sâmbătă 04 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7392 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Producția de țiței a României, în scădere cu 7,6% în primele șapte luni din 2025. Cresc importurile

Producția de țiței, în declin accentuat. România a produs, în primele șapte luni ale acestui an, o cantitate de 1,46 milioane tone echivalent petrol (tep), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția de țiței, în declin accentuat Rezultatul reprezintă o scădere de 7,6% (echivalentul a 119.600 tep) față de perioada similară din 2024, confirmând tendința descendentă a producției interne de țiței. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În contrast cu declinul producției interne, importurile de țiței au înregistrat o creștere semnificativă. În perioada ianuarie–iulie 2025, România a importat 5,143 milioane tep, cu 906.500 tep mai mult decât în primele șapte luni din 2024, adică un plus de 21,4%. Această evoluție arată o dependență tot mai mare de sursele externe de petrol, pe fondul scăderii producției naționale și al necesității de a acoperi consumul intern. Producția va continua să scadă până în 2027 Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României este estimată să scadă în următorii ani cu un ritm mediu anual de 2,5%. Pentru 2025, se estimează o producție de 2,74 milioane tep, în scădere cu 2,8% față de anul anterior; În 2026, volumul ar urma să ajungă la 2,68 milioane tep (-2,2%); Iar în 2027, producția ar putea coborî la 2,63 milioane tep, marcând o nouă reducere de 1,9%. CNSP explică această evoluție prin declinul natural al zăcămintelor și menținerea infrastructurii de producție existente, fără investiții majore în noi exploatări. Importurile de țiței vor atinge 7,8 milioane tep în 2027 În paralel cu scăderea producției interne, importurile de țiței sunt prognozate să crească constant în următorii ani. Conform estimărilor CNSP, România ar putea ajunge la 7,8 milioane tep importate în 2027, ceea ce ar reprezenta o creștere medie anuală de 1,5%. Pe termen scurt, importurile sunt prognozate astfel: 2025: 7 milioane tep (+10,4%); 2026: 7,52 milioane tep (+7,4%); 2027: 7,8 milioane tep (+7,8%). Această tendință confirmă faptul că România va deveni tot mai dependentă de piața externă, în lipsa unor noi investiții în explorare și producție.

Producția de țiței a României, în scădere cu 7,6% în primele șapte luni din 2025. Cresc importurile
Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

Concertul lui Robbie Williams de la Istanbul a fost interzis. Autoritățile invocă motive de securitate
Eveniment

Concertul lui Robbie Williams de la Istanbul a fost interzis. Autoritățile invocă motive de securitate

Turcia anulează concertul lui Robbie Williams. Autoritățile turce au interzis concertul pe care Robbie Williams urma să-l susțină pe 7 octombrie la Istanbul, invocând „motive de securitate”. Turcia anulează concertul lui Robbie Williams Evenimentul fusese programat exact în ziua în care se împlinesc doi ani de la atacul Hamas asupra Israelului, moment ce a declanșat războiul din Gaza și un val de manifestații pro-palestiniene în întreaga lume. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Compania organizatoare a anunțat că decizia de anulare aparține biroului guvernatorului Istanbulului, iar contravaloarea biletelor va fi rambursată în perioada următoare, prin platforma unde au fost cumpărate. Surse oficiale au precizat că motivația este exclusiv de natură securitară, fără a oferi detalii suplimentare. Robbie Williams, vizat de proteste pro-palestiniene Cântărețul britanic, în vârstă de 51 de ani, a concertat în Israel în 2015 și 2023, ignorând apelurile la boicot lansate de grupuri pro-palestiniene. În Turcia, mai multe ONG-uri islamice au cerut autorităților anularea concertului de la Istanbul. Printre acestea s-a numărat și Platforma de solidaritate islamică, care intenționa să organizeze manifestații sub sloganul: „Robbie Williams, sionist, pleacă din Turcia!”. Reacția artistului: „Securitatea fanilor mei e pe primul loc” După anunțul oficial, Robbie Williams a publicat un mesaj pe contul său de Instagram, exprimându-și dezamăgirea: „Sunt extrem de dezamăgit că nu voi putea cânta la Istanbul săptămâna viitoare. Autoritățile au anulat spectacolul în interesul siguranței publice. Ultimul lucru pe care l-aș dori este să pun în pericol securitatea fanilor mei.” Artistul a precizat că înțelege decizia autorităților și că siguranța publicului rămâne prioritatea sa absolută. Precedent recent: interdicție și pentru Enrico Macias Nu este prima dată când autoritățile turce interzic concerte din motive politice. În luna septembrie, a fost anulat și concertul cântărețului francez Enrico Macias, prevăzut tot la Istanbul, după apeluri la proteste față de opiniile sale pro-israeliene.

O cometă uriașă, cu diametrul de 5 km, prezentată ca un pericol pentru Pământ. NASA infirmă speculațiile
Eveniment

O cometă uriașă, cu diametrul de 5 km, prezentată ca un pericol pentru Pământ. NASA infirmă speculațiile

Cometa 3I/ATLAS nu amenință Pământul (NASA), în ciuda speculațiilor din online care sugerează că ar putea exista un impact al acesteia cu Terra.  Cometa 3I/ATLAS este al treilea obiect cunoscut provenit din afara Sistemului Solar care traversează vecinătatea noastră cosmică. Astronomii au clasificat acest corp ceresc drept interstelar datorită traseului său orbital hiperbolic, care nu descrie o orbită închisă în jurul Soarelui. Analizele traiectoriei arată clar că 3I/ATLAS provine din spațiul interstelar, de dincolo de granițele sistemului nostru. Cometa 3I/ATLAS nu amenință Pământul (NASA) Cometa 3I/ATLAS nu prezintă nicio amenințare pentru Pământ, potrivit NASA. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Cea mai mică distanță la care se va apropia de planeta noastră este de aproximativ 1,8 unități astronomice (circa 270 milioane de kilometri). Astronomii estimează că obiectul va atinge punctul cel mai apropiat de Soare pe 30 octombrie 2025, la o distanță de 1,4 unități astronomice (aproximativ 210 milioane de kilometri), adică puțin în interiorul orbitei planetei Marte. Observații astronomice și caracteristici fizice Dimensiunea și proprietățile fizice ale cometei 3I/ATLAS sunt în prezent analizate de observatoare din întreaga lume. Potrivit estimărilor, cometa va rămâne vizibilă pentru telescoapele de la sol până în septembrie 2025, după care se va apropia prea mult de Soare pentru a putea fi observată. Va reapărea de cealaltă parte a Soarelui la începutul lunii decembrie 2025, moment în care astronomii vor putea relua studiile asupra ei. Descoperirea cometei 3I/ATLAS Cometa a fost descoperită de telescopul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) din Rio Hurtado, Chile, pe 1 iulie 2025, observațiile fiind raportate către Minor Planet Center. Ulterior, specialiștii au identificat imagini anterioare descoperirii în arhivele altor trei telescoape ATLAS și în datele Zwicky Transient Facility de la Observatorul Palomar (California), care datează din 14 iunie 2025. Originea numelui: „3I/ATLAS” Numele cometei urmează convenția internațională: „3I” indică faptul că este al treilea obiect interstelar descoperit până acum; litera „I” provine de la „interstellar”, confirmând originea din afara Sistemului Solar; „ATLAS” face referire la echipa care a descoperit obiectul, prin intermediul programului de supraveghere finanțat de NASA. Observațiile NASA asupra cometei interstelare Pe 21 iulie 2025, Telescopul Spațial Hubble al NASA a surprins o imagine spectaculoasă a cometei 3I/ATLAS, aflată atunci la 277 milioane de mile (aproximativ 445 milioane de kilometri) de Pământ. Fotografia arată un nucleu solid, acoperit de un cocon de praf în formă de lacrimă. Pentru că Hubble a urmărit cometa de-a lungul unei traiectorii hiperbolice, stelele din fundal apar sub formă de dâre luminoase. Observațiile efectuate până la 20 august 2025 au permis estimarea unui diametru maxim de 5,6 kilometri, însă dimensiunea reală ar putea fi chiar de doar 440 de metri. Misiunile spațiale implicate în studierea cometei Pe lângă Hubble, mai multe instrumente și misiuni NASA vor observa cometa 3I/ATLAS: Telescopul Spațial James Webb (JWST) TESS, Swift și SPHEREx Roverele Perseverance și Curiosity de pe Marte Mars Reconnaissance Orbiter Misiunile Europa Clipper, Lucy, Psyche, Parker Solar Probe, PUNCH Programele SOHO și Juice (cooperare ESA/NASA). Aceste observații combinate vor permite determinarea compoziției, masei și originii precise ale cometei interstelare, contribuind la o mai bună înțelegere a materialului cosmic provenit din alte sisteme stelare.

Bitcoin a depășit valoarea de 125.000 de dolari, cel mai ridicat nivel de când există
Economie

Bitcoin a depășit valoarea de 125.000 de dolari, cel mai ridicat nivel de când există

Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin. Bitcoin a atins duminică un nou maxim istoric, depășind pragul de 125.000 de dolari, pe fondul paraliziei bugetare din Statele Unite. Criza bugetară SUA crește prețul Bitcoin Cotația celei mai populare criptomonede din lume a urcat până la 125.689 de dolari, depășind precedentul record stabilit în luna august 2025, când valoarea atinsese aproximativ 124.500 de dolari. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Evoluția ascendentă a Bitcoinului este pusă pe seama incertitudinii economice din SUA, generate de blocajul bugetar prelungit. Reticența investitorilor față de activele tradiționale i-a determinat să se refugieze în active digitale, ceea ce a dus la o creștere rapidă a valorii Bitcoinului. Sprijinul lui Donald Trump pentru criptomonede Un alt factor care a impulsionat piața este sprijinul exprimat public de președintele american Donald Trump și de membrii familiei sale față de criptomonede. Aceștia sunt implicați în diverse inițiative legate de activele digitale, consolidând încrederea investitorilor și contribuind la ascensiunea spectaculoasă a Bitcoinului.

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească
Economie

Datoria guvernamentală a ajuns la 57,2% din PIB și continuă să crească

Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României. Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, în luna iunie 2025, la 1.040,62 miliarde de lei, față de 1.034,71 miliarde de lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria guvernamentală, 57,2% din PIB-ul României Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), datoria guvernamentală a crescut la 57,2%, față de 56,8% în mai, conform estimărilor bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) publicate la 5 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În iunie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,36 miliarde de lei, de la 961,00 miliarde de lei în luna mai. În schimb, datoria pe termen scurt a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 64,26 miliarde de lei, comparativ cu 73,71 miliarde de lei în luna anterioară. Titlurile de stat, principala componentă a datoriei Cea mai mare parte a datoriei publice – 856,53 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, în timp ce împrumuturile directe totalizau 163,31 miliarde de lei. La finalul lunii iunie 2025, datoria în moneda națională se ridica la 486,82 miliarde de lei, cea în euro la 457,81 miliarde de lei (echivalent), iar datoria în dolari americani la 93,99 miliarde de lei (echivalent). Datoria administrației publice centrale, în creștere Datoria administrației publice centrale a ajuns la 1.016,59 miliarde de lei, în creștere față de 1.010,82 miliarde de lei în mai 2025. Din acest total, 952,35 miliarde de lei reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei centrale este contractată în lei (468,04 miliarde de lei) și în euro (452,56 miliarde de lei, echivalent). Administrațiile locale, datorii de peste 24 miliarde de lei Datoria administrației publice locale a urcat la 24,03 miliarde de lei, comparativ cu 23,88 miliarde de lei în luna anterioară. Aproape întreaga sumă (24,01 miliarde de lei) reprezintă datorie pe termen mediu și lung. Datoria internă, aproape 29% din PIB În iunie 2025, datoria internă a administrației publice s-a cifrat la 522,95 miliarde de lei, față de 524,16 miliarde de lei în luna mai, echivalentul a 28,7% din PIB. Din această sumă, 504,07 miliarde de lei aparțin administrației centrale, iar 18,88 miliarde de lei administrațiilor locale. Datoria externă depășește 517 miliarde de lei Potrivit Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice a ajuns la 517,66 miliarde de lei, față de 510,55 miliarde de lei în luna precedentă, ceea ce reprezintă 28,4% din PIB. Din total, 512,52 miliarde de lei sunt aferente datoriei externe a administrației publice centrale, iar 5,14 miliarde de lei revin administrațiilor locale.

Premierul rusofil georgian îl acuză pe ambasadorul UE la Tbilisi că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului
Internațional

Premierul rusofil georgian îl acuză pe ambasadorul UE la Tbilisi că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

Hamas va fi dezarmat fie diplomatic, prin planul lui Trump, fie militar, spune Netanyahu
Internațional

Hamas va fi dezarmat fie diplomatic, prin planul lui Trump, fie militar, spune Netanyahu

Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că mişcarea islamistă palestiniană Hamas va fi dezarmată, fie prin intermediul planului de pace propus de preşedintele american Donald Trump, fie prin intervenţie militară israeliană. Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas Discursul televizat al liderului israelian marchează o nouă etapă în tensiunile regionale și subliniază alianța strategică dintre Washington și Tel Aviv în contextul crizei din Gaza. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Hamas va fi dezarmată... se va întâmpla fie pe cale diplomatică, prin planul lui Trump, fie militar, prin noi”, a afirmat Netanyahu în intervenția sa televizată. „Am spus acest lucru şi la Washington. Se va realiza uşor sau cu dificultate, dar se va realiza”, a adăugat premierul israelian. Declarațiile sale vin în momentul în care Israelul analizează opțiuni pentru o soluție post-conflict în Fâșia Gaza, după luni de confruntări intense și negocieri tensionate privind eliberarea ostaticilor. Trump avertizează Hamas: „Nu vom tolera nicio întârziere” La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un avertisment ferm mișcării Hamas, cerând implementarea imediată a planului de eliberare a ostaticilor. „Nu vom tolera nicio întârziere”, a spus Trump, subliniind că Statele Unite se așteaptă la acțiuni concrete din partea grupării islamiste. Mesajul a fost interpretat ca un semnal de sprijin total pentru Israel, dar și ca o presiune diplomatică menită să accelereze negocierile pentru pace. Emisarul american pentru Orientul Mijlociu merge în Egipt Casa Albă a confirmat că emisarul lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, împreună cu ginerele președintelui, Jared Kushner, se vor deplasa în Egipt pentru a finaliza discuțiile privind eliberarea ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza. Surse diplomatice afirmă că Egiptul, care are legături atât cu Israelul, cât și cu facțiunile palestiniene, joacă un rol-cheie în medierea negocierilor. Trump salută „pauza umanitară” din Gaza Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump s-a declarat mulțumit de decizia Israelului de a opri temporar bombardamentele, pentru a oferi o șansă eliberării ostaticilor și unui potențial acord de pace. „Israelul a pus capăt temporar bombardamentelor pentru a da eliberării ostaticilor şi unui acord de pace o şansă să se realizeze”, a scris Trump. Această „pauză umanitară” este privită ca o fereastră de oportunitate diplomatică, dar rămâne incert dacă Hamas va accepta condițiile impuse de planul american. Presiunile internaționale Relația dintre Netanyahu și Trump rămâne una strânsă și pragmatică, bazată pe interese comune în Orientul Mijlociu. Planul american, care prevede demilitarizarea Hamas și eliberarea ostaticilor în schimbul unui acord politic, este însă privit cu suspiciune de către liderii palestinieni, care îl acuză de favorizarea Israelului. În pofida criticilor, Washingtonul și Tel Avivul par hotărâte să acționeze concertat, fie prin diplomație, fie prin intervenție militară, pentru a elimina amenințarea reprezentată de Hamas.

Trump trimite 300 de soldați la Chicago să apere instituțiile federale, deși la Portland nu a reușit
Internațional

Trump trimite 300 de soldați la Chicago să apere instituțiile federale, deși la Portland nu a reușit

Trump trimite Garda Națională la Chicago. Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin executiv prin care autorizează trimiterea a 300 de membri ai Gărzii Naționale la Chicago, într-un context tensionat, marcat de opoziția autorităților locale și de decizia unui judecător federal care a blocat o măsură similară pentru orașul Portland. Ambele orașe sunt conduse de administrații democrate, frecvent vizate de criticile președintelui. Trump trimite Garda Națională la Chicago Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, președintele „a autorizat ca 300 de membri ai Gărzii Naționale să protejeze agenții și bunurile federale” din Chicago. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Măsura vine după mai multe incidente violente din zonele urbane dominate de democrați, pe care Trump le-a acuzat de lipsă de fermitate în fața criminalității și a protestelor împotriva autorităților federale. Reacții dure din partea democraților Decizia a fost criticată vehement de senatorul democrat din Illinois, Dick Durbin, care a catalogat-o drept „complet nejustificată”. „Președintele nu încearcă să combată criminalitatea, ci să răspândească frica”, a declarat Durbin, acuzând administrația Trump că instrumentalizează Garda Națională în scopuri politice. Această intervenție militarizată este privită de opoziție ca o demonstrație de forță menită să mobilizeze electoratul conservator înaintea alegerilor prezidențiale. Imigrația clandestină, prioritatea absolută a administrației Trump De la începutul mandatului său, Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale una dintre temele centrale ale politicii sale. El a vorbit în repetate rânduri despre o „invazie” a Statelor Unite de către „criminali veniți din străinătate”, justificând astfel măsuri dure de securitate la frontieră. ICE (poliția imigrației) a fost folosită intens pentru arestări și expulzări, fiind prezentată drept principalul instrument al administrației în combaterea imigrației clandestine. Întrebări privind separația puterilor Trimiterea Gărzii Naționale la Chicago — în pofida opoziției locale și a deciziei judecătorești privind Portland — readuce în discuție limitele puterii executive federale asupra statelor americane. Criticii consideră că aceste acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre guvernul federal și administrațiile democrate, transformând problema siguranței publice într-un câmp de luptă electoral.

Cehia intră pe mâna populiștilor de tipul lui Orban: partidul lui Andrej Babiš, primul la parlamentare
Internațional

Cehia intră pe mâna populiștilor de tipul lui Orban: partidul lui Andrej Babiš, primul la parlamentare

Cehia între populism, NATO și Europa. Partidul populist al miliardarului Andrej Babiš, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a câștigat detașat alegerile parlamentare din Cehia desfășurate sâmbătă. Rezultatul deschide perspectiva formării unui guvern care ar putea împinge țara spre tabăra anti-imigrație europeană și ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei. Cehia între populism, NATO și Europa După anunțarea rezultatelor parțiale, Andrej Babis s-a declarat „exuberant” și a afirmat că ANO va încerca să formeze singur guvernul. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Totuși, liderul populist a recunoscut că este dispus să discute cu partide mai mici, precum formațiunea de extremă dreapta SPD, în cazul în care nu va reuși să obțină majoritatea parlamentară. El a respins din nou acuzațiile potrivit cărora victoria sa ar putea transforma Cehia într-un partener mai puțin de încredere pentru NATO și Uniunea Europeană. „Vrem să salvăm Europa... și suntem în mod clar pro-europeni și pro-NATO”, a declarat Babis jurnaliștilor. Schimbare politică majoră la Praga Rezultatele aproape finale indică faptul că ANO va înlocui la guvernare coaliția de centru-dreapta condusă de premierul Petr Fiala. Acesta l-a felicitat pe Babis și și-a recunoscut înfrângerea. În campanie, ANO a mizat pe promisiuni economice ambițioase: creștere mai rapidă, salarii și pensii mai mari, taxe reduse pentru studenți și familii. Aceste măsuri, estimate la miliarde de euro, ar putea însă pune presiune pe finanțele publice și pune capăt politicii de austeritate urmate în ultimii ani. Promisiunile au avut ecou în rândul cehilor afectați de inflație și scăderea veniturilor reale, mulți dintre ei considerând că actualul guvern nu a făcut destul pentru a le proteja puterea de cumpărare. Obstacole juridice pentru Andrej Babis Deși victoria electorală este clară, drumul lui Babis către funcția de prim-ministru este complicat. El se confruntă cu probleme legate de conflictul de interese, fiind proprietarul unui vast imperiu în domeniul alimentar și chimic, precum și cu acuzații de fraudă privind fonduri europene vechi de peste 15 ani. Rezultatele: ANO domină, partidele pro-ruse dezamăgesc Cu 99% din voturi numărate, ANO conduce cu 34,7%, urmat de SPOLU, alianța de centru-dreapta, cu 23,2%. Proiecțiile arată că ANO ar urma să obțină 80 de mandate din cele 200 din camera inferioară, fiind astfel nevoit să caute sprijin pentru o majoritate parlamentară. Președintele Petr Pavel, care urmează să desemneze viitorul prim-ministru, este așteptat să înceapă consultările cu partidele încă de duminică. Negocieri pentru alianțe: posibili parteneri din extrema dreaptă Babis a anunțat că va purta discuții cu partidul Motoriștilor, care se opune politicilor verzi ale Uniunii Europene, și cu SPD (Partidul Libertății și Democrației Directe), formațiune anti-UE și anti-NATO. Liderul Motoriștilor, Petr Macinka, și vicepreședintele SPD, Radim Fiala, s-au declarat deschiși la colaborare: „Chiar și sprijinul pentru un cabinet minoritar al ANO ar corespunde scopului nostru: să punem capăt guvernului lui Petr Fiala”, a spus Fiala. Totuși, partidele pro-ruse au obținut rezultate mai slabe decât se aștepta, SPD acumulând doar 7,8%, iar Stacilo!, o formațiune de extremă stângă apropiată Partidului Comunist, rămânând sub pragul electoral de 5%. Poziția lui Babis față de Ucraina și Uniunea Europeană Deși Babis a respins apelul SPD de a organiza un referendum pentru ieșirea din UE și NATO, el a anunțat intenția de a opri inițiativa cehă prin care milioane de obuze de artilerie ajungeau în Ucraina, finanțată de donatori occidentali. Liderul ANO consideră că sprijinul pentru Kiev ar trebui gestionat de NATO și Uniunea Europeană, nu la nivel național. De altfel, formațiunea sa s-a abținut în mai multe voturi din Parlamentul European privind susținerea parcursului european al Ucrainei, poziționându-se în mod repetat împotriva extinderii rapide a UE spre est.

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

Greta Thunberg, deținută de Israel într-o celulă cu ploșnițe și insuficientă mâncare și apă, potrivit activistei
Internațional

Greta Thunberg, deținută de Israel într-o celulă cu ploșnițe și insuficientă mâncare și apă, potrivit activistei

Greta Thunberg denunță detenția dură israeliană. Activista de mediu Greta Thunberg a informat autoritățile suedeze că este supusă unui tratament dur în timpul detenției sale în Israel, după ce a fost reținută și îndepărtată dintr-o flotilă care transporta ajutor umanitar către Fâșia Gaza. Informația a fost dezvăluită de publicația The Guardian, pe baza unei corespondențe oficiale între Ministerul suedez de Externe și apropiații activistei. Greta Thunberg denunță condițiile detenției israeliene Potrivit unui e-mail trimis de Ministerul suedez de Externe, un oficial care a vizitat-o pe Thunberg în închisoare a relatat că aceasta a fost ținută într-o celulă infestată cu ploșnițe, cu acces limitat la apă și hrană. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Ambasada a putut să o viziteze pe Greta. Ea a informat despre deshidratare și a spus că a primit cantități insuficiente de apă și mâncare. De asemenea, a menționat erupții cutanate cauzate, cel mai probabil, de ploșnițe”, se arată în corespondență. Acuzații privind fotografii forțate Un alt deținut a informat ambasada unei alte țări că Thunberg ar fi fost forțată de forțele israeliene să țină în mâini niște steaguri, în timp ce i se făceau fotografii. Identitatea steagurilor nu este cunoscută. Activista s-ar fi întrebat ulterior dacă imaginile respective au fost distribuite public. Flotila „Global Sumud”: 40 de nave pentru a sparge blocada asupra Gazei Greta Thunberg face parte din Global Sumud Flotilla (GSF), o coaliție formată din peste 40 de nave cu activiști, parlamentari și avocați din întreaga lume. Scopul inițiativei era de a sparge blocada maritimă impusă de Israel asupra Gazei de 16 ani. Între joi și vineri, toate ambarcațiunile flotilei au fost interceptate de forțele israeliene, iar toți cei 437 de participanți au fost arestați. Cei mai mulți sunt deținuți în închisoarea de maximă securitate Ketziot, din deșertul Negev, utilizată în principal pentru prizonieri palestinieni acuzați de implicare în activități militante. Încălcarea drepturilor fundamentale Organizația pentru drepturile omului Adalah a semnalat că drepturile echipajelor au fost „încălcate sistematic”. Activistele și activiștii nu ar fi avut acces la apă, igienă, medicamente sau la avocații lor, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil și la reprezentare legală. Echipa juridică italiană care reprezintă flotila a confirmat că deținuții au fost lăsați „ore întregi fără apă și mâncare”, cu excepția unui „pachet de chipsuri oferit Gretei pentru camerele de filmat”. Au fost raportate și cazuri de abuz verbal și fizic. Ministrul israelian al securității naționale îi numește „teroriști” În timpul unei vizite la Ashdod, ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a fost filmat în fața activiștilor, numindu-i „teroriști ai flotilei”. Înregistrarea a fost confirmată de purtătorul său de cuvânt. Unii activiști au strigat „Free Palestine!” în semn de protest. Ben-Gvir a declarat anterior că militanții pro-palestinieni ar trebui închiși, nu deportați. Precedente și reacții internaționale Aceasta este a doua oară când Greta Thunberg este arestată în Israel, după o încercare similară de a sparge blocada asupra Gazei la începutul anului. Un medic francez care a participat la o misiune anterioară a declarat presei că a văzut cum autoritățile israeliene i-au privat deliberat de somn pe activiști, inclusiv pe Thunberg. Refuzul de a semna documente neînțelese Potrivit oficialului suedez, Thunberg a fost rugată de autoritățile israeliene să semneze un document, dar a refuzat, spunând că nu înțelege conținutul acestuia. Activista are acces la un avocat, potrivit sursei diplomatice. Până în acest moment, Serviciul Israelian al Închisorilor, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și Ministerul israelian al Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor The Guardian pentru un punct de vedere.

Trump, ignorat de Israel, care a continuat să lovească Gaza și după apelul la încetarea focului
Internațional

Trump, ignorat de Israel, care a continuat să lovească Gaza și după apelul la încetarea focului

Israelul lansează noi bombardamente în Gaza. Apărarea Civilă din Fâșia Gaza a anunțat că armata israeliană a lansat sâmbătă zeci de lovituri aeriene și tiruri de artilerie asupra teritoriului palestinian, deși președintele american Donald Trump a cerut Israelului să oprească imediat bombardamentele, după acordul convenit cu Hamas pentru eliberarea ostaticilor. Noapte de violențe intense în orașul Gaza „Noaptea a fost foarte violentă. Armata israeliană a lansat zeci de lovituri aeriene și tiruri de artilerie asupra orașului Gaza și a altor zone din Fâșia Gaza, în pofida apelului președintelui Trump de a pune capăt bombardamentelor”, a declarat Mahmoud Bassal, purtătorul de cuvânt al Apărării Civile. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Potrivit acestuia, 20 de case au fost distruse în atacurile din cursul nopții, iar echipele de salvare nu au putut ajunge la toate victimele din cauza „prezenței tancurilor și a loviturilor aeriene continue”. „Situația este foarte gravă în orașul Gaza”, a adăugat Bassal. Israelul lansează noi bombardamente în Gaza Autoritățile israeliene au confirmat că operațiunile militare continuă în orașul Gaza și au cerut populației civile să nu se întoarcă în zonele afectate. Deși Hamas a anunțat vineri că este pregătit pentru negocieri imediate privind eliberarea ostaticilor israelieni și o eventuală încetare a focului, Israelul a declarat că se pregătește doar pentru prima etapă a „planului Trump”, cea privind eliberarea ostaticilor, fără a menționa o oprire a bombardamentelor. Planul Trump: o încercare de pace cu puncte sensibile Planul propus de președintele american Donald Trump prevede eliberarea ostaticilor, dar include și condiții stricte pentru Hamas — dezarmarea completă a grupării islamiste și exilarea luptătorilor în țări terțe. Deocamdată, Hamas nu a precizat dacă va accepta aceste clauze, considerate de Israel esențiale pentru oprirea conflictului. Familiile ostaticilor cer oprirea războiului Forumul familiilor ostaticilor israelieni a transmis sâmbătă un comunicat prin care susține apelul președintelui Trump la încetarea imediată a războiului, avertizând asupra riscurilor pentru cei ținuți captivi în Gaza. „Cererea președintelui Trump de a pune capăt imediat războiului este esențială pentru a evita ca ostaticii să sufere consecințe grave și ireversibile”, se arată în comunicat. Familiile au cerut premierului Benjamin Netanyahu să înceapă negocieri rapide și eficiente pentru aducerea acasă a tuturor ostaticilor.

PSD aruncă pisica alegerilor pentru primarul general al Capitalei la Bolojan, de parcă ar fi în opoziție
Politică

PSD aruncă pisica alegerilor pentru primarul general al Capitalei la Bolojan, de parcă ar fi în opoziție

Bolojan decide data alegerilor PMB (Băluță). Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că Partidul Social Democrat nu are atribuții în stabilirea datei alegerilor pentru Primăria București, subliniind că această decizie aparține exclusiv premierului Ilie Bolojan. Bolojan decide data alegerilor PMB (Băluță) „PSD nu are cum să aibă un punct de vedere altul decât cel legal. Decizia organizării alegerilor este exclusiv la latitudinea premierului. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” Dacă premierul României consideră că astăzi este oportun să emită ordonanță, dânsul poate organiza alegeri”, a declarat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Edilul a subliniat că rolul partidului este de a respecta legislația, nu de a decide calendarul electoral: „Este foarte important să organizăm alegeri și să respectăm legislația în vigoare. Lucrul acesta nu-l decide Partidul Social Democrat, pentru că nu deține poziția de prim-ministru. Este exclusiv decizia premierului.” Alegerile din Capitală, o chestiune administrativă, nu politică Băluță a atras atenția asupra unei diferențe de nuanță între partea administrativă și cea politică a deciziei privind alegerile. „Una este zona administrativă, și, dincolo de ea, după ce se ia această decizie, urmează o altă discuție — decizia politică. Termenele legale n-au legătură cu politica, au legătură exclusiv cu emiterea unei hotărâri care să statueze că peste un anumit număr de zile se organizează alegeri în București”, a explicat edilul. El a reiterat că nici PSD, nici USR nu pot stabili data alegerilor, iar pasul firesc este ca Guvernul să emită decizia oficială, urmând ca abia ulterior partidele să discute posibile alianțe sau candidaturi. Ilie Bolojan: „Bucureștiul are nevoie de un primar legitim” Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Bucureștiul ar fi mai bine administrat de un primar cu legitimitatea votului, anunțând că Guvernul ar putea decide data alegerilor săptămâna viitoare. „Ar fi posibil să se organizeze alegerile în această toamnă, dar și să se amâne în primăvară. Din punctul meu de vedere, cu cât le organizăm mai repede, suntem și în spiritul legii. E adevărat că suntem deja cu o prelungire de aproximativ 10 zile, dar trebuie analizate foarte bine lucrurile”, a spus Bolojan, într-un interviu acordat Prima TV. Decizia, așteptată cel târziu săptămâna viitoare Premierul a precizat că Guvernul trebuie să decidă cel târziu până la sfârșitul săptămânii viitoare, altfel alegerile nu vor mai putea avea loc în toamnă. „E nevoie de o perioadă minimă de 35 de zile între anunțarea datei și scrutin. Nu cred că poți intra în luna decembrie cu alegeri în Capitală”, a subliniat Bolojan, explicând că un primar interimar are o autoritate diminuată față de unul ales prin vot popular.

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor
Politică

Marea ipocrizie: Băluță spune că subvențiile pentru partide ar trebui să fie mult mai mici, dar PSD s-a opus scăderii sumelor

Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice. Primarul Sectorului 4 și prim-vicepreședinte al PSD, Daniel Băluță, a declarat sâmbătă că subvențiile de la bugetul de stat pentru partide politice „nu reprezintă un lucru rău”, argumentând că acestea contribuie la transparentizarea activităților politice. Totuși, edilul a subliniat că nivelul actual al acestor sume este prea mare și trebuie redus semnificativ. Daniel Băluță cere reducerea subvențiilor politice „Din punct de vedere filosofic, subvențiile pentru partide nu reprezintă un lucru rău. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” De ce? Pentru că am avut experiența anilor de până la introducerea acestor subvenții și am văzut că nu a fost bine”, a explicat Daniel Băluță, în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a adăugat că, înainte de introducerea finanțării publice, existau premisele corupției, iar fondurile de la buget au adus mai multă transparență în cheltuielile și activitățile partidelor. „Prin această modalitate se transparentizează destul de mult modul în care partidele politice întreprind activități specifice. Problema pe care o avem este cuantumul”, a punctat el. Comparație între Germania și România: o diferență uriașă Băluță a făcut referire la o analiză comparativă a costului electoral între Germania și România, subliniind disproporția majoră dintre cele două sisteme. „Dacă în Germania costul per vot este de 85 de cenți, în România este de 15 euro per vot. Vă dați seama că este o problemă din acest punct de vedere, vizavi de cuantum”, a afirmat prim-vicepreședintele PSD. Potrivit acestuia, nevoia de subvenții rămâne justificată, însă cuantumul ar trebui semnificativ redus pentru a evita risipa și a crește încrederea publică în modul de finanțare a partidelor. AEP: peste 19 milioane de lei în septembrie Datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) arată că, în luna septembrie, opt partide politice au primit subvenții totale de 19.006.585 lei. Printre beneficiari se numără PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, POT, PMP și Forța Dreptei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră