luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7558 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Adevărul salariile asistentelor medicale spitalele de stat

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar, o arată datele publice, publicate de spitale. Zilele trecute, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat că se pregătește să declanșeze greva pentru că salariile asistentelor medicale sunt prea mici. Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Însă datele publice, de pe site-urile spitalelor de stat, contrazic situația dramatică creionată de Federația Solidaritatea Sindicală. De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Sporuri peste sporuri La Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara veniturile salariale nu s-au mai actualizat din septembrie 2022. Tabelul publicat nu precizează dacă e vorba de venituri nete sau brute. Dar datele arată că aici erau asistente medicale care avea 4.300 de lei salariu de bază, 3.181 lei - „cuamtum spor condiții de muncă”, 784 de lei - sporuri de lucru în week-end, 415 lei - spor de ture și 347 de lei indemnizația de hrană. În unele cazuri, sporul pentru condiții de muncă depășea 3.000 de lei. Însă sunt și salarii de bază în jur de 2.000 de lei care, cu tot cu sporuri, nu de pășesc 3.000 de lei. Spitalul județean Tulcea publică salariile de bază și brute, fără să precizeze dacă includ sporurile. Salariile de bază variază între 4.800 de lei și 6.600 de lei. Brutul, între 12.259 de lei și 8.602. La ele se adaugă indemnizația de hrană. Spitalul universitar de urgență București a publicat ultimele liste de salarii în octombrie 2022. La Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), o asistentă medicală a primit - cu tot cu sporuri - 11.600 de lei, dar altele, de la diferite secții, sunt la circa 5.500 de lei. Din nou, tabelul nu precizează dacă e vorba de salarii nete sau brute. Salariile cadrelor universitare la o universitate de prestigiu Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (...) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat - 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net şi merg până la 4.100 net (...) La UAIC sunt conferenţiari cu salarii de bază de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net dacă adăugăm şi sporul de doctorat. Cum însă majoritatea conferenţiarilor au vechime mare, unii ies şi la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute până la 8.900 de lei, adică aproape 5.150 de lei net, 6.100 dacă adăugăm şi sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obţine peste 12.500 de lei brut cu toată vechimea aferentă, adică 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat”, arată această publicație. Citește și: I-a căzut tavanul în cap, la duș, la câteva luni după ce a cumpărat un apartament în bloc nou. Instanța a acordat despăgubiri majore

Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat Foto: Facebook
Dascălii au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă Foto: Special Arad
Eveniment

Dascălii refuzat greva nu-i priva pe copii de masa caldă

Dascălii de la o şcoală din Arad, „Ilarion Felea”, au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă: „Este singura de care se bucură”. Școală a fost inclusă în programul național "O masă caldă pe zi". Masă caldă este însă condiționată de prezența în sala de clasă. Dascălii au refuzat greva pentru a nu-i priva pe copii de masa caldă La Şcoala Gimnazială "Ilarion Felea" din Arad învață aproximativ 400 de copii, de la grădiniță și până la clasa a VIII-a. Cei mai mulți beneficiază de programul „O masă caldă”, iar acest prânz a redus substanțial absenteismul. Reprezentanţii şcolii au declarat marţi, 6 iunie, că masa caldă, introdusă în urmă cu câţiva ani, a condus la reducerea absenteismului la cel mai mic nivel din istoria unităţii de învăţământ, iar dacă elevii nu ar mai fi primit mâncare din cauza grevei „probabil mulţi ar fi renunţat la şcoală”. Din cele 42 de cadre didactice, doar 12 au intrat în grevă. Conducerea școlii a luat imediat măsuri și a reorganizat cursurile pe ture, astfel încât toți elevii să poată să vină la școală și să mănânce la prânz. "Am luat decizia de a nu face grevă împreună cu colegii mei pentru acești copii care provin din medii dezavantajate, copii pentru care aceasta masă este singura masă caldă din zi", a declarat Sofia Mladin, directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 8 "Ilarion Felea" Arad. „Nu am dorit să îi privăm pe copii de această masă caldă, foarte importantă pentru ei. Am ales să venim în fiecare zi doar pentru ei”, a adăugat învăţătoarea Camelia Stoian. În 2018, Primăria Arad a cheltuit 350.000 de lei pentru amenajarea unei cantine mobile în curtea Şcolii Gimnaziale „Ilarion Felea”, situată într-o zonă cu mulţi locuitori nevoiaşi sau cu elevi proveniţi din familii destrămate. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Cantina este construită din containere, având 25 de mese cu 100 de scaune, astfel că elevii iau masa în patru ture.

România, exportator net de gaze Foto: OMV
Eveniment

România, exportator net de gaze

România a fost exportator net de gaze, în aceasă dimineață, arată datele analizate de economica.net. Această situație se datorează consumului mic, explică publicația. România, exportator net de gaze „Datele Transgaz pentru ziua de astăzi arată că România este exportator net de gaze naturale, pe fondul consumului mic, asta deși se înmagazinează masiv gaze. Astfel, potrivit datelor din această dimineață, în rețeaua națională intră gaze din rețeaua bulgară prin punctul Kardam-Negru Vodă într-un volum de 2,3 milioane de metri cubi de gaze, dar, în același timp, ies gaze în rețeaua ungară, prin punctul Arad-Csanadpalota, într-un volum aproape dublu, de 4,5 milioane de metru cubi”, arată economica.net. Acest site arată că aproape jumătate din producția națională de gaze extrasă azi se întoarce în pământ, în depozite. La această dată, depzitele României sunt pline în procent de aproape 60%, adică aproape o șesime din consumul anual al României. Media europeană a umplerii depozitelor este deja la 70%. Însă România are avantajul că are propria producție de gaze. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Cei mai mari producători de gaze din România, care asigură aproape 100% din producția națională sunt Romgaz, Petrom și, de vara trecută, Black Sea Oil and Gas, după debutul extracției primelor gaze noi din Marea Neagră.

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide Foto: Facebook
Eveniment

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide

Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide: luni, după ce poliția a deviat traficul pe sensul București-Constanța, la podul Giurgeni s-au format cozi uriașe. Motivul principal: taxa de pod era plătită cash, la ghișeu. Însă aceste informații au circulat doar pe rețelele de socializare, nu și în presa care primește subvenții consistente din banii alocați partidelor, pentru că ar fi afectat imagina ministrului PSD Sorin Grindeanu, pe care Marcel Ciolacu dorește să-l păstreze în acest post și după rotativă. Foto: Ziarul Amprenta Ce nu s-a văzut la televiziunile sponsorizate de partide „Autoritățile noastre «mințile luminate» au închis autostrada Soarelui de la Drajna spre Constanța ca să fluidizeze traficul...L-au deviat pe la Drajna - Giurgeni și, surpriză. Coada la trecerea podului era de 8 km, ....8 km având în vedere că la trecerea podului de la Fetești era, spun ei, de 5 km. Și după ce și-au bătut joc de noi, am așteptat o oră și 50 de minute să platim 11 lei. Păi asta nu-i nesimțire???? Daca tot ne-ai deviat de ce nu ai ridicat barierele si la Giurgeni????? Bătaie de joc”, a scris Costel Clanton, pe Facebook. „Este inadmisibil să devieze circulația rutieră de la Drajna spre Constanța, pe la Giurgeni, unde s-a format coada de mașini pe distanța de aprox. 15 km pe două benzi. Motivul - să se achite taxa de pod. Oare CNADR -ul această mare situație?”, a relatat și Dorina Ștefan. „Cine este în stare de asa decizii idioate? Deci cei care vin de la Constanța spre București nu plătesc trecerea la Fetesti... Dar stau la cozi imense. Iar cei care se reîntorc în Constanța trebuie sa ocolească pe la Giurgeni, sa plătească taxa și sa stea la aceleași cozi. Unde este echitatea? Fmm de politician idiot...”, constatat Alexandru Ioniță, tot pe Facebook. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Carmen Crăciun: „Intre Mihai Viteazul si Giurgeni pe E 60 ( Bucuresti-Constanta) e blocaj ptr ca autoritatile fac ceva pe cetateni si nu au scos si taxa de pod de pe partea asta”. „Fraierii merg cu 20 la oră” Raicu Elly Miti: „Praf pe șosele....de la 13.45 am ieșit din București, am fost deviați pe la Slobozia, iar acum este ora 17.15 și suntem pe podul de la Giurgeni. Proastă decizie au luat guvernanții noștri dragi. Pentru cei care vin de la mare le-au dat două benzi pe A 2, le-au eliminat taxa de la Fetești și circula ca boierii de București, iar fraierii merg prin sate cu 20 la oră și cu ambuteiaje de 22-40 de minute plus taxa de la Giurgeni pe care trebuie să o plătim”. Informația a fost comentată și de jurnalistul Lucian Mândruță: „Ce-mi zic oamenii la radio: Podul de la Cernavoda e in lucru. Ca atare, autoritatile (nu ma intrebati care) au decis sa suspende plata taxei, ca sa mearga mai repede sau poate pentru ca oamenii sa nu mai fie asa suparati ca stau la coada. Bun. Sa zicem. Ce s-a intamplat azi? A fost atata coada incat traficul a fost deviat spre Harsova, cu trecere pe podul de la Giurgeni. UNDE TAXA A RAMAS! Si nu se plateste cu SMS. Cu cash! La ghiseu! Si tin-te blocaj!” „Taxa de la Giurgeni nu se poate achita decat la fata locului. O banda/sens si max. 3 bariere. Ieri coada avea cam 15km spre Bucuresti, dupa-amiaza. Cea de pe A2 avea 29km. Pentru cei care ofera varianta BAC-urilor: - Galati s-a stat cam 2h la coada - Braila - tot cam asa - Calarasi - aprox 3h cozi Concret, e gatuita orice trecere din/spre Dobrogea , mai ales in perioadele cu aflux de turisti. Iar sezonul estival abia a inceput. Si inca ceva: traficul greu nu a circulat zilele acestea, un factor major de luat in calcul”, a explicat Thomas Ciprian, comentând la postarea lui Mândruță.

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă Foto: Facebook
Politică

Peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă, de la 1 iunie și doar 52,2% din angajații din Educație continuă acțiunea de protest. Peste 15.000 de persoane au renunţat la grevă „Putem anunţa că, în acest moment, de la momentul adoptării ordonanţei şi până astăzi, avem circa 15.000 de persoane care lucrează în învăţământ care au renunţat la grevă, dintre care peste 10.000 sunt cadre didactice. În acest moment, avem peste 1.000 de unităţi de învăţământ în care nicio persoană nu face grevă”, a afirmat Deca, citată de news.ro. Potrivit acesteia, „este o dovadă de încredere a cadrelor didactice în măsurile luate de Guvern”. Ministrul a mai precizat că se va mai discuta cu sindicatele în cursul zilei de miercuri, în contextul negocierii contractului colectiv de muncă pe sectorul educaţiei. ”Vom relua aceste discuţii cu federaţiile sindicale mâine şi, în contextul altor măsuri pe care Guvernul le va lua, mă refer aici la negocierile pe legea salarizării, vom putea să vedem o reîntoarcere în sala de clasă a cadrelor didactice”, a adăugat ministrul Educaţiei. Deca a precizat că sunt judeţe unde procentul celor aflaţi în grevă este foarte mic, dar şi judeţe unde 80% dintre salariaţi protestează în continuare. Prahova, județul cu cei mai puțini greviști ”De exemplu, avem judeţe care au în jur de 25% participare din total personal - mă refer aici la Prahova şi avem şi judeţe în care încă participarea este destul de mare, de exemplu Hunedoara, unde este undeva la 80%”, a mai declarat ministrul. Deca a precizat că apreciază că trendul este descrescător. ”Ceea ce ne bucură este trendul descendent, este clar că încet, încet, cadrele didactice revin în clase, personalul revine în şcoli şi asta ne permite, aşa cum am discutat încă de ieri cu inspectorii şcolari, ca la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ să se poată organiza un program de recuperare, în aşa fel încât, până la finele cursurilor şi până la finele anului şcolar, să putem avea atât o recuperare din punct de vedere educaţional cât şi oamenii să poată recupera zilele pe care nu le vor avea plătite în salariul pe luna mai, ca urmare a acţiunilor de protest”, a mai spus Deca. Aproape 60% dintre cadrele didactice, încă în grevă Întrebată câte cadre didactice mai sunt în grevă, ministrul Educaţiei a arătat că, la data de 6 iunie, centralizarea de dimineaţă, până în ora 10.00, arăta că ”avem un procent total personal participant la grevă de 52,8%, 52,9% iar procentul de cadre didactice din aceştia, participante, 59,4%”. ”Situaţia faţă de 31 mai, procent total personal participant de grevă pe 31 mai era de 58%, iar procendul de cadre didactice participante la grevă 64%, înainte de ziua de 1 iunie când a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă”, a mai spus ministrul. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Ligia Deca a mai anunţat că numărul de şcoli care în integralitate au renunţat la grevă este de 170, între 31 mai şi 6 iunie.

Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea fără apă Foto: Twitter
Eveniment

Distrugerea barajului Nova Khakovka Crimeea fără apă

Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea ocupată fără principala sursă de apă. Încă de anul trecut, presa arăta că acest baraj, acum ocupat de Rusia, este crucial pentru Ucraina, dacă vrea să recupereze Crimeea. ??Front sud Zaporizhzhia: Le barrage de Nova Khakova a été détruit et des inondations massives dans la région de Kherson sont en cours. https://t.co/jwGunlR86i pic.twitter.com/g4BiivEgwt— Fulgur advenit (@GrillardEric) June 6, 2023 Distrugerea barajului de la Nova Khakovka lasă Crimeea fără apă Barajul, cu o înălțime de 30 de metri și o lungime de 3,2 km, a fost construit în 1956 pe râul Dnipro, ca parte a centralei hidroelectrice Kakhovka. De asemenea, rezervorul alimentează cu apă peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și centrala nucleară Zaporizhzhia, care se află, de asemenea, sub control rusesc. Acesta deține un rezervor de 18 km cubi - un volum aproximativ egal cu cel al Marelui Lac Sărat din statul american Utah. Guvernatorul din Crimeea, susținut de Rusia, a declarat marți că există riscul ca nivelul apei în canalul Crimeei de Nord, care transportă apă dulce în peninsulă din râul Dnipro, să scadă după ruperea barajului. Orașul Nova Khakovka a ajuns sub ape Foto: Twitter Peninsula Crimeea este dependentă pentru apă dulce de canal. Ucraina a blocat anterior aprovizionarea cu apă a Crimeei după ce Rusia a anexat peninsula în 2014, provocând penurii de apă în regiune, arată Reuters. Foto: Twitter Unul dintre cele doar trei puncte de trecere majore de-a lungul râului Dnipro în regiunea Kherson, barajul a fost o linie de aprovizionare critică pentru forțele rusești care luptă pe malul drept al râului de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă Swans are currently swimming around the administrative center in Nova Kakhovka. https://t.co/L6lIqiqjto pic.twitter.com/kRv0t34e9n— OSINTtechnical (@Osinttechnical) June 6, 2023 Inundațiile vor afecta mai mult zona ocupată de Rusia „Consecințele unui atac major asupra barajului Kakhovka ar depinde de cât de mult din structură ar fi distrusă, au declarat experții pentru The Moscow Times. Într-un scenariu catastrofal, distrugerea barajului ar putea trimite un val de inundații extrem de distructiv pe râul Dnipro, provocând inundații grave în zone mari din sudul Ucrainei. De asemenea, Backswell ar inunda probabil și râul Inhuleț, un afluent al Dnipro. Cu toate acestea, din cauza nivelului terenului, inundațiile ar fi probabil mai grave pe malul stâng al Niprului, controlat de ruși, ceea ce face ca o detonare de explozibili pe baraj să fie o mișcare puțin probabilă pentru Moscova. "[Distrugerea barajului] ar însemna ca Rusia să se împuște propriul picior", a declarat luna trecută analistul militar Michael Kofman în cadrul podcastului War on the Rocks. "[Aceasta] ar inunda partea controlată de Rusia din [regiunea] Kherson… mult mai mult decât partea vestică pe care ucrainenii probabil că o vor elibera". Iar efectele secundare ale aruncării în aer a barajului ar putea fi la fel de grave pentru Rusia. Scăderea nivelului râului din spatele barajului amenință atât aprovizionarea cu apă a Crimeii anexate de Moscova, cât și riscul de a întrerupe accesul la apa de răcire pentru centrala nucleară controlată de Rusia din regiunea ucraineană Zaporizhzhia”, explica Moscow Times, în noiembrie anul trecut. A projection from last year suggests the waters from Kherson’s destroyed Nova Khakova dam could end up causing more problems for Russian occupied areas than Ukrainian-held ones. https://t.co/8MsbDTFgV6— Liz Cookman (@liz_cookman) June 6, 2023 Însă, pe de altă parte, distrugerea barajului va ridica probleme pentru o posibilă ofensivă ucraineană în zonă. Nova Kakhovka. Look at the scale of the disaster. There are no words. This is a terrorist act against the civilian population. pic.twitter.com/YnAx3bcMWm— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 6, 2023

Un transportor blindat al armatei române s-a scufundat în Dunăre Foto: Comisarul.ro
Eveniment

Un transportor blindat s-a scufundat în Dunăre

Un transportor blindat al armatei române s-a scufundat în Dunăre în timpul exercițiilor Sabre Guardian, anunță Digi 24. Nu este prima oară, și în 2017, la exercițiile Argedava Saber 17, un transportor blindat TAB-77 a ajuns în brațul Borcea al Dunării. Un transportor blindat s-a scufundat în Dunăre Acum, un blindat Piranha 3 s-a scufundat în timp ce militarii încercau să traverseze brațul Borcea. În imaginile filmate în localitatea Burdușani, se vede cum blindatul intră în apă, înaintează câțiva metri și apoi cade pe o parte și se scufundă. Armata Română a achiziționat în anul 2007 de la firma MOWAG 31 de transportoare blindate Piranha IIIC pentru suma de 47 milioane de euro. Piranha 3 Foto: Twitter Totul făcea parte dintr-un scenariu pus la punct de militari dar, potrivit informațiilor Digi24, lucrurile nu au decurs conform planului. Aproximativ 10.000 de militari din România și din 13 națiuni aliate și partenere - Albania, Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Olanda, Muntenegru, Polonia, Portugalia și SUA vor participa, în perioada 29 mai - 9 iunie, la exercițiul SABER GUARDIAN 23, precizează ministerul Apărării. „Principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în poligoane și facilități militare, precum și în localități de pe teritoriul național, după cum urmează: în județul Constanța - Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” și poligonul din cadrul Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia; în județul Ialomița – raioane din localitățile Bordușani și Slobozia; în județul Brașov - Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica”din Cincu; în județul Galați – Poligonul Smârdan; în județul Brăila – raioane din localitatea Vărsătura și raioane din localitatea Frecăței, precum și în diferite locații din Municipiul București”, mai arată acest minister. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă

Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă, actualul premier urmând să demisioneze vineri, potrivit unor surse politice: greva din educație, proteste în Sănătate, pensiile speciale, deficitul bugetar care a explodat, tranșa II din PNRR este în ceață, nu se știe când va aproba Comisia Europeană plata ei. La aceste situații se adaugă multiple crize politice din interiorul coaliției majoritare, în primul rând prezența sau nu în viitorul Executiv a miniștrilor UDMR. Crize în serie în ultimele zile ale guvernului Ciucă La 20 mai, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că refuză să continue discuțiile pentru guvernul pe care urmează să-l conducă până când se va rezolva criza din Educație și problema pensiilor speciale. „Cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale. Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată”, a scris liderul PSD pe Facebook. Însă, la ora actuală, situația de criză pare să se accentueze și nu s-a rezolvat nimic din ceea ce cerea Ciolacu: Marți, greva din Educație continuă. Sindicatele au anunțat că vor ca salariul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu pe economie. Guvernul a oprit, oficial, discuțiile cu sindicatele. Sindicatele din sănătate strâng semnături pentru grevă, se cer salarii mai mari pentru asistentele medicale. Guvernul a depus noi amendamente la legea privind reformarea pensiilor speciale, dar ele trebuie evaluate de Banca Mondială. Evaluarea trebuia să fie trimisă vineri, dar ministerul Muncii nu a comunicat nimic. Nu se știe nimic despre tranșa doi din PNRR, deși România a depus cererea de plată de circa cinci luni și jumătate. Deficitul bugetar s-a majorat cu 67% în primele patru luni din an, an/an. Deficitul bugetar a ajuns în primele patru luni din an la 27 mld. lei, faţă de 16 mld. lei în primele patru luni din 2022 – o creştere enormă, de două treimi. Nu este deloc clar cum vor fi acoperite, în aceste condiții, majorările de salarii din Educație deja legiferate. Prezența UDMR în viitorul Guvern, incertă La aceste probleme se adaugă cele din interiorul coaliției: Nu s-a finalizat negocierea viitorului guvern Ciolacu. Nu este clar pe cine va trimite PNL în noul Executiv, mai ales care va fi soarta lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Lideri PNL sugerează scoaterea UDMR de la guvernare, alții se opun. Nu este clar nici cu ce ministere va rămâne UDMR, dacă va continua să facă parte din coaliția majoritară. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost absent de la discuțiile privind greva din Educație. În aceste condiții, nu este clar nici dacă PSD va accepta să priea conducerea Guvernului. Ciucă a mai anunțat, la 24 mai, că își depune mandatul, dar s-a răzgândit după două zile.

Corupția Kremlinului are rezultate bune Foto: Twitter
Eveniment

Corupția Kremlinului are rezultate bune

Corupția Kremlinului are rezultate bune: Ucraina cumpără oficiali ruși pentru a-și organiza și aproviziona rețelele de sabotaj pe teritoriul inamic, arată CNN. Potrivit acestui post, citat de news.ro, Ucraina a reușit să introducă drone pe teritoriul rusesc și să organizeze acțiuni de sabotaj folosind rute de contrabandă. Corupția Kremlinului are rezultate bune Oficialii americani cred că aceşti agenţi pro-ucraineni din interiorul Rusiei au efectuat atacul cu drone care a vizat Kremlinul la începutul lunii mai, lansând drone din interiorul Rusiei, în loc să le manevreze din Ucraina spre Moscova. Nu este clar dacă alte atacuri cu drone efectuate în ultimele zile - inclusiv unul care a vizat un cartier rezidenţial din apropierea Moscovei şi un alt atac asupra unor rafinării de petrol din sudul Rusiei - au fost lansate tot din interiorul Rusiei sau au fost efectuate de această reţea de agenţi pro-ucraineni, notează CNN. Însă oficialii americani cred că Ucraina a dezvoltat celule de sabotaj în interiorul Rusiei, alcătuite din simpatizanţi pro-ucraineni şi din agenţi bine pregătiţi pentru acest tip de război. Se crede că Ucraina le-ar fi furnizat acestora drone de fabricaţie ucraineană. Oficialii nu au putut spune în mod concludent cum a reuşit Ucraina să introducă dronele în spatele liniilor inamice, dar două dintre surse au declarat pentru CNN că există rute de contrabandă bine puse la punct care ar putea fi folosite pentru a trimite drone sau componente de drone în Rusia, unde ar putea fi apoi asamblate, arată CNN în reportajul intitulat „Banii fac minuni”. Un oficial european din cadrul serviciilor de informaţii a remarcat că graniţa ruso-ucraineană este vastă şi foarte greu de controlat, ceea ce o face propice pentru contrabandă - lucru pe care oficialul spune că ucrainenii l-au făcut deja în cea mai mare parte a deceniului în care au fost în război cu forţele pro-ruse. "De asemenea, trebuie să luaţi în considerare faptul că aceasta este o zonă periferică a Rusiei", a spus oficialul. "Supravieţuirea este problema tuturor, aşa că banii lichizi fac minuni", a adăugat el. Comandanții militari ruși, obligați să-și redistribuie forțele În mod public, oficialii americani de rang înalt au condamnat loviturile din interiorul Rusiei, avertizând asupra potenţialului de escaladare a războiului. Dar, vorbind în privat pentru CNN, oficiali americani şi occidentali au declarat că ei cred că atacurile transfrontaliere sunt o strategie militară inteligentă care ar putea deturna resursele ruseşti pentru a-şi proteja propriul teritoriu, în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o contraofensivă majoră. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Comandanţii ruşi se confruntă acum cu o dilemă acută: dacă să consolideze apărarea în regiunile de frontieră ale Rusiei sau să îşi întărească liniile din Ucraina ocupată", arată Ministerul britanic al Apărării.

Un președinte de consiliu județean, Romeo Dunca, i-a cerut unui manager de spital să informatizeze unitatea medicală, pentru a se ști cum se cheltuie banii Foto: Facebook
Politică

Președinte consiliu județean manager spital

Un președinte de consiliu județean, Romeo Dunca, i-a cerut unui manager de spital, Alina Stancovici, care conduce Spitalul Județean Reșița, să informatizeze unitatea medicală, pentru a se ști cum se cheltuie banii. Însă Stancovici l-a refuzat, arată Dunca. Președinte de consiliu județean i-a cerut unui manager de spital să informatizeze unitatea În decembrie 2020, presa a scris despre „imaginile de groază din Spitalul Reșița: pacienți ținuți goi pe holuri și mizerie de nedescris”. Tot Stancovici era manager, iar Dunca a încercat să o demită, dar ea a reușit să câștige în instanță și să anuleze demiterea. Ce scrie Romeo Dunca, pe Facebook, că i-ar fi cerut lui Stancovici din octombrie 2020: „Să știm exact câți angajați intră zilnic la spital, cât rămân acolo și cât lucrează” „Un program de calculator care să ne arate exact mișcarea medicamentelor în spital. Ce sume plătim pe ele ,pe unde se plimbăun cod de bare pe mâna pacientului ca să știm exact sub semnătura cărui medic ,la ce ora și în ce salon se descarca gestiunea prin consumul acestora” „Un cod de bare pe mâna pacientului ca să știm exact sub semnătura cărui medic, la ce ora și în ce salon se descarca gestiunea prin consumul” medicamentelor. Dunca a arătat că, pentru a digitaliza astfel spitalul, Consiliul Județean a alocat 10,8 milioane de lei în 2021. „Nu am primit nimic din ce am solicitat. În schimb, au curs compozițiile literare ale acestui manager la adresa mea, care vorba unui apropiat de-al meu , are zeci de milioane eur/an pe mâna, deși nu a condus niciodată nici măcar un aprozar”, a scris președintele Consiliului Județean Caraș-Severin pe Facebook. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă

Solidaritatea Sanitară a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă Foto: Facebook
Eveniment

Solidaritatea Sanitară culegerea semnăturilor grevă

După Educație, vine și Sănătatea de stat: Federaţia Solidaritatea Sanitară anunţă că a parcurs paşii legali, deschizând conflictul colectiv de muncă şi că a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă, nivelul de referinţă fiind ca minim jumătate din sector să semneze pentru participarea la grevă. Solidaritatea Sanitară a demarat culegerea semnăturilor pentru grevă Federaţia „Solidaritatea Sanitară" solicită, potrivit news.ro: pe termen lung, aplicarea proiectului noii legi a salarizării, aşa cum a fost stabilit pe termen scurt acordarea salariilor de bază la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022, plata corectă a continuităţii prin raportarea sporului de tură şi a celui pentru lucrul în zile libere/sărbători legale la salariul de bază în plată, utilizarea valorii coeficientului de ierarhizare la nivelul salariului minim brut pe economie în plată (3000 lei), inclusiv pentru stabilirea valorii indemnizaţiei de hrană acordarea drepturilor prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de sector public de sănătate prin finalizarea negocieri şi înregistrarea acestuia. Această federație susține că asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație. Potrivit unui studiu publicat de această structură sindicală la 23 mai, salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Deficitul de asistente medicale în sectorul public de sănătate este la ora actuală de cca. 22,42%, nevoia unităților publice fiind de cca. 20.243 de asistente medicale în plus față de numărul actual. Asta înseamnă că fiecare asistentă medicală trebuie să lucreze în plus, în medie, cu cca. 25%”, mai arată Federația Solidaritatea Sanitară.

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței Foto: Facebook Maristar
Economie

Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței de Rusalii: ore de așteptare, apeluri la 112. Azi, poliția ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna

Podul de la Fetești a fost coșmarul minivacanței de Rusalii: s-au înregistrat ore de așteptare, iar șoferii disperați au trimis apeluri la 112. Azi, poliția a nunțat că ar putea devia circulația de la București spre Constanța prin Drajna, astfel încât pe podul de la Fetești să se poată circula pe două benzi pe sensul de la Constanța spre București. De la 1 iunie la final de august nu se va plăti taxa de pod, la Fetești. Podul de la Fetești, coșmarul minivacanței Coșmarul a început încă din 1 iunie, când a început vacanța. „Aglomerație, cozi kilometrice și nervi întinși la maximum - de asta au parte șoferii care sunt pe Autostrada Soarelui, în drum spre litoral. În zona podului de la Fetești, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste Brațul Borcea, circulația este îngreunată. Traficul se desfășoară pe câte o bandă pe fiecare direcție. După mai bine de o oră de așteptare, oamenii au ajuns la capătul răbdării. Polițiștii de pe autostradă au declarat pentru reporterul Dobrogea TV aflat la fața locului că au existat apeluri la numărul unic de urgență 112 de la persoane care nu mai suportă să aștepte. De asemenea, sunt mămici care spun că se află cu copiii mici în mașini și nu îi mai pot ține în asemenea căldură”, relata Dobrogea TV. Pe 4 iunie, cu o zi înainte de finalizarea vacanței de Rusalii, haosul a revenit pe acest pod, de data aceasta pe sensul de la Constanța spre București. „Cozi kilometrice la bariera de la Fetești, din cauza lucrărilor la pod. Pe Autostrada A2 București – Constanța se circulă în coloană în zona Fetești, pe sensul către Capitală, acolo unde, din cauza lucrărilor de consolidare a podului peste brațul Borcea, traficul se desfășoară pe câte o bandă pentru fiecare direcție. Pentru perioade limitate de timp, în vederea fluidizării, polițiștii procedează la oprirea circulației pe sensul către litoral, permițând deplasarea pe două benzi pe sensul către București”, anunța Antena 3. Foto: Facebook Maristar, 1 iunie 2023 Traficul spre Constanța ar putea fi deviat prin Drajna Poliția a anunțat, ieri, că în „5 iunie, în intervalul orar 12.00-22.00, în funcție de valorile de trafic, polițiștii rutieri și administratorul drumului public vor lua măsura devierii circulației pe sensul de mers București – Constanța, Autostrada A2, prin nodul rutier Drajna”. Contractele de 130 de milioane lei (fonduri europene) pentru reparațiile capitale la cele două poduri de pe Autostrada Soarelui au fost semnate cu Maristar 2021, iar lucrările au început în primăvara 2021 având termen de finalizare de 24 de luni (exceptând sezonul estival 15 iunie-15 septembrie). Potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, Maristar a descoperit probleme de infrastructură mai mari decât se aștepta, după ce a început lucrările. Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă „Gradul de degradare a podului peste brațul Borcea de la A2, calea II, presupune lucrări de refacere integrală a aproximativ 650 mp. din dala de beton dintre grinzile principale. Se lucrează la armarea suplimentară a dalei de susținere a căii care a fost demolată în vederea turnării betonului”, a spus Grindeanu.

Cartel ALFA cere demiterea ministrului Muncii, Marius Budăi Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cartel ALFA cere demiterea ministrului Muncii

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA cere, printr-o scrisoare deschisă, demiterea ministrului Muncii, Marius Budăi (PSD), pe care-l acuză că a eșuat în organizarea unui dialog social real. Cartel ALFA cere demiterea ministrului Muncii „Conflictul social amplu existent astăzi în România şi care cuprinde din ce în ce mai multe categorii socio-profesionale este rezultatul direct: al unor decizii politice greşite (precum mutarea integrală a poverii fiscale asupra lucrătorilor); al lipsei de responsabilitate a guvernanţilor, care au produs şi întreţinut un adevărat haos legislativ, prin adoptarea de legi pe care apoi le-au blocat de la aplicare şi prin întreţinerea unor inechităţi majore în societate; al incompetenţei promovate la toate nivelurile de decizie; al lipsei de consultare cu partenerii sociali. In fapt, lipsa unei consultări reale este sursa principală a tuturor conflictelor. Obstrucţionarea dialogului social şi atitudinea arogantă a guvernanţilor au dus la blocajele actuale ce au amplificat nemulţumirile lucrătorilor”, se arată în scrisoarea CNS Cartel ALFA. Budăi, acuzat că discută doar cu cine-i convine Potrivit sursei citate, ministrul Muncii invită la discuţii anumiţi parteneri sociali, după criterii care nu se regăsesc în nicio lege a dialogului social. ”Ministrul Muncii interpretează într-un mod personal şi dictatorial dialogul social. El invită la discuţii anumiţi parteneri sociali, după criterii care nu se regăsesc în nicio lege a dialogului social. Proiecte de legi extrem de importante, cuprinse în PNRR – reforma pensiilor speciale, legea salarizării şi reforma sistemului public de pensii, au fost elaborate fără niciun fel de consultare cu partenerii sociali. Lipsa de transparenţă, modul în care clasa politică ţine cu dinţii de privilegii aberante şi sfidătoare, precum pensiile speciale ale aleşilor, ratarea termenelor din PNRR, dar şi semnalele negative transmise de Bruxelles, arată clar incompetenţa guvernului în gestionarea procesului de revenire din criză. Primul pas necesar pentru gestionarea conflictelor este demiterea actualului ministru al muncii si intrarea intr-un dialog social real şi responsabil”, transmite CNS Cartel ALFA. Sindicaliştii mai cer transferul imediat a unui procent din contribuţiile sociale ale angajaţilor înapoi către angajator. Cartel Alfa, solidar cu greviștii din Educație ”O a două măsură prioritară este revenirea la un sistem fiscal echilibrat, cu transferul imediat a unui procent din contribuţiile sociale ale angajaţilor înapoi către angajator. Haosul politic nu este creat de către lucrătorii care sunt în stradă sau ameninţă cu greva. Răspunsul acestora vine după şiruri lungi de nemulţumiri în care negocierile au eşuat, iar doleanţele lor nu au fost luate în seamă. Nu doar incompetenţa domnului Budăi ne-a adus în acest prag, ci şi lipsa de preocupare, empatie şi solidaritate cu oamenii muncii, ruptura majoră dintre clasa politică şi cetăţeni. Politicienii tratează sindicaliştii din educaţie precum un cartof fierbinte, l-au pasat de la unul la celălalt, fără a zice ceva clar. Accentul se pune pe «nevoia de terminare a grevei» şi nu pe soluţionarea problemelor şi a cauzelor acestora”, se mai arată în document. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă CNS Cartel ALFA se decară solidar cu personalul din educaţie care se află în grevă şi transmit că politicienii trebuie să îşi asume şi să deconteze eşecul politicilor care favorizează capitalul în detrimentul lucrătorilor.

Cel puţin 500 de copii ucişi de armata rusă în Ucraina Foto: Twitter
Internațional

Cel puţin 500 de copii ucişi

Cel puţin 500 de copii au fost ucişi în timpul războiului, a afirmat, azi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Lisa, în vârstă de 2 ani, care a fost ucisă în timpul nopţii în Dnipro, este unul dintre aceștia, a spus liderul de la Kiev. Cel puţin 500 de copii ucişi Preşedintele a făcut publice cifrele după descoperirea cadavrului ei, spunând că Rusia a luat viaţa viitorilor „erudiţi, artişti şi campioni ai sportului”. „Armele ruseşti şi ura... continuă să ia şi să distrugă viaţa copiilor ucraineni în fiecare zi”, a spus el. A fost imposibil de stabilit numărul exact al victimelor copiilor din cauza ostilităţilor în desfăşurare, a spus preşedintele. „Toată Ucraina, tot poporul nostru, toţi copiii noştri trebuie să fie eliberaţi de teroarea rusă”. Alţi cinci copii au fost răniţi în atacul de la Dnipro. Consequences of today's shelling of the suburbs of DniproRussian Ministry of Defense said that in the suburbs of the #Dnipro, a "drone assembly workshop" was destroyed.As a result of the blow of the invaders, a two-year-old girl died. pic.twitter.com/JHN0E5BvGj— NEXTA (@nexta_tv) June 4, 2023 O explozie în apropierea oraşului Dnipro din centrul Ucrainei a afectat sâmbătă o locuinţă cu două etaje, rănind 20 de persoane, inclusiv cinci copii, iar salvatorii se ocupă cu scoaterea locuitorilor care se mai află sub dărâmături, a anunţat guvernatorul regional Serhii Lisak, relatează Agerpres citând Reuters. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Informaţiile de pe reţelele de socializare au spus că o rachetă rusească a provocat explozia şi că o clădire a serviciilor de urgenţă a fost, de asemenea, lovită.

În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

În Teleorman, magistrat pensie specială de 30.000 de lei

În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. La casa de pensii din acest județ se află în plată și opt foști angajați ai Curții de Conturi, pensia lor medie fiind de 7.963 de lei, cea maximă fiind de 8.634 lei. Anul trecut, într-un alt județ relativ sărac, Vaslui, cea mai mare pensie a unui fost magistrat special era de 27.825 lei. În aprilie, magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, în ianuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră