miercuri 27 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8351 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Cum minte Ciolacu

Cum minte premierul PSD Marcel Ciolacu: se laudă la presă că va reorganiza ministerele „în acest an”, dar pe șest, prin OUG, a amânat măsura până în iunie 2024. Ordonanța de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial vineri noaptea, iar această prevedere a fost strecurată printre sute de alte articole. „Am reuşit astăzi, alături de partenerii de guvernare, să cădem de acord asupra unui plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului. Principiul care stă la baza acestui plan este că, în efortul de diminuare a deficitului bugetar, greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat!”, spunea premierul PSD în iulie 2023. „Vom finaliza între şase şi nouă ministere, anul acesta, şi pe urmă vom continua”, spunea Ciolacu, vineri, 15 decembrie. Cum minte Ciolacu Dar, exact în aceeași zi, în Monitorul Oficial a fost publicată ordonanța de urgență 115/2023 „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene” în care, printre sute de articole, a strecurat unul prin care se amână restructurarea instituțiilor publice. „Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX şi la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, se arată în OUG 115/2023. Nici o declarație publică a vreunui membru al Guvernului nu anticipa această amânare a reorganizării. Impactul ei asupra cheltuielilor bugetare este necunoscut. Ce prevede Legea 296/2023: „Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, se aprobă, în condițiile legii, până la data de 31 decembrie 2023”. De fapt, legea conține mai multe măsuri de reducere a funcțiilor de conducere, măsuri care trebuiau luate până la final de an, dar care se amână cu șase luni, deocamdată. În iulie 2023, Ciolacu se lăuda cu desființarea a 200.000 de posturi bugetare neocupate, tăierea unor sporuri nejustificate, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiilor de conducere la societățile de stat.

Cum minte Ciolacu: a promis reorganizarea administrației publice, pe șest a amânat-o, prin OUG Foto: Facebook
Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală

În ajun de Crăciun, Nicușor Dan taie masiv din funcțiile de conducere din Poliția Locală și primărie și desființează sute de posturi din aceste instituții. Informațiile apar în două proiecte de reorganizare a „aparatului de specialitate a Primarului General” și a Direcției Generale de Poliție Locală. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an Cele două proiecte ar urma să fie votate de Consiliul General al Muncipiului București la 21 decembrie. Nicușor Dan taie funcțiile de conducere din Poliția Locală Ce reduceri de cheltuieli vrea să facă Nicușor Dan: Poliția Locală are acum 514 posturi, din care 47 de conducere. Ar urma să rămână doar 433, din care 23 de conducere. Practic, se desființează peste 50% din funcțiile de conducere. Administrația din cadrul primăriei Capitalei are acum 1272 de posturi, din care 146 sunt funcții de conducere. Ar urma să rămână 1175, din care 99 de funcții de conducere și trei funcții de demnitate (primarul și cei doi viceprimari). Și la Administrați Spitalelor se taie din numărul de posturi și de funcții de conducere: de la 1399 posturi/72 de funcții de conducere va ajunge la 1302 posturi/51 funcții de conducere La Direcția de Asistență Socială scade numărul de funcții de conducere de la 70 la 49. Numărul de posturi crește ușor, prin preluarea Centrului de Seniori, dar, de fapt, este și aici o reducere ușoară, dacă se cumulează numărul angajaților pe care le aveau cele două instituții. La Administrația Cimitirelor, numărul de posturi de conducere scade de la 27 la 24 Reduceri ale fuuncțiilor de conducere și la alte instituții ale Primăriei Și la alte instituții suborodnate Consiliului General se reduce numărul de funcții de conducere, dar nu se fac reduceri ale posturilor bugetate. De exemplu, la Grădina Zoologică rămân 83 de posturi, dar doar patru funcții de conducere, față de șase. În plus, mai multe instituții, precum Centrul de Protecție a Plantelor, sunt comasate. Citește și: Înspăimântător: procurorii nu au cerut arestarea unui bărbat care și-a violat fiica vitregă de 12 ani, care a și rămas însărcinată, pentru că nu au „dovada că fetiţa nu şi-a dat consimţământul” „O să vedeţi proiectul de organigramă pe care l-a făcut (directorul instituţiei – n.r.), în care sunt vreo 80 de poliţişti locali care ies din birouri şi se duc pe străzi. În următoarea şedinţă o să vedeţi modificarea programului de la 12 la 8 ore. Poliţia Locală avea multe probleme şi apreciez activitatea noului director, de o lună jumătate, de când a fost instalat”, declara Nicușor Dan la 5 decembrie.

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării  Foto: Politehnica București
Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Fostul ministru al Educației Liviu Pop s-a apucat de vândut vin Foto: Facebook
Eveniment

Fostul ministru Educației Liviu Pop s-a apucat de vândut vin

Fostul ministru al Educației Liviu Pop s-a apucat de vândut vin, potrivit unui anunț făcut chiar de el, pe pagina sa de Facebook. Denumirea vinului, după gafa care l-a făcut celebru pe fostul pesedist, azi președintele Alianței pentru Patrie: „Fratele Genunche”. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Pop este din județul Maramureș, din Vișeul de Sus, regiune cunoscută mai degrabă pentru pălincă. Fostul ministru al Educației Liviu Pop s-a apucat de vândut vin În 2016, Liviu Marian Pop, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Educaţiei, scria, pe Facebook, că operaţia sa la „genunche” a decurs bine: „Totul este sub control, operaţia la genunche a decurs bine”. Potrivit DEX, forma corectă a substantivului este genunchi, nu genunche. Pop a susținut ulterior că n-a greșit, ci a folosit un regionalism din Maramureș, de unde provine. Acum, fostul ministru transformă propria sa gafă în instrument de marketing și-și denumește vinurile „Fratele Genunche”. Pe pagina sa de Facebook nu există însă informații suplimentare: cât costă, unde sunt produse, de cine și unde pot fi cumpărate. Pe etichetă se poate citi că sticlele sunt marcate cu DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină - Dealu Mare. Pop este acum președinte al formațiunii Alianța pentru Patrie. Partidul a fost fondat de Liviu Dragnea, care ulterior s-a retras din această structură politică.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Foto: Sport.ro
Politică

Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj

Primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe (PNL) și PNL-ul domină categoric în orașul și județul Cluj, arată un sondaj publicat de Media9.ro, sondaj care ar fi fost comandat chiar de liberali. Potrivit acestui site, sondajul a fost realizat în perioada 23 septembrie – 4 octombrie, prin metoda „door to door”. Citește și: Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara. Iubita sa, cu 38 de ani mai tânără La nivel de municipiu, eșantionul a fost de 453 de persoane adulte și neinstituționalizate, iar pe întreg județul, de 1.053 de persoane. Marja de eroare este +-5% pentru Cluj-Napoca și +-3,3% pentru județ. Boc, Tișe și PNL-ul domină categoric orașul și județul Cluj Sondajul arată că, dacă Emil Boc va mai candida la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, ar câștiga detașat, cu un scor de 60%. Liberalii ar avea și alte variante, dar ele nu apar în sondajul obținut „pe surse” de Media9.ro. Sursa: media9.ro La Consiliul Județean, Alin Tișe (PNL) ar câștiga fără emoții, cu un scor de 52-53%, în funcție de contracandidații săi. În ceea ce privește intenția de vot pe partide - nu este clar, din datele publicate de Media9.ro, dacă se referă la votul pentru alegerile parlamentare sau pentru cele locale - PNL conduce detașat, iar AUR este pe locul IV, cu o intenție de vot de doar 5% la nivelul municipiului. Potrivit sondajului, intenția de vot este: Municipiul Cluj-Napoca: PNL – 49%, USR – 20%, PSD – 15%, UDMR – 8%, AUR – 5%. Județ: PNL – 50%, PSD – 17%, USR – 16%, AUR – 8%, UDMR – 7%. În datele publicate de Media9.ro nu apare formațiunea SOS România, condusă de senatoarea Șoșoacă. Încredere la nivel de județ în personalități politice Sursa: Media9.ro

Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara Foto: Facebook
Politică

Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara

Baronul PSD de Vaslui avea planuri mari: dacă scăpa de arest, Dumitru Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara, au arătat procurorii, în rechizitoriul transmis instanței. Iubita lui Buzatu (68 de ani), Ana Maria Obreja, este cu 38 de ani mai tânără decât fostul baron PSD. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În anul 2018, presa locală nota faptul că Obreja era cea mai bine plătită secretară din județ, cu un salariu brut de 6.648 de lei. Ea era membră PSD și l-ar fi cunoscut cu Buzatu din 2013. Buzatu dorea să fugă în Ecuador cu secretara „Din convorbirile pe care Buzatu Dumitru le are cu martora Obreja Ana Maria, se observă clar că acesta trasează prin intermediul acesteia sarcini martorilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului. Vaslui. Totodată, Buzatu Dumitru îi propune martorei ca, în cazul în care va fi eliberat, să plece împreună în Ecuador: Dacă reuşesc să (neinteligibil) mergem până în Ecuador! Vă iau şi pe voi!", se arată în documentele transmise de procurori către instanță. Galapagos, Ecuador Galapagos, Ecuador La dosar se află și o interceptare a momentului de dinainte de momentul în care Buzatu este prins cu șpaga: „Ana Maria Obreja: A cui e geanta aceea, Nelu? Ăh? Dumitru Buzatu: E geanta mea! Ana Maria Obreja: (neinteligibil) Dumitru Buzatu:...te doare capul? Ana Maria: Şi ce ţipaţi aşa? V-a mai adus unul o geantă!” Foto: news18.ro Baronul conducea Vasluiul din arest „Inculpatul Buzatu Dumitru, care se află în custodia Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Iaşi, a luat legătura cu mai mulţi martori audiaţi în prezenta cauză şi le-a promis că va afla cine 'a montat această şmecherie', dovedind un puternic sentiment de răzbunare. Se observă că cea mai aspră măsură preventivă nu îl opreşte pe inculpatul Buzatu Dumitru de a influenţa martorii şi de a-şi exercita în continuare atribuţiile de preşedinte a CJ Vaslui din CRAP Iaşi, deoarece trasează sarcini tuturor primarilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului Vaslui”, mai apreciază procurii.

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 milioane lei bugetul Bucureștiului

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

O judecătoare, Grety Cristea, spune că-n România este dictatură Foto: Facebook
Justiție

O judecătoare spune că-n România este dictatură

O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an, Grety Cristea, spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești. Grety Cristea este vicepreședinte al Tribunalui Dâmbovița. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Cristea a absolvit dreptul la universitatea privată Româno-Americană, iar singura limbă străină pe care o cunoaște este engleza, arată un CV publicat pe site-ul Universității București. O judecătoare spune că-n România este dictatură Postarea ei de pe Facebook conținea, la cinci ore de la publicare, greșeli flagrante de ortografie, iar repetarea lor arată că nu a fost o simplă scăpare. Postarea judecătoarei Grety Cristea, greșeală de ortografie care se repetă Acesta nu este un caz singular: pe rețelele sociale mai sunt magistrați revoltați, iar mai multe instanțe au intrat sau vor intra în grevă. Potrivit unei note confidențiale a ministerului de Finanțe, publicată de DeFapt.ro, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aproximativ 3,2 miliarde de euro. Însă judecătoarea Grety Cristea nu este mulțumită de eforturile pe care le face statul și scrie, pe Facebook, că „dictatura îmbracă multe forme”. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Trăim acum o situaţie fără precedent” „Azi se împlineşte exact o săptămână de când justiţia e sub presiune. Nu că înainte nu ar fi fost. De mai bine de 6 luni ni se promite plata drepturilor salariale restante obţinute prin hotărâri judecătoreşti şi eşalonate prin OUG 3/2019. Întâi ni s-a spus să aşteptăm rectificarea bugetară din vară, apoi pe cea din toamnă, apoi pe cea din luna noiembrie, şi acum...surpriză! Ce să vezi?! Pentru justiţie nu sunt bani. Un fel de ....scârţ marţi! Dar se găsesc soluţii: mai întâi să ni se dea tranşele scadente până la finalul anului 2023, în anul 2024. Apoi, să se transforme în titluri de plată. Ba nu, stai că nu e bine. Hai să le eşalonăm din nou. Pe 5 ani. Dar nu banii contează, sunt lucruri mai importante de atât. Niciodată, în cei 21 de ani de magistratură pe care îi am la activ, nu s-a întâmplat aşa ceva! Trăim acum o situaţie fără precedent. Suntem denigraţi prin toate mijloacele şi canalele de comunicare posibile, se aruncă cu noroi în tot ceea ce înseamnă justiţie, fără să se ţină cont de nimic, încălcându-se flagrant legea făcută chiar de cei care au conceput-o”, a scris Cristea. Ea este revoltată de faptul că statul român nu execută hotărârile judecătorești în care „este parte un judecător”. Dictatură, dar cu Q5 și vilă-n Capitală „Dacă azi statul nu execută o hotărâre judecătorească în care e parte un judecător ce, cum se spune în popor e „cel cu legea în mână”, mâine de ce nu ar refuza executarea unei hotărâri în care parte, e nea Gheorghe X-ulescu sau societatea Y care trebuie să primească de la stat, impozitul colectat în mod nelegal? Dacă noi, ca putere judecătorească suntem ignoraţi, de ce nu s-ar putea face acelaşi lucru cu oricine, oricând?”, mai scrie judecătoarea. Potrivit ultimei declarații de avere, din 2023, în anul fiscal 2022 Grety Cristea a avut un salariu anual de 201.257 de lei. ea deține un Audi Q5, o vilă de 144 mp în București și un teren, tot în București, de 340 mp.

Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată Grupaj foto: Wowbiz
Eveniment

Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată

Femeia care a încercat să se sinucidă acum două luni, aruncându-se de la etajul 5 al unui bloc din Capitală, a fost arestată preventiv pentru că, în cădere, a ucis o trecătoare. Citește și: Nicușor Dan: „Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală” Femeia care dorea să se sinucidă, o contabilă de 43 de ani, a scăpat cu o mână ruptă și câteva julituri. În schimb, trecătoarea de 59 de ani peste care a căzut a murit. Potențiala sinucigașă avea circa 50 de kilograme, dar a căzut de la o înălțime de circa 20 de metri și se estimează că avea o viteză de circa 60 km/h la impact. Femeia care a încercat să se sinucidă, arestată „La data de 25.10.2023, în jurul orei 08.48, în timp ce se afla la locul de muncă, situat la etajul V al unui imobil din mun. București, sector 4, în încercarea de a sinucide, inculpata s-a aruncat peste balustrada balconului, însă înainte de impactul cu solul a căzut peste o femeie în vârstă de 59 de ani, care circula pe trotuarul de lângă imobil. Inculpata a supraviețuit cu leziuni minore, iar victima a suferit multiple traumatisme și a decedat la spital în aceeași zi. Procurorii au apreciat că inculpata, care lucra în imobilul respectiv și astfel știa că zona este intens circulată de pietoni la acea oră a dimineții, a prevăzut posibilitatea de a lovi o persoană în căderea ei de la etajul V al imobilului și nu a întreprins nicio măsură pentru a evita această posibilitate, acceptând că poate cădea peste un trecător, cu consecința suprimării vieții acestuia, ceea ce s-a și întâmplat, inculpata săvârșind infracțiunea de omor cu intenție indirectă. Inculpata a fost reținută pentru 24 de ore, iar ulterior judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile”, se arată în referatul procurorilor. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală Foto: Facebook
Politică

Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală

„Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane de lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală”, a anunțat, azi, primarul Capitalei, Nicușor Dan. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion El a precizat că o astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol. Edilul general s-a referit la disproporţia existentă între atribuţiile Primăriei Capitalei şi ale Primăriilor de sector şi între bugetele alocate acestora. El a menţionat că în proiectul de buget pentru 2024, acest raport este şi mai accentuat, având în vedere că PMB va primi 47% din cotele defalcate din impozitul pe venit, nu 50%, cum a primit în 2023. Guvernul taie 620 de milioane din cotele pentru Capitală „O parte importantă din bugetul Municipiului Bucureşti vine din aşa-numitele cote defalcate din impozitul pe venit, adică bani pe care bucureştenii îi plătesc impozit pe salariile lor. În bugetul din 2023, 50% din aceşti bani se duceau la PMB, iar 50% la Primăriile de sector. În proiectul de buget pe 2024 doar 47% din aceşti bani se duc la Primăria Generală şi rămân 50% la Primăriile de sector. Asta înseamnă peste 300 de milioane de lei", a spus Nicuşor Dan. Potrivit edilului general, proiectul de buget conţine şi o altă prevedere în baza căreia bugetul PMB pentru 2024 urmează să fie diminuat. Este vorba despre banii destinaţi instituţiilor de cultură. „În toate judeţele, mai puţin Bucureştiul, 2% din alocarea cumulată pentru Consiliul judeţean şi Consiliile locale se duce către instituţiile de cultură. Nu şi în Municipiul Bucureşti, unde toate teatrele sunt plătite de bugetul Municipiului Bucureşti, Opera Comică, Circul, toate muzeele", a explicat el. Nicuşor Dan a mai precizat că printre atribuţiile Primăriilor de sector se numără: salubritatea stradală, şcolile, anveloparea termică, străzile, spaţiile verzi şi asistenţa socială. Primăriei Capitalei, în schimb, îi revin: subvenţia pentru căldură şi transport, infrastructura pentru asigurarea căldurii şi infrastructura de transport, teatrele şi muzeele, iluminatul public, semaforizarea, spitalele, combaterea riscului seismic, străzi, spaţii verzi, asistenţă socială. Infrastructură vs. panseluțe și borduri El a atras atenţia asupra faptului că subvenţia pentru termie, suportată de PMB, reprezintă 2 miliarde de lei, iar subvenţia pentru transport a totalizat 1,5 miliarde lei în anul 2023. „Se vede cu ochiul liber - şi se ştie de ani de zile - că noi avem mult mai multe atribuţii faţă de sectoare. Şi, totuşi, încă din bugetele anterioare - şi se amplifică în momentul acesta - Primăria Capitalei primeşte mai puţini bani decât sectoarele. Şi aici este o diferenţă de viziune. Vrem să facem infrastructură, să cumpărăm tramvaie, autobuze electrice, să modernizăm linii de tramvai, să modernizăm reţeaua de termoficare? Asta înseamnă mari lucrări de infrastructură. Sau vrem să avem un Bucureşti de panseluţe şi borduri? Asta este diferenţa de viziune între PMB şi Guvernul Ciolacu, care propune această distribuţie a banilor între Primăria Capitalei şi Primăriile de sector", a transmis Nicuşor Dan. Amenzile pe transportul în comun se duc la sectoare Edilul general a mai explicat că, potrivit Codului fiscal, toate taxele şi impozitele locale din Bucureşti revin Primăriilor de sector. „Adică, noi plătim o subvenţie considerabilă pentru transportul public, dar dacă amendăm pe cineva care nu are bilet în tramvai amenda se duce la Primăria de sector", a exemplificat el. Nicuşor Dan şi-a exprimat speranţa că va exista înţelepciune în Parlament „pentru a nu lipsi Bucureştiul de un instrument de dezvoltare". El a admis că, în contextul în care Primăriile de sector au mai mulţi bani, acestea au început să realizeze şi proiecte mari de infrastructură. „Bineînţeles că dacă un sector cere Primăriei Generale şi ne spune: 'Voi n-aveţi bani, noi avem. Vrem să facem un pod acolo, daţi-ne administrarea', evident că PMB, neavând bani, spune 'Da, vă dăm'. Dar întrebarea este dacă e normală această partiţie sau nu", a completat primarul general. Potrivit acestuia, în cazul în care bugetul pentru 2024 va rămâne în forma actuală, vor fi diminuate proporţional investiţiile în lucrări de infrastructură, în consolidări de clădiri sau la spitale. Edilul general a precizat însă că o astfel de diminuare nu va afecta lucrările începute, precum cele de la Podul Grant. Lucrările la Podul Grant nu pot fi plătite „Apropo de Podul Grant, sunt deja lucrări de 20 de milioane de lei pe care nu putem să le plătim, pentru că există această ordonanţă cu regula de unu pe nouă. Sunt lucrări care au fost făcute deja şi nu putem să le plătim. Sperăm să le plătim la începutul lui ianuarie, ca să nu blocăm şantierul de acolo", a menţionat el. În 2023 cotele defalcate din impozitul pe venit au reprezentat 6,2 miliarde lei. Edilul a reamintit că în momentul în care a preluat mandatul de primar general a transmis o adresă Guvernului prin care solicita ca PMB să îi revină 70% din cotele defalcate din impozitul pe venit, iar Primăriilor de sector 30%. „Noi facem tot ce putem ca să optimizăm fondurile europene. Am luat 72 de tramvaie din cele 100 şi am reuşit să ducem finanţarea celorlalte 28 în exerciţiul financiar următor. Am luat toţi banii pe autobuzele electrice. Am luat 650 de milioane de lei pe staţia de epurare de la Glina şi am reuşit să ducem totul în exerciţiul financiar următor, am luat vreo 20 de milioane de euro pe termie şi am reuşit să ducem restul pe exerciţiul financiar următor. Deci, am optimizat fondurile europene. De asemenea, am avut prima oară, aşa cum au multe alte localităţi care au încălzire centralizată, subvenţie naţională pe lucrările de termoficare pe care le facem de la bugetul local", a mai explicat Nicuşor Dan.

New York Times a devenit o publicație intolerantă Foto: The Economist
Eveniment

New York Times a devenit o publicație intolerantă

New York Times a devenit o publicație intolerantă, iliberală, iar ziariștii săi au devenit activiști pentru „justiție socială”, scrie fostul coordonator al rubricii de „Opinii”, James Bennet, într-un comentariu publicat de The Economist, intitulat „Când New York Times și-a pierdut direcția”. Citiți și: „Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar consilierii locali de culoare Bennet relatează cum a fost dat afară pentru că a acceptat publicarea, în New York Times, a unui comentariu scris de un senator republican. New York Times a devenit o publicație intolerantă Concedierea sa de către editorul ziarului, AC Sulzberger, a avut loc după ce proprii săi colegi l-au atacat dur, susținând că publicarea acelui comentariu pune în primejdie viața jurnaliștilor negri de la New York Times. The definitive essay about how the New York Times lost its way by a person who was there to witness all of it: my former boss and friend, James Bennet. It is also a story about social ostracism, scapegoating, and cowardice.https://t.co/Ker4MRRvsG— Bari Weiss (@bariweiss) December 14, 2023 În editorialul din New York Times, „Send in the troops”, senatorul republican Tom Cotton cerea o intervenție împotriva celor care profitau de protestele pașnice de după uciderea lui George Floyd pentru a declanșa acțiuni violente. Cotton cerea ca armata să îi oprească pe cei care comiteau aceste violențe. După ce comentariul a fost publicat, un grup de jurnaliști ai NY Times au afirmat pe rețelele de socializare că publicarea articolului a pus „în pericol" membrii de culoare ai personalului, iar sindicatul publicației a afirmat că se „pune în pericol capacitatea jurnaliștilor noștri de a lucra pe teren în siguranță și în mod eficient". Bennet susține că un reporter, care și-a îndemnat colegii prin mesaje interne să emită o condamnare fermă a comentariului, a fost apoi implicat în scrierea unui reportaj care susținea în mod fals că Cotton a cerut armatei să reprime protestatarii, și nu pe cei care comiteau violențe. „Mai puțin de trei zile mai târziu, sâmbătă dimineața, Sulzberger m-a sunat acasă și, cu o furie glacială care încă mă nedumerește și mă întristează, mi-a cerut demisia. M-am înfuriat și eu și i-am spus că va trebui să mă concedieze. M-am gândit mai bine la asta mai târziu. L-am sunat din nou și am fost de acord să demisionez, măgulindu-mă că am fost nobil”, scrie Bennet în The Economist. „Elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există” New York Times „a metastatizat de la prejudecata liberală la prejudecata iliberală, de la tendința de a favoriza o parte a dezbaterii naționale la un impuls de a închide complet dezbaterea. Toată empatia și umilința din lume nu vor însemna mare lucru în fața presiunilor intoleranței și tribalismului fără o calitate neprețuită pe care Sulzberger nu a subliniat-o: curajul”, scrie Bennet. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Au existat semne că Times încearcă să își recupereze curajul convingerilor sale. Ziarul a întârziat să își manifeste curiozitatea față de problema dificilă a protocoalelor medicale adecvate pentru copiii transsexuali; dar odată ce a făcut-o, editorii și-au apărat relatările împotriva criticilor inevitabile”, mai arată fostul editor de la New York Times. „Realitatea este că Times devine publicația prin intermediul căreia elita progresistă a Americii vorbește cu ea însăși despre o Americă ce nu există cu adevărat”, este una din concluziile lui Bennet.

Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare Foto: Facebook
Eveniment

Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare

„Crăciunul alb” se desființează la Boston: primarul Michelle Wu a invitat la petrecere doar persoanele de culoare. Însă situația a devenit publică după ce invitațiile au ajuns, din greșeală, și la consilierii locali albi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Michelle Wu este membru al Partidului Democrat și deține funcția de primar din noiembrie 2021. Primarul a invitat la petrecere doar consilierii de culoare „Invitația prin e-mail pentru o «Petrecere de sărbători a aleșilor de culoare» a fost trimisă de un angajat al primăriei, care a cerut membrilor consiliului care intenționau să participe la eveniment să confirme participarea și să precizeze restricțiile alimentare. Este doar una dintre multele petreceri care vor fi organizate pentru aleșii din Boston în acest sezon de sărbători, a declarat Wu, dar aceasta a fost destinată doar celor șase membri ai consiliului aparținând minorităților”, relatează NBC News. Petrecerea a ieșit la iveală după ce toți cei 13 membri ai consiliului orășenesc din Boston - dintre care șapte sunt albi și șase au „background al unor minorități etnice”, potrivit The Times - au primit invitații prin e-mail, doar că albilor li s-a spus că nu sunt bineveniți. Membrii de culoare ai consiliului local au susținut că această situație nu ar trebui să genereze controverse, întrucât „oamenii de culoare merită spații pentru a se aduna”, mai relatează site-ul NBC News. Boston Mayor Michelle Wu - who is currently broiled in controversy over her "No whites" holiday party invitations - would receive the benefit of the doubt, if she wasn't a repeat offender:"I'm getting used to dealing with problems that are expensive, disruptive and white" pic.twitter.com/781O2mPvu0— Eric Abbenante (@EricAbbenante) December 15, 2023 Legea statului Massachusetts interzice cu strictețe discriminarea rasială în locurile și clădirile publice, cum ar fi Parkman House, un monument istoric național și fosta casă a unui medic care a fost ucis în 1849. Cel puțin un consilier alb, Frank Baker, a numit partidul "nefericit și diviziv".

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA

Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA: au fost reținuți, printre alții, șeful secției ATI, directorul de îngrijiri, asistenta-șefă de la ATI, un fost manager și șeful serviciului administrativ. Citește și: La spitalul unde PSD a numit manager un lăcătuș mecanic, o mamă a trei copii a murit în chinuri, așteptând ore întregi un medic: „Sper să vină devreme că mor aici” Pe lista celor reținuți se mai află și medicul-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență “Mavromati” Botoșani, precum și economiști de la acest spital - în total zece persoane. Spitalul județean Botoșani, decapitat de DNA Tribunalul Suceava judecă în seara aceasta cererea de arestare a acestora. În plus, au fost puși sub control judiciar doi medici și o asistentă medicală. DeFapt.ro a scris din august despre salariile uriașe și miile de angajați de la Spitalul Județean Botoșani, unde o mamă a trei copii a murit după ore de chinuri, așteptând un medic. Spitalul are peste 2.500 de angajați, iar un medic putea ajunge la 36.000 de lei pe lună. Doar fochiștii, care, cu sporuri, pot primi aproape 4.500 de lei pe lună, sunt în număr de 23. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Potrivit DNA, suspecții luau șpagă pentru angajările la acest spital. În 2019, „costul” pentru ocuparea unui post de asistent medical ar fi fost de 8.000 de euro, în 2022 a crescut la 10.000 euro, iar în 2023 a ajuns la 15.000 euro. În plus, arată DNA, se plăteau „sume de bani necuantificate încă, bijuterii din aur, ceasuri de lux, pentru promovarea pe posturi de medic specialist, transferul personalului medical din cadrul altor unități medicale la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, aprobarea scoaterii la concurs a unor posturi”. Șpăgile „identificate” de DNA ajung la suma de 65.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră