sâmbătă 08 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8703 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

STENOGRAME PNL: „Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”. Ședința nervoasă în PNL înainte de constituirea noului Guvern

„Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, a spus europarlamentarul PNL Vasile Blaga într-o ședință a conducerii PNL de dinainte de constituirea noului Guvern, arată stenograme publicate de Antena 3. În aprilie, tot Blaga spunea: „Am ajuns ospătari la guvernare”. Nu poți să fii copia PSD „Nu poți să îți propui să iei la alegeri scor cu doi în față. Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi. Trebuie să fii original”, ar fi spus, acum, Vasile Blaga. Potrivit stenogramelor publicate de Antena 3, fostul ministru Dan Vâlceanu ar fi amenințat că nu va vota guvernul Ciolacu: „Eu nu o să votez guvernul condus de Marcel Ciolacu! Nu pot vota un guvern condus de omul care a atacat cel mai tare PNL! Nu pot!”. Însă, imediat, prim-vicepreședintele PNL Lucian Bode a spus că vor fi excluși din partid toți cei care nu vor vota noul Executiv. „Să fie clar, cine nu votează acest guvern va fi dat afară din partid”, a spus Bode. În ședință ar fi avut loc și un schimb de replici între vicepreședintele Robert Sighartău și președintele formațiunii, Nicolae Ciucă. „Din păcate majoritatea deciziilor nu au fost luate aici. În teritoriu suntem întrebați și ce se întâmplă cu PNL. Suntem la un moment important pentru PNL, iar ca imagine, PNL e total nepregătit. Presa ne spune că nu știm ce vrem și ce nu vrem, ne strigă în față. S-au luat decizii numai în grupul restrâns, președinte, secretar general și prim-președinți, așa cum s-a propus și lista de miniștri”, a afirmat Sighartău. „Îmi asum responsabilitatea. Dacă puteți să faceți mai bine, feel free!”, a fost replica fostului premier. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial În dezbatere a intervenit și fostul ministru de Interne Lucian Bode: „Trebuie să evităm ca la această rocadă să trimitem în guvern miniștrii irelevanți politic, am demobiliza filialele. Să evităm să lăsăm liderii PNL fără tribună executivă. MAI este foarte important: Ministerul Afacerilor Interne, dar și funcția de vicepremier sunt foarte importante. Dar cred că eu, Bode, putem onora aceste funcții. Cu PSD la anul, sau nu, să știm ce vrem. Cel mai rău lucru ar fi să fim indeciși, asta ar însemna dezastru”.

STENOGRAME PNL: „Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”. Ședința nervoasă în PNL înainte de constituirea noului Guvern
Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial
Politică

Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial. În acest program de guvernare” se afirmș: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni» ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE”. Datele Eurostat contrazic însă afirmațiile din programul de guvernare. Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu Potrivit datelor Eurostat, în ianuarie 2023, salariul minim din România era pe antepenultimul loc din UE. Pe ultimul loc se află Bulgaria, cu un salariu minim de 399 euro pe lună, iar pe penultimul loc - Ungaria. Letonia este doar ușor deasupra României la acest capitol. Foto: Eurostat Însă calculat la paritatea puterii de cumpărare - Power Purchesing Standard - România stă mult mai bine: în iulie 2022, era pe locul 12 în Europa, devansând - în ceea ce privește puterea de cumpărare a salariului minim - țări precum Cehia, Estonia sau Portugalia - arată un articol Euronews. În ceea ce privește salariul mediu, Eurostat arată că suntem pe locul III de la coada clasamentului, ănainte de Ungaria și Bulgaria, aflată pe ultimul loc. De altfel, la 19 decembrie 2022, Agerpres scria, citând Eurostat: „Anul trecut, în rândul statelor membre UE, cel mai ridicat salariu mediu anual ajustat full-time era în Luxemburg (72.200 euro), Danemarca (63.300 euro) şi Irlanda (50.300 euro), iar cel mai redus în Bulgaria (10.300 euro), Ungaria (12.600 euro) şi România (13.000 euro)”. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Salariile în România au crescut de aproape 3 ori mai mult decât media UE în 2022, arătat tot Agerpres, în aprilie 2023.

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. „Busi” a fost lansat în politică de fugarul Darius Vâlcov
Eveniment

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. „Busi” a fost lansat în politică de fugarul Darius Vâlcov

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. Potrivit Digi 24, colegii au încercat să-l ajute pe Florin Barbu și i-au șoptit ca unui școlar la examen. Acesta însă tot nu a reușit să dea un răspuns corect. Iată transcrierea dialogului viitorului ministru al Agriculturii cu presa: „Busi” habar nu are cât e salariul minim „Jurnalist: Cât este salariul în Agricultură acum? Florin Barbu: 3050 Jurnalist: Cât este net? Florin Barbu: 2250 Jurnalist: E 2362. Dar ce se exclude din acest salariu? Florin Barbu: Haideți să vorbim de Agricultură, nu vorbim de partea economică”. Pila lui Paul Stănescu Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (…) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” – articol in februarie 2020 „Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” – decembrie 2019 Părinții, pensionari și antreprenori de succes În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. „Surse avizate evaluează investiția din zonă la suma de 500 de mii de euro. Oameni din cadrul Primăriei Milcov, sub rezerva anonimatului, ne-au mărturisit că deputatul intenționează să ridice aici mai multe case de acest fel, pentru profit. Cele șapte terenuri au fost achiziționate de părinții deputatului Barbu fix în perioada în care fiul acestora era directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sub mandatul lui Florin Barbu, zis Busi, pe investițiile derulate de ANIF în țară, în zona de irigații, au fost introduse în schema de fraudare a banului public firme din anturajul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu”, scrie 60m.ro. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare. În instanța de fond primise șase ani și opt luni
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare. În instanța de fond primise șase ani și opt luni

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Ionuț Stroe la RFI, despre UDMR: Nu e o foarte mare dramă
Politică

Ionuț Stroe la RFI, despre UDMR: Nu e o foarte mare dramă

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a afirmat, la RFI, despre plecarea UDMR de la guvernare: Nu e o foarte mare dramă. „Nu e o foarte mare dramă” UDMR s-a eliminat singur de la guvernare, mai declară la RFI purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, care comentează absența Uniunii din Guvernul Ciolacu. Liberalul afirmă pe de altă parte în nume personal că românii nu au fost niciodată sclavii moderni ai vreunui stat sau ai vreunei instituții europene, după afirmații făcute în acest sens de premierul desemnat, Marcel Ciolacu. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR „Acuzațiile liderilor UDMR sunt nedrepte, pentru că noi am preferat dialogul așezat, într-un cadru intern al coaliției. Dânșii de fiecare dată s-au exprimat public în legătură cu ceea ce PSD sau PNL avansa ca și ofertă pentru a continua această guvernare”, a mai spus Stroe. Puteți citi aici tot interviul acordat RFI de purtătorul de cuvânt al PNL.

ANALIZĂ Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate din AUR și Șoșoacă; presa ceaușistă, Viktor Orban și o senatoare progresistă din SUA
Eveniment

ANALIZĂ Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate din AUR și Șoșoacă; presa ceaușistă, Viktor Orban și o senatoare progresistă din SUA

Mesajele „economice” ale lui Marcel Ciolacu, președintele PSD sunt plagiate din AUR și Șoșoacă; Viktor Orban, presa comunistă și o senatoare progresistă din SUA, arată o analiză a ultimelor discursuri și proiecte ale liderului PSD, prin comparație cu declarațiile altor lideri politici. De altfel, pe fondul ascensiunii AUR în sondaje, PSD pare a fi tot mai tentat să recupereze o parte din electoratul pierdut lansând mesaje asemănătoare cu cele a lui Simion și Daniela Șoșoacă. În ceea ce privește „patriotismul economic”, această sintagmă este frecvent folosită, dar ea a devenit celebră în programul economic al lui Elizabeth Warren, senator american democrat, din aripa „progresistă” a acestui partid. Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Iată mesajele plagiate de Ciolacu, toate fiind puternic intervenționiste, împotriva economiei de piață și cu accente anti-europene: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul guvernului Ciolacu. George Simion, reacție la programul de guvernare Ciolacu: „Nu e adevărat că suntem scalvii moderni ai Europei, suntem iobagi, nu producem nimic modern”. Șoșoacă: „Suntem statul sclav al Americii? Suntem colonie?”. Ciolacu: „Prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula. În acest sens avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază”. Un astfel de program a avut și Viktor Orban, premierul Ungariei și s-a terminat cu un eșec epic. Produsele la care au fost plafonate prețurile au dispărut din magazine. Alte prețuri au explodat, iar Ungaria are una din cele mai mari inflații din UE. Mesajele lui Ciolacu despre combaterea speculei sunt însă, în esență, rămășițe ale perioadei comuniste, când specula era pedepsită penal. În 17 mai 1989, de exemplu, România Liberă publica un articol în care critica dur „specula” din piețe, mai ales prețul mare al cireșelor. Scânteia, august 1947: „În comuna Militari se găseau în piaţă de toate: zarzavat şi legume la toate gheretele, pînă şi carne la fiecare măcelărie. Dar n-au lipsit nici speculanţii, şi femeile din U.F.A.R. i-au dibuit repede. Împreună cu primarul, pe care l-au chemat în ajutor, le-au atârnat cântarul şi placarda de gât şi i-au plimbat prin toată comuna în huiduielile populaţiei“. „Patriotismul economic” a fost un proiect al senatoarei progresiste Elizabeth Warren. „Luna trecută, mi-am făcut publică agenda mea privind patriotismul economic - angajamentul meu de a schimba în mod fundamental abordarea guvernului față de economie, astfel încât să punem interesele lucrătorilor și familiilor americane înaintea intereselor corporațiilor multinaționale. (...) Acesta este planul meu de a folosi patriotismul economic pentru a revizui abordarea noastră față de comerț. Timp de decenii, marile corporații multinaționale au cumpărat și au făcut lobby pentru a dicta politica comercială a Americii. Aceste mari corporații s-au îmbogățit, dar toți ceilalți au plătit prețul”, a explicat Warren pe blogul ei, în iulie 2019. Neoficial însă, guvernul Ciolacu se pregătește să crească masiv fiscalitatea, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar - arată Antena 3, un postt apropiat PSD. Pe lista propunerilor se află inclusiv majorarea TVA. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR În schimb, reforma pensiilor speciale ar urma să fie înghețată până în 2025.

Un deputat PSD anunță că nu va vota un guvern din care face parte Rafila. Federația Bolnavilor de Cancer l-a reclamat pe actualul ministru la comisiile de abuzuri: menține 153 decese/ zi
Politică

Un deputat PSD anunță că nu va vota un guvern din care face parte Rafila. Federația Bolnavilor de Cancer l-a reclamat pe actualul ministru la comisiile de abuzuri: menține 153 decese/ zi

Un deputat PSD, fost ministru al Sănătății în guvernul Cioloș, Patriciu Achimaș-Cadariu, anunță că nu va vota un guvern din care face parte Rafila: „Nu știu dacă domnul Rafila va rămâne membru al guvernului, ministru al Sănătății, nu mă privește. Dar pot să spun că, dacă va fi propus, nu îl voi vota nici în comisie și nu voi vota un guvern cu această atitudine față de pacienții bolnavi de cancer. Voi vota împotriva acestui ministru”. Deputat PSD nu va vota un guvern din care face parte Rafila Federația Bolnavilor de Cancer l-a reclamat pe actualul ministru la comisiile de abuzuri din Parlament, acuzându-l că, prin politicile sale, menține 153 decese/ zi. „Domnul Alexandru Rafila prin neimplementarea Planului Național de Combatere a Cancerului (PNCC) dorește să mențină cifrele și procentele rușinii la nivel european cu peste 20.000 de decese/an evitabile din patologia oncologică și cu 48% mai multe decese/an față de media europeană, din aceiași patologie. Domnul Alexandru Rafila, prin neimplementarea și amânarea PNCC, dorește să mențină/mărească numărul deceselor zilnice din patologia oncologică, aproximativ 153 de pacienți/zi cu diferite forme de cancer, mulți dintre ei cu șanse reale de supraviețuire”, se arată în mesajul Federației Naționale a Bolnavilor de Cancer. Fostul ministru Cadariu a confirmat, potrivit Monitorului de Cluj, aceste acuzații: „Ce s-a întâmplat notabil în Sănătate în ultimii doi ani? Se folosesc tot felul de simulacre, de substitute, pentru a explica că le e mai bine pacienților. A crescut norma de hrană în spitale, adevărat, dar asta nu ține de calitatea actului medical. Cu cât am scăzut mortalitatea evitabilă? Cu cât am crescut speranța de viață? Niște indicatori palpabili. Știm că nu s-au schimbat cu nimic”. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%
Economie

Guvernul Ciolacu anunță oficial că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB”. Acum, ea este doar 50%

Guvernul Ciolacu anunță oficial, în programul de guvernare, la pagina 26, la capitolul privind politicile fiscal-bugetare, că vrea să se împrumute cu 10% din PIB: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depășească pragul de 60% din PIB (indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro)”. Guvernul Ciolacu vrea să se împrumute cu 10% din PIB La 15 mai 2023, presa a anunțat că datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB, după doar primele două luni din acest an. „Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an. Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat”, scria Ziarul Financiar la 15 mai 2023. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile. La final de aprilie, conform execuției bugetare, Guvernul cheltuise deja 0,8% din PIB pe plata dobânzilor.

„Patriotismul economic” promovat de Ciolacu: doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să atace parteneriatul cu SUA și să laude Huawei
Eveniment

„Patriotismul economic” promovat de Ciolacu: doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să atace parteneriatul cu SUA și să laude Huawei

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu - surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale - înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR
Politică

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu - surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale - înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR

Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu: impozit progresiv pe salarii, taxă de 1% pe cifra de afaceri și majorări ale taxelor pe mașini și case, potrivit surselor Antenei 3. În schimb, banii colectați vor fi risipiți pe diferite pomeni, precum „1,5 milioane de români vor avea 1.000 de euro net (până în 2025)” - deși postul nu explică această măsură. Foto: Captură video Avalanșă de majorări de taxe și impozite În ceea ce privește pensiile speciale, probabil că guvernul Ciolacu va „îngheța” aplicarea acestui jalon din PNRR până în 2025, însă și banii aferenți acestui jalon vor rămâne la Bruxelles până când reforma va fi îndeplinită. Taxa de 1% pe cifra de afaceri va fi aplicată doar companiilor care au o cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro, a explicat Adrian Negrescu, un economist apropiat PSD, la Antena 3. El a estimat că măsura ar aduce la buget circa 3,8 miliarde de lei. Potrivit lui Negrescu, este posibil ca anul viitor să crească și TVA-ul cu 2%, în 2024. Programul economic al viitorului Guvern va cuprinde, din perspectiva PSD, și o serie de propuneri care deja figurează în PNRR și trebuiau îndeplinite de actualul ministru al Muncii, Marius Budăi: recalcularea pensiilor - o nouă lege a pensiilor este jalon PNRR - și o nouă lege a salarizării unice - de asemenea, jalon PNRR. Foto: Captură video Nu este clar ce înseamnă „impozit mai mare case, mașini”, după cum anunță Antena 3. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” PSD mai vrea ca salariul minim să ajungă la 500 de euro în 2025 - o altă măsură prin care încasările la bugetul statului vor crește.

La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”
Eveniment

La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”
Economie

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii” 

OMV Petrom anunță „cea mai mare descoperire de țiței din ultimele decenii”, în regiunile Oltenia şi Muntenia din sudul României, investiţia în campania de foraj de explorare ridicându-se la aproximativ 20 milioane euro. OMV anunță „cea mai mare descoperire de țiței” Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane bep resurse recuperabile, echivalentul a trei pătrimi din producţia realizată de OMV Petrom în anul 2022. Conform sursei citate, forajul de explorare şi testare a acestor trei sonde a avut loc în perioada iunie 2022 - aprilie 2023. Compania a investit în forajul de explorare aproximativ 20 de milioane de euro. "Romania produce ţiţei şi gaze de peste 150 de ani, iar in aceste condiţii identificarea de noi resurse presupune un efort semnificativ. Noile descoperiri vor contribui la reducerea declinului producţiei noastre şi la continuitatea furnizării unor produse esenţiale pentru economie", a afirmat Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. Potrivit sursei citate, una dintre descoperirile făcute de OMV Petrom a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din regiunea Olteniei. "Compania a identificat resurse de ţiţei care se ridică la aproximativ 20 de milioane bep în total, aceasta reprezentând cea mai mare descoperire de ţiţei a OMV Petrom din ultimele decenii. Descoperirea se află în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapidă a producţiei", se mai precizează în comunicat. Descoperiri și la Târgoviște și Târgu Jiu Totodată, o altă descoperire a avut loc în perimetrul de explorare Târgovişte, unde au fost identificate resurse de ţiţei în cantitate estimată de 6 milioane bep. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023, iar cele premergătoare dezvoltării exploatării sunt în curs de pregătire. "O a treia descoperire a fost făcută în perimetrul de explorare Târgu Jiu şi au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane bep, echivalentul a aproape o treime din producţia de gaze naturale a României din anul 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs", precizează sursa citată. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Conform sursei citate, toate descoperirile sunt rezultatul strategiei de explorare a companiei, concentrată pe oportunităţile din apropierea zăcămintelor existente, ceea ce facilitează dezvoltarea rapidă, conectarea şi producţia timpurie a resurselor nou descoperite.

Dîncu blamează, la RFI, guvernul Ciucă: „Am moștenit după doi ani și jumătate de guvernare, în care am avut președinte și premieri liberali, o serie de crize”
Politică

Dîncu blamează, la RFI, guvernul Ciucă: „Am moștenit după doi ani și jumătate de guvernare, în care am avut președinte și premieri liberali, o serie de crize”

Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, blamează, la RFI, guvernul Ciucă: „Am moștenit după doi ani și jumătate de guvernare, în care am avut președinte și premieri liberali, o serie de crize”. Dîncu blamează guvernul Ciucă pentru crizele moștenite de Ciolacu „Avem doi ani și jumătate, în care am avut o guvernare liberală. Miniștrii dintr-un Guvern nu pot face nimic fără aprobarea premierului, în orice Guvern. Așa încât direcția pe care am avut-o până acum a fost dată de președintele Iohannis și de premierii pe care i-a avut în acești doi ani și jumătate, cei trei premieri”, a spus Dîncu. În interviu, el a sugerat că UDMR ar trebui să rămână la guvernare. Puteți citi aici tot interviul acordat RFI de Vasile Dîncu.

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie
Eveniment

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei. Dosarul lui Iliescu și Petre Roman, un alt eșec al viitorilor pensionari speciali din Justiție
Politică

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei. Dosarul lui Iliescu și Petre Roman, un alt eșec al viitorilor pensionari speciali din Justiție

Simbolic, viitorul premier PSD va fi desemnat în ziua comemorării mineriadei: la 13 iunie 1990, regimul Iliescu a început evacuarea cu forța a ultimilor manifestanți aflați în Piața Universității. În consecință, au izbucnit confruntări în protestatarii anti-Iliescu și forțele de ordine. În seara zilei de 13 iunie, la apelul lui Ion Iliescu - „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită” - minerii au plecat spre București. Au urmat două zile de violențe, orchestrate și sprijinite de puterea politică, împotriva studenților, a partidelor de opoziție și a presei independente. La 15 iunie 1990, Iliescu le-a mulțumit minerilor, iar aceștia s-au întors în Valea Jiului. Bilanţul oficial al morţilor este de 6, dintre care 4 prin împuşcare, iar al răniţilor - de câteva sute. Sute de persoane au fost reținute abuziv timp de mai multe zile. Viitorul premier PSD, desemnat în ziua comemorării mineriadei România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tergiversarea acestui dosar. Potrivit deciziei CEDO, "toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutive ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante". La 33 de ani de la aceste fapte, procurorii încă lucrează la dosarul Mineriadei în care este pusă sub acuzare conducerea politică de la acel moment, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în 2017. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au hotărât că ancheta nu este completă și trebuie retrimisă magistraților de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Decizia nu a fost însă definitivă, fiind atacată atât de către Parchetul General, cât și de către sute de victime și de moștenitori ai acestora. Pe 10 decembrie 2020, instanța supremă a respins ca nefondate aceste contestaţii. Procurorul care instrumenta dosarul s-a pensionat în martie 2023 Dosarul se află în lucru la Parchet, după aproape trei ani. În februarie 2023, o victimă a minerilor scria pe Facebook că a fost rechemată la audieri, la Parchet. Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției, s-a pensionat la 15 martie 2023, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cătălin Pițu, fost șef al parchetelor militare, cel care a instrumentat dosarul Mineriadei „Sistemul nostru de justiție este construit, astfel încât astfel de cazuri nu pot fi judecate, într-un ritm atât de rapid… Nu știu ce să spun. Dumnezeu știe cât vor mai trăi inculpații și care este viitorul dosarului”, spunea el în aprilie 2023, pentru Euronews. Pițu este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Ecologice București și deține un master în ”Securitate Judiciară” obținut la Facultatea de Științe Juridice din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră