luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7561 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Florin Iordache lovește Guvernul

Fostul ministru PSD al Justiției, Florin Iordache, lovește Guvernul: Consiliul Legislativ consideră că ordonanța de urgență privind majorarea salariilor profesorilor este neconstituțională, arată avizul emis de această instituție. Consiliul Legislativ este condus de Florin Iordache. Guvernul a adoptat azi ordonanța de urgență prin care cresc salariile cu 1.000 de lei brut pentru personalul didactic din învățământ și cu 400 de lei pentru personalul nedidactic. Florin Iordache lovește Guvernul Avziul este „favorabil”, dar Consiliul Legislativ arată că unul dintre articole încalcă principiul neretroactivității legii. „În consecință, pentru a nu se încălca principiul neretroactivității legii, consacrat la art.15 alin (2) din Constituția României, precum și pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesar ca majorarea salarială propusă să facă obiectul unei măsuri legislative distincte, nu de modificare a legii 153/2017”, se arată în avizul Consiliului. Instituția condusă de Florin Iordache mai arată că din nota de fundamentare lipsește impactul financiar pe termen lung. Într-adevăr, în notă apare doar impactul pe anul curent, de 2,16 miliarde de lei, și media pe cinci ani - de 433 de milioane de lei. Consiliul desființează limbajul poetic din ordonanță Consiliul Legislativ desființează și preambulul ordonanței, arătând că termeni precum „actori educaționali” și „realitățile unei Românii moderne” nu corespund limbajului normativ. Într-adevăr, în preambulul ordonanței scrie că: „Întrucât personalul didactic precum și personalul didactic auxiliar reprezintă o categorie de actori educaționali, cu rol strategic în asigurarea performanței educaționale la nivelul sistemului de învățământ, iar pentru a excela într-o serie de roluri specifice procesului de învățământ, cadrele didactice trebuie să își adapteze în permanență activitatea la realitățile unei Românii moderne şi la nevoile educaționale specifice elevilor”. Consiliul Legisltiv avizează proiectele de ordonanță sau de hotărâri ale guvernului, care pot trece doar cu acest aviz, deși el este unul consultativ. Este vorba de articolul 79 din Constituție și de articolul 4 din Legea 73 referitoare la funcționarea Consiliului Legislativ, care precizează că avizul este unul consultativ, adică decidenții pot sau nu ține cont de el, dar existența lui este obligatorie. ”Proiectele de ordonante si de hotariri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea masurilor preconizate si la modul in care sint realizate cerintele prevazute de art. 3 alin. (3)”. Citește și: ANALIZĂ Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație în negocierile cu Guvernul – surse politice Iordache este președintele acestui consiliu de la finalul anului 2020.

Florin Iordache lovește Guvernul Foto: captura video
Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație

Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație în negocierile cu Guvernul: schimbarea sistematică de poziție arată că liderii acestor sindicate se află sub presiunea cadrelor didactice, care cer tot mai mult. Cum au fluctuat cererile sindicatelor din Educație Guvernul a emis, azi, o ordonanță de urgență care va prevede o creștere de 1000 de lei brut, lunar, pentru cadrele didactice, și câte 400 de lei brut pentru cele nedidactice, iar salariul unui profesor debutant va crește până la 4000 de lei în următorii trei ani. Însă această variantă nu a fost acceptată de sindicate, iar la ora actuală au loc noi negocieri cu Executivul. Ce a propus, în timp, Guvernul, și care a fost reacția sindicatelor: Sindicatele au cerut o majorare de 25% a salariilor. Guvernul a oferit majorarea cu 1.000 de lei brut de la 1 iunie, adică o majorare de 15% a salariilor din preuniversitar, urmând ca în 2024 să crească cu încă din 40% din valoarea totală a majorărilor - variantă respinsă de sindicate. Pentru debutanți, creșterea de 1.000 lei reprezintă un plus de 25% fata de actualul salariu brut de 4.098 lei, adică se va ajunge la 5.098 lei. Sindicatele au refuzat inițial voucherele/primele de 4000 de lei pentru profesori, respectiv de 1500 lei pentru personalul nedidactic. Miercuri seara, la negocieri, liderii sindicali au solicitat și voucherele promise inițial de Executiv. Acest fapt a fost recunoscut chiar de liderii sindicali. Solicitări noi ale sindicatelor, promovate miercuri seara și joi dimineața: majorare de 2.000 lei net pentru toate cadrele didactice. Nistor, disperat de presiunea sindicaliștilor De altfel, unul din liderii sindicali, Marius Nistor, a recunoscut această situație: „Vreau să mi se stabilească foarte clar o limită minimă, pentru că în ultima vreme mă duc cu un mandat, negociez ceva. A doua zi se schimbă mandatul și tot așa. Vreau să cunosc și eu care este acel minim, pentru că de ceva vreme încoace ni se spune că, trebuie să cerem triplarea, dar nu trebuie negociat sub 50%, dacă nu vrem vouchere și pe urmă revenim și vrem vouchere. În acest moment le cer colegilor mei să stabilească exact minimul care poate fi negociat, altfel, discuțiile de la Guvern nu își iau rostul”. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Avioanele NATO vor proteja spațiul aerian al Republicii Moldova Foto: Twitter
Eveniment

Avioanele NATO proteja spațiul Republicii Moldova

Fără precedent: avioanele NATO vor proteja spațiul aerian al Republicii Moldova, unde se desfășoară Summitul Comunității Politice Europene. Constiuția Republicii Moldova prevede că această țară este neutră și, potrivit sondajelor recente, majoritatea se opune aderării la NATO, chair dacă procentul celor favorabili acestei alianțe militare este în creștere. Astăzi, 1 iunie, Republica Moldova găzduiește Summitul Comunității Politice Europene, cel mai mare eveniment de politică externă din istoria țării sale. Summitul va reuni, în premieră, 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni, care vor căuta „soluții comune pentru cele mai urgente probleme ale Europei, precum securitatea, stabilitatea și reziliența energetică”. Președintele Zelenski a sosit la summit Foto: Inquam/ George Călin Avioanele NATO vor proteja spațiul aerian al Republicii Moldova Centrul NATO din Moldova a menționat că zborurile de supraveghere ale avioanelor, de tip AWACS vor contribui la asigurarea securității Summit-ului Comunității Politice Europene. „Zburând la o altitudine de aproximativ 10 km, un singur AWACS poate monitoriza spațiul aerian pe o rază de 400 km. De asemenea, avioanele NATO AWACS patrulează în mod regulat spațiul aerian în timpul evenimentelor internaționale majore, inclusiv în timpul reuniunilor la nivel înalt ale NATO, cea mai recentă fiind cea de la Madrid din iunie anul trecut, și a altor evenimente de mare anvergură, cum ar fi turneele internaționale de fotbal sau Jocurile Olimpice”, au comunicat reprezentanții Centrului NATO în Republica Moldova. #NATO AWACS surveillance flights will contribute to the protection of the European Political Community Summit in Moldova @EPCMoldova. @NATOAWACS can detect aircraft, missiles & drones hundreds of km away. They patrol Allied skies & protect major events➡️ https://t.co/jp5N5X7plW pic.twitter.com/9EEn47bZH3— Oana Lungescu (@NATOpress) May 31, 2023 „Zborurile de supraveghere #NATO AWACS vor contribui la protecția Summit-ului Comunității Politice Europene din Moldova @EPCMoldova. @NATOAWACS pot detecta aeronave, rachete și drone la sute de km distanță. Ele patrulează cerul aliat & protejează evenimentele majore”, a scris, pe Twitter, Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Liderii sindicali au scăpat greva de sub control Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Liderii sindicali au scăpat greva de sub control

Sunt semne că liderii sindicali au scăpat greva de sub control, fiind presați de profesori să ceară cât mai mult, în timp ce conducerea federațiilor sindicale ar fi dispusă să cedeze. Unul din acești lideri, Simion Hăncescu, care conduce Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, a adresat, pe un grup intern, un mesaj în care le cere cadrelor să oprească greva cât mai au sprijinul populației. Dar și un alt lider, Marius Nistor, s-a plâns de presiunea asupra sa. Liderii sindicali au scăpat greva de sub control „Bună seara! Am văzut că sunt foarte nemulțumiți colegii ceea ce personal ii înțeleg. Din punctul meu de vedere cred că trebuie intr-un fel terminată greva cât timp avem susținerea populației, în psihologie se spune că de la susținere se poate trece imediat în dizgrație. De aceea trebuie făcută o scrisoare guvernantilor, comună, în care sa se spună cât mai vrem în plus și în care să ne exprimăm motivul pentru care am ales această grevă și această sumă. O scrisoare emoțională. Poate de la ceea ce au propus ei mai trebuie pulsat puțin (în negociere se pune o sumă un pic mai mare, nu foarte mult peste ceea ce au propus dacă vrem rezultat). Cred că ei, guvernanții, studiază variantele de finalizare a grevei și am înțeles că dacă vin cu o propunere prin OUG, pot apoi să ceară în instanță finalizarea grevei cu anumite consecințe. Este doar părerea mea. Seara bună!”, se arată în mesajul distribuit pe grupurile de cadre didactice, preluat de Știri pe Surse și atribuit liderului FSLI, Simion Hăncescu. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Nistor: Vreau să mi se stabilească o limită Și Nistor s-a plâns că i se cere prea mult. „Vreau să mi se stabilească foarte clar o limită minimă, pentru că în ultima vreme mă duc cu un mandat, negociez ceva. A doua zi se schimbă mandatul și tot așa. Vreau să cunosc și eu care este acel minim, pentru că de ceva vreme încoace ni se spune că, trebuie să cerem triplarea, dar nu trebuie negociat sub 50%, dacă nu vrem vouchere și pe urmă revenim și vrem vouchere. În acest moment le cer colegilor mei să stabilească exact minimul care poate fi negociat, altfel, discuțiile de la Guvern nu își iau rostul”, a spus Marius Nistor. Premierul Nicolae Ciucă şi-a programat, joi, noi consultări cu reprezentanţii sindicatelor din Educaţie, potrivit agendei oficiale a prim-ministrului. Acestea ar urma să aibă loc la ora 12,30, respectiv ora 19,00.

Veniturile din exploatarea Arenei Naţionale, triplate Foto: Facebook
Eveniment

Veniturile din exploatarea Arenei Naţionale, triplate

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, anunţă că veniturile din exploatarea Arenei Naţionale au fost triplate, de când a preluat mandatul: „Am încasat 4 milioane de euro din închirierea stadionului pentru evenimente de anvergură, sportive sau culturale”. Potrivit lui Nicușor Dan, între 2018 și 2020 s-au încasat doar 1,2 milioane de euro. Veniturile din exploatarea Arenei Naţionale, triplate „Am triplat veniturile aduse la buget din exploatarea Arenei Naţionale. De la preluarea mandatului până în prezent, în ultimii doi ani şi jumătate, am încasat 4 milioane de euro din închirierea stadionului pentru evenimente de anvergură, sportive sau culturale. Comparativ, în cei trei ani precedenţi (perioada 2018 – 2020), încasările au fost de doar 1,2 milioane euro”, a scris, Nicuşor Dan, miercuri pe Facebook. Foto: Facebook Nicușor Dan Edilul a mai spus că, „până la finalul anului, această sumă va creşte considerabil, având în vedere faptul că sunt programate evenimente de amploare, inclusiv două concerte la care va participa cu siguranţă un public numeros, atât bucureşteni, cât şi turişti”. El a adăugat că au fost necesare investiţii care să asigure buna funcţionare a stadionului Arena Naţională şi să atragă cât mai mulţi organizatori de evenimente. „Pentru a atrage organizatorii de evenimente şi a creşte numărul acestora, sunt necesare şi investiţii care să asigure buna funcţionare a stadionului. Astfel, la începutul acestei luni, am reparat cubul cu sistemul de ecrane led, având în vedere faptul că sistemul de afisaj era uzat şi depăşit din punct de vedere tehnic”, a conchis Dan, citat de news.ro. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă  Foto: Facebook
Eveniment

Sindicatele Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali Foto: holidify.com
Eveniment

Șefa comisiei învățământ Deputaților decis plece Bali

În plină grevă a profesorilor, șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Inotero (PSD), a decis să plece în paradisul turistic Bali, din Indonezia, scrie G4Media. Ea este o susținătoare a protestelor din Educație, dar a cerut sindicatelor să mai negocieze: „Acum, 60% nu spun că nu ar merita cadrele didactice, categoric ar merita, însă cred că ar trebui să continue acest dialog și în noua lege a salarizării, care este jalon pe programul național de redresare și reziliență, este jalonul 490 care are termen de finalizare jumătatea lunii iulie”. Patrioata Natalia Intotero vrea în Bali Alături de ea se va mai afla în delegație și vicepremierul Kelemen Hunor, precum și deputatul PSD Ștefan Moșoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Cadrele didactice au intrat, azi, în a zecea zi de grevă. Kelemen Hunor trebuia să fie, azi, la consultările președintelui Iohannis cu liderii coaliției guvernamentale, pe tema căilor de soluționare a acestei greve, dar el a absentat, fiind la Cluj. Kelemen Hunor Foto: Facebook Șefa comisiei de învățământ din Camera Deputaților a decis să plece în Bali „În vederea realizării acțiunii, din bugetul Camerei Deputaților, urmează a fi asigurate cheltuielile privind transportul internațional aerian pe ruta București – Jakarta – Bali – București, transportul local în Bali, translația, pe durata programului vizitei în Jakarta, indemnizația de deplasare în valută (indemnizația de cazare și diurnă, membrii delegației ocupându-se personal de efectuarea rezervărilor la hotel), asigurările de sănătate și contra accidentelor, cadourile simbolice, precum și avansul cu decontare ulterioară”, se arată într-un memorandum înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, memorandum prin care se aprobă astfel de deplasări. Deplasarea va avea loc în perioada 9-16 iunie, dar diurna se va acorda pe opt zile, arată G4Media. De obicei, în astfel de deplasări, parlamentarii și demnitarii circulă la clasa business. Site-ul skyscanner arată că cel mai ieftin bilet este de puțin sub 3.800 de euro de persoană, dar prețul mediu este de circa 5.000 de euro de persoană. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Camera Deputaților nu precizează, în memorandumurile de aprobare a acestor deplasări externe, care sunt cheltuielile totale.

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe Foto: Facebook
Eveniment

Atacuri dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe

Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe: „Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris, pe Facebook, liberalul Tănase Stamule, decanul FABIZ, facultatea de business cu predare în limbi străine din cadrul ASE. Atacuri în serie dinspre PNL spre ministrul PSD de Finanțe „Încercarea celor de la PSD de a arunca în brațele ANAF gaura din buget este cel puțin penibilă. Nici Heiuș și nici Mișa nu au făcut bugetul. Această nebunie istorică, făcută fără consultarea nimănui este 100% creația domnului Câciu!”, a scris Stamule. Într-o altă postare, el a explicat de ce veniturile la buget au fost supraestimate. „Ministrul de Finanțe, ignorând total avertismentele ANAF, Consiliului Fiscal, etc a inclus in veniturile pe 2023 TVA și accize pentru combustibili, gaze și curent la nivelul 2022. Toate veniturile extraordinare cauzate de criza energetică din 2022 și care nu se vor mai repeta, au fost incluse și în bugetul din 2023. Așteptarea bugetara este ca OMV să platească taxe pentru un preț de 10 lei la motorină, cand la pompă e 6,5 lei sau ca Romgaz și Hidroelectrica să platească TVA la prețul de anul trecut, deși prețurile au fost plafonate. Toți se uită la direcția de mari contribuabili din ANAF și spun ca nu s-a încasat acolo. Realitatea este că nu vom încasa niciodată acei bani din motive obiective. De ce a făcut Ministrul de Finanțe asta? Ca să fericească pe toată lumea care a cerut bani la buget! Este prima dată în istoria României când bugetul național este construit pe așa o mare minciună. Doar pe zona de venituri supraestimate, gaura bugetară prognozată astăzi este de 25 de miliarde de lei pentru 2023”, a arătat decanul FABIZ. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Și prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu arată că, deși Adrian Câciu a introdus noi taxe, deficitul a ajuns la 27 de miliarde de lei. Motreanu: un ministru de Finanțe incompetent „Demisia lui Lucian Heiuș a fost un gest de onoare pentru a salva un ministru al Finanțelor incompetent, ținut în funcție doar de decizia politică a PSD. Cu toate acestea, PSD, prin trompetele sale false, a atacat imediat! Asta spune totul despre "parteneriatul" cu PSD ! La fiecare gest onest al premierului Nicolae Ciucă ei răspund cu un atac pe la spate! PSD numește asta strategie, românii viclenie și perfidie ! Știu că pe cei de la PSD nu îi pot convinge să renunțe la minciuni. Nu le răspund lor, mă adresez românilor care merită să știe adevărul. Încasările ANAF au crescut față de anul trecut, sub conducerea lui Lucian Heiuș, dar Adrian Câciu a ”reușit” să mărească deficitul bugetar la 27 de miliarde de lei, deși a introdus noi taxe”, a afirmat Motreanu, pe Facebook.

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială  Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Cât ar pierde Ciucă din pensia specială

Cât ar pierde generalul Ciucă din pensia sa specială dacă s-ar aplica noile prevederi, dezbătute acum la Camera Deputaților: circa 10%, arată un calcul făcut de Antena 3. Cât ar pierde Ciucă din pensia specială Pensia premierului era, potrivit declarației de avere din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, de puțin sub 18.000 de lei pe lună. Antena 3 estimează că, din această pensie, circa 5.000 de lei ar fi partea bazată pe contributivitate, având în vedere că el s-a penesionat la circa 51 de ani. Aceasta înseamnă că va fi impozitată doar suma de 13.000 de lei, diferența dintre pensie și partea bazată pe contributivitate. „Dar nici aceasta toată, ci doar partea care depăşeşte salariul mediu brut pe economie. Adică, diferenţa dintre 13.000 şi 6.700, mai exact, 6.300 de lei. Iar impozitul va fi de 1.890 de lei. Deci, premierul Ciucă, din pensia de 18.000 de lei va pierde 1.890 de lei, aşa că va rămâne cu 16.110 lei”, explică Antena 3. Și USR a calculat cu cât va rămâne Ciucă după aplicarea noilor prevederi din legea pensiilor, dacă vor fi promulgate. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia „Dacă în prima variantă din decembrie, pensia de 18.000 lei a lui Nicolae Ciucă rămânea intactă, iar în varianta de la Senat din aprilie rămânea cu 17000 de lei, acum i-au mai tăiat puțin, rămâne cu «doar» 15.000 lei. Tot o pensie nesimțită. Dacă s-ar aplica corect principiul contributivității așa cum a propus USR prin amendamente, Ciucă ar rămâne cu ceva mai puțin de jumătate (probabil în jur de 8.000 de lei)”, a susținut Drulă. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană. Vladimir Plahotniuc, printre ei Foto: Facebook Vladimir Plahotniuc
Eveniment

Primii oligarhi moldoveni sancționați Uniunea Europeană

Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană: printre ei, Ilan Șor (acum refugiat în Israel), Marina Tauber (aflată în arest la domiciliu, la Chișinău) și Vladimir Plahotniuc, refugiat într-un loc necunoscut, probabil în Cipru de Nord. . Au mai fost sancționați Gheorghe Cavcaliuc, fost șef al poliției din Moldova, acum refugiat la Londra, și Igor Ceaika, finanțatorul acțiunilor de destabilizare a regimului Maia Sandu, cu ajutorul banilor securității ruse, FSB. Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținut de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie RO?? salută adoptarea azi a primelor listări de persoane cf. regimului de sancțiuni UE ce vizează acțiuni de destabilizare a RMD??, creat în timp record, la propunerea mea. RO va continua să sprijine rezilienta, integrarea?? & calea democratică a RMD??.@nicupopescu @sandumaiamd— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) May 30, 2023 România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Primii oligarhi moldoveni sancționați de Uniunea Europeană Iată motivațiile UE în decizia de sancționare: Ilan Șor: „Prin dirijarea și planificarea demonstrațiilor violente, precum și prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice și exportul neautorizat de capital, Ilan Șor este responsabil de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova” Gherghe Cavalic: „El și-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General al Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și a crea un grup paramilitar pentru a «proteja» manifestanții violenți împotriva Guvernului Republicii Moldova. El a fondat un așa-numit «guvern din umbră» cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova”. Marina Tauber: „Prin conducerea și planificarea unor demonstrații violente, precum și prin comportamentul său financiar necorespunzător și prin exportul neautorizat de capital, Marina Tauber este responsabilă de acțiuni care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Igor Ceaika: El a jucat rolul de «portofel», canalizând bani către entitățile FSB din Moldova pentru a aduce țara sub controlul Kremlinului. Prin conduita sa financiară necorespunzătoare, Igor Ceaika este responsabil pentru sprijinirea acțiunilor care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova Vladimir Plahotniuc: „Prin conduita sa financiară necorespunzătoare și prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil pentru acțiuni și punerea în aplicare a unor politici care subminează și amenință democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova”

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Țepele noile amendamente legislația pensiilor speciale

Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentarii și primarii sunt neatinși, creșterea vârstei de pensionare va avea loc abia peste 5 ani în cazul magistraților și militarilor și nu există un calcul al impactului bugetar, eșalonat pe ani. În plus, nu apare nicăieri vreo interdicție de a cumula o pensie specială cu indemnizația de fost parlamentar, cum s-a întâmplat la CCR, unde Valer Dorneanu și alți colegi aveau și pensie de magistrat, și indemnizație de fost parlamentar. Legea interzice doar cumulul mai multor pensii speciale, denumite „pensii de serviciu”. Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale Iată câteva observații asupra documentului consultat de DeFapt.ro, un așa numit „tabel de lucru” cu amendamente la PLx 244/2023: Pensiile speciale pentru parlamentari și aleși locali - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi consiliilor judeţene - denumite oficial „indemnizație pentru limită de vârstă” nu apar în proiect. Impactul pensiilor speciale ale aleșilor locali este estimat la circa un miliard de lei. În următorii cinci ani, pensiile magistraților vor fi calculate ca și până acum! „Menținerea aceleiași baze de calcul pentru o perioadă de 5 ani urmare nevoii : a) De stopare a exodului de personal specializat spre pensie b) De evitare a destabilizării sistemelor de apărare având în vedere starea de tensiune de la granița de est a Romaniei, prezenta războiului din Ucraina. c) Lipsa acută de personal specializat; d) Imposibilitatea înlocuirii personalului cu experiență, profesionit, în timp scurt”, se explică în documentul consultat de Defapt.ro. Apare o nouă categorie de pensionari speciali cu aceleași drepturi ca și ale magistraților: magistrații asistenți de la Curtea Constituţională În cazul militarilor și polițiștilor, baza de calcul a pensiei se modifică abia din ianuarie 2029. În plus, „soldele/salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul nu se actualizează dacă indicele prețurilor de consum lunar prezintă valori negative”. Abia militarii și polițiștii născuți în 1975 se vor pensiona la 65 de ani. Comisia Europeană a cerut o rată de înlocuire a pensiilor magistraților de 45%. În amendamente, ea este de 80%. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri În calculul pensiei, în cazul magistraților nu se elimină sporurile. Totuși, nici o pensie nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Sporurile se elimină la calculul pensiilor din sistemul militarizat.

Cel mai dur atac asupra Moscovei Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Cel mai dur atac asupra Moscovei

Cel mai dur atac asupra Moscovei, de la cel de-al doilea război mondial: zeci de drone au vizat locuințele nomenklaturii rusești, în vestul capitalei Rusiei. Oficialii ruși susțin că au doborât majoritatea dronelor și doar două persoane ar fi fost rănite. Cel mai dur atac asupra Moscovei Ministerul rus al Apărării a declarat că opt drone trimise de Kiev au fost doborâte sau deviate, deși Baza, un canal Telegram care are legături cu serviciile de securitate, a susținut că au fost implicate mai mult de 25 de drone. Russian media report a drone attack on Moscow and Moscow region - at least ten drones were sighted, according to them.Russian police announced a "Taifun" plan to deal with the situation. pic.twitter.com/dLxQs4mR4j— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 30, 2023 Locuitorii din sud-vestul Moscovei au declarat că au auzit bubuituri puternice urmate de miros de benzină în jurul orei locale 5:00-6:00 (02:00-03:00 GMT). Unii au filmat o dronă care a fost doborâtă și o coloană de fum care se ridica deasupra orizontului Moscovei. Harta loviturilor asupra Moscovei indică faptul că ele au vizat zone din vest și sud-vest unde se află vile ale nomenklaturii sau blocuri ale aparatului de stat Atacurile aeriene au lovit unele dintre cele mai importante cartiere ale Moscovei. Printre zonele lovite se numără Leninsky Prospekt, un mare bulevard creat în timpul lui Josef Stalin. O parte din vestul Moscovei, unde președintele rus Vladimir Putin are o reședință, alături de alți membri ai elitei ruse, a fost, de asemenea, lovită. Legiuitorul Maxim Ivanov a calificat acest lucru drept cel mai grav atac asupra Moscovei de la naziști încoace, afirmând că niciun cetățean nu mai poate evita acum "noua realitate". Kiev: „Ne face plăcere să privim” Consilierul prezidențial ucrainean Mihail Podoliak a negat că Kievul ar fi fost implicat direct în atacul de marți împotriva Moscovei, dar a precizat că "ne face plăcere să privim" și a prognozat că vor urma și altele. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Ministerul rus al Apărării a calificat atacul drept unul terorist lansat de "regimul de la Kiev". RT @JimmySecUK: Prigozhin apoplectic with rage over the drone attack on Moscow this morning. But note how he chooses to direct almost all his rage against figures inside the Russian Ministry of Defence, not the Ukrainians. https://t.co/EXEgCKuxiL— Wisley Omario (@wisleyomario) May 30, 2023 Șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a reacționat furios, spunând că ministrul Apărării nu a făcut nimic pentru a anticipa acest atac: „Cetățenii au tot dreptul să se întrebe ce fac acești nenorociți”.

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan, soluția pentru controlarea deficitului Guvernului Foto: Facebook
Economie

Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, a făcut Bolojan

Soluția pe care Guvernul o ignoră, pe fondul încasărilor la buget sub ceea ce se estimase la începutul anului: reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, așa cum a făcut Ilie Bolojan (PNL) la Bihor. Bolojan a insistat de mai multe ori pe această soluție. Reduceri ale cheltuielilor cu bugetarii, cum a făcut Bolojan „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, a arătat Bolojan, în aprilie 2023. „După doi ani funcţionăm cu jumătate din posturile care erau la preluarea mandatului, după ce ani de zile sume importante au fost pierdute pentru că instituţia a funcţionat cu organigrame umflate, şi funcţionăm cu o productivitate de 3-4 ori mai mare", detalia el, în octombrie 2022 Economiile, dirijate spre investiții Reducerea schemei de personal a CJ Bihor şi a instituţiilor subordonate a permis o economie de 13 milioane euro, alte zeci de milioane de lei fiind economisite prin aducerea tuturor structurilor organizatorice în clădirea din Parcul Traian prin rezilierea contractelor de închiriere care costau mii de euro lunar fiecare în mandatul precedent. În schimb, investiţiile din bugetul propriu s-au dublat, ajungând în primele 9 luni din 2022 la 140,7 milioane lei (faţă de 71,5 milioane lei în primele trei semestre din 2020), iar cele din fonduri nerambursabile pentru proiecte câştigate sau pe cale să fie lansate în execuţie bat spre 2 miliarde euro, arăta Bihoreanul, în octombrie 2022. La Ecolect, compania care gestionează staţia pe biomasă de la Săcueni, bugetul de funcţionare a fost redus de la 6 milioane lei, cât era în 2020, la 2 milioane lei în 2021 și 2022, în timp ce producţia de energie a crescut de la 250 MWh în 2019 la 1.350 MWh în 2022. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri Comasarea comunelor, abandonată Potrivit lui Bolojan mai sunt două soluții pentru reducerea cheltuielilor statului: a) „ridicarea numărului de locuitori pentru ca o comună să funcționeze de sine stătătoare, ceea ce impune fuziunea comunelor sau comunelor din suburbii cu marele orașe, lucru care se discutat în ultimii ani, dar nu s-a făcut nimic” și b) „dacă s-ar premia scăderea cheltuielilor pe cap de locuitor cu bani de investiții, dacă s-ar impune măsuri prin care dacă nu ai venit proprii suficiente care să îți acopere salariile să nu mai ai posibilitatea ca independent să stabilești numărul de salariați, grial de salarizare, pentru că, în fapt, tu stai pe banii statului român și nu este normal acest lucru”. „Avem primării care au grade de încasare de 40-50% și e o abordare a primarilor de a nu-și deranja electorii și nu e normal ca statul să acopere neîncasările unei autorități”, a mai explicat președintele CJ Bihor. Singurul ministru care a invocat posibilitatea reducerii cheltuielilor de personal a fost Marcel Boloș (PNL): „Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns. În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale”.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră