

Ion Iliescu pierde titlul de revoluționar (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Ion Iliescu pierde oficial titlul de revoluționar: Tribunalul București i-a anulat certificatul

Ion Iliescu pierde titlul de revoluționar. Tribunalul București a admis cererea depusă de Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist și a anulat certificatul de revoluționar al fostului președinte Ion Iliescu. Decizia instanței poate fi contestată în termen de 15 zile, fiind depusă la Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București. Ion Iliescu pierde titlul de revoluționar Instituția guvernamentală a solicitat în instanță retragerea titlului de „luptător pentru victoria Revoluției din 1989” pe motiv că Ion Iliescu nu îndeplinește criteriile legale pentru a beneficia de acest statut. Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Conform unui document emis de Secretariatul de Stat, Iliescu a fost un membru activ al Partidului Comunist Român (PCR) din 1953, având funcții de conducere atât în Uniunea Tineretului Comunist, cât și în structurile superioare ale PCR. „Persoanele care au deținut funcții de conducere în PCR între 1945 și 1989 nu pot beneficia de prevederile Legii nr. 341/2004 privind recunoașterea meritelor revoluționarilor”, se precizează în motivarea deciziei. Ce beneficii pierde Iliescu Fostul președinte pierde, odată cu titlul de revoluționar mai multe facilități, printre care prioritatea la cumpărarea și închirierea locuințelor din fondul de stat sau facilități la credite imobiliare. De asemenea nu mai are acces la medicamente gratuite la sanatorii și baze de tratament. Nu va mai beneficia de transport urban gratuit și nu va mai fi scutit de taxe și impozite pentru clădiri și terenuri Demersurile pentru anularea certificatului au început în iunie 2022, la solicitarea Asociației 21 Decembrie, care a susținut că Iliescu nu a fost un luptător autentic pentru Revoluție. Ion Iliescu și dosarul „Revoluției” Ion Iliescu a condus România în trei mandate. Primul, între 1989-1992, ca președinte al FSN, al doilea între 1992-1996, ca președinte ales, și al treilea între 2000-2004. Fostul președinte a fost inculpat în dosarul „Revoluției”, fiind acuzat că a orchestrat o manipulare sistematică a opiniei publice după fuga lui Nicolae Ceaușescu. Procurorii militari susțin că această operațiune, derulată prin intermediul armatei, a dus la numeroase victime. Dosarul a fost întors de două ori de instanțe la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei.  

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu ridică sancțiunile împotriva Rusiei decât dacă trupele Moscovei se retrag din Ucraina

UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Uniunea Europeană a reiterat miercuri că ridicarea sau modificarea sancțiunilor impuse Rusiei va fi posibilă doar dacă Moscova își retrage complet trupele de pe teritoriul Ucrainei. UE condiționează ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei Declarația vine în contextul negocierilor internaționale privind armistițiul din Marea Neagră și al încercărilor Rusiei de a obține concesii economice. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „sfârșitul agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei și retragerea necondiționată a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean” sunt condiții esențiale pentru orice relaxare a sancțiunilor. Statele membre UE au prelungit recent sancțiunile împotriva Moscovei pentru încă șase luni. Orice modificare a acestora necesită unanimitatea celor 27 de state membre. SUA negociază cu Rusia și Ucraina un armistițiu în Marea Neagră Statele Unite au încheiat marți acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și reluarea transportului maritim comercial în Marea Neagră. Rusia a susținut că Washingtonul a acceptat să facă presiuni pentru ridicarea unor sancțiuni economice, în special asupra companiilor rusești din sectorul alimentar și al îngrășămintelor. În plus, Kremlinul a condiționat implementarea armistițiului de restabilirea legăturilor financiare dintre băncile rusești și sistemul internațional SWIFT. Zelenski acuză Rusia de manipulare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins cererea Moscovei de a relaxa sancțiunile, afirmând că acordul negociat nu include astfel de concesii. „Chiar și astăzi, în ziua negocierilor, vedem cum rușii încearcă să manipuleze și să distorsioneze înțelegerile”, a declarat Zelenski în mesajul său video de marți seară. Atât Kievul, cât și Moscova și-au exprimat scepticismul că cealaltă parte va respecta în totalitate termenii acordurilor semnate. Putin respinge propunerea lui Trump Acordurile de armistițiu au fost încheiate după discuții paralele în Arabia Saudită, care au urmat convorbirilor telefonice dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a respins propunerea lui Trump pentru un armistițiu complet de 30 de zile, idee susținută anterior de Kiev. „Facem progrese, dar există o animozitate enormă între părți”, a declarat Trump marți. Marea Neagră: O miză strategică în războiul economic și militar Blocada navală impusă de Rusia asupra Ucrainei la începutul războiului a provocat o criză alimentară globală, având în vedere rolul Ucrainei ca unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. Chiar dacă Rusia și-a retras forțele navale din estul Mării Negre după atacuri ucrainene reușite, porturile ucrainene continuă să fie ținte ale bombardamentelor rusești. Kievul susține că noul acord negociat la Riad va interzice astfel de atacuri. Moscova, însă, condiționează aplicarea acordului de ridicarea unor sancțiuni economice, inclusiv restabilirea accesului la SWIFT pentru băncile implicate în exporturile agricole rusești.

Metrou Gara de Nord, Aeroportul Otopeni (sursa: Facebook/Metrorex)
Eveniment

În 2029 se va putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni, susține Metrorex

Metrou Gara de Nord, Aeroportul Otopeni. Metrorex a semnat, miercuri, contractul pentru realizarea Magistralei 6, proiectul care va asigura legătura între rețeaua de metrou și Aeroportul Internațional Henri Coandă.  Metrou Gara de Nord, Aeroportul Otopeni Acest proiect reprezintă un pas major în modernizarea transportului public din București și Ilfov, contribuind la o conexiune mai rapidă între Gara de Nord și cel mai important aeroport al țării. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Contractul a fost semnat între Metrorex și Asocierea Somet SA, Salcef SpA, Theda Mar Design SRL, Tiab SA, UTI Construction and Facility Management SA, Altimate SA, în prezența oficialilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Lucrările prevăzute în contract includ: arhitectura stațiilor și infrastructurii, calea de rulare pentru trenuri, instalarea sistemelor electromecanice și de curenți slabi Impactul proiectului asupra transportului public Directorul general Metrorex, Mariana Miclăuș, a subliniat că proiectul Magistrala 6 va îmbunătăți semnificativ mobilitatea în zona București-Ilfov, reducând timpul de călătorie către Aeroportul Otopeni și diminuând aglomerația din traficul rutier. „Acest proiect este o dovadă clară a angajamentului Metrorex pentru modernizarea infrastructurii de transport. Oferim cetățenilor un sistem mai rapid, mai sigur, eficient și ecologic”, a declarat Mariana Miclăuș. Durata și finanțarea proiectului Durata execuției este estimată la 44 de luni (proiectare, execuție, avizare și activități conexe) Valoarea contractului: 1,66 miliarde lei (fără TVA) Sursele de finanțare vor fi asigurate din bugetul de stat și alte surse legal constituite, în funcție de fondurile aprobate anual prin programele de investiții publice. Când va fi gata Magistrala 6? În urma unei licitații deschise organizate în SEAP, contractul a fost atribuit în baza criteriului „Cel mai bun raport calitate-preț”. Metrorex estimează finalizarea lucrărilor conform termenelor stabilite, ceea ce înseamnă că noua linie de metrou ar putea deveni funcțională până la sfârșitul anului 2028.

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Iar a făcut Trump pace în Ucraina în 24 de ore: Rusia a atacat imediat ce a semnat acordul cu SUA

Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să crească, în ciuda unui acord intermediat de SUA, menit să ducă la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice. Peste o sută de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, după ce Kremlinul a semnat acordul cu SUA. Rusia atacă, după înțelegerea cu SUA Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat ofensiva rusă, susținând că „117 drone explozive” au fost lansate asupra Ucrainei. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Acesta a afirmat că atacurile sunt un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă” și a cerut aliaților occidentali să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei. La rândul său, Ministerul Apărării din Rusia a acuzat Kievul de atacuri asupra infrastructurii energetice ruse, susținând că Ucraina nu respectă înțelegerea mediată de SUA. Negocieri tensionate și condiții impuse de Rusia Acordul privind Marea Neagră a fost discutat în cadrul negocierilor diplomatice desfășurate în Arabia Saudită între duminică și marți. SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, încercând să stabilească un cadru pentru încetarea ostilităților în Marea Neagră și pentru reluarea transportului comercial maritim. Rusia a impus însă condiții drastice pentru punerea în aplicare a armistițiului, cerând ridicarea sancțiunilor economice impuse de Occident în urma invaziei Ucrainei, care durează de peste trei ani. SUA și Rusia, în contact direct pentru aplicarea acordului În urma negocierilor, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice, fără a menționa o dată exactă de implementare. Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective din 18 martie, după o convorbire între președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump. Totuși, Kievul contestă aceste afirmații, acuzând Rusia că tergiversează în mod deliberat orice încetare a focului pentru a-și consolida poziția pe front. „Cred că Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”, a declarat Donald Trump într-un interviu marți. Acordul pentru Marea Neagră: un compromis dificil Kremlinul a confirmat că menține un dialog activ cu Washingtonul pentru a facilita punerea în aplicare a acordului de încetare a ostilităților în Marea Neagră. Rusia cere ridicarea sancțiunilor care afectează sectorul bancar și asigurările maritime, restricții ce împiedică exporturile rusești de cereale și îngrășăminte. În vara anului 2023, Moscova s-a retras din acordul sprijinit de ONU și Turcia, motivând că Occidentul nu și-a respectat promisiunea de a ridica sancțiunile economice. De atunci, Ucraina a folosit un coridor maritim alternativ pentru exporturi, însă porturile și navele sale sunt frecvent atacate. Franța și Europa, îngrijorate de apropierea dintre SUA și Rusia În timp ce Rusia și SUA își intensifică dialogul, liderii europeni privesc cu îngrijorare această evoluție. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri seară la Palatul Elysee pe Volodimir Zelenski pentru a pregăti summitul de joi de la Paris. Summitul reunește țările din „coaliția celor dispuși”, un grup de state care oferă garanții de securitate Ucrainei. Europa se teme că apropierea dintre Moscova și Washington ar putea diminua sprijinul pentru Kiev și ar putea duce la concesii în favoarea Rusiei.

Polițist pensionat după acuzații de furt (sursa: Facebook/MAI)
Eveniment

Un șef din Poliția Olt a furat produse dintr-un magazin. Apoi s-a pensionat ca să nu fie cercetat

Polițist pensionat după acuzații de furt. Polițistul suspectat că ar fi sustras componente de obiecte sanitare dintr-un magazin de bricolaj din Slatina și-a încetat raporturile de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Olt, începând de miercuri. Reprezentanții IPJ Olt au confirmat încetarea activității acestuia, în urma unei cereri aprobate de conducerea instituției. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că poliţistul îndeplinea condiţiile de pensionare. Polițist pensionat după acuzații de furt Conducerea IPJ Olt dispusese anterior o cercetare disciplinară asupra polițistului, în timp ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina desfășura o anchetă privind furtul semnalat de magazin. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" "Astăzi, polițistul în cauză a solicitat încetarea raporturilor de serviciu, iar cererea sa a fost aprobată de conducerea unității. Ca urmare, raporturile sale de serviciu cu Inspectoratul de Poliție Județean Olt au încetat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare", au transmis reprezentanții IPJ Olt. Surse judiciare au precizat că polițistul îndeplinea condițiile de pensionare și a ales să se retragă prin acest mecanism, în loc să aștepte finalizarea cercetării disciplinare. Ce acuzații i se aduc fostului polițist? Polițistul în cauză, șef al Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Olt, este suspectat că ar fi sustras bunuri dintr-un magazin de bricolaj. Produsele furate erau componente sanitare cu o valoare de câteva zeci de lei, în condițiile în care întregul produs ar fi costat 300 de lei, conform surselor judiciare. Ce urmează în ancheta penală? Deși polițistul și-a încheiat activitatea la IPJ Olt, cercetările penale continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina. Ancheta va stabili circumstanțele exacte ale incidentului și eventualele măsuri legale care vor fi luate. Mai multe detalii despre acest caz, aici.

Cartea electronică de identitate nu-i obligatorie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

O conspirație mai puțin: cartea electronică de identitate nu este obligatorie

Cartea electronică de identitate nu-i obligatorie. Românii vor putea alege între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă, a anunțat Cătălin Aurel Giulescu, șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD). Noua carte de identitate simplă va fi disponibilă începând cu 20 mai 2025 și va circula în paralel cu cartea electronică de identitate. Cartea electronică de identitate nu-i obligatorie În cadrul unei dezbateri publice, oficialul a clarificat că cetățenii care nu doresc cartea electronică de identitate vor putea opta pentru varianta simplă, care nu conține cip. Citește și: FOTO EXCLUSIV Bandă adezivă și cârpe la uși pentru a stopa invazia ploșnițelor la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" Aceasta va înlocui actuala carte de identitate model 1997, care va fi treptat retrasă din circulație. „Începând din 20 mai 2025, va fi pusă în circulație cartea de identitate simplă. Cetățenii care nu își doresc o carte electronică de identitate vor putea solicita acest tip de document”, a explicat Giulescu. De ce este înlocuită cartea de identitate model 1997? Autoritățile susțin că actualul model de carte de identitate nu mai corespunde standardelor de securitate moderne și poate facilita falsificarea documentelor. „Cartea de identitate model 1997 nu mai corespunde elementelor de securitate și dezvoltărilor tehnologice actuale. Aceasta generează riscuri de securitate în ceea ce privește falsul de identitate și substituirea identității”, a declarat Giulescu. Totodată, infrastructura de producție pentru acest tip de document este depășită din punct de vedere tehnic, ceea ce îngreunează procesul de emitere a noilor cărți de identitate. Controverse și temeri privind identitatea digitală Mai multe asociații prezente la dezbaterea publică au criticat introducerea cărții electronice de identitate, susținând că aceasta ar putea duce la crearea unor duplicate digitale ale persoanelor și la riscuri privind confidențialitatea datelor. Autoritățile au subliniat, însă, că legislația în vigoare garantează dreptul cetățenilor de a opta pentru un document de identitate non-electronic, fără ca acest lucru să le afecteze drepturile și accesul la servicii. Directorul DEPABD a reiterat faptul că românii nu sunt obligați să opteze pentru cartea electronică de identitate, iar cererea pentru acest tip de document este una voluntară. „Cetățenii care nu își doresc o carte electronică de identitate au astăzi această opțiune și o vor avea și în viitor – începând cu 20 mai 2025, vom pune în circulație cartea de identitate simplă”, a declarat Giulescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră