marți 04 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8687 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Femeia care a încercat să se sinucidă, aruncându-se de la etajul 5 al unui bloc din Capitală, arestată preventiv pentru că, în cădere, a ucis o trecătoare

Femeia care a încercat să se sinucidă acum două luni, aruncându-se de la etajul 5 al unui bloc din Capitală, a fost arestată preventiv pentru că, în cădere, a ucis o trecătoare. Citește și: Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală” Femeia care dorea să se sinucidă, o contabilă de 43 de ani, a scăpat cu o mână ruptă și câteva julituri. În schimb, trecătoarea de 59 de ani peste care a căzut a murit. Potențiala sinucigașă avea circa 50 de kilograme, dar a căzut de la o înălțime de circa 20 de metri și se estimează că avea o viteză de circa 60 km/h la impact. Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată „La data de 25.10.2023, în jurul orei 08.48, în timp ce se afla la locul de muncă, situat la etajul V al unui imobil din mun. București, sector 4, în încercarea de a sinucide, inculpata s-a aruncat peste balustrada balconului, însă înainte de impactul cu solul a căzut peste o femeie în vârstă de 59 de ani, care circula pe trotuarul de lângă imobil. Inculpata a supraviețuit cu leziuni minore, iar victima a suferit multiple traumatisme și a decedat la spital în aceeași zi. Procurorii au apreciat că inculpata, care lucra în imobilul respectiv și astfel știa că zona este intens circulată de pietoni la acea oră a dimineții, a prevăzut posibilitatea de a lovi o persoană în căderea ei de la etajul V al imobilului și nu a întreprins nicio măsură pentru a evita această posibilitate, acceptând că poate cădea peste un trecător, cu consecința suprimării vieții acestuia, ceea ce s-a și întâmplat, inculpata săvârșind infracțiunea de omor cu intenție indirectă. Inculpata a fost reținută pentru 24 de ore, iar ulterior judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”, se arată în referatul procurorilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion

Femeia care a încercat să se sinucidă, aruncându-se de la etajul 5 al unui bloc din Capitală, arestată preventiv pentru că, în cădere, a ucis o trecătoare
Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”
Politică

Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

New York Times a devenit o publicație intolerantă, iliberală, iar ziariștii săi au devenit activiști pentru „justiție socială”, scrie fostul coordonator al rubricii de „Opinii”
Eveniment

New York Times a devenit o publicație intolerantă, iliberală, iar ziariștii săi au devenit activiști pentru „justiție socială”, scrie fostul coordonator al rubricii de „Opinii”

New York Times a devenit o publicație intolerantă, iliberală, iar ziariștii săi au devenit activiști pentru „justiție socială”, scrie fostul coordonator al rubricii de „Opinii”, James Bennet, într-un comentariu publicat de The Economist, intitulat „Când New York Times și-a pierdut direcția”. Citiți și: „Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar consilierii locali de culoare Bennet relatează cum a fost dat afară pentru că a acceptat publicarea, în New York Times, a unui comentariu scris de un senator republican. New York Times a devenit o publicație intolerantă Concedierea sa de către editorul ziarului, AC Sulzberger, a avut loc după ce proprii săi colegi l-au atacat dur, susținând că publicarea acelui comentariu pune în primejdie viața jurnaliștilor negri de la New York Times. The definitive essay about how the New York Times lost its way by a person who was there to witness all of it: my former boss and friend, James Bennet. It is also a story about social ostracism, scapegoating, and cowardice.https://t.co/Ker4MRRvsG— Bari Weiss (@bariweiss) December 14, 2023 În editorialul din New York Times, „Send in the troops”, senatorul republican Tom Cotton cerea o intervenție împotriva celor care profitau de protestele pașnice de după uciderea lui George Floyd pentru a declanșa acțiuni violente. Cotton cerea ca armata să îi oprească pe cei care comiteau aceste violențe. După ce comentariul a fost publicat, un grup de jurnaliști ai NY Times au afirmat pe rețelele de socializare că publicarea articolului a pus „în pericol" membrii de culoare ai personalului, iar sindicatul publicației a afirmat că se „pune în pericol capacitatea jurnaliștilor noștri de a lucra pe teren în siguranță și în mod eficient". Bennet susține că un reporter, care și-a îndemnat colegii prin mesaje interne să emită o condamnare fermă a comentariului, a fost apoi implicat în scrierea unui reportaj care susținea în mod fals că Cotton a cerut armatei să reprime protestatarii, și nu pe cei care comiteau violențe. „Mai puțin de trei zile mai târziu, sâmbătă dimineața, Sulzberger m-a sunat acasă și, cu o furie glacială care încă mă nedumerește și mă întristează, mi-a cerut demisia. M-am înfuriat și eu și i-am spus că va trebui să mă concedieze. M-am gândit mai bine la asta mai târziu. L-am sunat din nou și am fost de acord să demisionez, măgulindu-mă că am fost nobil”, scrie Bennet în The Economist. „Elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există” New York Times „a metastatizat de la prejudecata liberală la prejudecata iliberală, de la tendința de a favoriza o parte a dezbaterii naționale la un impuls de a închide complet dezbaterea. Toată empatia și umilința din lume nu vor însemna mare lucru în fața presiunilor intoleranței și tribalismului fără o calitate neprețuită pe care Sulzberger nu a subliniat-o: curajul”, scrie Bennet. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Au existat semne că Times încearcă să își recupereze curajul convingerilor sale. Ziarul a întârziat să își manifeste curiozitatea față de problema dificilă a protocoalelor medicale adecvate pentru copiii transsexuali; dar odată ce a făcut-o, editorii și-au apărat relatările împotriva criticilor inevitabile”, mai arată fostul editor de la New York Times. „Realitatea este că Times devine publicația prin intermediul căreia elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există cu adevărat”, este una din concluziile lui Bennet.

„Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar consilierii locali de culoare
Eveniment

„Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar consilierii locali de culoare

„Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar persoanele de culoare. Însă situația a devenit publică după ce invitațiile au ajuns, din greșeală, și la consilierii locali albi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Michelle Wu este membru al Partidului Democrat și deține funcția de primar din noiembrie 2021. Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare „Invitația prin e-mail pentru o «Petrecere de sărbători a aleșilor de culoare» a fost trimisă de un angajat al primăriei, care a cerut membrilor consiliului care intenționau să participe la eveniment să confirme participarea și să precizeze restricțiile alimentare. Este doar una dintre multele petreceri care vor fi organizate pentru aleșii din Boston în acest sezon de sărbători, a declarat Wu, dar aceasta a fost destinată doar celor șase membri ai consiliului aparținând minorităților”, relatează NBC News. Petrecerea a ieșit la iveală după ce toți cei 13 membri ai consiliului orășenesc din Boston - dintre care șapte sunt albi și șase au „background al unor minorități etnice”, potrivit The Times - au primit invitații prin e-mail, doar că albilor li s-a spus că nu sunt bineveniți. Membrii de culoare ai consiliului local au susținut că această situație nu ar trebui să genereze controverse, întrucât „oamenii de culoare merită spații pentru a se aduna”, mai relatează site-ul NBC News. Boston Mayor Michelle Wu - who is currently broiled in controversy over her "No whites" holiday party invitations - would receive the benefit of the doubt, if she wasn't a repeat offender:"I'm getting used to dealing with problems that are expensive, disruptive and white" pic.twitter.com/781O2mPvu0— Eric Abbenante (@EricAbbenante) December 15, 2023 Legea statului Massachusetts interzice cu strictețe discriminarea rasială în locurile și clădirile publice, cum ar fi Parkman House, un monument istoric național și fosta casă a unui medic care a fost ucis în 1849. Cel puțin un consilier alb, Frank Baker, a numit partidul "nefericit și diviziv".

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024
Politică

GALERIE FOTO Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați: ei au participat la „Summitul Mondial al Comisiilor Viitorului”
Eveniment

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați: ei au participat la „Summitul Mondial al Comisiilor Viitorului”

Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați: ei au participat la „Summitul Mondial al Comisiilor Viitorului”, organizat la Montevideo. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Informarea trimisă Parlamentului după această misiune, care i-a costat pe contribuabili 74.279 lei, adică 15.000 de euro, nu consemnează vreo luare de cuvânt a vreunuia din cei trei. Foto: Welcome Uruguay Vacanță în Uruguay, timp de o săptămână, pentru trei deputați Delegația română a fost constituită din doi delegați PSD - Claudiu Manta, fiu al unui fost baron de Gorj, Pantelimon Manta, și Laurențiu Daniel Marin, personaj fără vreo biografie publică - și unul de la PNL, Laurențiu-Daniel Cazan. Marin este un ferm susținător al fostului baron de Vrancea Marian Oprișan. Deputatul PSD Laurentiu Daniel Marin Summitul s-a desfășurat în perioada 25-27 septembrie, dar celor trei deputați li s-a decontat diurnă pentru șase zile și jumătate. Tot în septembrie, doi deputați PSD - Ana Maria Cătăuță, de 38 de ani și Florin Mircea, de 43 de ani - au cheltuit circa 13.000 de euro pentru o deplasare în Vietnam. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Oficial, cei doi s-au dus cea de-a noua ediție a Conferinței Mondiale a Tinerilor Parlamentari.

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”
Eveniment

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”

PSD își bate joc de aliații de la guvernare: „PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută)”, arată formațiunea condusă de Marcel Ciolacu, într-un comunicat difuzat de Agerpres. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion PSD își bate joc de aliații de la guvernare „PSD constată că în fluturaşii editaţi şi distribuiţi de partenerii de la PNL cu privire la majorările de pensii din 2024 s-a strecurat o nefericită eroare. Pentru corecta informare a cetăţenilor, PSD face precizarea că în anul 2021, cu PNL şi USR la guvernare, punctul de pensie 'a crescut' cu 0% (ZERO la sută). În realitate, majorarea la 1.586 de lei, care în fluturaşul PNL apare în dreptul anului 2021, a avut loc în ianuarie 2022, când ministrul Muncii era un reprezentant al PSD", precizează partidul lui Ciolacu. Potrivit comunicatului PSD, conform datelor disponibile pe site-ul Casei Naţionale de Pensii, în perioada 2016-2023, punctul de pensie s-a majorat după cum urmează: "ianuarie 2017 - 917,5 lei - plus 5,3% - PSD, iulie 2017 - 1.000 lei - plus 9% - PSD, iulie 2018 - 1.100 lei - plus 10% - PSD, septembrie 2019 - 1.265 lei - plus 15% - PSD, septembrie 2020 - 1.442 lei - plus 14% - PNL, ianuarie 2021 - 1.442 lei - 0% - PNL, ianuarie 2022 - 1.586 lei - plus 10% - PSD, ianuarie 2023 - 1.785 lei - plus 12,5% - PSD, ianuarie 2024 - 2.032 lei - plus 13,8% - PSD".

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe a primit 850.000 de euro de la ruși ca să trădeze. Măsuri excepționale de securitate, la proces
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe a primit 850.000 de euro de la ruși ca să trădeze. Măsuri excepționale de securitate, la proces

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean
Eveniment

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean

Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde, în august, o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri: de la minimum 2.000 de euro pentru un post de îngrijitor sau brancardier la 15.000 de euro pentru o slujbă de medic, arată surse din procuratură. Procurorii au arătat că sumele au crescut odată cu inflația, ba poate chiar un pic mai mult. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion DNA a reținut, în această noapte, 11 persoane de la acest spital, inclusiv pe fostul manager Doina Caba, pe directorul de îngrijiri Coca Crâșmariu, o serie de medici șefi, asistenți șefi și alți funcționari din spital. Spitalul este controlat de PSD, prin Consiliul Județean Botoșani, condus de Doina Federovici (PSD). De altfel, ieri, anchetatorii au percheziționat și birourile PSD și locuința lui Fedorovici. Doina Federovici, președintele CJ Botoșani Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani Ce șpăgi se plăteau pentru angajare: Muncitor, îngrijitor, brancardier: 2.000 – 5.000 de euro. Salariile acestora variau, cu sporuri, între 4.000 și 5.000 de lei, potrivit datelor din august 2023. Asistentă medicală: 8.000 - 15.000 de euro. Procurorii consemnează faptul că în 2020 şpaga era de 8.000 de euro, în 2022 -10.000, iar în 2023 - 15.000 de euro. Salariile asistentelor medicale pornesc de la circa 4.500 de lei și sar de 6.000 de lei, cu sporuri. Presa locală relatează că era o adevărată licitație pentru aceste posturi, în funcție de suma oferită și de pile. Candidații care ofereau șpagă primeau subiectele de concurs și răspunsurile, întrucât trebuiau să ia minimum nota 7 la proba scrisă - această probă rămânea în arhivele spitalului, deci cei care luau șpaga trebuiau să fie acoperiți din punct de vedere legal. În octombrie, primarul din Mioveni, Ion Georgescu, a fost arestat pentru că cerea șpagă la angajare la spitalul local, unde manager este iubitul fiicei sale. Însă DNA l-a prins într-un moment neobișnuit: Georgescu restituia 10.000 de euro, avansul primit, pentru că nu reușise să rezolve angajarea la spital. Citește și: Haos și corupție la spitalul Mioveni, unde primarul PSD cerea 30.000 de euro șpagă la angajare. Condus de iubitul fiicei edilului, spitalul funcționează la jumătate din capacitate Șpaga totală pentru această angajare urma să fie 30.000 de euro.

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion
Eveniment

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion

Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Eugen Simion. Directorul institutului este sociologul Radu Baltasiu, aflat pe locul șase pe listele de candidați la Parlamentul European, un loc care ar putea fi eligibil, la limită. Academia Română primește de la buget peste 660 de milioane de lei, în 2023. Cazul nu este singular. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu (ISPRI), din cadrul Academiei Române, a fost condus timp de 12 ani de Dan Dungaciu, un susținător deschis al AUR. Dungaciu a fost dat afară abia în toamna acestui an, fiind înlocuit de Cătălin Avramescu. În plus, George Simion, președintele AUR, s-a declarat un admirator al președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Institut al Academiei Române capturat de AUR Propaganda pro-AUR dusă de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) poate fi observată în așa-zsa „revistă a presei”, care apare săptămânal pe site-ul publicației. Sunt preluate publicații apropiate AUR, precum R3media, Activenews sau RGN, sunt redistribuite mesajele politice ale AUR, mai ales cele anti-europene și anti-Ucraina și sunt citați liderii AUR. O rubrică a revistei presei este denumită „români minoritari în România”. Câteva exemple: Revista presei din săptămâna 27-30 noiembrie: „Claudiu Târziu, lider al partidului AUR, a afirmat că „reunificarea Basarabiei cu România va avea loc și ea va repara o nedreptate istorică” - este citat site-ul RGN. Tot revista presei din săptămâna 27-30 noiembrie: „După ce coaliția PSD-PNL a dat pe mâna UDMR Hidroelectrica, deși, teoretic, formațiunea controlată de Budapesta a ieșit de la guvernare, aceasta „s-a apucat de treabă”, sabotând Hidroelectrica”. Revista presei 25-29 septembrie: „Directorul executiv al publicației The Daily Clout, susține pe baza a 11 documente Pfizer, că vaccinurile anti-Covid-19 sunt «Cea mai mare crimă împotriva umanității din istorie»”. „Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută în «Correlation», vaccinurile anti-Covid-19 au ucis 17 milioane de oameni în întreaga lume” - tot revista presei din perioada 25-29 septembrie 2023. UE a refuzat să aloce cele 550 mil. de euro solicitate de Transgaz pentru extinderea rețelei naționale de gazoducte (R3media, 12 noiembrie), în schimb, a finanțat gazoductul BRUA prin care se exportă gaze către alte țări din blocul comunitar - Revista presei 13 – 17 noiembrie 2023 Revista presei 13 – 17 noiembrie 2023: „Sociologul Mirel Palada a declarat că multinaționalele sunt taxate de șase ori mai puțin decât firmele românești (DC News, 12 noiembrie). La scurt timp după această afirmație a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru că a refuzat să-i fie prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei din sânge. (Agerpres, 16 noiembrie)” „Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski este pus la colț prin dezvăluiri repetate în presa occidentală privind așa-numita implicare directă a forțelor ucrainene în sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2” „A doua cea mai mare fabrică de tancuri din Rusia, Omsktransmash, pregătește, după 27 de ani, extinderea producției de tancuri T-80, cel mai capabil tanc din armata sovietică conform unor specialiști din domeniul militar” Exemplele pot continua, aproape toate așa-zisele „reviste ale presei” conțin astfel de mesaje. Radu Baltasiu Foto. Facebook La 4 decembrie, Baltasiu scria: „În România singura formațiune cu discurs național este Alianța Pentru Unirea Românilor. Am cunoscuți, amici și chiar prieteni care au unele îndoieli. Eu le-aș propune să-și transforme îndoiala în nădejde. Sunt singura formațiune politică cu ax creștin și național – ceea ce Țuțea numea, fără ocolișuri, «românesc». Tot ceea ce este în afara acestuia este pierdere de vreme, aici pe pământ, și cumplită eroare, la Judecată”.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023
Eveniment

Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani
Politică

INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, arată un sondaj INSCOP realizat pentru news.ro. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. 50% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun În opinia a 48.1% dintre români, regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45.5% în noiembrie 2013), în timp ce 42.3% sunt de părerea contrară (faţă de 44.7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9.7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9.7% în noiembrie 2013). 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44.4% în noiembrie 2013), 34.2% că se trăia mai rău (faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel (faţă de 15.6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5.7% din total eşantion (faţă de 6.4% în noiembrie 2013). Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 - 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

Percheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României
Politică

Percheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României

Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României. Fedorovici este președintele Consiliului Județean și al organizației județene a PSD. Citește și: Familia mămicii care a murit după ore de chinuri la spitalul din Botoșani cere despăgubiri uriașe. Procurorii o susțin și consideră SJU Botoșani „parte responsabilă civilmente” DNA verifică angajările pe șpagă la spitalul controlat de Fedorovici Procurorii DNA efectuează, azi, 92 de percheziții în Iași și Botoșani. Procurorii DNA au descins la spitalul Județean din Botoșani, la Consiliul Județean, acolo unde au verificat și biroul președintelui Doina Federovici. De asemenea, sunt percheziții și la sediul PSD Botoșani. Potrivit unor surse din Justiție, procurorii investighează angajările pe șpagă la spitalul județean, unde se plătea între 200 de euro și 15.000 de euro. Spitalul este subordonat, legal, Consiliului Județean și, de facto, este controlat de Fedorovici. Ea este cea care l-a propulsat pe Marius Budăi în funcția de ministru al Muncii și l-a numit pe finul ei, Angel Călin, fost lăcătuș mecanic, la conducerea spitalului județean Botoșani. „Nimeni nu obține o funcție în Botoșani dacă nu face parte din Clanul Federovici”, scria jurnalistul Gabriel Gachi în august 2023. Polul sărăciei din nordul Moldovei În schimb, Botoșani este polul sărăciei din nordul României: Județul are circa 360.000 de locuitori, dintre care doar 35% din populație are loc de muncă. Restul sunt pensionari, elevi, persoane cu dizabilități, asistați social, șomeri și peste 40.000 de oameni care nu muncesc și nu se află în nicio evidență. Un botoșănean câștigă un salariu mediu net între 2.500 și 3.500 de lei pe lună - date din 2023. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Botoşani, în trimestrul 1 2023, a fost de 1.588 lei, fiind mai mică decât cea înregistrată la nivelul ţării, în acelaşi trimestru, cu 415 lei (-20,7%). Cel mai mare angajator din județ este statul. 90 la sută dintre gospodării nu sunt racordate la rețeaua de gaz, iar la canalizare și apă au acces doar jumătate dintre locuitori (Pro TV). Județul are cea mai proastă infrastructură rutieră din țară, cu mai puțin de jumătate dintre drumurile județene modernizate. Cine este Doina Federovici Șefa CJ Botoșani, Doina Federovici, nu și-a publicat vreun CV. Potrivit unor relatări din presă ea ar fi urmat cursurile unei facultăți din Târgoviște. Ea a fost senator între 2012 și 2020. În legislatura 2016-2020, a luat cuvântul o singură dată, 53 de secunde, la depunerea jurământului. În legislatura 2012-2016 a vorbit un minut și 52 de secunde, prezentând rapoartele comisiilor pentru drepturile omului asupra activității CNCD. Federovici este extrem de activă pe Facebook, unde se remarcă prin toaletele schimbate frecvent și mesaje profunde precum: „ Frumos în suflet să vă fie!”. Sau: „Desaga cu bucurii este în inima fiecăruia. Frumos și bucurie în suflet să aveți!”. Într-un alt panseu de pe Facebook ea scria: „Grâul simbolizează răbdarea, atenția și încrederea în puterea miraculoasă de regenerare a vieții. Fiecare dintre noi are această vitalitate interioară care stă la baza bucuriei și fericirii necondiționate”. Despre Eminescu, Federovici scria: „Capodoperele sale poetice sunt creații nemuritoare, pentru că exprimă cel mai bine trăirile pe care le încercăm cu toții: iubirea, dragostea de neam și patrie, frustrarea și chiar furia față de nedreptățile vieții”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră