vineri 15 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8290 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare: „Atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă”, a spus el, la Antena 3. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Ar intra aici icrele negre, carnea de sturion sau foie gras. În prezent, este în vigoare o plafonare a adaosului comercial la așa-numitele alimente de bază, valabilă până pe 31 martie 2026. Pe listă apare, din motive neclare, și magiunul. Inițial, premierul PNL Ilie Bolojan s-a opus plafonării, dar ulterior a cedat la presiunea PSD.  Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Barbu a susținut acum că ar trebui plafonate prețurile și la energie, și la gaze.  Ce a declarat ministrul PSD al Agriculturii la Antena 3: „Eu am propus un mecanism mai simplu pentru a încerca să nu mai avem creșteri așa de mari pe partea de inflație: atunci când inflația sare de 5%, acest mecanism să intre automat (în vigoare) pentru toate produsele agroalimentare. În cazul în care inflația este sub 5%, mecanismul se suspendă și piața rămâne liberă (...) Este o propunere a mea prin care aduc justificări foarte clare, prin care putem gestiona partea de inflație. Același lucru ar trebui să se întâmple și în celelalte domenii. Și aici vorbim de energie și gaz”.  El a arătat că nu a discutat această idee cu premierul Ilie Bolojan. „Nu am discutat-o cu premierul. Eu am făcut o anumită analiză și cred că este un mecanism corect, ca noi, cei care suntem în Guvernul României, ca oameni de stat, să ne asigurăm și să ne protejăm consumatorii să cumpere alimente la prețuri corecte”, a spus Barbu. 

Ministrul Agriculturii propune plafonarea prețurilor la toate produsele agroalimentare Foto: Facebook
Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico Foto: Facebook ministerul polonez al Apărării
Politică

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico

Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, în timp polonezii sunt cei mai deciși din UE să investească în defensiva țării lor, arată un sondaj Politico. Astfel, 54% dintre cetățenii români vor majorarea acestor cheltuieli, în timp ce procentul din rândul polonezilor este de 82%.  Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acestui sondaj, în medie, 57% dintre cetățenii UE vor să crească cheltuielile pentru apărare.  Românii nu prea vor să cheltuie pentru Apărare, polonezii, cei mai deciși - sondaj Politico „Un procent impresionant de 82% dintre polonezi au declarat că consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare, cu mult înaintea Olandei, care ocupă locul al doilea cu 65%. Locuitorii din 23 dintre cele 27 de state membre ale UE au fost chestionați în cadrul sondajului, realizat de firma de consultanță FGS Global în noiembrie și publicat luni de Politico. Procentul ridicat de polonezi care consideră că țara lor trebuie să crească cheltuielile pentru apărare vine în ciuda faptului că Polonia se află deja printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru securitate atât în cadrul UE, cât și al NATO”, arată site-ul televiziunii poloneze TVP.  Șaizeci la sută sau mai mult dintre respondenții din Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda au declarat că consideră că țara lor ar trebui să crească cheltuielile pentru apărare. Cu toate acestea, în ciuda faptului că se învecinează cu Ucraina, Ungaria și Slovacia – ambele având lideri simpatizanți ai Rusiei – au înregistrat un sprijin relativ scăzut pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu 51% și, respectiv, 43%. Țări importante precum Franța și Germania au înregistrat scoruri de peste 60%, dar a existat o disparitate clară între nordul și sudul Europei, Spania, Italia și Grecia înregistrând fiecare scoruri sub 50%. Totuși, 62% din portughezi sunt de acord să dea mai mult pentru protecția militară.       

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale Foto: Poliția Română
Eveniment

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale

Procurorii au prins, în sfârșit, un medic din Gorj care dădea false concedii medicale, însă comunicatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu nu susține că acesta lua mită. Tot azi, tot în Gorj, Parchetul a început cercetările împotriva unui medic şi a patru asistenţi medicali specializaţi în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, care eliberau „în fals” adeverințe că persoane condamnate nu pot munci în folosul comunității. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Procurorii au prins, în sfârșit, un medic care dădea false concedii medicale Trei medici şi patru asistenţi medicali sunt vizaţi în dosarul de abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals în cadrul căruia au fost efectuate, miercuri dimineaţa, 41 de percheziţii în judeţul Gorj.În perioada 2022 - 2025, 31 de persoane ar fi obţinut şi folosit, în mod ilegal, documente medicale prin care se atestă că ar fi inapte din punct de vedere medical, cu scopul de a se sustrage de la executarea obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, dispusă de instanţele de judecată."Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în perioada 2022 - 2025, cinci suspecţi, respectiv un medic şi patru asistenţi medicali specializaţi în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, fiind instigaţi de către 31 de suspecţi, care în trecut au fost condamnaţi definitiv de către instanţele de judecată în mai multe cauze penale, şi faţă de care s-a dispus obligarea la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, le-au eliberat acestora din urmă, în fals, fişe de aptitudini şi adeverinţe medicale prin care au atestat că aceştia nu sunt apţi să îşi îndeplinească obligaţiile ce le-au fost stabilite de către instanţele de judecată. Aceste adeverinţe şi fişe de aptitudini falsificate au fost utilizate de către cei 31 de suspecţi pentru a solicita Serviciului de Probaţiune Gorj şi instanţelor de judecată din judeţul Gorj încetarea obligaţiei în folosul comunităţii", se menţionează într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.Sursa citată mai arată că, totodată, un suspect, medic specializat în domeniul ginecologie, din sistemul privat de sănătate, a emis în cazul mai multor paciente documente în care a consemnat diagnostice medicale fictive şi le-a direcţionat apoi spre un anumit cabinet medical pentru noi consultaţii, cu scopul de a furniza acestui cabinet medical un număr mai mare de pacienţi şi venituri mai mari din consultaţii medicale.Un alt suspect, medic din domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, a eliberat în fals adeverinţe de concediu medical, care au fost folosite de persoanele cărora li s-au eliberat pentru a justifica lipsa de la locurile de muncă.

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț Foto: Facebook Cristi Danilet
Justiție

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț

Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză fostul judecător Cristi Danileț. La rândul ei, ea numește șefi prin delegare, la serviciile județene. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Danileț susține că toți șefii din județe sunt delegați. Din martie 2023, șefa direcției de probațiune este Oueslati Evelina - Denisa. Direcția Națională de Probațiune, condusă de o șefă numită prin delegare, acuză Danileț „Acum câteva zile am atras atenția că în sistemul de Probațiune este plin de șefi delegați și dădeam exemplu Probațiunea din București unde a fost adusă o tânără cu experiență minimă din Neamț să conducă ditamai serviciul. Azi, pe pagina instituției centrale, apare un comunicat cum că eu am prezentat date nereale.   Mă gândeam că am greșit eu pe undeva. Când colo, DNP confirmă negru pe alb că doamna e delegată (în urma unei selecții) și apoi că i s-a prelungit delegarea fără nicio selecție. Doar așa, că a vrut șefa DNP.   Ce știe lumea din sistem și publicul nu încă este că însăși șefa DNP este delegată în această funcție, o dată la 6 luni, de vreo 3 ani.   Pe scurt: șefa delegată DNP joacă rol central în selectarea șefilor din Probațiune care - ca să vezi - în toate județele sunt delegați. Cam atât despre management, stabilitate și competență.   În traducere: devii șef temporar și stai acolo nu cât spune legea, ci cât vrea șefa supremă delegată. Simplu ca bună ziua!”, a scris fostul judecător.   La 23 ianuarie, el arăta: „Ei bine, șeful de la Serviciul de Probațiune din capitală este un consilier adus din Neamț - Alexandra Bazon. Este la primul său job și este de 3 ani în sistem (admitere in 2022). Nu a dat concurs. Primește 30% in plus la salariu și adoră să fie șef peste colegii care sunt mult mai vechi în sistem. Este deja la a doua delegare.Cei incomozi, dar corecți sunt de îndată eliberați din funcție”. 

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal

Cum și-a blocat o judecătoare din CSM, Laura Radu, funcția de președinte de tribunal: postul a fost dat prin delegare unui fost angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu. Laura Radu a condus, până în 2023, Tribunalul Municipiului București. S-a suspendat din funcție când a fost aleasă în CSM. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna În decembrie 2025, un angajat al CSM, Cosmin Sterea-Grossu, care conducea Serviciul informatică și statistică judiciară, s-a retras din acest post, iar în ianuarie a fost delegat la conducerea Tribunalului București. Cum și-a blocat o judecătoare din CSM funcția de președinte de tribunal Acum, o judecătoare de la acest tribunal, Ana-Maria Puiu, critică dur această manevră. „As incepe prin a spune ca ne aflam in situatia in care, desi doamna judecator Laura Radu ar fi putut fi - conform legii, in regula generala - presedintele Tribunalului Bucuresti maxim 6 ani, perioada a 2 mandate a cate 3 ani, din ianuarie 2018 pana in ianuarie 2024, odata aleasa membru CSM, cu incepere din ianuarie 2023, pentru un mandat de 6 ani, doamna judecator Laura Radu a ales sa acceseze o norma de favoare personala care ii permitea sa isi suspende mandatul functiei de conducere, alegand sa dea satisfactie unui interes pur personal ale carui consecinte sunt urmatoarele: 1. Timp de 6 ani la Tribunalul Bucuresti este impiedicata organizarea unui concurs de numire in functia de conducere de presedinte;   2. ⁠Pentru aceeasi perioada de 6 ani s-a deschis la Tribunalul Bucuresti practicarea delegarilor dispuse de Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, din ianuarie 2023, pana in ianuarie 2029 cand, se presupune, doamna judecator Laura Radu va reveni la Tribunalul Bucuresti pentru a-si continua mandatul functiei de conducere pentru un an.   Or, in primul rand, se constata ca desi delegarile sunt instrumente reglementate de legiuitor pentru situatii de urgenta, de avarie, pentru motive obiective, la Tribunalul Bucuresti, in fapt, se practica delegarea incontinuu, timp de 6 ani.   In al doilea rand, este de notorietate ca delegate sunt persoane simpatizate, dorite, agreate de conducere, in general, de cea actuala, in special.   In al treilea rand, delegarile nu ofera nici o procedura deschisa de selectie si nici criterii obiective, clare, transparente dupa care este identificata persoana propusa spre delegare pentru a asigura buna functionare a instantei pentru care se propune, respectiv dispune delegarea.   In acest context, intuind ca singurul motiv pentru care i-a fost incetata detasarea in CSM domnului judecator Cosmin Sterea-Grossu, in decembrie 2025, era punerea in practica si la Tribunalul Bucuresti a delegarii unei persoane care nu a functionat cel putin 1 an in instanta in care urmeaza sa fie delegat, contrar art. 179 raportat la art. 151 alin. 3 din Legea nr. 303/2022, in incercarea de blocare a acestei nelegalitati, eu, alaturi de alti doi colegi, am transmis fiecare acordul scris in vederea delegarii.   La finalul acestei proceduri, un judecator cu doar 4 ani de activitate concreta la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti si nicio luna de functionare in Tribunalul Bucuresti, a fost preferat inaintea celor 3 vicepresedinti, 8 presedinti de sectii, aproximativ 250 de judecatori care au functionat in ultimul an in greu incercata instanta a Tribunalului Bucuresti si, mult mai putin important, inaintea celorlalti 3 judecatori care ne-am exprimat acordul in vederea delegarii, care functioneaza in Tribunalul Bucuresti continuu de 2, 6, respectiv 8 ani, judecatori cu vechime in profesie de 17, respectiv 21 de ani”, a scris Puiu.   

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova Foto: Facebook
Politică

EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova

EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna: într-un comunicat de presă, banca afirmă că „aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român”. Banca arată că creditele de peste 50 de milioane de euro nici măcar nu sunt aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), ci de Guvernul României.  Eletrocentrale Craiova aparține ministerului Energiei, dar, politic, compania a fost controlată de PSD.  EximBank sugerează că a transmis Guvernului riscurile legate de împrumuturile către companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. EximBank dă vina pe Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova „Aprobarea sau avizarea acestor facilități revine exclusiv statului român, fie prin Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA – organism care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor), pentru expuneri  de până la 50  milioane de euro, fie prin Guvernul României,  pentru expuneri de peste 50 milioane euro. În cadrul analizei tehnice, se evidențiază riscurile asociate fiecărei tranzacții, precum riscul de nerambursare, riscul financiar, riscuri de piață/afacere, riscul de executare, riscul de garanție colaterală, cât și alte categorii de riscuri. Precizăm că în cazul tuturor expunerilor menționate, toate aceste riscuri au fost evidențiate și reflectate în documentațiile întocmite, fără a avea la baza criterii subiective, ci doar judecata profesională solidă și prudentă”, susține această bancă de stat.  „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, spunea premierul Ilie Bolojan acum câteva zile.  Acest credit a fost acordat în 2024.  Economedia arăta că în decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. Banii au fost acordați de guvern printr-o schemă de garantare pentru companiile afectate de războiul din Ucraina, aprobată de statul român în 2023. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de până la 750 de milioane de lei, potrivit Europa Liberă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat în septembrie că Corpul de control verifică creditele acordate Liberty Galați de către Eximbank.  

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Foto: Captură video/buletin.de
Politică

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc. Televiziunile, cele mai mari restanțe

Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc: 580 de milioane de lei, datorați de un număr de 669 contribuabili, arată datele ministerului de Finanțe.  Recent, Pagina de Media arăta că Metropola TV, postul localității Voluntari, post controlat de facto de primarul Florentin Pandele, are datorii la ANAF, dar acestea sunt „într-o limită gestionabilă”, potrivit directorului Dan Cristian Popescu.  Citește și: Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată ca la Antena 3 de colegii din CSM Firma Realitatea Media avea, la final de 2025, datorii către bugetul asigurărilor sociale de 93,8 milioane de lei, potrivit Pro TV.  Valoarea uriașă a datoriilor presei din România către Fisc Televiziunile au cele mai mari restanțe: 120 de companii au înregistrat 344,98 milioane de lei. Din această sumă, peste 16 milioane de lei se află în proceduri de executare silită, în timp ce 314 milioane lei sunt în proceduri de recuperare conform legii insolvenței.  Presa scrisă are și ea datorii uriașe, de 917 milioane de lei, în timp ce, de la portalurile de știri, ANAF ar avea de încasat 31,4 milioane de lei. „În ceea ce priveşte stadiul măsurilor de colectare a creanțelor fiscale, precizăm că acestea sunt aplicate în mod etapizat şi diferentiat, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. În situaţia obligaţiilor fiscale neachitate la termenele legale, organele fiscale procedează, cu titlu general, la emiterea şi comunicarea somațiilor, ca primă etapă a procedurii de executare silită Ulterior, în funcție de comportamentul de plată al contribuabililor şi de situaţia juridică a creanţelor, se dispun măsuri de executare silită, precum emiterea somației la plată, înfiinţarea popririlor asupra disponibilităților băneşti sau asupra veniturilor datorate debitorilor de către terti, precum şi instituirea sechestrelor asupra bunurilor mobile şi imobile în vederea valorificării acestora”, explică ministerul de Finanțe. 

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM Foto: captură youtube
Justiție

Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM

Judecătoarea Grațiela Milu, care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, a fost linșată ca la Antena 3 de colegii ei din CSM, secția judecători: a fost acuzată că a mințit, i s-au ținut lungi discursuri de înfierare și a fost chestionată dacă a fost vreodată la Judecătoria Lehliu Gară. Citește și: EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Acum câteva zile, Milu a arătat că 65% din funcțiile de conducere din instanțe sunt numite prin delegare. Potrivit lui Milu, „actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional”.  Însă, în ședința CSM din 27 ianuarie, judecătorul Liviu Odagiu a deschis ședința cu un atac la Milu, complet în afara ordinii de zi. „Din situația existentă la nivelul de compartimentului de resurse umane, rezultă că avem anumite instanțe unde funcțiile de conducere nu au fost niciodată ocupate prin concurs, începând cu anul 2008 – și mă refer, de exemplu, la Judecătoria Lehliu Gară, cea mai veche funcție de conducere neocupată vreodată prin concurs. Niciodată acolo un judecător nu a dorit să-și asume funcția de conducere prin concurs. Putem continua cu Târgu Bujor (2012 – data vacantării funcțiilor), Măcin (2015), Darabani (2016), Caransebeș (2018). Sunt doar câteva exemple (...) La Judecătoria Hațeg, prima delegare a colegei noastre judecător (n.r. Lavinia Borca) a avut loc în anul 2024, când era singurul judecător din instanță. Tot doamnei colege i-am prelungit delegarea cu încă 6 luni. Și aș vrea, dacă doriți, să-i explicați colegei noastre de la Judecătoria Hațeg cine ați fi vrut dumneavoastră în aceste condiții să conducă Judecătoria Hațeg? Sau poate că nu era necesar să fie condusă această instanță de o anumită persoană? Și care este, în concret, modalitatea prin care, de exemplu, în cazul Judecătoriei Hațeg (fără a fi singura instanță, că mai sunt și altele), modalitatea concretă prin care la Judecătoria Hațeg ar putea să fie numit prin concurs un președinte, ca să nu mai ajungem să ținem sistemul sub control prin intermediul acestor delegări”, i-a spus Odagiu lui Milu.  Judecătoarea care a explicat cum ține gașca Savonea Justiția sub control, linșată de colegii din CSM După acest prim atac, moderat, a preluat cuvântul judecătorul ÎCCJ Daniel Grădinaru, partenerul Liei Savonea într-o serie de decizii controversate: „Mi se pare tendențios, pentru că se induce o idee falsă (...) Dar prin modul în care ați alcătuit materialul, la prima citire, prima dată mi-a sărit în ochi și am spus că este un fals, este o minciună”. Odagiu a revenit în discuție și a spus că Milu o umilește pe judecătoarea care conduce acum judecătoria Hațeg: „Spuneți-i dânsei, în concret, care este modalitatea prin care la acea instanță poate fi ocupată funcția de conducere, astfel încât colega noastră să nu aibă impresia nici că este umilită de un vot prin care s-a respins o propunere de prelungire a delegării, nici să nu aibă impresia că cumva dumneavoastră, ca reprezentantă a întregului sistem judiciar, nu v-ați aplicat îndeajuns asupra Judecătoriei Hațeg și că nu cunoașteți care este situația de acolo. Explicați-i dânsei, nu nouă!” Milu: „Nu am să răspund acestui interogatoriu”.  Liviu Odagiu: „Aceasta este o poziție asumată, pe care dumneavoastră trebuie să v-o asumați în fața unor colegi, să le spuneți de ce nu ați votat”. (...) Liviu Odagiu: „Judecătoria Lehliu Gară – ați trecut vreodată pe acolo?” Ramona Milu: „Da. Cred că este suficient acest interogatoriu. Mulțumesc”.  Liviu Odagiu: „Nu este un interogatoriu. Sunt întrebări concrete despre o situaţie pe care dumneavoastră refuzaţi s-ocontextualizaţi. Ați aruncat niște cifre brute, știind foarte bine la ce vor duce aceste cifre”.  Urmează momente în care Odagiu și Alin Ene lansează în serie diferite acuzații și îi cer lui Milu să răspundă.  Liviu Odagiu: „Nu vreau să trecem. Îmi pare rău, dar vreau un răspuns concret, doamna judecător, dacă este posibil. Nu sunt posibile jumătățile de adevăr. Adevărul este unul singur”.  Alin Ene: „Mai am ceva de spus în completarea a ceea ce ați spus și dumneavoastră, și domnul Grădinaru. Ce observ eu că s-a întâmplat aici este că s-au prezentat niște date statistice fără context – și asta este o jumătate de adevăr care se numește manipulare. Și dacă avem după 8 luni în care noi ne chinuim să demontăm manipulările și dezinformările din afara sistemului, uite că a venit vremea să încercăm să le demontăm și pe cele din interior! Probabil era de așteptat să vină, că e natural”.  Lia Savonea: „Vreau să-i răspund domnului Ene, că spune că nu a văzut un context. Eu vă contrazic. Contextul e foarte clar. E contextul conjuncturii – nu e vizibil? Despre asta vorbim, de fapt” Alin Ene: „Exact ce am spus...” Lia Savonea: „Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii. Din păcate, în opinia mea. Cum e lumea acum? E nemulțumită. Ce poți să faci să livrezi un discurs de succes? Să amplifici cumva, dacă poți, această nemulțumire, s-o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Mie așa mi se pare, cel puțin”.  Ramona Milu: „Pentru că simt nevoia să am ultimul cuvânt în această ședință acuzatorială la adresa mea: vreau să vă spun că mă bucură faptul că am avut ocazia să ne justificăm fiecare opțiunea pe această chestiune. Pe de altă parte, continui să fiu îngrijorată (și poate că nu suficient de tare asupra acestui aspect) asupra faptului că eu cred că sunt o problemă sistemică funcțiile de conducere. Continui să cred acest lucru”.   

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Foto: Facebook Snoop
Economie

EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei

Banca de stat EximBank, unde premierul Ilie Bolojan nu poate da afară managerul, încheie anul 2025 cu un deficit de 602 milioane lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Bolojan a declarat azi la RFI că nu-l poate da afară pe Traian Halalai, președintele Eximbank, „datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori”.  Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” EximBank, unde Bolojan nu poate da afară managerul, încheie 2025 cu un deficit de 602 milioane lei Datele publicate azi de ministerul de Finanțe, când a anunțat execuția bugetară pe 2025, arată că Eximbank a închis anul trecut pe un minus de 602 milioane de lei. Veniturile băncii au fost de 1.010 milioane de lei, iar cheltuielile de 1.612 milioane de lei. Duminică seara, premierul Ilie Bolojan a arătat că o companie de stat controlată politic de PSD, mai precis de Olguța Vasilescu, Electrocentrale Craiova, a dat o țeapă de 70 milioane de euro celor de la Eximbank. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la Exim Bank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti certificate de CO2 sau alte lucruri nu au investit acolo?”, a afirmat premierul, acum câteva zile, la Digi 24.  În iulie 2025, Bolojan a cerut demisia directorului Eximbank, Traian Halalai, după scandalul vilei RA-APPS, dar acesta a refuzat. „Am cerut ministerului de finanțe sa înceapă procedura de înlocuire din funcție a directorului Eximbank. În aceste zile va pleca sesizarea la Parchet”, spunea Ilie Bolojan la Digi24, dar nu s-a petrecut nimic.  Creditul către Electrocentrale Craiova a fost acordat în 2024. La acel moment, aceste credite erau aprobate de controversatul Comitet Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA), de pe lângă Eximbank.  În comitet erau 17 membri - guvernul Bolojan a redus la doar cinci - numele lor era secrete și puteau fi identificate doar pe baza declarațiilor de avere.  În 2024, din comitet făcea parte Marian Neacșu (PSD), deși el avea o condamnare penală. În 2016, Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Meseria de bază a lui Neacșu este de specialist în furajare.  Pentru prezența în CIFGA, Neacșu primea lunar, net, circa 21.000 de lei.  Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu îl plasase în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. În 2025, la scurt timp după ce Bolojan îl critcase dur, Halalai a fost filmat în cluburi exclusiviste din Saint-Tropez, Franța, potrivit Snoop. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a petrecut în cluburile Casa Amor și Le Quai, cunoscute pentru atmosfera extravagantă și clienții cu venituri ridicate.  

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Politică

ANALIZĂ PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu

PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu: nu aprobă restructurări la nivelul Capitalei, nu vrea ca primăria generală să primească mai mulți bani de la buget și se opune majorării prețului biletului STB pe transportul în comun. Citește și: Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Grindeanu, tactici asemănătoare cu „promisiunea de cumpărare” Ciprian Ciucu a înaintat Consiliului General al Municipiului București (CGMB) un pachet de reorganizări instituționale care vizează desființarea unor servicii publice locale și transferul activității acestora către alte structuri din subordinea municipalității. Aceste măsuri ar urma să se voteze joi, în CGMB.  PSD îl atacă pe Bolojan indirect, sabotând Bucureștiul și pe primarul Ciucu „Scumpirea tarifelor pentru transportul în comun sau lăsarea fără loc de muncă a oamenilor care lucrează în instituțiile publice din subordinea PMB sunt măsuri care trădează disperare, lipsă de soluții și o mare nedreptate la adresa oamenilor”, a declarat acum câteva zile primarul PSD al Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), care a vrut să fie primar general dar a ieșit pe locul III, după Anca Alexandrescu.  PUSL, partidul lui Dan Voiculescu, a preluat atacul PSD la adresa lui Ciucu: „Al doilea om din România, după numărul de voturi obținute, nu se poate comporta ca un ONG-ist, nici limita la postări pe Facebook. Bucureștiul nu se conduce din online, nici cu acuzații la adresa grelei moșteniri, de care domnul Ciucu este perfect responsabil, dacă ne gândim la parteneriatul pe care l-a avut, timp de 5 ani, cu Nicușor Dan. Știam cu toții că <nu va fi ușor> să pună Capitala <la punct>, dar nici să propună, pompieristic, tot pedepsirea locuitorilor”, a spus Bogdan Ion Jelea, vicepreședinte PUSL și lider al grupului umanist din cadrul Consiliului General al Municipiului București, citat de Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu.  Societatea de Transport București este controlată de o grupare din PNL apropiată de Hubert Thuma, șeful Consiliului Județean Ilfov. Această grupare este în conflict cu premierul Ilie Bolojan, dar și cu aliatul acestuia, Ciprian Ciucu.  Ieri, într-o ședință a conducerii PNL, Ciucu ar fi spus că PSD nu-l sprijină, în Consiliul General al Municipiului București. „Primăria Capitalei nu mai are bani, va trebui să bag STB în insolvență, să fac comasări de instituții, să dau oameni afară, să măresc prețul biletului la STB. Nu pot face majoritate în Consiliul General pentru că nu am sprijinul PSD (...) Eu înțeleg că sunt de sacrificiu. Fac reforme, reduc cheltuieli, dau afară oameni, dar haideți să facem să fie bine pentru București.”, a spus Ciucu, potrivit unor stenograme publicate de Antena 3.  Patru instituții municipale înființate în mandatul fostului primar general Gabriela Firea urmează să fie desființate ca persoane juridice, prin comasare, începând cu 1 aprilie 2026: Centrul Cultural „Lumina”; Centrul pentru Seniori al Municipiului București; Centrul pentru Tineret al Municipiului București; Centrul Cultural „Expo Arte”. Tot în ședința de joi, consilierii generali urmează să se pronunțe și asupra desființării Companiei Municipale Imobiliare București S.A., înființată în anul 2017 pentru activități de întreținere și reparații ale fondului imobiliar, societate care dubla atribuțiile Administrației Fondului Imobiliar.  

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra Foto: pressalert.ro
Politică

Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra

Deputatul PNL Marilen Pîrtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra. Presa a arătat, ieri, că el a depus plângere la poliție pentru că i-a fost spartă casa din Dumbrăvița, Timiș, dar acest imobil, estimat la 700.000 de euro și în care stă de doi ani, nu apare în declarația de avere. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Marilen Pîrtea recunoaște că stă într-un imobil care nu-i aparține, doar a promis că-l va cumpăra „Fac o precizare clară: imobilul în care locuiesc nu îmi aparține și, tocmai de aceea, nu figurează în declarația mea de avere. Este un fapt simplu, verificabil și perfect legal.   Pentru acest imobil există o promisiune de vânzare-cumpărare, încheiată la notar, cu proprietarul de drept al imobilului. Până la finalizarea tranzacției și transferul efectiv al dreptului de proprietate, imobilul nu poate fi declarat ca bun personal”, a scris Pîrtea.   Însă promisiunea de cumpărare nu înseamnă transferul dreptului de proprietate. Pîrtea nu a explicat cum s-a mutat, legal, deși vila, legal, nu-i aparține.    Deputatul PNL consemnează în declarația de avere trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.    De Fapt.ro a arătat că Grindeanu a făcut o șmecherie asemănătoare, folosindu-se tot de o așa-numită „promisiune de cumpărare”: a încasat 350.000 de euro pe vila sa din Giroc, Timiș, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă.   Șeful PSD a explicat pentru DeFapt.ro că nu a părăsit casa "pentru că (cumpărătorul - n.r.) nu a închis (contractul – n.r.). A plătit prin bancă cred că 350.000 (de euro - n.r.) până acuma din 450.000. Până nu se închide, rămâne la mine. Nu e închis (contractul - n.r.) ca să poată să treacă pe CF (carte funciară - n.r.) la cumpărător." DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro, potrivit declarației șefului PSD. Este cert, însă, că acest Petru Stanoia își dorește foarte tare casa lui Sorin Grindeanu, câtă vreme a plătit în ultimii trei ani 350.000 de euro fără să primească nimic în schimb.

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Foto: Facebook Consiliul Județean Bihor
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Postarea a pornit de la faptul că, luni, un criminal care a ucis un polițist nu s-a mai întors la penitenciar după permisia de trei zile. „Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege.  Poți să stai la terasă și la masă alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua. Acum găsim justificări”, a afirmat Sandu. El nu a trecut nici peste evaziunea masivă și modul în care acționează ANAF. „Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolvă ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor”, a scris procurorul. Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii” „PARADISUL INFRACTORILOR Un criminal primește permisie și fuge din țară. Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege. Poți să stai la terasă și la masa alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua.   Acum găsim justificări.   Trebuie operate modificări în lege spun unii. Să luăm brățări spun alții. Până se ia o decizie oamenii uită.   Tot timpul sunt alții de vină.   Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie.   Dorim să încriminam femicidul.   Dar legea actuală ce are? Nu sunt suficienți 30 de ani de pușcărie? Nu prea vedem asemenea pedepse, dar dacă le-am vedea nu ar fi suficient? Oare nu ar fi mai bine că, în loc să facem spectacol public, să găsim niște magistrați responsabili care chiar să pronunțe asemenea pedepse?   Am modificat multe legi în ultimii ani pretinzând că le modernizăm. De fapt, am distrus orice coerentă în legislația penală.   Camera preliminară era o idee revoluționară. Se dovedește o nenorocire procedurală.   Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolva ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor.   Am desființat pedepsele pentru minori. Acum copiii ucid alți copii.   Cum se face că, deși am adoptat legi moderne nenorocirile vin una după altă?   O fi de vină doar lipsa educației?   O fi de vină accesul la rețele sociale?   Ne lăsăm așa ușor păcăliți și manipulați?   În realitate am uitat să fim responsabili. Am uitat că legile trebuie să fie coerente și specialiștii trebuie consultați pentru efectele acestor legi. Am uitat că magistrații trebuie să fie responsabili și severi și să impună legea cu forța dacă este necesar.   Îi luăm în brațe pe infractori și îi considerăm victime”, a scris Claudiu Sandu. 

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele Foto: Inquam/George Calin
Politică

Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele

Premierul Ilie Bolojan acuză aliații - referindu-se, probabil, la PSD - că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele: „Orice fel de scandal gratuit, folosit doar pentru promovare internă, are un cost, pe care îl plătim direct sau indirect sub formă de dobânzi mai mari, decizii întârziate și pierdere de credibilitate”, a declarat el la RFI, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.  Citește și: Marioneta pe mâna căreia România lasă 10 miliarde de euro din fondurile SAFE: cărător de geantă al lui Radu Oprea (PSD), cu dosar la DNA În plus, pentru prima oară, Bolojan a vorbit despre un guvern minoritar, fără să respingă complet această ipoteză. Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele „Am mai ajuns la guverne minoritate în crize. Nu exclud că se pot întâmpla astfel de lucruri în perioada următoare, dar e de dorit să avem stabilitate politică (...) Nu am vrut să spun că e o ipoteză de lucru, ci doar că dacă apar crize politice, guvernarea se poate face cu guvern minoritar și eu nu încurajez această soluție”, a spus el. Când moderatorul emisiunii i-a spus că PSD a blocat reformele, Bolojan nu a respins afirmația, ci a comentat: „Cu siguranță, dacă am fi respectat protocolul de coaliție și programul de guvernare, multe măsuri care nu au fost adoptate ar fi fost deja adoptate. E o problemă de politici de responsabilitate”.  „Problema sunt oamenii care trebuie să respecte un contract. Aici este vorba despre responsabilitate și seriozitate. Nu cred că o modificare de protocol schimbă lucrurile, ci o analiză mai serioasă și un comportament pe măsură: respectarea angajamentelor dintre parteneri, a actului de guvernare”, a mai spus el.     

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Foto: Facebook Marilen Pirtea
Politică

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere

Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea, deputat PNL, care nu apare în declarația de avere: presa a scris, acum câteva zile că, la 24 ianuarie, a fost jefuită locuința din Dumbrăvița a politicianului liberal. Dar o astfel de locuință nu apare în ultima sa declarație de avere, din decembrie 2024, unde sunt consemnate trei apartamente - două în Timișoara și unul în Năvodari - și două case, la Timișoara (din 2005) și Garana, Caraș-Severin (deținută din 2024). În declarație nu apare nici vreun teren în Dumbrăvița, Timiș.  Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Hoții au spart o vilă a rectorului Marilen Pîrtea care nu apare în declarația de avere Publicația Puterea a sesizat această problemă: „O vilă deținută de rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, care este și deputat PNL de Timiș, a fost călcată de hoți în acest weekend, dar respectiva casă… nu prea există în documentele celui care se visează ministrul Educației”. Acest site susține că vila este evaluată la circa 700.000 de euro, iar Pirtea locuiește acolo de doi ani.  În anul fiscal 2023, rectorul Pârtea a încasat de la stat - de la universitatea din Timișoara și Parlament - puțin sub 480.000 de lei pe an, net, iar soția sa a câștigat, de la ADR Vest, 301.301 lei, net anual. Plasamentele în bănci și împrumuturile acordate de familia Pîrtea ajungeau la două milioane de lei.  Familia evaluează ceasurile și bijuteriile deținute la 85.000 de euro.  „La data de 24.01.2026, poliţiştii Secţiei 1 Rurale Ghiroda au fost sesizaţi de către doi bărbaţi cu privire la faptul că din locuinţele acestora situate în localitatea Dumbrăviţa persoane necunoscute ar fi sustras o sumă de bani şi mai multe bunuri. În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub coordonarea procurorului de caz, în vederea stabilirii situaţiei de fapt, identificării şi depistării persoanelor bănuite de comiterea faptelor şi dispunerii măsurilor legale care se impun”, a transmis IPJ Timiş. Ulterior, s-a aflat că cei doi sunt rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputatul Marilen Pirtea, respectiv managerului Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, medicul Cristian Oancea. După spargere, Pirtea a refuzat să spună presei ce i s-a furat, apreciind doar că „a fost mai mare deranjul”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră